comentarii

farmece dusmani


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Unde-i farmecul... - de (anonim) la: 25/09/2003 11:51:00
(la: Farmecul vietii de zi cu zi)
Pai tocmai ca ai posibilitatea sa te scoli din pat dimineata ,sa mergi la servici,sa vii acasa in mijlocul familiei,sa mergi doua zile la sfirsit de saptamina intr-o mica excursie....sa te bucuri de anotimpuri si de sarbatori,sa fii cu prieteni...
Asta-i farmecul vietii cind D-zeu ti-a dat sanatatea si puterea sa le faci.Banii nu conteaza.
Sint multi care nici nu pot sa sa deplaseze din pat si pina la bucatarie...
Asta-i farmecul vietii si sa-i multumim lui D-zeu in fiecare zi pentru ca ni l-a dat si de asemenea sa ne rugam pentru cei care din motive de sanatate nu pot face ce facem noi zi de zi sa aiba si ei parte de ce avem noi.
Simplu.
poezie... - de sorin1975 la: 22/11/2003 03:17:04
(la: Cele mai frumoase poezii)
mie mi se pare una dintre cele mai frumoase poezii...
RUGÃCIUNEA UNUI DAC



Pe când nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici sâmburul luminii de viatã dãtãtor,
Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeauna,
Cãci unul erau toate si totul era una;
Pe când pãmântul, cerul, vãzduhul, lumea toatã
Erau din rândul celor ce n-au fost niciodatã,
Pe-atunci erai Tu singur, îmcât mã-ntreb în sine-mi:
Au cine-i zeul cãrui plecãm a noastre inemi?



El singur zeu stãtut-au nainte de-a fi zeii
Si din noian de ape puteri au dat scânteii,
El zeilor dã suflet si lumii fericire,
El este-al omenimei izvor de mântuire:
Sus inimile voastre! Cântare aduceti-i,
El este moartea mortii si învierea vietii!



Si el îmi dete ochii sã vãd lumina zilei,
Si inima-mi împlut-au cu farmecele milei,
În vuietul de vânturi auzit-am al lui mers
Si-n glas purtat de cântec simtii duiosu-i viers,
Si tot pe lângã-acestea cersesc îmc-un adaos:
Sã-ngãduie intrarea-mi în vecinicul repaos!



Sã blesteme pe-oricine de mine-o avea milã,
Sã binecuvinteze pe cel ce mã împilã,
S-asculte orice gurã ce-ar vrea ca sã mã râdã,
Puteri sã puie-n bratul ce-ar sta sã mã ucidã,
S-acela între oameni devinã cel întâi
Ce mi-a rãpi chiar piatra ce-oi pune-o cãpãtâi.



Gonit de toatã lumea prin anii mei sã trec,
Pân’ ce-oi simti cã ochiu-mi de lacrime e sec,
Cã-n orice om din lume un dusman mi se naste,
C-ajung pe mine însumi a nu mã mai cunoaste,
Cãci chinul si durerea simtirea-mi a-mpietrit-o,
Cã pot s-mi blestem mama, pe care am iubit-o –
Când ura cea mai crudã mi s-ar pãrea amor...
Poate-oi uita durerea si voi putea sã mor.



Strãin si fãr’ de lege de voi muri – atunce
Nevrednicu-mi cadavru în ulitã l-arunce,
S-aceluia, Pãrinte, sã-i dai coroanã scumpã
Ce-o sã amute cânii, ca inima-mi s-o rumpã,
Iar celui ce cu pietre mã va izbi în fatã,
Îndurã-te, stãpâne, si dã-i pe veci viatã!



Astfel numai, Pãrinte, eu pot sã-ti multumesc,
Cã tu mi-ai dat în lume norocul sã trãiesc.
Sã cer a tale daruri, genunchi si frunte nu plec,
Spre urã si blestemuri as vrea sã te înduplec,
Sã simt cã de suflarea-ti suflarea mea se curmã
Si-n stingerea eternã dispar fãrã de urmã!

(1879, 1 septembrie)

Denysa - de carapiscum la: 23/09/2004 05:08:54
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Pt. mine personal Eminescu a fost, inainte de a fi numit geniu, cel mai mare teolog al timpurilor sale, unul aproape desavarsit, care s-a incumetat sa puna in versuri ceea ce este aproape inexprimabil in cuvinte- originea lumii/inceputurile ei, infinitatea lui Dumnezeu si atributele Sale...

Imi permit sa fac un mic comentariu pe marginea catorva versuri din aceasta poezie.

"Pe cand nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici samburul luminii de viata datator,
Nu era azi, nici mane, nici ieri, nici totdeuna,"...

Va sa zica spatiul si timpul nu existau, materia inca nu primise forma fiindca "era din randul celor ce n-au fost niciodata". "Pe-atunci", adica intr-un moment nestiut de nimeni fiindca, normal, nu exista nimeni, "era El singur"- Dumnezeu (zeu). Acest "zeu" suprem "statut-au inainte de-a fi zeii"- asadar toti zeii de dupa El sunt simple nascociri ale mintii umane. Vine apoi cu indemnul de a-I aduce toti cantari in inimile noastre fiindca "El este-al omenimei isvor de mantuire". Cata simtire interioara trebuie sa fi avut el personal ca sa poata scrie asa niste versuri, atat de adevarate si de "personale"... SI nu se sfieste sa si-o exteriorizeze intr-un fel de elan de bucurie ce surprinde placut, mai ales ca obisnuieste sa faca apologia mortii aproape pretutindeni in scrierile sale.

Strofa a treia continua ideile de mai inainte, cu amendamentul ca acum vorbeste explicit despre sine, despre cum a luat el fiinta si cum "inima i-a fost umpluta de farmecele milei". Va sa zica este fermecat de mila divina, asa dupa cum putem interpreta ca el insusi este un om milos. "In vuietul de vanturi auzit-am al lui mers"... O fi vorba aici de "glasul Domnului" din Psalmii lui David? In Psalmi gasim nenumarate expresii referitoare la fenomene naturale prin care Dumnezeu se face cunoscut oamenilor. Tot in aceasta strofa "cerseste inc-un adaos: / Sa-ngaduie intrarea-i in vecinicul repaos!" Prin urmare EL se roaga, el personal "cerseste" sa intre in vesnicie la odihna vesnica, exact cum fac bunii crestini care asteapta sa intre in bucuria mantuirii.

Urmatoarele 3 strofe vorbesc despre zbuciumul si chinul sau interior, cu un fel de ura fata de propria persoana, sau mai bine zis fata de propriul destin uman. Pt. cineva neinitiat, cererile pe care le exprima el intr-un stil dramatic sunt intr-un anume fel de neconceput, parca nedemne de insasi conditia de om si de crestin. Dar IERTAREA de care dispune el si pe care vrea s-o imparta tuturor, chiar dusmanilor sai cei mai temuti, este expresia vie a lucrarii iubirii de semeni, ca ultim gest inainte si chiar dupa moarte. De unde toata aceasta pornire spre autodistrugere? Raspunsul il da chiar el: ""Poate-oi uita durerea-mi si voi putea sa mor". Se prea poate ca el sa fi simtit ca nu va putea muri pana ce nu va face acest ultim gest de smerenie si de mila crestina. Dar e f. probabil ca sa fi stiut ca iubirea si iertarea ADUC PACEA SUFLETEASCA DORITA atat de mult de noi toti, si in mod special de el. De fapt toate aceste versuri ale sale pot fi intelese deplin numai prin prisma si in contextul religios din care si-au luat fiinta, de buna seama.

