farmece pt impotenta folosind fir de parbly"i'hozd

salut pe toata lumea, si eu sunt noua pe acest site; acum l`am descoperit cautand si eu la randul meu, ceva despre motto`uri. imi pare bine k l`am descoperit si sper sa facem o echipa buna in domeniul "comentarii" si ce mai apare pe`aici. cat despre povestea ta moonlesstar, ce pot sa-ti spun este ca: cine crede in vraji, vrajitoare, farmece, magie..etc, este normal sa creada si k dk ceva nu le iese bine inseamna k asta este cauza. dk te incalzeste cu ceva sau dk vrei intradevar sa aflii raspunsul la intrebarea ta, din cate stiu eu, cu un fir de par se pot face multe farmece, deobicei se spune k sunt cele mai periculoase cele care sunt facute folosind firul de par al unei persoane, dar nu vreau sa te sperii, insa nu sunt multe persoane care se baga sa faca asta, pentru chiar dk-tzi fac tzie rau, se intoarce raul si impotriva persoanei care a facut`o. cat despre faptul k spui k a trecut aceasta tziganca pe langa tine si tzi-a rupt/smuls firul de par, din senin n`o face nimeni dk nu are nimic cu tine...poate k cineva a vrut sa`ti faca "ceva" in domeniul asta si a pus`o pe aceasta persoana sa`tzi smulga firul..."dar am probleme cu toate relatiile sentimentale.toate ajung pana intr-un anumit punct(acelasi)" Mai ales fiind vorba de o problema in relatziile tale sentimentale, atunci e clara treaba, pt k de ce nu ai probleme in alte domenii? Tot ce potzi face, este sa te duci pe la biserica, pt k dk te duci la o vrajitoare sa`tzi "dezlege" ceea ce a fost facut, s-ar putea sa`tzi ia si bani multzi si sa nu`tzi se rezolve nimik...Sper sa`tzi fi fost de folos.

Draga frate,

Da-mi adresa ta email sa-ti trimit poze cu mine,cu Marilyn si cu Vern.
Le am pe disc burned,pt. ca folosesc doar digital camera,si iti pot trimite multe direct prin email,asa vei vedea si cum arat la fata.
Dar nici tu personal nu-ti dai poza la cafenea.

I love you,
Love&peace,
Ozzy

Dragule, cum se face ca de fiecare data cand cineva te contrazice in ideile pe care cu nonsalanta le expui il condamni ca se foloseste de atacul la persoana? Pai ce, te confunzi cu ideile astea, sau persoana ta intruchipeaza niste idei?... Nu te flata singur, nu esti atat de important pe cat crezi si nici asa de patrunzator cu mintea incat sa nu-ti poata sta nimeni inainte. Nu te-am atacat prin nimic, dar vad ca tu abuzezi de ceva vreme de ceea ce se cheama "pusul pumnului in gura". Mai abuzezi si de bunavointa mea fiindca in timp ce pun intrebari la care astept mult si bine raspunsuri, tu continui cu aceeasi serenada despre felul de a fi al unora sau altora. Pt. tine vad ca mai mult conteaza persoana ce-ti scrie decat ce anume scrie ea.

Te rog sa-mi spui si mie prin ce anume am fost partinitor si necivilizat? Te asteptai, poate, sa te laud si sa incep sa ma gudur pe langa tine ca un caine credincios? Nu sunt genul, in primul rand, si nici nu-mi place sa ling talpile altora ca sa-i fac sa se simta bine. Asta inseamna ca sunt necivilizat? De fapt ce intelegi tu prin "civilizat"? Sa nu indraznesc nici macar sa te contrazic, sa ma fac ca nu vad cum incerci sa ma tii la distanta deoarece nu-ti cad bine comentariile mele? Nu-i nimic, nu te pot obliga eu sa iei de bune spusele mele, asa dupa cum nici tu nu ma poti forta sa le iau pe ale tale de bune, nu-i asa? In ultima instanta am opiniile mele la fel cum tu le ai pe ale tale, si nu renunt la ele fiindca tu si inca vreo cativa pe aici va simtiti atacati personal de ori de cate ori imi expun unele pareri. E treaba voastra cum va simtiti, asta inseamna ca ce spun eu are unele ecouri. Si-am sa dau socoteala pt. tot cuvantul rostit.

"Mai, uite cum sta treaba. Vad ca de la inceputul acestui subiect continui sa pendulezi intre crestinism, credintele asiatice si cele mai moderne (protestantism si neoprotestantism), fara o directie clara, in opinia mea." Va sa zica "IN OPINIA MEA"... Imi mentin parerea pana la proba contrarie. Cand vei inceta sa folosesti sincretismul religios pe post de crestinism am sa incetez si eu cu ridicarea atentionarilor.

Ai afirmat ca: "Am venit cu exemple din BIBLIE ,de la marii filozofi si ganditori...chiar m-am exprimat si eu, ce gandesc despre subiectul tratat.Ganduri personale... cu siguranta ce nu am pretentia de a se situa la nivelul marilor ganditori." Tocmai in asta consta sincretismul tau, intr-o compilatie de citate disparate (disperate?), citate care ti-ar fi facut cinste daca le-ai fi folosit pe rand si daca le-ai fi expus din start cu mentiunea "eu personal cred ca sunt (sau nu) adevarate". Dar din moment ce le-ai expus fara a face aceasta precizare, da-mi voie sa ma indoiesc de intentiile tale. Gandeste-te ca nu intotdeauna intentiile noastre bune sunt si adeverirea viitoarelor lucruri bune. Acestea pot fi f. bine apanajul unor fapte rele: "drumul spre iad e pavat cu intentii bune!"

Pt. mine a divaga inseamna teoretizare fara tinta precisa, in acest caz. De aceea am afirmat ca ar fi fost de ajuns sa spui "sufletul este nemuritor". Restul e balast menit sa ingreuieze si mai mult mintea celor care incearca sa inteleaga pe cale mentala ceea ce trebuie inteles cu inima, cu sufletul. Despre asta incerc eu sa te fac sa intelegi: crestinismul autentic este traire, nu disperare in gandire, nu gandire in disperare! Poti sa le stii pe toate, daca nu experimentezi (implementezi in propria viata) ceea ce cunosti, ramane doar ca o cireasa ce se usuca pe ram fiindca nu-i culeasa la timp- precizare: vorbesc aici la modul personal, deci si pt. mine.

"Deci afirmatii au fost..." Spune-mi si mie asa, ca la un copil de gradinita, care sunt afirmatiile tale concrete cand nu folosesti citate? Iti cer sa fii pe intelesul tuturor cu niste lucruri asa de sensibile si interpretabile, nimic mai mult. Asta inseamna ca sunt duplicitar? Cred ca nu realizezi care este cu adevarat sensul expresiei. Duplicitar inseamna sa lupti pe doua fronturi, sa te dai cu cel mai tare si sa-l calci in picioare pe cel mai slab, sa injunghii pe la spate, sa le admiti pe toate chiar si atunci cand vin in contradictie cu propriile tale opinii s.a.m.d. E ceea ce se cheama fatarnicie. Am fost eu fatarnic in relatia asta scrisa pe cafenea?

"Ce numesti tu citate "disparate"?ce idei ascunse sunt???!!!" Citatele disparate sunt cele scoase dintr-un anumit context pt. a folosi in altul, in timp ce adaugi cateva luate aleatoriu din alti autori. Stii ce spune biserica? Citatele Scripturii se explica unele pe altele, nu mai au nevoie de "completari". Completarile astea pot fi niste interpretari, dar nu pot fi luate ca si cuvant de lege inaintea cuvantului divin. Ideile ascunse sunt cele care se insinueaza. Cam la fel cum au fost acelea care au dus la caderea primilor oameni: "oare a zis Dumnezeu sa nu mancati?" ehei, a zis El, "dar stie ca atunci cand veti manca veti fi ca El"... Prin urmare jumatate de adevar este mult mai periculos decat o minciuna sfruntata. Spui tu intregul adevar?

"Nu imi amintesc a nu fi raspuns la intrebari "indecente"/incomode cum tu le numesti." Sa-ti improspatez memoria: ce zici de intrebarile mele legate de reincarnare?

Lasand la o parte faptul ca ma faci nesimtit (fiindca nu fac pt. tine dovada bunului simt), am "comunicat sincer si deschis" cu tine inca de la inceput. De aia spui ca te-am atacat. Daca mi-am expus in acest mod parerile si-au venit in contradictie cu ale tale inseamna, cu siguranta, ca tu esti o persoana ce se confunda cu teoria ei.

"Enigmescule,de ce vorbesti tu in numele unei multimi?" In primul rand te rog sa-mi folosesti id-ul carapiscum, da?! In ce priveste vorbitul in numele unei multimi ce sa fac, defect profesional (pe de o parte). Pe de alta parte am vorbit in numele meu personal si modul meu de expunere poate avea, la fel ca si al tau, ceva prin care sa se diferentieze de celelalte. Consider ca nu mi-am arogat nici un drept asupra multimii.

Chiar atat de convins sunt de unele adevaruri incat nu permit sa fiu constrans in a mi le schimba. Accept orice alte pareri care nu vin in contradictie cu conceptiile mele despre viata, lume si Dumnezeu. Si chiar pe acelea care se adeveresc la inceput a nu veni in contradictie, tot le cercetez inainte. Stii de ce? Fiindca sunt f. suspicios cu oamenii care se arata invatatori pt. altii dar care pt. ei insisi nu sunt reformatori spirituali. "Toate imi sunt ingaduite, dar nu toate imi sunt de folos", zice Ap. Pavel. La fel si eu, cercetez inainte de a accepta ca bun ceva anume.