Ultima strofa vine cu un fel de conciliere/impacare (cu sine si cu Dumnezeu), daca o putem numi asa, prin faptul ca multumeste pt. norocul de-a trai ce i-a fost daruit. Dincolo de mesajul anterior care poate lesne sa ne induca in eroare, versul al doilea din ultima strofa pune intr-o noua lumina si da la iveala intelesurile nebanuite ale acestei rugi. Asadar nu vrea sa se autodistruga, altfel ce rost ar mai avea sa zica: "Ca tu mi-ai dat in lume norocul sa traiesc."? EL MULTUMESTE PT. TOATE, deopotriva bune si rele. Mai mult decat atat da dovada si de un neasemanat spirit crestin zicand ca nu cere daruri care l-ar putea face nedemn, ci "ura si blestemuri" prin care el s-ar putea "lamuri ca aurul in foc". "Genunchi si frunte nu plec" nu inseamna refuz de a I se inchina Domnului, ci refuzul in a primi bunatati pe care nu le-ar merita sau care l-ar face sa cada in ispite- bineinteles, asta se subintelege, nu se zice in mod direct.

Contemplatia sa sfarseste intr-un ton aparent sumbru, insa in realitate unul plin de semnificatii teologice: "Sa simt ca de suflarea-ti suflarea mi se curma / Si-n stingerea eterna dispar fara de urma!" Pare a fi o aluzie la cuvintele Ap. Pavel care vorbeste despre a doua venire si invierea mortilor ce vor avea loc "la glasul Domnului si la trambita arhanghelului". Stingerea de care vorbeste se refera la distrugerea lumii acesteia pt. eternitate iar "disparitia fara de urma" poate fi privita ca o rupere a oricaror relatii/legaturi cu materia.

Ca o concluzie finala personala, suferinta si chinurile indurate l-au facut sa perceapa lucruri care in mod normal putini le percep fiind extrasenzoriale. De ce s-a numit poezia "Rugaciunea unui dac"? In primul rand pt. ca este o rugaciune. In al doilea rand as raspunde tot cu o intrebare: de ce nu a numit-o "Rugaciunea unui roman"? In opinia mea, chiar daca in poezie nu gasim nici o referire la vreun aspect legat de trecutul nostru istoric, inclin sa cred ca s-a numit pe sine dac, ca urmas al celor ce credeau in nemurirea sufletului, viata vesnica si un singur zeu suprem. Privita asa poezia capata inca un inteles tainic si anume bucuria prin care aceia isi dadeau viata cu zambetul pe buze fiindca aveau acel sentiment pre-crestin, aceasta bucurie de plecare spre eternitate o regasim in mod vadit la Eminescu. De aceea s-a numit pe sine "dac" si nu roman, om, crestin sau altfel.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#23126 (raspuns la: #22764) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
PT. VOI TOTI, DAR IN SPECIAL SOTIEI MELE!!!!!!! - de carapiscum la: 10/01/2005 05:00:47
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Mai intai de toate vreau sa jur pe ce am mai sfant ca cele ce urmeaza sa le scriu aici sunt purul adevar, adica acelasi adevar pe care l-am ascuns cu buna stiinta, intai de mine insumi apoi de ceilalti.

De aici a inceput totul:
EU- "Sa-ti spun ceva: eu am fost multi ani pe cont propriu, inainte de a ma casatori, si singur m-am intretinut fara vreo greutate, sa stii. Dupa fericitul eveniment lucrurile nu s-au schimbat prea mult, in sensul ca nu intotdeauna m-a asteptat mancarea calda intinsa pe masa- si asta nu m-a suparat. Nu m-au suparat f. multe lucruri desi in sinea mea nu le-am agreat niciodata. Si ce s-a intamplat cand am avut curajul si nasabuinta de a rosti ce gandesc? Sa fiu considerat un fel de intrus in viata ei. Am stat atunci si m-am intrebat: de fapt cine este intrusul aici, eu sau ea? Cine mi-a invadat viata cu iubirea pe care apoi a uitat-o? Cine s-a gasit sa-mi zica mai apoi ca nu-mi da socoteala unde merge si ce face, asta in conditiile in care eu ii spuneam cu f. mici exceptii unde sunt si ce fac? Femeia care s-a folosit de iubirea mea pt. ea!!!"
Daniela M.- "in cuvintele tale vad ciuda de mascul respins din barbatul roman fata de barbatul strain care "are mai mult succes". si nu ai facut decit sa iti ungi orgoliul ranit cu acelasi balsam: cu alte cuvinte "aha, daca nu ma vrea pe mine si il vrea pe altul, asta nu e din cauza ca nu sunt eu bun de nimic sau ca nu stiu cum sa ma port cu ea, cum sa o respect si cum sa o tratez ca egala mea pt ca e si ea o fiinta umana care merita acelasi respect ca si mine, ci pt ca are altul mai multi bani ca mine! asta-i motivul, nu altul". este o autoamagire masculina, tocmai pt ca DIN PUNCTUL DE VEDERE AL BARBATULUI banii conteaza foarte mult, sint o extensie a masculinitatii, si atunci judeca si femeia dupa calapodul sau. sau ii este barbatului mai usor sa dea vina pe bani decit sa se "uite in oglinda" si sa vada ca ii lipsesc anumite calitati.

lamureste-ma si pe mine: vrei ca femeia sa fie "si desteapta si frumoasa si banoasa si devreme acasa" (sau ma rog, asta o fi idealul) ... ok, dar tu, barbat roman, ce ii oferi?"

PRECIZARE NECESARA: nu e vorba de o a treia persoana in cazul nostru!

Nici nu stiu cu ce ar trebui sa incep. Am recitit ce am scris eu si ce au scris altii despre mine la acest forum si va spun cu toata onestitatea de care mai pot da dovada ca MI-A FOST EXTREM DE RUSINE DE MINE INSUMI!!! Dar ce urmeaza sa va spun tuturor sub forma de marturisire publica, spre stupefactia unora si spre extazul altora, tin sa precizez ca nu cauta sa atraga nici compasiune/compatimire, nici incurajari si nici altceva. Este pur si simplu vorba de nevoia mea interioara de a restaura cat de cat dreptatea si de-a ma putea impaca- cu Dumnezeu si cu oamenii, semenii mei- in special cu sotia mea. De iertat eu singur nu ma pot ierta! Ramane la latitudinea voastra sa ma judecati cum vreti. Pe langa asta, consider ca o mai mare umilire decat insusi faptul ca ne vom desparti anul asta nici nu pot concepe.

Decizia de a scrie aceste lucruri aici si acum vine intr-un context cu totul special din viata mea, asa cum deja v-am spus- pe fondul unei imense deznadejdi si pareri de rau pt. ceea ce am facut in trecutul nu tocmai indepartat. Va scriu acestea si cu greu imi pot retine lacrimile care deja mi-au inundat cararile vietii, zile si nopti la rand.

Din conversatia mea cu gazda acestui subiect, stand acum si judecand mai pe indelete, am dedus ca am facut pe interesantul la momentul postarii raspunsurilor mele. Eram intr-o pasa proasta, asta pot sa-mi amintesc, nici nu mai stiu ce am gandit atunci. Nu-mi caut scuze, am facut ce-am facut si acum suport consecintele faptelor mele. Am pozat in drept si sfant, am facut pe lupul moralizator, m-am impaunat cu tot felul de citate care nici macar nu aveam caderea necesara de a le lua in gura mea. Nu stiu cat de cerebral mai pot fi sau daca am fost vreodata, insa stiu ca mi-e dor de demnitatea mea pe care ca un nebun eu singur am profanat-o.