"Si in final iti marturisesc:nu iti port pica,chiar apreciez unele comentarii ce le-ai publicat insa fii mai realist si renunta la atacurile la persoana." Si eu iti marturisesc ca n-am avut si n-am nimic cu tine personal, nu-mi pasa cine sau ce esti. Eu m-am invatat sa nu ma uit la fata omului pt. a-l judeca. Problema e ca fata omului de multe ori arata interiorul acestuia. La fel si cuvintele izvorate din inima lui.

Sunt realist atat cat imi permite ratiunea, dar sunt destul de realist incat sa n-astept de la nimeni laude pt. ceea ce scriu sau gandesc. Lauda lumii este desarta si trecatoare, azi te pune pe piedestal, maine te calca in picioare. Prin urmare complimentul tau imi este indiferent. Sper ca asta nu inseamna tot "atac la persoana".

No hai, sa fii sanatos, fericit si cu lacrimi in ochi!


-----------------------------------------------------------------
So far, so good.

Cred ca in general reclamele la telecomunicatii sunt destul de reusite. Cele de la Orange nu ma ating, pt. ca folosesc alta retea.
Bright, tu te referi la reclama aia cu tantaru de la Vodafone? O saptamana m-am contrazis cu cineva: eu ca-i tantar, celalata persoana ca gaza cu pricina se numeste ' efemera' ( avea dreptate. bineinteles, dar mie tot tantar imi pare); si modul sublim in care isi unesc coditele la sfarsit, aratand exact ca pastila Vodafone.
Pe mine nu prea ma ating astfel de reclame, la Vodafone, poate si pentru ca un prieten lucreaza acolo si stiu ca lucururile nu sunt tocmai OK.

Primesc de la organizatori urmatoarele rinduri:

====================================
asa cum am promis ne-am ocupat de discutia cu fetele care au trisat/furat
iar concluzia este urmatoarea;
- nu a fost rea intentie in conditiile in care din dorinta institutiilor de invatamant
de a se implica si de a implica copiii nu au fost fost atente la tot mesajul din
invitatie. astfel nici cadrele didactice si nici copii nu au avut ca scop sa castige
premiul. nu au fost incantati nici copii, nici parintii si nici cadrele didactice
de aceasta discutie.
- a fost totusi si o exceptie. o liceanca (CLS. a-XI-a) a sustinut ca nu este
vinovata si ca ea a avut acordul pt. a folosi acele fotografii, acord primit de
la ceva prieteni de-ai autorului. a mai sustinut ca are un CD de la acesti
prieteni ai autorului de unde si-a ales pozele. poate ca nu ar fi fost nimic
daca a vea o atitudine de recunoastere si de a intelege ce implica incalcarea
acestor drepturi de autor. nici gand as putea spune ca era chiar mandra.

cam asa au stat lucrurile. in cazul in care doriti mai multe inf. va stau la dispozitie.

inca o data ne cerem scuze pt. situatia creata si multumim pt intelegere.

======================================

Asta e, stimati cafegii. Adicatelea traim in Romania si asta ne ocupa tot
timpul. Care este.
E de la sine inteles ca io nu dau imagini la nimeni si e o baliverna ca
a ales de pe un CD dat la prieteni. Nu dau imagini nici la prieteni si nici
la dusmani, numai la agentii, dar nu le-a jmanglit de acolo, ca nu avea
cum. Erau ciordite de pe situl meu. Poate prietenii aia ai ei sa fi ciordit
si sa fi zis ca au vorbit cu mine. Niste jnapani.
Epilogul: nu folositi niciodata imagini facute de altii ca mai devreme sau mai
tirziu vine nota de plata, sau masina cu bulumaci, sau skandalu, sau
cine stie ce. Ceva tot vine.
Altfel treaba sta asa: niste timpite au furat cevamincare de la un magazin.
Da` nu ca sa manince, numai la misto.
Deci numai la dixtractie.
Asta e bine, zice invatzamintul romanesc.
Pe care atunci fac ceva. Vai de mama lor de profesori oligofreni.
Pai cind legea e lege, cind intr-o tara normala - ceea ce nu e cazu`-
faci pirnaie ca te dai altu` sau ca furi,
astia asa educa, sa fure in continuare, si scuzati, a fost o neintelegere?

eu ma apropii de 20x2 :D = daca nu te apropii cu 2 de 20 nu are nici un farmec pt ca eu ma bag de la patrulater in sus :))


habar nu am care-i stilul tau, am zis si eu asa = daca tot dai cu elasticul (la plezneala) atentie la recul ;)

numai si pt ca ma implori, a meritat orice rasucire de nuante de-a mea!

Sic, sic, sic...nu mai try again, pt ca sunt aproape sigur ca nu o sa ma mai implori si nu mai are farmec pt MINE (numai o data vede nasul putza finului) >:)

Beiii, eu glumeam, dar nu spun unde ;)

Ce zici facem o noua competitie "premiul coed" ? Noi facem o pereche buna, eu dau cu bata si tu ma salvezi spunand ca este o noua metoda de testat fortele van der waals :)))))

Drept sa-ti spun, nu am auzit ca e lege ca sala de clasa sa aibe ferestre in stinga.
La noi se fac in tavan.
Asa a fost construita si Curtea Judiciara Suprema din Israel, insa nu pt. ca sunt si stingaci, ci pt. a folosi in mod optim lumina zilei.

Vezi mai jos pe Takanori Gomi, ambidextrou care ii mardeste pe toti adversarii sai.

http://www.metacafe.com/tags/ambidexterity/

http://www.metacafe.com/watch/1440216/takanori_gomi_the_fireball_kid_highlight_remix/
Takanori Gomi "The Fireball Kid" Highlight Remix

nu stiu de ce dar am impresia ca te-am suparat cumva prin faptul ca mi-am sustinut punctul de vedere cu argumente pe care se pare ca nu le pretuiesti. asta ar insemna ca tu nu vrei sa afli adevarul altora ci vrei numai sa-l impui pe al tau ca fiind bun. eu doar ti-am infatisat o alta perspectiva asupra subiectului si nu cred ca prin asta am tinut mortis sa-ti schimb parerea. dar pana la urma orice argument pro sau contra se aduce tocmai in vederea schimbarii anumitor stari de lucruri sau a unor idei preconcepute, nu-i asa?
as putea relua discutia ta plecand de la o intrebare ramasa celebra din Scriptira: "ce este adevarul?" este intrebarea pusa de Pilat lui Hristos in pretoriu inainte de a-L judeca, intrebare la care atunci n-a aflat raspuns pt. ca Iisus tacuse. de aceea Pilat I-a si zis ca: "putere am sa te eliberez si putere am sa te rastignesc." unii Sfinti Parinti talcuiesc aceasta intamplare cam asa: Pilat n-a aflat raspuns intrebarii sale fiindca a pus intrebarea gresit. daca ar fi intrebat 'CINE este adevarul?' probabil ca i s-ar fi raspuns: "Eu sunt Calea, Adevarul si Viata; cel ce crede in Mine, chiar daca va muri va fi viu in veci". tu vrei adevarul doar pt. comunicare, eu il vreau pt. viata si eternitatea ei.
intr-un fel te contrazici spunand ca aceasta comunicare nu o vrei speculativa cand de fapt chiar din inceputul subiectului tau pui sub semnul indoielii canonicitatea unor carti din Biblie sau calitatea/calificarea celor numiti sfinti de biserica. da, e dreptul si optiunea ta sa te exprimi cum vrei si sa spui ce-ti trece prin minte. dar cand faci aceasta ca si cum ai zice 'invatati de la mine ca stiu eu ce zic' e semn ca vrei sa ne schimbi sistemul de valori si adevarurile in care crezusem pana acum.
sunt curios si-as vrea sa aflu raspuns la intrebarea mea daca ai vreun fel de pregatire teologica fiindca mi se pare f. important. tu vrei sa iei in discutie istoria bisericii fara a uza si de instrumentele puse de ea la dispozitie. vreau sa spun ca ti se pare normal sa studiezi istoria ei dar numai din afara ei. si iar insinuezi ca ti/ni se ascunde adevarul istoric despre biblie... de cine? de ce? cum? vorbesti de analiza... nu ma mira. e deja un obicei in lumea occidentala sa dezgroape mortii pt. a le studia oasele si ramasitele. cica e stiinta. in curand n-o sa mai avem pace nici in morminte, asta tot de dragul sarmanei stiinte sufocate de-a lungul vremii de religie. ce nu se spune e faptul ca stiinta nu L-a contrazis intotdeauna pe Dumnezeu, s-a intamplat uneori chiar sa-L adore si sa-L slujeasca. insa vezi tu, e mai usor sa nu accepti ceva pt. ca nu intelegi decat sa incerci sa intelegi. asta presupune un oarecare efort. ori crestinismul de la asta pleaca, de la efortul personal.
am sa-ti spun pe scurt o istorioara. se zice ca un sfant(am un lapsus acum, poate ma ajuta cineva sa-mi reamintesc) se plimba la malul marii si incerca sa-si faca o schita de idei in gand pt. o carte despre Sfanta Treime pe care voia sa o scrie. numai ca nu putea intelege nicidecum taina Treimii, adica a unui Dumnezeu in trei fete. mergand el asa dadu peste un copil care facuse o groapa in nisip si cu un ciob de sticla carase putina apa din mare acolo iar acum statea pe margine si plangea. sfantul il intreba: de ce plangi copile? acesta ii raspunse. am facut gropita asta aici si vreau sa aduc in ea toata apa marii dar nu pot. incerca el sfantul sa-l imbuneze pe copil si mergand mai departe incepu sa-si rada de naivitatea copilului. numai ca la un moment dat se opri brusc, parca trasnit de undeva, si cazu intr-un fel de contemplatie adanca. ah, isi zise, eu sunt copilul acela. gropita este mintea mea iar marea esti Tu Doamne. cum voi putea eu sa Te cuprind in toata maretia Ta doar cu aceste mici unelte ale mele?
vrei sa cuprinzi adevarul fara a te sluji in realitate de el. poate nici macar eu nu ma slujesc de el si atunci am o pozitie ingrata in acest spatiu. dar macar incerc sa nu ma abat de la o cale pe care au mers atatea mii de sfinti. stii ce-a proorocit Hristos despre vremurile de pe urma? "vor veni prooroci mincinosi si hristosi mincinosi". "nu vor mai suferi invatatura cea buna si folositoare; isi vor inghesui invatatori dupa capul lor"! auzi ce spune! aseara chiar am vazut un asa zis film care se vrea o proiectie in viitor a imaginii regnului animal dupa trecerea a inca nu stiu cate milioane de ani. pe cuvantul meu ca m-am infricosat desi, daca stai si te uiti la asa ceva, poti f. bine sa si razi pe seama unor supozitii fara nici un fel de suport stiintific si mai ales pedagogic. m-am infricosat la gandul ca cineva chiar ia in serios acele prostii menite sa bage lumea in bezna necredintei. o sa fiu intrebat daca stiu in cazul asta cum va arata viitorul, adica daca stiu mai bine decat oamenii de stiinta. sigur ca nu stiu si sincer sa fiu viitorul ma intereseaza doar in perspectiva dobandirii vietii vesnice. altfel n-are nici o relevanta si nu ma poate ajuta cu nimic. descinderea in viitor e a celor credinciosi iar calatoria in spatiu si timp e o chestiune proprie dintotdeauna fapturilor ceresti. a, ca sunt oameni care vor sa dobandeasca asta numai prin mintea lor e altceva.
vrei sa-mi spui ceva ce nu stiu sau de ce-mi pui intrebarea asta? sau e din nou vorba de una retorica... din ce am studiat eu vreme de aproape 14 ani stiu ca Hristos a fost rastignit in ajunul Pastelui evreiesc din porunca guvernatorului roman Pontiu Pilat. de frica pierderii controlului asupra regiunii, dealtfel deseori pusa la incercare de conspiratorii si asasinii evrei, Pilat a fost nevoit sa-L rastigneasca pe Iisus. dealtfel a si incercat sa-L faca scapat fiindca stia ca din invidie si ura Il voiau mort CARTURARII SI FARISEII (ca despre ei este vorba). dar ei, cei care mai inainte Ii strigasera osanale si se umplusera de binefacerile Sale, au strigat: "ia-L, ia-L! Rastigneste-l, rastigneste-L!" adica ce dovada mai buna decat asta vrem? si in tot VT au facut la fel. Sf. Arhidiacon Stefan, primul martir crestin, ii intreaba in soborul lor: "pe care din prooroci nu i-a ucis parintii vostri?" ei, care impodobeau mormintele proorocilor si ziceau ca daca ar fi fost ei in acele zile n-ar fi facut asa ceva, ei insisi s-au facut pe sine urmasii unor ucigasi insetati de sange si gata la miselii de tot felul. sa ne gandim la istoria lui Moise care este considerat parintele lor... care om ar mai fi fost in stare sa indure nedreptatile si necredinta suferita din partea unui popor nesatul si vesnic nemultumit? dar sa amintim si de santajul la care l-au suspus pe Pilat ca sa le indeplineasca pofta de sange. ca i-au zis acestuia ca daca nu-L rastigneste inseamna ca nu este prieten al Cezarului- si se jurau pe ei insisi ca sunt frati de cruce cu el(Cezarul), nu alta. uneltitorii si uzurpatorii puterii romane se faceau frate si cu dracul roman numai pt. a-si atinge scopurile infame. asta iti spune ceva despre adevarul istoric?
da, am curajul s-o reafirm, apocrifa nu ma intereseaza mai mult decat originalul mesaj al Scripturii actuale. pt. mine are mai mult o valoare simbolica sau istorica. asta daca vine in contradictie cu invatatura cea adevarata si ma indeamna sa ma indoiesc de ea.
pt. mine valori ale umanitatii sunt operele nepieritoare prin binele si frumosul ce l-au adus cu ele in lume. celelalte apartin umanitatii dar nu sunt opere ale umanitatii. care va sa zica una e opera lui Brancusi si alta e opera lui Lenin, spre exemplu. unul a lasat posteritatii sculpturi uimitoare, celalalt a lasat o opera distructiva. muzica lui George Enescu va dainui ca un bun peste veacuri, pe cand zgomotele bombelor si ale tancurilor naziste(apoi ale armatei rosii si mai nou ale occidentalilor) nu lasa in urma decat disperare, moarte, confuzie, foamete, boli si multe alte suferinte. sunt exemple pe care nu trebuie sa stai sa le cauti mult ca sa faci diferenta.
ce mi se pare f. ciudat in cazul tau e ca afirmi: "Nu mi-am propus a-mi impune o doctrina, sau sa racolez..." in subconstientul tau deja lucreaza ideea, de unde crezi ca ti-a venit? crede-ma pe cuvant de onoare ca un om n-ar putea sa deschida gura sa afirme ceva fara a fi dinainte patruns de un oarecare adevar al spuselor sale. asa ca nu te mai arata bine intentionat. FII cum spui si arata cum esti! nu am fost deplasat in nimic. oricine isi expune parerile ca obiect de studiu pe un forum va avea din doua motive de suferit: sau va fi contrazis, sau i se vor lua de bune spusele. in primul caz trebuie sa stii sa-ti recunosti greselile si apoi sa ti le indrepti. in al doilea caz e un pic mai complicat si cred ca asta n-ai inteles tu: pilda nebunului ce arunca o piatra in balta...! am mai zis-o undeva, candva: piatra ce-o arunca nebunul e CUVANTUL gresit/prost aruncat aiurea in balta omenirii. stim noi ce valuri face o piatra cand cade in apa. si apoi cati intelepti se caznesc sa repare greseala acelui nebun si totusi niciodata nu se va mai putea repara intru totul. asa ca ia seama la ce spui, cui spui si unde spui.
misiunea mea, ca si a tuturor celor de aici, este de a-mi pazi sufletul curat si fara prihana. sper sa intelegi ca n-am nimic cu tine personal- ca dovada ca inca de la inceput nu m-a interesat persoana ta ci discutia in sine! nu sunt nici misionar, nici papistas, nici cruciat, nici inchizitor si nici altceva. dar poate ca sunt un fel de...inchizAtor de drumuri/directii gresite. si trebuie din nou sa-ti mai amintesc de unde a plecat marea dezbinare din sanul bisericii apusene??? tocmai de acolo unde nu cu mult timp in urma au hirotonit femei, homosexuali, lesbiene, caini si pisici!!! mai urmeaza sa mai traduca, din cine stie ce manuscris vechi descoperit in niscaiva strafunduri ale pamantului, biblia pt. fiecare categorie in parte. si ma intreb: cum sa nu mi se mai faca scarba, greata la propriu?!
adevarul e un soare vazut de toti... insa la ore diferite si din zone diferite. asa ca niciodata nu-l vom vedea deplin, ci doar o fata a lui. e o lege a firii care ar putea fi schimbata in viata de apoi!

just me

Dear Admin,

As dori sa stiu de ce nu-mi publici deloc textele ce am scris ieri?Cred ca vreo 10...si poate 5 lui LMC in care incerc sa-mi cer iertare de atatea ori.
Nu as vrea sa creada ca am disparut aiurea fara sa fac asta,ma faci sa ma simt f. nasol si realmente trist,de luni beau iar in prostie,incat nu stiu cand sunt treaz sau beat,ma consum si nu vrei sa ma ajuti deloc.

Oare sa ma apuc iar de droguri in plus????Sunt o fire cum sunt si trec de la o stare la alta f. repede,oricat de negru ....as avea sufletul,sunt de multi ani o fire sensibila si daca plang,nu degeaba mi s-a dat numele de Little Eagle Who Cries de fratii mei Navajo.

Am mai scris ca de la acel Malcom McDowell din A clockwork orange...de la inceputul filmului,am devenit cel de la sfarsit azi.
Chiar asa m-ai pus la colt complet???Oare cati din cafenea nu se cearta dar ies mereu basma curata,eu...am folosit cuvinte dure si urate ca de birjar,dar macar sunt sincer,nu am 2 fetze ca multi altii.
Recunosc comportamentul meu urat,dar as dori sa am o discutie cu LMC,de prietenie desigur.

Cred ca putini o iubesc asa de mult ca mine.Acum am devenit un Jim Morrisson din nou,stau cu sticla de Jack Daniels la scaun....
Da-mi un semn,ori ajung la un mental institution....sotia mea chiar cu 3 zile in urma mi-a zis ca as trebui sa fiu internat.

Vrei sa ma ai pe constiinta acum????
Incerc sa lupt cu acest demon alcohol.....I think I'll start to live inside the bottle again.....
Te rog sa dai lui LMC(scriu pt. a nu stiu cata oara)tel.mele:
Home 1-732-290-2496
Cell 1-908-902-4488(sotia insa il are acum cu ea)
Fax 1-732-290-2542

Sa incerce la home insa,ori fax,la fel de ce nu-mi dai telefon sa vorbim?????

Te rog, from the bottom of my black heart,daca e sa faci un gest pt. un om ce sufera destul chiar de atatea zile,vei publica acest text ori vei face in asa fel sa ajunga la LMC sa ma sune.

Am I asking for much?And all of you have a drink on me.Let's party and live for today,tomorrow never comes.....

I love you all,God bless you,
Love&peace,and nu-ti face probleme,I'll be cool si PROMIT solemn ca NU am sa mai vorbesc urat si sa injur pe nimeni!!!!!So help me God!

Ozzy Osbourne,
the Ozzman cometh

Abia acum am observat mesajul tau asa ca incerc sa-ti raspund ca sa nu crezi ca m-am facut ca nu vad.