Nici unul dintre voi nu mi-ati atras atentia, cand i-am raspuns Danielei si i-am pomenit de deziluziile mele, ca prin afirmatiile acelea am jignit-o crunt pe sotia mea, mai ales ca nu era de fata sa-si poata lua apararea. Imbecil, nerod, ipocrit bicisnic ce sunt, sa ma ierte Dumnezeu ca spun asta dar mai bine mi-ar fi fost in ziua aceea sa-mi fi pierdut o mana ca sa nu mai pot redacta elucubratiile alea! Cum adica s-a folosit de dragostea mea? Iubindu-ma si iertandu-mi toate mojiciile, trecand cu vederea impasibilitatea unui trantor care-i sugea mierea sufletului, suportand absolut eroic traiul alaturi de un om care a dezapreciat-o si i-a calcat demnitatea in picioare in numele iubirii lui parsive??? Pai asta n-a fost casnicie pt. ea, a fost temnita grea in care cu ferocitate si fata schimonosita de ranjetu-mi salbatic am aruncat-o ca pe-un gunoi nefolositor. Si pt. faptul ca m-am considerat cel drept, care nu savarseste nici o faradelege asupra ei, am indraznit sa-i cer si ultima picatura de inima ce-i mai ramasese, am adus-o pana la stadiul acela de epuizare psihica si fizica in care a cazut bolnava. Iar cand am vazut asa ceva ce credeti ca am facut? NIMIC, oameni buni, NIMIC!!! Am lasat-o ca pe-un gard ce sta sa se prabuseasca si nici macar un leat de compasiune nu i-am pus in sprijin. De apa si de alte cele nici nu mai vorbesc. Sigur, in sinea mea ma gandeam atunci ca am dreptate sa ma port asa. ...Ah, nesuferitul de mine, dar cum poti lasa un bolnav sa zaca in patul de suferinta in care de fapt chiar tu l-ai infundat, mai ales ca este vorba de consoarta ta, cand legea crestina pe care ai invocat-o de atatea ori spune ca pana si pe dusmanii tai esti dator sa-i ajuti la vreme de necaz??? Si uite-asa mi-am dat singur dreptate si m-am intaratat in propria-mi inima pana ce am devenit dusmanul dinauntru- cariul ce roade in nestire si subrezeste lemnul de cea mai buna calitate. Zice o vorba: "pazeste-ma, Doamne, de prieteni/(casnici), ca de dusmani ma pazesc eu singur!"

Vreau in contextul asta sa vorbesc si despre ceva ce n-am vorbit cu nimeni niciodata. E vorba de vizionarea unor scene sexy sau porno, din reviste sau filme. Stiu ca e greu de crezut, chiar pt. mine insumi este pur si simplu inexplicabil, dar niciodata revistele porno sau sexy n-au avut alta insemnatate pt. mine decat ca material informativ, de documentare. Nu stiu cum priviti voi lucrul asta, insa eu in afara de sotia mea, de formele trupului ei frumos si curat, n-am dorit mai mult. Exista instinctual in fiinta mea dorul de ea, nu de femeie straina, pt. ca fantezii erotice nici macar nu mi-am putut inchipui sa am cu altcineva in afara ei. Si poate ca n-ar fi rau de spus un lucru aici, anume ca ea a fost prima femeie din viata mea si a ramas singura! Cred ca totusi i-am ramas fidel pana la capat, in pofida aparentelor care m-au tradat de inselator. Dar, sigur, asta ramane o afirmatie neverificabila. Cred ca ei i s-a parut a fi hidoasa aceasta fata ascunsa a mea, insa mie mi s-a parut a fi in regula fiindca oricine isi doreste sa aiba o viata sexuala normala, mai ales cand e vorba de inceputurile acestei vieti. Asta nu m-a facut instabil in sentimentele mele fata de ea si nici in dorintele mele pasionale pt. ea ca femeie. Daca macar ar fi existat posibilitatea citirii gandurilor...

Revenind la conversatia mea cu gazda, stiti cum s-a intamplat atunci cand mi-a zis verde-n fata cine sunt? Am scuturat din cap si-am zis: NU, eu cu siguranta nu sunt asa! NU sunt eu cel zugravit aici! Cata mascarada, ce oglinzi diforme am trebuit sa folosesc pt. a-mi canta singur in struna...! Pai e normal de vreme ce ego-ul uman si in special cel masculin nu poate accepta ideea ca daca ai gresit cumva trebuie sa recunosti asta cat mai curand, nu sa dai din colt in colt doar-doar s-o gasi o portita de scapare din fata propriei constiinte. Cand nu-ti joaca nimeni dupa cum ii canti, crezi ca nu vrea sau nu stie sa joace, nu te gandesti niciodata ca muzica ta e proasta si ca are ritmul stricat. In plus uiti ca fiecare are anumite afinitati pt. probabil lucruri diferite decat ale tale.

Mi-am zis la un moment dat ca de s-ar deschide pamantul sub mine si pe loc m-ar inghiti, nu mi-ar parea rau. Merit cu varf si indesat o bataie crunta, dar daca s-ar intampla asa n-as mai avea vreme sa indrept pe cat posibil greselile trecutului. Si apoi cui i-ar folosi un asa sacrificiu? Ei, asta-i o intrebare mai dificila. Poate ca in felul asta ar scapa lumea de tirania si de mandria mea...

Stiti ce e cel mai dureros in amintirile astea? Ca unele persoane din apropierea ei mi-au atras atentia inca de la inceput sa n-o ranesc, fiindca e o fiinta sensibila si a indurat destule la viata ei. Dar nesimtitul de mine a dat din cap atunci ca un natang ca intelege, a raspuns sa nu-si faca griji pt. ea si i-a asigurat ca o iubeste nespus de mult. Sigur ca o iubeam, insa indiferenta mea in a applica in practica acest sentiment rafinat si uitarea rugamintilor ei si ale prietenilor ei a facut din mine cel mai josnic si lipsit de constiinta barbat de care ar fi putut avea parte. Si nu pot sa nu ma intreb acum: de ce mi-au atras atentia atunci, ce au vazut acele persoane in viitorul nostru...?

Cred insa ca cea mai mare greseala pe care am putut-o face a fost aceea de a-i reprosa unele lucruri, asta fara a ma gandi in prealabil ca era necesar sa-mi aplic intai mie aceleasi reprosuri. M-am grabit sa ridic piatra si sa arunc asupra ei cu manie, n-am cautat niciodata cu adevarat sa inteleg si logica dupa care isi randuia ea propria viata. Si chiar sa fi avut dreptate, oare nu puteam macar sa fiu mai blajin, mai bland, mai temperat??? Sigur ca n-au existat numai zile negre, totusi ce folos de toate celelalte zile bune daca atunci cand a fost mai mare nevoie de mine eu am lipsit cu desavarsire la apelul cel mai important??? Vedeti voi, eu am gandit (superficial ca intotdeauna) ca ea n-a vazut decat partea goala a paharului... Insa nu m-am gandit niciodata ca in fapt eu n-am turnat nimic in respectivul pahar, ea mi l-a intins plin si eu am sorbit pana la ultima picatura apoi am uitat de asta si m-am trezit ca cer din nou sa beau- ceva in genul: "muieti ti-s posmagii?". In imaginatia mea bogata eu il vedeam plin, dar in el sufla vantul deznadejdii ei, nu era iubirea sau vreun rod al iubirii mele, ci numai un gol imens- si iata ca acum asta se razbuna fiindca acest gol s-a transferat pe deplin in propria-mi inima ca sa vad si eu cum e...