In primul si-n primul rand nu stiu de unde ai tras tu concluzia desteapta cum ca "mi-ai fi turnat tu ceva sare pe rana". Draga, te flatezi singurica. Vezi tu, de aia nu va suporta romanii pe cele ca voi, ca intotdeauna cand incearca sa fie blanzi si vor sa vi se destainuie, voi aveti ambitia asta de a le rade in nas si de a-i trata cu sulfat de sictir. Adica daca un barbat vi se destainuie prin ceva anume, voi ori i-o luati ca pe o slabiciune aratand prin aceasta cat de slabe sunteti de fapt voi, ori o interpretati ca fiind o gluma proasta. Ce sa spun, am avut o droaie de dreptate cand am zis ca va plac barbatii straini fiindca va permit orice. E si normal, ca la aspectele atinse de mine (cele referitoare la legile care le sustin pe femei mai mult decat pe barbati- stiu eu cum se intampla: daca ei nu-i convine ceva se da cu capul de perete, isi face o masturbare rapida si-si rupe hainele de pe ia apoi da telefon la politie ca sa-l bage in puscarie pe fraierul de barbat'su) nici macar n-ai mai facut vreo sesizare. De ce? Hmm, doar nu sunt chiar asa de prost sa nu-mi dau seama. E simplu: tie uneia nu ti-a ajuns degetul intins, ai luat toata mana.

M-ai prins cu musca pe caciula...? Nu stiu care pe care a prins aici. Ca o paranteza, afla ca nici macar nu port caciula! Sic! Si daca am o musca eu n-o alung, ci o prind cu dibacie. Singurele care nu vaneaza muste sunt femeile, lor le place sa le stropseasca pe toti peretii.

1. Da-ne si noua un semn din mila Mariei-Tale si zi-ne pe unde ai gasit aici referirile alea, ca pe mine m-ai facut tare curios. Din cate am putut eu vedea in general la cafenea, majoritatea barbatilor se poarta frumos cu femeile de pe aici. Ah, probabil te-a contrariat faptul ca se gasesc destui dintre barbati care sa vi se "opuna" (adica sa vina cu explicatii pertinente) la capitolul stiinte si dezbateri despre viata.

2. Nu stiu ce-i fi crezut tu, dar se pare ca treaba e in felul urmator: fiindca n-ai gasit pe Fat-Frumos care stie sa le faca pe toate, inclusiv sa-ti dea cate o galeata de jaratic aprins, te-ai gandit ca el nu exista. Nu ti-ai pus problema ca n-ai stiut unde si ce sa cauti, ci ca nu exista din cauza ca tu n-ai gasit. Pai sa-ti spun ceva, nu e vina barbatilor buni ca nu dau decat de niste profitoare, in timp ce smecherii dau de cele bune- si invers. Pur si simplu se intampla. Daca m-am gandit ca ai fi stat in manastire...? Ha ha ha, ce gluma buna! Te-ai gandit mult inainte de-a scoate porumbelul din gurita? PAi daca ai fi stat la manastire macar o saptamana, atunci nu mai vorbeai asa. Si da, sunt convins ca doar ai visat la ei. Si pt. ca ei n-au visat la tine...iata cum s-a ajuns la discutarea temei de fata. Stii, ma intreb daca nu cumva tu ascunzi ceva in adancul sufletului tau, ceva de demult, o parere de rau pt. un roman pierdut din neatentie. Asta ar putea fi o scuza buna si ar explica in buna masura stresul si refularile de acum.

3. "Coada de peste" o sa devina coada de balena fiindca mi-am dat seama din textul tau ca tu nu cauti explicatii, ci motivatii pt. alegerea ta pe care ai facut-o. Numai un fraier ti s-ar mai destainui acum. Ce ziceam eu, cum trebuie o femeie sa stie ca e apreciata?...

4. Vezi cam multe pt. una care n-a reusit sa vada decat romani impotenti la toate! Nu crezi? Facusem doar o apreciere despre faptul ca romanii isi intretin cu greu familia si atunci ele (unele), ca sa scape de griji si de nevoi, deseori apeleaza la strategia internetului si-si gasesc iubitei desfranati cu bani care le ofera marea cu sarea, mai exact un trai fara grijile zilei dar si fara frumusetea experientelor traite in greutati. Ca orice mi-ai zice tu acuma n-am sa te cred ca nu mai poti de fericire. Dealtfel ce te-a facut sa vii sa scrii aici, oare nu tocmai lipsa celor ai tai? Ca daca erai atat de fericita nu veneai sa scrii despre barbatii romani, ci puteai la fel de bine sa vii si sa te destainuiesti urland ca nu mai poti de atata bine. Dar tu nu, ai vrut sa-ti justifici, precum spuneam, decizia luata cu ceva timp in urma. Eu cred ca in fond tu te simti vinovata de ceva. Nu trebuie sa fii psiholog ca sa-ti dai seama de asta.

Faptul ca barbatii judeca dupa "calapodul" lor nu e mai impresionant decat afirmatia ca femeile judeca numai si numai dp lor dv. Nu ti se pare ca ar fi ceva normal in asta? Ce-ai vrea, barbatii si femeile sa gandeasca si sa se poarte la fel? Pai atunci cat de plictisitoare ar deveni viata?

"Ciuda de mascul respins"... I have no idea what you talking about! Si chiar de as fi fost respins, ce-ti pasa tie? Tu chiar nu vezi dincolo de lungul nasului tau? Ce te face sa crezi ca esti mai buna decat romancele care isi duc viata asa cum descrii tu? Cu alte cuvinte putem deduce din aceasta ca femeile care au parte de aceste experiente, care n-am negat ca ar fi insultatoare, sunt niste proaste si fraiere, doar cele ca tine sunt cuminti!... Dar treziti-va odata madamelor, ce tot stati sub papucul barbatului roman? Lasati-i pe fanaticii vostri barbati sa-si creasca plozii singuri, ca ei v-au folosit pt. placerea lor si acuma tre' sa plateasca, iar voi "bateti de-a lungul podul", vorba lui Eminescu! Stiu n-cazuri de barbati (romani) lasati balta de femeile lor, cu tot cu copii, pt. frumusei din aia luciosi si cheliosi decupati de prin reviste cu stampila "peste 18 ani". Si mai mult decat atat stiu cazuri de femei din astea usuratice care dupa un timp s-au intors la amaratii lor de barbati si acestia le-au primit cu bratele deschise- au zis ca din doua (am scris noua prima data) rele e mai buna cea mai putin rea.

"DIN PUNCTUL DE VEDERE AL BARBATULUI banii conteaza foarte mult, sint o extensie a masculinitatii". Aha, va sa zica atunci cand banul devine scopul si devenirea femeii, acesta nu mai este o extensie a feminitatii... Ce sa-ti spun, justa judecata ta. Si parca daca barbatul sustine familia dpdv financiar, asta e ceva injositor pt. ea si copiii ei. Ai uitat, mandra doamna de departe, ca rostul intemeierii familiei nu este decat nasterea de prunci, acesta este scopul principal. Ori asa ceva implica niste responsabilitati pe care trebuie sa si le asume fiecare in parte. Spune-mi mie cine iti educa pruncii: bunicii lor, dodele, prietenii, cunoscutii...? Si daca in barbati oricum nu ai incredere, atunci tu singura de ce nu ti-i educi? Din lipsa timpului, poate? Timp care se scurge in favoarea cui?!...

5. Nu consider ca te-am jignit cu nimic, pur si simplu am pus o intrebare si am facut o remarca generala. Scuze totusi, trebuia sa specific asta. Dar ce-mi vad ochii? Vorbesti de relatii ca despre purtat papuci!? Nu ti se pare ciudat sa ceri sa fii tratata cu consideratie din partea barbatului in timp ce tu vezi relatia ca pe o banala purtare de papuci folositi? Stai sa vedem: cand am afirmat eu ca barbatii au dreptul sa-si incerce frumoasele inainte de casatorie? Si a cui e vina daca se intampla, numai a lui? Uite, odata o judecatoare oarecare a fost pusa in fata luarii unei decizii referitoare la savarsirea infractiunii de viol de catre un tanar asupra unei fete. Si pt. ca procesul cam batea pasul pe loc, la un moment dat a intrebat-o pe "victima": cine ti-a dat...pilotii jos? PAi sa vedeti..., a inceput ea a intoarce lucrurile si a le fastaci, eu. Dar, stiti, eu nu sunt vinovata ca m-am dus la discoteca si-am ramas pana aproape de dimineata cand i-am cerut lui, desi era cam baut, sa ma conduca acasa. Aveam eu fusta aia mini si am cam flirtat cu el, dar n-am crezut ca o sa sara pe mine. Mda, cam asa se intampla: unele cauta cu lumanarea sa li se intample bucuria si apoi merg de bocesc pe la toate usile ca au fost folosite. Tu esti sigura ca femeile nu-i folosesc pe barbati in scopuri ascunse? Stii ce se spune prin occident despre barbat: ca este o prelungire inutila si scarboasa a...penisului. Asta sopteste ceva la urechiusele tale sensibile?

6. Si eu ti-am dat ceva raspunsuri la tema asta mai sus. Insa mai spun ca daca barbatii aia ideali pe care-i vezi tu de acolo si-ar lua in serios drepturile, nu numai obligatiile bagate cu forta pe gat de niste legi abuzive si partinitoare, atunci n-ai mai cotcodaci nimic stand cocotata sus pe gard. Apropo, stii bancul ala cu gaina pe gard, ca de ce sta acolo? Ca sa-i vada vecinul (din strainatatea de peste gard) copanele- si implicit tartita.

7. Pai are aceeasi obligatie pe care la randul lui o indeplineste, cu amendamentul ca din cauza conditiilor de mediu economico-social si politic nu are cum sa faca fata cerintelor tot mai mari venite din partea unor femei care s-au emancipat. Chiar e asa greu de inteles? Sigur ca atitudinea asta e incorecta, cea de care vorbesti tu, dar asta asa cum nu-l scuza pe barbat, nici n-o face sfanta pe femeie.