Stiti ce regret cel mai mult? In primul rand zambetul ei cald, dragastos, aproape nelumesc, acel zambet care incetul cu incetul s-a intunecat, apoi a disparut fara urma de pe fata ei obosita de atata chin sufletesc. In al doilea rand regret enorm timpul ei irosit in van in incercarea ei supraomeneasca si inutila de a mentine viabila o casnicie pe care eu o daramam prin orice mijloace. Apoi regret noptile pierdute in fata monitorului sau a televizorului, nopti care cel putin teoretic ar fi trebuit sa i le dedic in totalitate. Imi vine acum sa ma dau cu capul de toti peretii, sa-mi sfasii pieptul ca sa-mi scot inima si sa mi-o arunc la caini, dar cred ca nici cainii n-ar manca asa o inima neagra si stricata. Si cate regrete nu s-au ancorat acum in sufletul meu..., cate pareri de rau... Ce folos, sunt tardive.

A avut anumite pretentii pe care m-am grabit sa le accept gandindu-ma ca chiar daca unele nu-mi prea convin va trebui sa invat sa le respect ca atare. Dar bineinteles ca nu i le-am respectat nici o clipa; cum adica ea sa ridice pretentii si eu nu? Pai bine, mai golane, atunci de ce-ai mai acceptat? Si daca ti-a cerut s-o respecti si sa nu-i incalci anumite reguli pe care ea le avea deja in practica, tu te-ai gasit sa terfelesti totul fara zabava in dorinta de a-ti impune tu propriile legi? Adica tu sa-ti hranesti orgoliul masculin pana crapa iar ea sa taca si sa inghita ineptiile tale? Ce te asteptai, sa-ti puna cununi de lauri pe tamplele-ti intelepte??? A avut dreptate sa afirme ca ai incercat sa manipulezi in fel si chip unele situatii de asa maniera incat, normal, ea sa apara ca o scolarita prinsa cu copiatul si pedepsita- pusa la colt. Dar stii ceva interesant? N-ai facut decat sa te manipulezi pe tine insuti, pana la urma.

Stiu acum ca nu mai exista cale de intoarcere din voiajul de...despartire, incerc sa ma impac cu ideea asta. Acum..., acum ce-i de facut? Nimic nu mai e de facut decat bineinteles luarea aminte pe viitor si indreptarea copacului crescut stramb. Mai este posibil oare? Minuni se mai intampla, dar se spune ca tin doar 3 zile. Socotesc ca mie mi s-au oferit din partea sotiei mele mai mult decat suficiente zile pt. minuni (fara a mai pune la socoteala noptile) si daca ineptia si inertia nu m-ar fi dus in continuare pe acelasi val pierzator, azi n-as mai fi avut ce scrie aici. De aia va spun ca daca este cineva de care trebuie sa va fie mila in toata povestea asta sordida, acea unica persoana este sotia mea.

O singura dorinta mai am acum in viata, indiferent pe ce drumuri vom apuca fiecare din noi: anume sa reuseasca in cele din urma sa-si calce (inca o data, pt. a cata oara???) pe inima si sa ma ierte- nu cu sensul de a ma primi inapoi in viata ei, n-as merita asa ceva. Recunosc totusi ca sufletul meu nu mai are pace de cand ne-am separat si ca singura alinare mai rasare in sufletu-mi hain doar atunci cand o zaresc, altfel viata mi se pare lipsita de sens, lipsita de culoare, de farmec... Vioiciunea de altadata m-a parasit definitiv in ultima vreme iar de reusesc sa uit pt. o clipa si zambesc, atunci vine glasul acesta cumplit care ma intreaba: mai poti zambi? Si ca un facut, chiar de vad o femeie mai frumoasa in fata mea, ma uit la ea ca prin sticla- fiindca dincolo de ea o vad tot pe frumoasa si nevinovata mea sotie!!!

Am avut un noroc orb sa dau peste asa o femeie care sa ma iubeasca sincer, si asa cum spunea un antevorbitor aici (care nu stie cum sa-si mai arate aprecierea fata de propria sotie) eu n-am stiut/n-am invatat sa-i apreciez calitatile decat dupa ce am pierdut-o.

Cred ca pe aceasta cale am raspuns inclusiv cererilor mai vechi de a-mi cere iertare fata de unele persoane de pe forum.

Vreau sa inchei prin copierea unuia din ultimele mesaje aparute la acest topic fiindca mi se pare ca se potriveste f. bine acestei situatii.
"Barbatii nu sunt cele mai importante fiinte de pe Pamant ,caci in fata lui Dumnezeu toti suntem egali ,si daca va iubim-noi femeile ,nu inseamna ca nu mai avem si alte prioritati in aceasta viata.Imi pare indaratul acestei afirmatii o unda de aroganta.DA, sigur gresim ca sunteti centrul universului nostru ,ca va iubim cu disperare ,ca sunteti lumina ce ne ghideaza pasii prin intunericul vietii,ca suntem orbite de dragoste sub influenta careia se sterg toate supararile provocate,dar nu e greseala noastra ca sentimentele nu sunt impartasite ,ca suntem tratate necorespunzator, pentru ca barbatii habar nu au ce este respectul in primul rand pentru ei si apoi pentru cei din jur.Suntem sclave ale iubirii da ,si deci si ale barbatilor spre rusinea noastra.Oare nu ar trebui sa mai iubim?Ar trebui sa ne schimbam sufletele, materia creierului nostru,caci doar asa stim sa iubim oferind tot ce este inlauntrul nostru.
Atat a avut de spus o romanca din Ploiesti."

Asadar uitati ce ati citit in carti sau ati vazut prin filme, asta e povestea adevarata a doua vieti irosite si a unei iubiri distruse de un barbat roman- damnat sa fie in veci!
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#33058 (raspuns la: #31644) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dusman??? - de TeodoraPA la: 30/03/2005 09:37:26
(la: De ce e televiziunea de rahat?)
Mario, ai tu dreptate si le zici bine. Insa eu nu am cerut Patapievici la televizor.
Ma refeream mai ales la emisiunile de stiri. Am cerut sa nu ne mai minta nimeni ca PNA-ul face treaba si dupa o luna de verificari uita de Tender si de Sechelariu, ca alegerile au fost fraudate, dar de fapt n-a fost frauda, ... si multe alte cele, si ne face sa uitam de toate astea hranindu-ne cu stiri senzatie cu babe violate in nustiuce sat care n-are nici o legatura cu viata mea, cu inundatii care nu sunt inundatii, ca nivelul apei s-a ridicat doar cu 10 cm, dar vezi Doamne ce nenorocire, cand se intampla de fapt in fiecare primavara.
Sa-ti spun o chestie. In data de de 19 martie transportatorii de marfa din zona de vest a tarii au facut un protest. De ce? Pt ca la minister se joaca loto cu autorizatiile de care transportatorii au nevoie pt a-si desfasura activitatea, pt ca se vand cu mii de euro direct de pe poarta mnisterului, pt ca nu exista transparenta, pt ca incurajeaza transportatorii straini sa vina la noi in tara si sa ne ia munca. Cu toate ca ministerul ar trebui sa ne apere interesele ca aducem bani in tara asta si dezvoltarea economiei nationale are a face mult si cu transporturile. Ei bine, am participat la conferinta de presa din 19 martie, toatul a fost clar, concis, presa zicea ca a inteles si ca ne sprijina. Ma uit la TV. Ce s-a spus? Dupa 20 de stiri despre unu care a furat un grilaj de metal de la un bloc de nu stiu unde, dupa ceva cu Mutu si alte stiri de senzatie, vine stirea despre protestul transp. care suna astfel - "Protestul transportatorilor din zona de vest a tarii a provocat cateva incidente...." Nu s-a zis nimic din cele discutate acolo, si de fapt protestul nu a provocat nici un incident...
Asta e o problema in care sunt implicata direct, deci nu pot fi obiectiva.
Alt exemplu - Am un prieten care a fost inchis pt 11 ani pt ca pe masa la care statea intr-un club intr-o noapte erau vreo 2 tigari, jointuri sau cum le zice. o fi tras si el, nu asta e ideea.... Dar 11 ani... Dar cu Tiriac junior ce se intampla? Mai stie cineva ceva?
Asta zic eu. Ca sa fie mascate niste lucruri importante ni se administreaza prostioare de stiri. Stim foarte bine ca sunt unii de voteaza ordonante si legi pt interese proprii, ca sa isi faca afacerile, ca sunt mari traficanti de dorguri care trec neobservati, ca Finantele, Garda Financiara, Vama, traiesc din spagi si cominsioane... Si presa nu-si face datoria. Asta ma doare.
Eu ma uit la stiri la unguri si la nemti. Este emisiunea clasica de telejurnal unde se arata stirile importante, iar seara tarziu mai au si ei cate o emisiune Focus sau ceva de genul unde se dau senzatiile si picanteriile.