8. Stiam ca ai sa te legi automat de expresia respectiva cu toate ca am pus-o in ghilimele pt. a sublinia ca nu gasesc un termen corespondent si ceva mai fin. Insa ciudat nu e asta, ci faptul ca initial ma gandisem la cu totul altfel de hamuri...- nu te intreb daca tu si partenerii tai le-ati folosit vreodata, nu vreau sa fiu impertinent si sa ma bag in...papucii tai!

9. "si banii ei pe ce se duc?" Chiar vrei sa afli raspunsul? O sa te socheze: pe parfumuri din cele mai scumpe, pe rujuri, rimeluri, oje, coloranti de par, masti, alifii, uleiuri, cercei, bratari, inele, stofe rare, fuste si rochii la care platesc firma producatoare mai mult decat materialul si lucratura in sine (de fapt care material?), pantofi noi la fiecare saptamana, zaiafeturi, cine romantice sau pur si simplu numai cine, masina la scara s.a.m.d. Asta e comparativa cu lista lui Schindller (nu stiu daca am scris corect numele).

10. De ce te supara ca am adus in discutie niste aspecte asa cum le vad dealtfel multi dintre barbati?- chiar daca ei n-o recunosc public. Spui ca si-ar fi muscat limba... Chiar a facut-o pana la urma, ca avea o droaie de teribilisme in cap preluate din cine stie ce magazine saptamanale pt. "clasa muncitoare dezavantajata". Si inca nu stii nimic despre felul meu de a fi si despre ce gandesc in realitate, cum ma port. Ca sa zic asa, ma port cum mi-e portul si vorbesc cum mi-e vorba. Sunt simpatic sau nu, ce conteaza? Oricum nu poti impaca pe toata lumea.

11. De ce returnezi intrebarea pe care ti-am pus-o si nu dai un raspuns direct? Nu te teme, n-am sa te iau la paruit. Nu e greu, incearca numai. O parte din raspuns l-ai insinuat undeva mai sus in mesajul tau, deci de ce anume te feresti acuma?

12. Buna comparatia cu vaca, pe langa ca e cat (scuze ca suna a cacofonie) se poate de plastica. Eu cred ca nu intamplator ai dat-o, ci propria constiinta ti-a dictat impotriva logicii pe care ti-o crezi inexpugnabila. Chiar asa, de cate ori calcati prin strachini sau va abateti prin loboda vecinilor..., daca barbatii romani (ca despre ei era vorba) ar fi asa de cretini si s-ar multumi sa stea la coada vacii, atunci v-ar pune botnita si v-ar duce ca pe urs. Slugi...? Ei bine da, aici trebuie sa-ti dau dreptate. Dar din nefericire ai enuntat numai o jumatate de adevar. Corect si principial ar fi fost sa spui dupa cum spune Ap. Pavel la Efeseni cap. 5: "20. Mulţumind totdeauna pentru toate întru numele Domnului nostru Iisus Hristos, lui Dumnezeu (şi) Tatăl.
21. Supuneţi-vă unul altuia, întru frica lui Hristos.
22. Femeile să se supună bărbaţilor lor ca Domnului,
23. Pentru că bărbatul este cap femeii, precum şi Hristos este cap Bisericii, trupul Său, al cărui mântuitor şi este.
24. Ci precum Biserica se supune lui Hristos, aşa şi femeile bărbaţilor lor, întru totul.
25. Bărbaţilor, iubiţi pe femeile voastre, după cum şi Hristos a iubit Biserica, şi S-a dat pe Sine pentru ea,
26. Ca s-o sfinţească, curăţind-o cu baia apei prin cuvânt,
27. Şi ca s-o înfăţişeze Sieşi, Biserică slăvită, neavând pată sau zbârcitură, ori altceva de acest fel, ci ca să fie sfântă şi fără de prihană.
28. Aşadar, bărbaţii sunt datori să-şi iubească femeile ca pe înseşi trupurile lor. Cel ce-şi iubeşte femeia pe sine se iubeşte.
29. Căci nimeni vreodată nu şi-a urât trupul său, ci fiecare îl hrăneşte şi îl încălzeşte, precum şi Hristos Biserica,
30. Pentru că suntem mădulare ale trupului Lui, din carnea Lui şi din oasele Lui.
31. De aceea, va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va alipi de femeia sa şi vor fi amândoi un trup.
32. Taina aceasta mare este; iar eu zic în Hristos şi în Biserică.
33. Astfel şi voi, fiecare aşa să-şi iubească femeia ca pe sine însuşi; iar femeia să se teamă de bărbat." (acest pasaj se citeste in toate bisericile ortodoxe la savarsirea cununiei, iar cand aud mirii ce se spune, numai isi dau ghionturi, se calca pe picioare...si deja au uitat pt. ce se afla acolo, in fata lui Dumnezeu).

13. ibidem! Asta n-o pot pricepe cele care gandesc ca si tine: cum sa fie ele slugile barbatilor lor? Nu conteaza nici macar daca si ei la randul lor se fac pe ei insisi slugile femeilor, important e ca ele sa nu se simta atinse nici macar cu o floare!!! Aferim, de asta alearga o sumedenie pe la musulmani ca sa devina cadane si sa mearga pe langa caii stapanilor lor...

P.S. Stii, inca de la inceput am vrut sa-ti spun asta: din cauza ca sunteti asa de gurese, cele ca voi, barbatii nu va mai arata nici un fel de toleranta. Sunt satui de mozaicul ce-l asterneti zilnic in fata lor- verbal, vreau sa zic. Nu ti-a zis nimeni pana acum ca oricat v-ati cazni voi si v-ati da peste cap ca sa fiti egale barbatului, nu veti putea fi niciodata? Si nu pt. ca nu va duce capul, ci pt. ca exista fiintial intre firea feminina si cea masculina diferente enorme ce nu pot fi in realitate nici macar comparate, daramite schimbate!
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.

"d-voastra puneti semnul egal intre ciuma,tuberculoza,piatra la rinichi etc. si suferintele de alta natura ale omului,despre care eu vb. acolo,care se manifesta prin alienare,in sensul de instrainare,prin durere, nu fizica, ci sufleteasca."

Discutia era despre nivelul de fericire in trecut si eu am adus niste motive pentru care cred ca acesta era scazut. Nu pot sti exact ce gandeau acei oameni dar cred ca epidemiile, mortalitatea infantila, lipsa accesului la informatie, teroarea religioasa nu-i faceau prea fericiti. Nu sunt informat privind frecventa bolilor depresive insa trebuie tinut seama si de faptul ca viata omului aproape s-a dublat in perioada moderna, acesta aducand cu sine probleme specifice. Un alt aspect de care trebuie sa tinem seama este acela ca stiinta nu are scopul declarat de a ne face fericiti ci de a descifra mecanismele universului in care traim. Uneori putem ajunge la concluzii care nu ne convin insa, daca iubim adevarul, trebuie sa le acceptam si nu sa respingem stiinta pe motiv ca inainte eram mai fericiti.

"Stiinta si religia vizeaza 2 fatete diferite ale realitatii-de aceea si spuneam eu ca nu se afla in contradictie."

Religia a vizat si vizeaza si teritoriul stiintei. Nasterea din fecioara, ridicarea la cer, invierea mortilor, inmultirea painilor, oprirea rotatiei pamantului, potopul, plagile, eclipsa de trei ore, nu sunt fenomene pur spirituale. Religia nu a renuntat la acestea, care nu mai pot fi verificate, ci doar la cele evident false. Este in conceptia mea o lipsa de onestitate.
Trebuie spus si ca afirmatiile dovedite false (varsta pamantului, ordinea creatiei, geocentrismul, etc.), au suport biblic si au fost sustinute timp de 1500 de ani. E usor a spune acum, dupa ce stiinta a aratat adevarul ca toate aceste falsuri reprezinta o mica eroare si ca de fapt biblia nici nu spune asa ceva. In aceste conditii te intreb daca este logic sa acordam crezare intr-un domeniu neverificabil (cel spiritual) unei teorii care atunci cand a putut fi verificata s-a dovedit falsa.

"Au fost suficiente cazuri de vindecari miraculoase ale unor oameni carora medicina nu le mai dadea nici o sansa"

Din cate stiu eu aceste "miracole" nu au fost validate stiintific, prin urmare nu putem fi convinsi de autenticitatea lor.

"Importanta si superioritatea sufletului in raport cu trupul a fost dovedita de oamenii sfinti care s-au razboit cu acesta din urma si l-au dominat prin puterea celui dintai."

Faptul ca omul este capabil de autocontrol nu implica dualitatea trup-suflet. Rostul creierului este de a controla trupul prin urmare nu vad necesitatea introducerii ipotezei unui suflet independent.

"Cuvioasa Maria Egipteanca a trait in pustie 17 ani cu trei paini si jumatate si radacini iar la sf. celor 47 de ani de asceza nu mai simtea foame sau sete."

Nu stiu cum putem verifica aceste fapte, si chiar daca sunt reale nu reprezinta un miracol. Bosimanii traiesc in desert si se hranesc cu radacini sau insecte si nu au fost sanctificati.

"Gresit se vehiculeaza ideea ca D-zeu ne indeamna sa ne dispretuim trupul ("balast al sufletului"-spuneati undeva)."

Nu am afirmat ca "D-zeu ne indeamna sa ne dispretuim trupul" ci ca religia priveste trupul ca fiind inerent supus pacatului. Pacatul aduce dupa el damnarea sufletului, in acest sens trupul este un balast. Probabil aceasta idee este ilustrata cel mai bine de cuvintele lui Iisus (Marcu, 9):

"43. Si de te sminteste mana ta, tai-o ca mai bine iti este sa intri ciung in viata, decat, amandoua mainile avand, sa te duci in gheena, in focul cel nestins.
44. Unde viermele lor nu moare si focul nu se stinge.
45. Si de te sminteste piciorul tau, taie-l, ca mai bine iti este tie sa intri fara un picior in viata, decat avand amandoua picioarele sa fii azvarlit in gheena, in focul cel nestins,
46. Unde viermele lor nu moare si focul nu se stinge.
47. Si de te sminteste ochiul tau, scoate-l, ca mai bine iti este tie cu un singur ochi in imparatia lui Dumnezeu, decat, avand amandoi ochii, sa fii aruncat in gheena focului."