Suntem dusmani???

Take heed when you think you stand, lest you fall.
#41190 (raspuns la: #41080) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dusmanul - de Mi7haela la: 31/05/2005 07:26:59
(la: Pt inceput:"bine v-am gasit!")
Fara legatura cu cei noi, dar stiati ca se zice ca "mai binele" poate fi uneori dusmanul "binelui"? :). Pfuu! Ce urita e vorba asta!

Bun venit, athalie si din partea mea!
Popix salut-dusmanul de clasa - de RSI la: 24/07/2005 08:27:08
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
Popix salut-dusmanul de clasa nu doarme ! Mai ales cand este la lucru, ca mine ;)). O plaja placuta !
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"

Descartes
#60921 (raspuns la: #60918) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Farmecul? - de TeodoraPA la: 25/07/2005 12:55:55
(la: Ce conteaza mai mult la o femeie?)
Nu stiu cume din punct de vedere al unui barbat, zic si eu...
Un om mare a zis - "Ce promite frumusetea unei femei lipsite de farmec?" Cred ca Noica, nu stiu sigur!
mai departe, - de gigi2005 la: 02/08/2005 02:36:48
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI)
cu precizarile din postarile anterioare, va dau doua exemple de farmece si ma opresc ca ma apuca frica. Nu faceti asta niciodata acasa.

Pentru a lovi un dusman aflat la distantza
Intr-o noapte de joi, cu luna plina, tai o creanga de alun. Creanga trebuie sa fie orientata catre rasarit. Te intorci apoi tot catre rasarit si spui: "batzule, te iau in numele Zeilor rasaritului" Crestezi apoi creanga, trasand niste inele pe suprafatza sa, in preajma locului de unde o vei apuca. In acelasi timp spui: Te crestez in numele Zeilor rasaritului iar tu ma vei asculta orbeste. Faci apoi rost de un obiect de imbracaminte al dusmanului tau.
Tot intr-o noapte de joi, cu luna plina, te duci langa casa dusmanului tau si pui obiectul de imbracaminte pe pamant. Apoi, gandindu-te intens la acea persoana care ti-a facut rau, lovesti imbracamintea cu batul. Efectele vor fi resimtite de acel om indiferent de distantza la care se afla.

Pentru a trezi dragostea cuiva
- Fierbi putin vin rosu vechi si adaugi in el dafin si scortisoara. Apoi cand da in clocot pui cateva picaturi din sangele tau. Racesti licoarea si o ti intr-un loc racoros si intunecat pana cand se intampla ca intr-o noapte venus sa fie in conjunctie cu jupiter sau marte. In acea noapte faci asa fel incat persoana a carei iubire o doresti sa bea din aceasta licoare.
- intr-o vineri de dimineata, inainte de rasarit, mergi intr-o livada si culegi un mar. Iei un cui si scri cu el numele persanei care vrei sa te iubeasca pe coaja marului. In prealabil ai facut rost de 3 fire din parul acestei persoane pe care le inozi cu doua de-ale tale. Scri pe o bucatica de hartie cuvantul "Seheva". Tai marul in trei, scoti partile cu samburii si pui in mijlocul marului hartiutza in care ai impaturit firele de par. Apoi ingropi marul langa pomul din care l-ai luat.

gata!!!!
gigi & don - de Belle la: 03/08/2005 14:12:33
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI)
in sfarsit am apucat sa recuperez ce-ati mai scris pe-aici :)

gigico, ai sarit nitel de la influentele planetelor direct la "farmece".
"punctul" de care vorbeai nu e imediat sub buric ci vreo doua degete distanta mai jos si este centrul de echilibru/energie.
ma bucur ca nimeni nu stie unde stau ;) ca sa nu ma loveasca "dusmanii" :P cam periculos sa le dai idei, desi daca vor intr-adevar sa faca rau pot gasi oriunde "instructiuni" :)

don, sunt curioasa cum devine treaba cu "vrajibilele" si care-s alea 2 puncte care le-ai omis ca-s prea periculoase.... doar curioasa, nu e nevoie sa-mi spui, mai bine sa nu stiu (cred)
#63104 (raspuns la: #62937) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cassandra - de gigi2005 la: 05/08/2005 01:40:55
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI)
de regula sarea descantata se foloseste pentru tinerea la distanta a dusmanilor. Se arunca de regula in urma dusmanului ("i se pune sare pe coada"). Aruncata in fatza usii poate face parte dintr-un ritual de paguba, sarea fiind singura. Daca era impreuna cu legaturi, sfori inodate, carpe cu "prosti" (pene, solzi, fire da par, pamant, toate amestecate) se poate sa-i fi facut de amutzire, saracire, sa-i ia sporul...
Este bine daca ti-ar spune mama ta daca in perioada aceea i-a mers mai altfel decat in alte perioade. Obiecte descantate se folosesc tot pentru transmiterea farmecelor. Ai facut bine ca ai aruncat ciorapii. Putea sa se imbolnaveasca, sa-i mearga rau, sa aibe vrajba in casa...

De pilda pot cadea victime farmecelor oameni nevinovatzi care calca din intamplare in "mizeria" pusa pentru altul. Nu stie nimeni si nici nu afla vreodata de unde i se trage decat daca consulta o vrajitoare buna.

De asemenea, daca mamei i-a mers "din plin" (cu opintelile firesti luptei in viatza) inseamna ca baba doar a vrut sa o tina departe de casa ei. Daca nu, s-ar putea sa aibe legatura cu aia. Tie daca ti-a mers bine inseamna ca vraja a ramas la mama (in cazul 2), daca viatza ta are neimpliniri (familie, copii, cariera) atunci ar fi bine sa consulti o clarvazatoare...
#63345 (raspuns la: #63263) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Se fac farmece care indeparte - de cico la: 05/08/2005 04:33:00
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI)
Se fac farmece care indeparteaza barbatii...