Nu am afirmat ca saracia este o virtute, doar ca dezastrele lovesc fara sa tina aparent seama de rugaciuni si orientari religioase, si cei mai loviti sunt nu pacatosii ci saracii. Nu spun ca acesta dovedeste ca Dumnezeu nu exista ci doar ca ateismul este in mai buna concordanta cu faptele decat teismul.

"ziceati ca cel caruia nu-i lipseste nimic este mai predispus la acte de bunatate catre semeni. Dimpotriva cred eu,cel sarac mai degraba decat cel bogat intinde o mana unui nevoias."

Este discutabil. Cred ca in tarile cu un nivel ridicat de trai oamenii sunt mai dispusi la a fi amabili si la a ajuta pe saraci, pe cand saracia de multe ori abrutizeaza. Cred ca am citit in Adevarul un articol pe tema asta, dar nu am date statistice.

"Starea "de pe teren" contrazice spusele d-voastra cum ca oamenii vor deveni mai buni pe masura ce vor trai mai bine de pe urma realizarilor stiintei."

Sa inteleg ca japonezii si suedezii traiesc mai prost decat indienii, cubanezii sau romanii? Care este acea "stare de pe teren"? Pana la urma, atat timp cat si eu voi trai bine ma intereseaza mai putin cat de darnic este vecinul. Nu stiu daca stiinta face oamenii mai buni la suflet dar poate eradica saracia.

"nu stiu despre ce masacru al copiilor vorbiti..."

I Regi, 15:

"2. Asa zice Domnul Savaot: Adusu-Mi-am aminte de cele ce a facut Amalec lui Israel, cum i s-a impotrivit in cale, cand venea din Egipt.
3. Mergi acum si bate pe Amalec si pe Ierim si nimiceste toate ale lui. Sa nu iei pentru tine nimic de la ei, ci nimiceste si da blestemului toate cate are. Sa nu-i cruti, ci sa dai mortii de la barbat pana la femeie, de la tanar pana la pruncul de san, de la bou pana la oaie, de la camila pana la asin". "

Este de remarcat motivul pentru care Dumnezeu ordona genocidul, faptul ca, cu 400 de ani in urma, amalekitii nu i-au lasat pe evrei sa treca bine-merci prin propria lor tara.

"cat despre explicatia mea unde vedeti cruzimea,nedreptatea despre care spuneti ca o accept."

Prin prisma teismului tragediile umane nu reprezinta pur si simplu intamplari nefericite, ci se petrec cu vointa sau acceptul lui Dumnezeu. Prin urmare un credincios nu le poate condamna in mod absolut ci este nevoit sa le accepte. Faptul ca un crestin poate citi fragmentul de mai sus fara sa-l eticheteze ca pe o crima abominabila pune bazele unei duplicitati morale in care terorismul religios isi gaseste justificarea. Daca Moise, Ioshua si Saul au facut voia lui Dumnezeu de ce Usama Bin Laden nu poate?

"Pt cel ramas in viata e lesne a spune ca e mai bine/frumos/demn sa mori in timpul somnului din cauza unui stop cardiac decat sa mori sub daramaturi ori decat sa mori dupa ce ai fost siluit.Dar pt cel care a murit -singurul pt care intr-adevar conteaza- ce importanta are?"

Personal prefer sa mor de batranete la mine in pat si nu sub sabia vreunui macelar cum a fost Saul. Daca tu ai alte gusturi nu am ce comenta. Sunt de acord ca dupa ce omul moare nu mai conteaza pentru el, dar durerea celorlalti nu este de neglijat.

"dovezile pe care imi cereti nu vi le pot da."

Iti dau eu un fir de investigatie. Studiaza in Biblie in ce mod si-a tinut Dumnezeu juramantul fata de Israel in ceea ce priveste teritoriul pe care i-l va da. Promisiunea este repetata in multe locuri si suna cam asa (Ioshua, 3):

"9. Iar Iosua a zis catre fiii lui Israel: "Veniti incoace si ascultati cuvintele Domnului Dumnezeului vostru.
10. Din aceasta veti cunoaste ca in mijlocul vostru este Dumnezeul cel viu Care va alunga de la voi pe Canaanei, pe Hetei, pe Hevei, pe Ferezei, pe Gherghesei, pe Amorei si pe Iebusei.
11. Iata chivotul legamantului Domnului a tot pamantul va trece inaintea voastra peste Iordan."

In discutia noastra ai ridicat o problema care mi se pare extrem de importanta, aceea a absurdului unor situatii in viziunea ateista. Ma refer la:

"putem oare dirija si hazardul,absurdul(pt ca in lispa lui Dumnezeu doar asta ne ramane)acel absurd care face ca unul sa moara la 3 ani ,asa cum ziceam intr-un accident stupid,iar altul sa traiasca 300 de ani."

Voi incerca sa arat in continuare ca nu filozofia ateista, ci dimpotriva, teismul, prin premizele pe care le introduce, provoaca acest absurd.

Ateismul spune ca universul functioneaza dupa anumite legi (sa spunem legile fizicii) si o face fara a da vreun interes gruparilor temporare de atomi numite oameni. O piatra care cade de pe un munte nu alege sa loveasca un copil, un batran, sau sa treaca pur si simplu mai departe. Ea cade din niste cauze mai mult sau mai putin cunoscute insa nu urmarind vreun scop sau planul cuiva. Daca un copil s-a aflat pe traiectoria ei este tragic pentru noi, oamenii, dar nu este absurd. Nu este vorba decat de actiunea acelorasi legi universale la un moment nefericit pentru oameni.

Ce ne spune insa religia? Omul este centrul creatiei si tot universul a fost creat in folosul lui. Creatorul, o fiinta de o putere, inteligenta si bunatate infinite este extrem de preocupat de soarta oamenilor, le asculta si indeplineste rugaciunile, ii ajuta sau pedepseste, are pentru ei un plan bine stabilit. Nici o piatra nu se clinteste fara voia Lui.
Se vede cum introducerea acestor ipoteze genereaza absurdul. Acel copil a murit pentru ca Dumnezeu a incuviintat acest fapt (de unde si intrebarea "de ce, Doamne" pe care o pun adesea in momente grele oamenii religiosi). Daca parintii lui sunt credinciosi si s-au rugat pentru el, pentru sanatatea lui, iar Dumnezeu nu i-a ascultat inseamna ca, fie ei au gresit undeva, fie Dumnezeu avea un anume plan cu copilul lor. Nu poate fi vorba de pura intamplare in universul teist.
Fireste, religia trebuie sa raspunda cumva la aceste intrebari, trebuie sa evite situatia de absurd. Este vorba de trivialitati, ca totul decurge conform unui plan (necunoscut, desigur), ca precis copilul se afla in rai si la indemnul de a persista in rugaciune si de a nu contesta dreptatea lui Dumnezeu.

In concluzie eu zic ca am aratat cum ateismul ne prezinta o realitate simpla, lipsita de mistere, aceea ca omul nu are un loc preferential in univers si ca este de datoria lui sa se adapteze si sa lupte pentru supravietuire. Am aratat ca teismul complica inutil problema introducand ideile de rol central al omului in creatie si de existenta a unui scop (plan) si incercand sa evite absurdul prin formularea unor explicatii ad-hoc, imposibil de verificat. Prin urmare, in problema discutata de noi, ateismul este alegerea rationala.

Sunt interesante si implicatiile teologice pe care le are moartea unui copil mic. Voi considera cazul in care sufletul acestuia ajunge in rai (daca este trimis in iad aceasta ar fi o evidenta nedreptate):

- daca Dumnezeu vrea ca toti oamenii sa ajunga in rai iar cei care mor la scurt timp dupa nastere ajung acolo, care mai este scopul acestei lumi, a liberului arbitru, a venirii lui Iisus, a intregului plan divin? Pur si simplu putea sa puna oamenii direct in rai, in acelasi mod in care copilul respectiv a putut accede acolo, si sa nu le permita acestora sa pacatuiasca.
- este preferabil ca oamenii sa moara la nastere intrucat ei vor ajunge sigur in rai, si dupa cum spuneai, "asta afecteaza doar trupul aceluia ,adica ce este mai putin valoros in noi".

Numai bine!

Si veti cunoaste adevarul, iar adevarul va va face liberi.
(Ioan 8:32)

Mai intai de toate vreau sa jur pe ce am mai sfant ca cele ce urmeaza sa le scriu aici sunt purul adevar, adica acelasi adevar pe care l-am ascuns cu buna stiinta, intai de mine insumi apoi de ceilalti.