Prind farmecele astea si la nickurile de pe forumuri? Nu de alta, da-mi placea pe-aici si sper sa nu-nfiga vreunul\vreuna ace cu gamalie printr-o papusa, prin alte colturi ale cafenelei ;))
#63352 (raspuns la: #63194) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ba da don, - de gigi2005 la: 06/08/2005 12:51:35
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI)
Are o mare problema cu baiatul ei care este dependent de droguri si face numai tampenii. Chestia e ca pe el nu-l poate influentza. Cred ca nici lui nu i-a putut vedea aura.

Aceasta doamna nu a fost asa. Ideea ei a fost de bine totdeauna. A luat-o razna in ultimii ani. Cred ca s-a lasat dusa de puterea pe care o avea si acum este indreptata mai mult spre malefic.
Oricum nu are o viatza prea implinita: e singura, cu acel baiat bolnav, nu are nici avere ca i-a rontzait-o el...

Dar stiu o vorba: pentru fapte bune nu se plateste bine. Sti doar ca "drumul spre iad este pavat cu intentii bune". Nimeni nu se duce la vrajitor sa-i faca un farmec de sanatate pentru dusman.
Chiar si la biserica atunci cand ne rugam, ne dorim indepartarea dusmanilor nu imblanzirea lor (de cele mai multe ori).
#63660 (raspuns la: #63655) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
am cam trecut prin farmece si - de om la: 27/09/2005 16:25:05
(la: Trancaneala Aristocrata "6")
am cam trecut prin farmece si m-am inspirat din...
EMINESCU IN ROMENGLISH
>>>
>>>
>>>
>>> I love you atat de tare
>>>
>>> încat I believe ca mor
>>>
>>> you are so încantatoare
>>>
>>> oh, my dear, cât te ador.
>>>
>>>
>>>
>>> When I go la brat cu tine
>>>
>>> ma simt very magulit
>>>
>>> caci are looking toti la mine
>>>
>>> oh, I am so, so fericit.
>>>
>>>
>>>
>>> All ar fi atat de bine...
>>>
>>> but you see, nu-i chiar asa
>>>
>>> caci I tell ce simt în mine
>>>
>>> dar tu smile si smile într-una
>>>
>>>
>>>
>>> And I think ca spun traznai.
>>>
>>> Please don't face pe nebuna
>>>
>>> si mai look în ochii mei.
>>>
>>>
>>>
>>> Understand? I love you draga
>>>
>>> cum vrei sa-ti mai vorbesc
>>>
>>> you are totul pentru mine
>>>
>>> and I want sa te-ntalnesc.
>>>
>>>
>>>
>>> But is dificult, vezi bine
>>>
>>> caci your mother e pe faza
>>>
>>> si din five în five minute
>>>
>>> carefully ne controleaza
>>>
>>>
>>>
>>> Maybe sa ajung la tine
>>>
>>> ca in Shakespeare, "Juliet"
>>>
>>> I "Romeo" love pe tine
>>>
>>> give me scara din boschet.
#74974 (raspuns la: #74971) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
honey... - de cracker la: 27/09/2005 19:43:49
(la: farmece sa fie oare?)
honey, iti place sa ma intepi...asa crezi tu ca am s-o uit? dramatizez,ai?hmmm...nu-ti doresc sa suferi din dragoste vreodata...am iubit-o, o iubesc mai mult decat orice...inainte de ea am avut destule relatii, experiente, am facut cateva fete sa sufere, chiar am stricat o casnicie, tineri casatoriti, a suferit tipul enorm, o iubea...eram mai necopt pe-atunci, nu cred ca as face aceeasi greseala acum, tinand cont ca erau prieteni de familie cu familia fratelui meu...acum cred ca asta mi-e pedeapsa de la Dumnezeu, m-a facut sa-mi pierd capul dupa Georgiana, sa o iubesc mai mult decat orice pe lume, si acum mi-a luat-o...
Am ajuns departe cu uitarea, spui tu? mda... Dupa cum am spus, noroc de prieteni, adevarati prieteni, tinand cont ca 2 ani de zile, le-am cam intors spatele...in doi ani de zile nu am vazut altceva inafara de EA. Eram numai noi doi si atat...zi de zi...nu-mi suporta prietenii, colegii, nimic...A fost o dragoste sufocanta, pasionala,...si cum spuneam, acum de cand a plecat (caci ea e plecata acum in Italia, sigur), am dormit mai mult pe la prieteni, prietene, nu puteam sa stau singur pentru ca innebuneam...stiti ce-i aia ca aveam/am o amintire,ceva care sa nu o includa si pe ea?Singura muzica care o ascult acum e house(ei nu-i prea placea), caci in rest orice melodie as asculta imi aduce aminte de ea...sincer, nu credeam ca o iubesc atat de mult, sau ca am sa sufar atat de mult...si daca ai citit mesajele trimise de ea, ti-ai da seama ca si ea ma iubea la fel de mult...dar alea sunt doar niste mesaje, inchipuiti-va ce fel era cand eram impreuna...de aceea nu pot accepta realitatea asta cruda si asa de brusca cum ca s-a trezit deodata, maturizat, ascultat familia, sau mai stiu eu ce, si a plecat in Italia...ea mi-a spus pe la inceputul relatiei ca din partea matusei ei se ocupa cu farmece, si ii era frica sa nu ne faca ceva, mai ales cand incepusera sa o preseze sa ma lase...plus ca stiam ca bunica-sa cunoaste femei care dau in carti, cafea, i-au dat si ei de cateva ori...aa, sa va spun o chestie... a fost acum ceva timp in urma de i-a dat una in carti, chipurile are har, se duce numai lume buna la ea etc...(ea cred ca s-a dus sa vada daca eu o iubesc cu adevarat sau daca o insel...era cam geloasa din fire, adica extrem de geloasa..)...si i-a spus ca lucruri din trecut (care i se potrivisera spunea ea), si din prezent...i-a spus ca este cu un baiat bun, ca invata (sunt student) dar si munceste (asa era), ca o iubeste mult, ca mai sunt si alte fete care ii dau tarcoale, dar el nu are ochi pt niciuna (asa era, nu am inselat-o niciodata, ocazii fiind), i-a spus chiar ca o sa fim impreuna, ca o sa am bani mai tarziu, ca o sa avem nu un copil ci doi, ca am multi dusmani, multa lume e impotriva noastra, apoi i-a spus ca pe ea o asteapta un drum lung, ca va avea un drum in strainatate, dar sa aibe grija ca e ceva rau, ca ar fi o cumpana, ceva...cam atat ce am retinut eu de la ea...eu nu credeam in ghicitoare, ii spusesem sa nu se duca, imi era frica pe de-o parte sa nu-i spuna aia cine stie ce prostii, si sa se indeparteze ea de mine, eu stiu...dar daca am vazut ca i-a spus de bine (despre mine), mi-am zis ei lasa ca-i bine, o sugestioneaza pozitiv chestia asta...sa nu va spun ca mai tarziu m-a convins si pe mine sa merg, eu care nu credeam dar am spus ei hai sa fie din curiozitate...(vroiam sa fie doar o simpla replica pt honey dar m-am lasat dus de val...ei lasati, mai adaugati asa o mica piesa la puzzle-ul povestii mele)...deci am mers cu ea la ghicitoarea aceasta, o femeie la vreo 40 ani, femeie bine, plina de aur normal, casa mobilata normal, icoane ca la orice familie de crestini, era credincioasa chipurile, ne-a povestit si cum s-a apucat ea de ghicit...cu multi ani in urma facea niste drumuri la un spital din Iasi, sotul ei era bolnav nu stiu de ce, si acolo a intalnit o femeie doctor si in stiintele astea de parapsihologie...si acea doctorita cica i-a a simtit asa ca ea are o energie mare pozitiva, au intrat in vorba, s-au imprietenit, a indrumat-o pe calea aceasta, a invatat-o sa-si foloseasca energia etc etc si in ziua de azi corespondeaza chipurile cu mai multi mari parapsihologi din tara, ne-a dat ea nume dar nu am retinut, nici nu ma interesa, abia mai tin minte ce mi-a dat in carti...defapt astea ni le-a spus dupa ce imi daduse incarti... eu credeam ca o sa fiu singur in camera cand o sa-mi dea, dar ea a lasat-o si pe Georgiana...(de aici m-am indoit si mai tare de ce avea sa-mi spuna, caci poate nu ar fi spus ceva ce nu i-ar fi convenit Georgianei)...mi-a dat in vreo 4 sau 5 perechi de carti, nu mai tin minte...toate diferite...eu chiar nu mai tin minte ce mi-a spus...decat dupa cum i-a spus si Georgianei, ca am dusmani, prieteni care ma invidiaza, (nu asta e ordinea, spun si eu cum imi amintesc), ca in alta viata am fost un om mare, imparat intelept :), ca sunt destept, caci prin munca voi avea bani (normal ca nu pot crede asa ceva, dar cel putin ma ajuta sa ma autosugestionez pozitiv), multi oameni vor depinde de mine, mi-a spus de mai multe ori asta, ca o sa fiu cica un om mare cu influenta, si ca multi vor depinde de mine (nu radeti mai, eu spun ce mi-a spus), ca eu sunt protejat de un fel de stea, inger, nu stiu,ca asa vede,ca ceva ma protejeaza mereu...mi-a spus ca Georgiana ma iubeste ca nu stiu ce, ca nu are altceva in gand decat pe mine(mmm, asta credeam caci asa era pe-atunci, vedeti in mesaje), ca o sa fiu fericit alaturi de ea (da, ca acum!), mda si daca-mi aduc aminte bine parca mi-a spus ceva de o durere, de un necaz sa am grija (da, dar lasa loc la interpretari, prea evaziv ce spunea ea, ca la horoscopul de zi cu zi, poti face tu conexiunile in asa fel incat la sfarsitul zilei sa spui ca ti s-a potrivit), dar o sa treaca, am sa pun la spate (sigur pun la spate), si parca mi-a spus si mie, da mi-a spus si mie de un drum in strainatate, care o sa-mi aduca satisfactie (dar de unde, eu niciodata nu m-am gandit sa plec, nu vreau sa plec, dar...in fine...), si cam atat ce mi-aduc aminte pe moment...si ne-a spus la plecare sa venim la ea peste ani si sa-i spunem cum o mai ducem (hmm, nu mai stiu eu sa ajung acolo, Georgiana m-a dus,si era destul de greu e ajuns, ca i-as fi spus eu ce fel o mai duc...chiar, la naiba trebuia sa-mi fi noatat adresa)...da fratilor, v-am spus si asta...adevarul ca faza cu drumul ei in strainatate s-a adeverit...:))...
...am deviat de la subiect, da honey, si dupa cum spuneam tu ma mustri ca gata, in cateva zile am sa uit de ea...am spus ca am gasit pe cineva, nu ca am o relatie, sunt fericit etc...deocamdata am sa pastrez distanta, nu am sa ma arunc cu capul inainte, si sincer nici nu pot...dar chiar voi spuneati ca e bine sa-mi revin, sa-mi vad de viata in continuare...asta incerc sa fac...cand am ramas fara ea, parca stiti ce-am simtit? parca am ramas fara punct de sprijin, parca mi s-au naruit toate visele, planurile, eram dezorientat (defapt inca sunt), mi se pare ca nu mai are sens viata mea etc...ei iarta-ma daca acum incerc sa-mi gasesc un alt punct de sprijin, un substitut ceva, sa ma pot iar concentra asupra a ceea ce vreau de la viata...incerc sa-mi pastrez ratiunea in gandire...chiar nu stiu ce fel par acum din afara, ma bucur ca am dat de site-ul acesta, asa am putut spune lucruri pe care prietenilor mei nu le-am putut spune, sa nu par prea patetic...de la voi mai primesc cate un sfat, mai ma mustrati mmm, e bine...va multumesc...
multumesc shtevia pentru sfat, cand dau de bani am sa incerc sa procur cartea, am gasit site-ul de unde s-o comand, dar cred ca vorba lui cata, deocamdata eu si God...daca Dumnezeu crede ca-i femeia potrivita pentru mine, o va aduce inapoi...
#75061 (raspuns la: #74945) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Heh... cu farmecele inca sunt - de Honey in the Sunshine la: 28/09/2005 21:00:25
(la: farmece sa fie oare?)
Heh... cu farmecele inca sunt sceptica... Dar ... m-a intristat (si intristat e exact cuvantul) faptul ca ai spus ca matusa ei a chemat-o in Italia pentru ca o asteapta ... nu-mi amintesc numele dar are rezonanta musulmana...