De aici a inceput totul:
EU- "Sa-ti spun ceva: eu am fost multi ani pe cont propriu, inainte de a ma casatori, si singur m-am intretinut fara vreo greutate, sa stii. Dupa fericitul eveniment lucrurile nu s-au schimbat prea mult, in sensul ca nu intotdeauna m-a asteptat mancarea calda intinsa pe masa- si asta nu m-a suparat. Nu m-au suparat f. multe lucruri desi in sinea mea nu le-am agreat niciodata. Si ce s-a intamplat cand am avut curajul si nasabuinta de a rosti ce gandesc? Sa fiu considerat un fel de intrus in viata ei. Am stat atunci si m-am intrebat: de fapt cine este intrusul aici, eu sau ea? Cine mi-a invadat viata cu iubirea pe care apoi a uitat-o? Cine s-a gasit sa-mi zica mai apoi ca nu-mi da socoteala unde merge si ce face, asta in conditiile in care eu ii spuneam cu f. mici exceptii unde sunt si ce fac? Femeia care s-a folosit de iubirea mea pt. ea!!!"
Daniela M.- "in cuvintele tale vad ciuda de mascul respins din barbatul roman fata de barbatul strain care "are mai mult succes". si nu ai facut decit sa iti ungi orgoliul ranit cu acelasi balsam: cu alte cuvinte "aha, daca nu ma vrea pe mine si il vrea pe altul, asta nu e din cauza ca nu sunt eu bun de nimic sau ca nu stiu cum sa ma port cu ea, cum sa o respect si cum sa o tratez ca egala mea pt ca e si ea o fiinta umana care merita acelasi respect ca si mine, ci pt ca are altul mai multi bani ca mine! asta-i motivul, nu altul". este o autoamagire masculina, tocmai pt ca DIN PUNCTUL DE VEDERE AL BARBATULUI banii conteaza foarte mult, sint o extensie a masculinitatii, si atunci judeca si femeia dupa calapodul sau. sau ii este barbatului mai usor sa dea vina pe bani decit sa se "uite in oglinda" si sa vada ca ii lipsesc anumite calitati.

lamureste-ma si pe mine: vrei ca femeia sa fie "si desteapta si frumoasa si banoasa si devreme acasa" (sau ma rog, asta o fi idealul) ... ok, dar tu, barbat roman, ce ii oferi?"

PRECIZARE NECESARA: nu e vorba de o a treia persoana in cazul nostru!

Nici nu stiu cu ce ar trebui sa incep. Am recitit ce am scris eu si ce au scris altii despre mine la acest forum si va spun cu toata onestitatea de care mai pot da dovada ca MI-A FOST EXTREM DE RUSINE DE MINE INSUMI!!! Dar ce urmeaza sa va spun tuturor sub forma de marturisire publica, spre stupefactia unora si spre extazul altora, tin sa precizez ca nu cauta sa atraga nici compasiune/compatimire, nici incurajari si nici altceva. Este pur si simplu vorba de nevoia mea interioara de a restaura cat de cat dreptatea si de-a ma putea impaca- cu Dumnezeu si cu oamenii, semenii mei- in special cu sotia mea. De iertat eu singur nu ma pot ierta! Ramane la latitudinea voastra sa ma judecati cum vreti. Pe langa asta, consider ca o mai mare umilire decat insusi faptul ca ne vom desparti anul asta nici nu pot concepe.

Decizia de a scrie aceste lucruri aici si acum vine intr-un context cu totul special din viata mea, asa cum deja v-am spus- pe fondul unei imense deznadejdi si pareri de rau pt. ceea ce am facut in trecutul nu tocmai indepartat. Va scriu acestea si cu greu imi pot retine lacrimile care deja mi-au inundat cararile vietii, zile si nopti la rand.

Din conversatia mea cu gazda acestui subiect, stand acum si judecand mai pe indelete, am dedus ca am facut pe interesantul la momentul postarii raspunsurilor mele. Eram intr-o pasa proasta, asta pot sa-mi amintesc, nici nu mai stiu ce am gandit atunci. Nu-mi caut scuze, am facut ce-am facut si acum suport consecintele faptelor mele. Am pozat in drept si sfant, am facut pe lupul moralizator, m-am impaunat cu tot felul de citate care nici macar nu aveam caderea necesara de a le lua in gura mea. Nu stiu cat de cerebral mai pot fi sau daca am fost vreodata, insa stiu ca mi-e dor de demnitatea mea pe care ca un nebun eu singur am profanat-o.

Nici unul dintre voi nu mi-ati atras atentia, cand i-am raspuns Danielei si i-am pomenit de deziluziile mele, ca prin afirmatiile acelea am jignit-o crunt pe sotia mea, mai ales ca nu era de fata sa-si poata lua apararea. Imbecil, nerod, ipocrit bicisnic ce sunt, sa ma ierte Dumnezeu ca spun asta dar mai bine mi-ar fi fost in ziua aceea sa-mi fi pierdut o mana ca sa nu mai pot redacta elucubratiile alea! Cum adica s-a folosit de dragostea mea? Iubindu-ma si iertandu-mi toate mojiciile, trecand cu vederea impasibilitatea unui trantor care-i sugea mierea sufletului, suportand absolut eroic traiul alaturi de un om care a dezapreciat-o si i-a calcat demnitatea in picioare in numele iubirii lui parsive??? Pai asta n-a fost casnicie pt. ea, a fost temnita grea in care cu ferocitate si fata schimonosita de ranjetu-mi salbatic am aruncat-o ca pe-un gunoi nefolositor. Si pt. faptul ca m-am considerat cel drept, care nu savarseste nici o faradelege asupra ei, am indraznit sa-i cer si ultima picatura de inima ce-i mai ramasese, am adus-o pana la stadiul acela de epuizare psihica si fizica in care a cazut bolnava. Iar cand am vazut asa ceva ce credeti ca am facut? NIMIC, oameni buni, NIMIC!!! Am lasat-o ca pe-un gard ce sta sa se prabuseasca si nici macar un leat de compasiune nu i-am pus in sprijin. De apa si de alte cele nici nu mai vorbesc. Sigur, in sinea mea ma gandeam atunci ca am dreptate sa ma port asa. ...Ah, nesuferitul de mine, dar cum poti lasa un bolnav sa zaca in patul de suferinta in care de fapt chiar tu l-ai infundat, mai ales ca este vorba de consoarta ta, cand legea crestina pe care ai invocat-o de atatea ori spune ca pana si pe dusmanii tai esti dator sa-i ajuti la vreme de necaz??? Si uite-asa mi-am dat singur dreptate si m-am intaratat in propria-mi inima pana ce am devenit dusmanul dinauntru- cariul ce roade in nestire si subrezeste lemnul de cea mai buna calitate. Zice o vorba: "pazeste-ma, Doamne, de prieteni/(casnici), ca de dusmani ma pazesc eu singur!"

Vreau in contextul asta sa vorbesc si despre ceva ce n-am vorbit cu nimeni niciodata. E vorba de vizionarea unor scene sexy sau porno, din reviste sau filme. Stiu ca e greu de crezut, chiar pt. mine insumi este pur si simplu inexplicabil, dar niciodata revistele porno sau sexy n-au avut alta insemnatate pt. mine decat ca material informativ, de documentare. Nu stiu cum priviti voi lucrul asta, insa eu in afara de sotia mea, de formele trupului ei frumos si curat, n-am dorit mai mult. Exista instinctual in fiinta mea dorul de ea, nu de femeie straina, pt. ca fantezii erotice nici macar nu mi-am putut inchipui sa am cu altcineva in afara ei. Si poate ca n-ar fi rau de spus un lucru aici, anume ca ea a fost prima femeie din viata mea si a ramas singura! Cred ca totusi i-am ramas fidel pana la capat, in pofida aparentelor care m-au tradat de inselator. Dar, sigur, asta ramane o afirmatie neverificabila. Cred ca ei i s-a parut a fi hidoasa aceasta fata ascunsa a mea, insa mie mi s-a parut a fi in regula fiindca oricine isi doreste sa aiba o viata sexuala normala, mai ales cand e vorba de inceputurile acestei vieti. Asta nu m-a facut instabil in sentimentele mele fata de ea si nici in dorintele mele pasionale pt. ea ca femeie. Daca macar ar fi existat posibilitatea citirii gandurilor...

Revenind la conversatia mea cu gazda, stiti cum s-a intamplat atunci cand mi-a zis verde-n fata cine sunt? Am scuturat din cap si-am zis: NU, eu cu siguranta nu sunt asa! NU sunt eu cel zugravit aici! Cata mascarada, ce oglinzi diforme am trebuit sa folosesc pt. a-mi canta singur in struna...! Pai e normal de vreme ce ego-ul uman si in special cel masculin nu poate accepta ideea ca daca ai gresit cumva trebuie sa recunosti asta cat mai curand, nu sa dai din colt in colt doar-doar s-o gasi o portita de scapare din fata propriei constiinte. Cand nu-ti joaca nimeni dupa cum ii canti, crezi ca nu vrea sau nu stie sa joace, nu te gandesti niciodata ca muzica ta e proasta si ca are ritmul stricat. In plus uiti ca fiecare are anumite afinitati pt. probabil lucruri diferite decat ale tale.

Mi-am zis la un moment dat ca de s-ar deschide pamantul sub mine si pe loc m-ar inghiti, nu mi-ar parea rau. Merit cu varf si indesat o bataie crunta, dar daca s-ar intampla asa n-as mai avea vreme sa indrept pe cat posibil greselile trecutului. Si apoi cui i-ar folosi un asa sacrificiu? Ei, asta-i o intrebare mai dificila. Poate ca in felul asta ar scapa lumea de tirania si de mandria mea...

Stiti ce e cel mai dureros in amintirile astea? Ca unele persoane din apropierea ei mi-au atras atentia inca de la inceput sa n-o ranesc, fiindca e o fiinta sensibila si a indurat destule la viata ei. Dar nesimtitul de mine a dat din cap atunci ca un natang ca intelege, a raspuns sa nu-si faca griji pt. ea si i-a asigurat ca o iubeste nespus de mult. Sigur ca o iubeam, insa indiferenta mea in a applica in practica acest sentiment rafinat si uitarea rugamintilor ei si ale prietenilor ei a facut din mine cel mai josnic si lipsit de constiinta barbat de care ar fi putut avea parte. Si nu pot sa nu ma intreb acum: de ce mi-au atras atentia atunci, ce au vazut acele persoane in viitorul nostru...?