Nu vreau sa fiu prapastioasa, dar nu cred ca matusa ei a avut ganduri bune in legatura cu ea.Si aici nu ma refer la chestii paranormale ci la lucruri cat se poate de reale.Sunt mii de fete ajunse in Italia care au sfarsit in tragedii (si aici cred ca stii la ce ma refer).

Si... inainte sa-ti faci idei deplasate... gandeste-te mai bine ca poate au convins-o sa plece prin santaj sau alte metode de mare efect.

Sper din tot sufletul sa se termine totul cu bine... pentru ca dupa ce ti-am citit post-ul chiar m-am intristat...
_____________________________________________________
Communication is not just words, communication is architecture.
#75340 (raspuns la: #75217) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Farmece - de casyana la: 05/10/2005 16:07:58
(la: farmece sa fie oare?)
cand am citit prima data acest articol m-am gandit ca este vorba de o persoana care nu are ce face,l-am inchis si am trecut mai departe la ce ma interesa.ideea este ca acest articol nu mi-a dat pace si m-am hotarat sa pun si eu parerea mea chiar daca nu intereseaza pe nimeni...
...eu de loc sunt din calarasi.cine nu stie unde se afla,este la 130 km de bucuresti in drum spre constanta.acum a ramas acolo doar mama mea eu incercandu-mi norocul in europa.dar in orasul meu undeva pe la periferie este postata o casa inalta care inainte era o mandrete de casa dar acum locuieste o batrana:Maria.se vede ca nu mai are putere de munca si casa pare nelocuita.numai sutele de oamenii care trec in fiecare zi pe acolo ii da o alura ca ar fii locuita.tanti maria este vrajitoare.asa spune toata lumea din oras.vin oameni din toata tara si stau cu noptile la coada in fata portii pt a sta de vorba cu tanti maria.oamenii spun ca lecuieste de asa zisul"argint viu" si ca "te scapa de farmece".eu una sa fiu sincera nu prea cred in acete licruri dar daca te poate ajuta cu ceva eu iti pot face rost de un numar de telefon,si daca intr-adevar povestea ta este reala si esti gata sa lupti pt iubita ta eu sunt dispusa sa te ajut.da-mi un semn de viata.
farmec din plin - de ooanna la: 02/12/2005 18:13:53
(la: Pentru Bucuresteni si nu numai pentru ei)
.....pentru a vedea farmecul Bucurestiului , trebuie privit cu inima , si nu cu ochii......sunt nascuta , crescuta si , in continuare , locuitoare a acestui oras......nu pot spune ce inseamna sa plec in concediu 2 saptamani si ultimele zile sa nu mai am rabdare , sa " am furnici pe toata talpa " (vorba lui Andries ) , sa vin acasa .......probabil ca sunt eu mai sentimentala.....dar imi place asa ...nici nu vreau sa ma gandesc ce ar insemna sa trebuiasca sa plec definitiv din tara ....mi-e mila de sora mea care a plecat de 3 ani in strainatate.....cateodata o mai apuca nostalgiile si ne spune ca nu va recunoaste ca i-e dor de " acasa " pentru ca o apuca plansul....si uite asa spune mereu ca este totul bine acolo....:))....imi place foarte mult sa ma plimb , merg foarte mult pe jos.....si cand eram copil luam tramvaiul si mergeam de la un capat la celalalt pentru a mai cunoaste locuri noi......cred ca stiu aproape tot Bucurestiul......imi aduc aminte si de cel vechi : Uranus , Izvor , Chirigiu , Crangasi , 13 Septembrie , Plevnei , Filaret.....locuri unde erau case si acum sunt numai blocuri......gigi2005....imi aduc aminte de covrigaria de pe Dealul Mitropoliei....:)))))))......acolo , in zona , aveam scoala....si ne jucam in fiecare zi cateva ore pe deal....sa nu va mai spun ce ne mai dadeam cu sania sau cu ghiozdanele , iarna , pe partea cealalta a dealului ...iesirea spre 11 Iunie.....si ne propteam aproape in tramvaiele care treceau pe acolo....:)))......eu iubesc Bucurestiul !
#92304 (raspuns la: #92278) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Farmece - de addodas la: 16/03/2006 13:12:43
(la: farmece sa fie oare?)
Barbate, iti scriu de la barbat la barbat, dar nu ca sa te consolez sau sa-ti dau vreun sfat. Iti scriu ca om cu ceva experienta si educatie (cred eu) ca sa-ti lamuresc cateva uimiri de ale tale.
In primul rand barbate, nu uita ca ne tragem din animale.Pentru perpetuarea unei specii, Dumnezeu sau cine vrei tu, a dat speciei respective sansa sa intre in calduri ca sa se inmulteasca.
Vreau sa-ti aduc la cunostinta, cu parere de rau ( eu personal am plins cand am aflat) ca si "animalul" din noi intra "in calduri" pentru perpetuarea speciei. Acum, depinde genetic, de cat "instinct animalier" ai in tine! Numai ca noi oamenii avem limbajul, si prin el, nu stam toata ziua pe femela (sic) si mai si vorbim intre noi. Nu ti s-a intamplat sa te intelegi cu o fata din anturajul tau foarte bine, dar nu aveai nici un sentiment pentru ea?!?! De ce crezi ca ar fi altfel, adica sa nu te intelegi cu fiinta cu care vei duce specia mai departe!?!?!? Ai avea curaj sa o contrazici?? Nema ! Si dupa cum spuneam mai inainte, dupa intrarea in calduri a animalelor, acestora le si trece!(sic)
De ce crezi tu ca la om nu ar trece ?!!?!?? Asa ca despartirea dintre voi doi, a avut loc, dupa trecerea perioadei de "rut" (sic) si descoperirea, prima fiind ea, a faptului ca...nu va leaga nimic!!! Exact cum nu te leaga nimic pe tine si...Mihaela din...Constanta. ( a fost un exemplu).
De aceea sfaturile din "batrani" spun ca tinerii sa stea logoditi o perioada si apoi sa se casatoreasca! Pentru ca cei din batrani stiau ca perioada de "rut" trece repede, si un barbat si o femeie nu vor sta impreuna decat daca vor avea ceva in comun. Apoi aceasta se chema iubire, dragoste etc...cum vrei tu sa-i spui. Te-as ruga sa nu te intristezi pentru ceea ce ai aflat, ori sa consideri ca dragostea intre un barbat si o femeie nu poate exista. Ba da! Va exista, numai ca peste ani si ani, se va chema altfel! Dar daca nu am iubi, ne-am mai putea numi oameni?
Pentru ca si Fofo, catelul meu, nu se impaca deloc cu vecina Myky. Si sunt amandoi de rasa Papillion. Mereu o latra si o musca. Dar cand intra Myky in calduri, Fofo al meu, e cel mai bland catel, ba ii cara si oase de la el, este atent cu ea, iau masa impreuna, o lasa sa-i manance din castron... Sa cred cumva in situatia de mai sus, ca Fofo s-a indragostit de Myky si o va iubi pana la moarte ?!? Haida de! Inteleg ca esti un tanar cu studii, sau vei fi cu studii! Daca ai inceput sa te intrebi si sa intrebi de farmece, vezi ca ai facut studiile degeaba! si pacat ca facultatea costa bani si timp!
Sa fii iubit!(nu numai in perioada de "rut"[sic])
doua punkte - de maan la: 10/06/2006 18:33:30
(la: SINUCIDEREA...am nevoie de ajutor !!!!)
de-obicei 'scrisorile' astea se iztesc din buzunarul... neinsufletit al nefericitului, printre suspinele familiei care n-a-nteles de ce 'un copil asa de bun' si-a luat viata.
ca impricinatu' o posteaza pe-a lui pe net, i-o atitudine care zice mai multe decat vrea el.

i-adevarat ca nu m-am gandit niciodata sa ma sinucid, dar:

- nu ma duceam cu gasca la discoteci decat cand ma-mpingeau ai mei sau cand din anumite motive n-aveam de-ales - oricum, nu ma distram deloc, muzica mi-era nesuferita iar zbantuiala aia mi se parea completa nerozie.
- si azi cred ca sunt prea slaba, indiferent de parerea celor din jur!
- am avut o 'cadere' abrupta la liceu ... mi-amintesc ca prima nota la teza la mate a fost trei, patru la fizica si chimie si abia sapte la romana...
- intr-a XII am ramas corigenta la chimie - am 'trecut' abia in ultima saptamana de scoala, cand deja ma vedeam repetenta. (ai mei n-au aflat decat dupa ce-am intrat la facultate)
- 'prieten' (in acceptiunea adolescentina) n-am avut niciodata - muream sa stiu si io cum ii sa te-ndragostesti ... n-a fost sa fie, dar nici compromisuri n-am facut.
- nici "in rand cu lumea" n-am fost - cum incercarile nu plecau din suflet, s-au dovedit de fiecare data inutile.
- "salbatica" mi se spune de cand ma stiu ... azi sunt bucuroasa ca nu-s domestica.

nici eu nu beau, nu fumez si cred intr-un dumnezeu personal in care nu ma intereseaza cine mai crede sau de ce.

adolescenta i-o varsta la care te descoperi si-i normal sa fii nemultumit, sa te detesti, sa-ti doresti sa nu fi existat, dar astea nu-s dovezi ca vrei sa te sinucizi si nici ca o vei face vreodata.

mi-au facut bine miutza cu baietii, prietenul meu ducu, muzica rock (hard rock pe-alocurea!), sportul de performanta unde-am aflat ce-i aia autodisciplina, cartile proaste pe care le-am citit fiindca nu doream sa cer sfaturi, noptile-n care innodam lacrimi din ce in ce mai convinsa ca singurul dusman pe care trebuie sa-l inving sunt eu.

de la o vreme ajungi sa te-ntelegi cu propriile mecanisme.
si-atunci iti dai seama ca smekeria nu sade in distrugerea masinariei ci-n cat de bine stii s-o faci sa mearga.
pana si cele mai tampite mecanisme au farmecul lor.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...