Cred insa ca cea mai mare greseala pe care am putut-o face a fost aceea de a-i reprosa unele lucruri, asta fara a ma gandi in prealabil ca era necesar sa-mi aplic intai mie aceleasi reprosuri. M-am grabit sa ridic piatra si sa arunc asupra ei cu manie, n-am cautat niciodata cu adevarat sa inteleg si logica dupa care isi randuia ea propria viata. Si chiar sa fi avut dreptate, oare nu puteam macar sa fiu mai blajin, mai bland, mai temperat??? Sigur ca n-au existat numai zile negre, totusi ce folos de toate celelalte zile bune daca atunci cand a fost mai mare nevoie de mine eu am lipsit cu desavarsire la apelul cel mai important??? Vedeti voi, eu am gandit (superficial ca intotdeauna) ca ea n-a vazut decat partea goala a paharului... Insa nu m-am gandit niciodata ca in fapt eu n-am turnat nimic in respectivul pahar, ea mi l-a intins plin si eu am sorbit pana la ultima picatura apoi am uitat de asta si m-am trezit ca cer din nou sa beau- ceva in genul: "muieti ti-s posmagii?". In imaginatia mea bogata eu il vedeam plin, dar in el sufla vantul deznadejdii ei, nu era iubirea sau vreun rod al iubirii mele, ci numai un gol imens- si iata ca acum asta se razbuna fiindca acest gol s-a transferat pe deplin in propria-mi inima ca sa vad si eu cum e...

Stiti ce regret cel mai mult? In primul rand zambetul ei cald, dragastos, aproape nelumesc, acel zambet care incetul cu incetul s-a intunecat, apoi a disparut fara urma de pe fata ei obosita de atata chin sufletesc. In al doilea rand regret enorm timpul ei irosit in van in incercarea ei supraomeneasca si inutila de a mentine viabila o casnicie pe care eu o daramam prin orice mijloace. Apoi regret noptile pierdute in fata monitorului sau a televizorului, nopti care cel putin teoretic ar fi trebuit sa i le dedic in totalitate. Imi vine acum sa ma dau cu capul de toti peretii, sa-mi sfasii pieptul ca sa-mi scot inima si sa mi-o arunc la caini, dar cred ca nici cainii n-ar manca asa o inima neagra si stricata. Si cate regrete nu s-au ancorat acum in sufletul meu..., cate pareri de rau... Ce folos, sunt tardive.

A avut anumite pretentii pe care m-am grabit sa le accept gandindu-ma ca chiar daca unele nu-mi prea convin va trebui sa invat sa le respect ca atare. Dar bineinteles ca nu i le-am respectat nici o clipa; cum adica ea sa ridice pretentii si eu nu? Pai bine, mai golane, atunci de ce-ai mai acceptat? Si daca ti-a cerut s-o respecti si sa nu-i incalci anumite reguli pe care ea le avea deja in practica, tu te-ai gasit sa terfelesti totul fara zabava in dorinta de a-ti impune tu propriile legi? Adica tu sa-ti hranesti orgoliul masculin pana crapa iar ea sa taca si sa inghita ineptiile tale? Ce te asteptai, sa-ti puna cununi de lauri pe tamplele-ti intelepte??? A avut dreptate sa afirme ca ai incercat sa manipulezi in fel si chip unele situatii de asa maniera incat, normal, ea sa apara ca o scolarita prinsa cu copiatul si pedepsita- pusa la colt. Dar stii ceva interesant? N-ai facut decat sa te manipulezi pe tine insuti, pana la urma.

Stiu acum ca nu mai exista cale de intoarcere din voiajul de...despartire, incerc sa ma impac cu ideea asta. Acum..., acum ce-i de facut? Nimic nu mai e de facut decat bineinteles luarea aminte pe viitor si indreptarea copacului crescut stramb. Mai este posibil oare? Minuni se mai intampla, dar se spune ca tin doar 3 zile. Socotesc ca mie mi s-au oferit din partea sotiei mele mai mult decat suficiente zile pt. minuni (fara a mai pune la socoteala noptile) si daca ineptia si inertia nu m-ar fi dus in continuare pe acelasi val pierzator, azi n-as mai fi avut ce scrie aici. De aia va spun ca daca este cineva de care trebuie sa va fie mila in toata povestea asta sordida, acea unica persoana este sotia mea.

O singura dorinta mai am acum in viata, indiferent pe ce drumuri vom apuca fiecare din noi: anume sa reuseasca in cele din urma sa-si calce (inca o data, pt. a cata oara???) pe inima si sa ma ierte- nu cu sensul de a ma primi inapoi in viata ei, n-as merita asa ceva. Recunosc totusi ca sufletul meu nu mai are pace de cand ne-am separat si ca singura alinare mai rasare in sufletu-mi hain doar atunci cand o zaresc, altfel viata mi se pare lipsita de sens, lipsita de culoare, de farmec... Vioiciunea de altadata m-a parasit definitiv in ultima vreme iar de reusesc sa uit pt. o clipa si zambesc, atunci vine glasul acesta cumplit care ma intreaba: mai poti zambi? Si ca un facut, chiar de vad o femeie mai frumoasa in fata mea, ma uit la ea ca prin sticla- fiindca dincolo de ea o vad tot pe frumoasa si nevinovata mea sotie!!!

Am avut un noroc orb sa dau peste asa o femeie care sa ma iubeasca sincer, si asa cum spunea un antevorbitor aici (care nu stie cum sa-si mai arate aprecierea fata de propria sotie) eu n-am stiut/n-am invatat sa-i apreciez calitatile decat dupa ce am pierdut-o.

Cred ca pe aceasta cale am raspuns inclusiv cererilor mai vechi de a-mi cere iertare fata de unele persoane de pe forum.

Vreau sa inchei prin copierea unuia din ultimele mesaje aparute la acest topic fiindca mi se pare ca se potriveste f. bine acestei situatii.
"Barbatii nu sunt cele mai importante fiinte de pe Pamant ,caci in fata lui Dumnezeu toti suntem egali ,si daca va iubim-noi femeile ,nu inseamna ca nu mai avem si alte prioritati in aceasta viata.Imi pare indaratul acestei afirmatii o unda de aroganta.DA, sigur gresim ca sunteti centrul universului nostru ,ca va iubim cu disperare ,ca sunteti lumina ce ne ghideaza pasii prin intunericul vietii,ca suntem orbite de dragoste sub influenta careia se sterg toate supararile provocate,dar nu e greseala noastra ca sentimentele nu sunt impartasite ,ca suntem tratate necorespunzator, pentru ca barbatii habar nu au ce este respectul in primul rand pentru ei si apoi pentru cei din jur.Suntem sclave ale iubirii da ,si deci si ale barbatilor spre rusinea noastra.Oare nu ar trebui sa mai iubim?Ar trebui sa ne schimbam sufletele, materia creierului nostru,caci doar asa stim sa iubim oferind tot ce este inlauntrul nostru.
Atat a avut de spus o romanca din Ploiesti."

Asadar uitati ce ati citit in carti sau ati vazut prin filme, asta e povestea adevarata a doua vieti irosite si a unei iubiri distruse de un barbat roman- damnat sa fie in veci!
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.

"(Daca as fi Creatorul) as veni si l-as bate pe umar pe sceptic, in mod neechivoc... sa se faca lumina in sfarsit... ca el stie ca daca nu vin, si nu ma manifest nu exist. Dar nu vine si nici nu telefoneaza...:("


- Daca ai veni la sceptic in chip de om si i-ai spune ca esti Dumnezeu, s-ar uita kash la tine si si-ar duce dosul palmei la fruntea ta ca sa-ti controleze temperatura (dar tot n-ar crede ca i s-a aratat Dumnezeu).

Daca ai veni la el sub forma de extraterestru s-ar ciupi de obraz si si-ar da palme ca sa se trezeasca din halucinatie... si-ar face eventual cruce si si-ar scuipa in sin... si n-ar spune nimanui ca te-a vazut... ca sa nu-l ridiculizeze semenii lui... normali... (dar tot n-ar crede ca i s-a aratat Dumnezeu).

Daca i te-ai arata in vis sau vedenie, s-ar duce la psihiatru sa caute tratament (dar tot n-ar crede ca i s-a aratat Dumezeu).

Daca i-ai raspunde favorabil la o rugaciune explicatia ar fi "o coincidenta fericita" sau "un concurs favorabil de imprejurari" (dar tot n-ar crede ca tu l-ai ajutat, si ca de fapt a fost un mod de a-ti manifesta existenta).

Daca i te-ai arata pe cer sau i-ai scrie pe cer un mesaj cu litere de foc, ar zice ca e vre-o holograma proiectata de vre-un grup de escroci, membri ai vre-unei secte care recurge la stiu eu ce trucaje pt. a induce in eroare pe fraieri, (dar tot n-ar crede ca tu i te-ai aratat).

Daca i te-ai descoperi prin vre-o metoda stiintifica, tot nu ti-ar recunoaste calitatea de Creator, ci te-ar considera tot un fel de forma de manifestare a materiei/energiei... probabil un extraterestru... si eventual te-ar studia sa vada daca (si cit) esti de manipulabil/exploatabil.

Ei... si-abia daca i-ai... telefona!!!... abia atunci... tot nu te-ar crede!... pt. ca vocea pe care ar auzi-o la celalalt capat al firului, n-ar fi cu nimic mai convingatoare decit caile mentionate mai sus.

Sau... poate totusi... manifestindu-i-te sub forma in care te prezinta Biblia - "un foc mistuitor" - l-ai convinge... dar nu i-ar mai folosi la nimic?...

Deocamdata, pareri.

Nu stiu cat de utile-ti sunt cele ce-ti voi scrie... dar avand in vedere ca sunt studenta in anul IV (tocmai am terminat anul III)... ma gandesc sa-ti astern cate ceva din experienta mea de studenta a acestei facultati: "Drept si Administratie Publica".
In primul rand, depinde ce vrei sa faci si daca-ti doresti cu adevarat sa urmezi aceasta facultate.Ca toate celelalte este destul de greu dar nu imposibil de terminat si cu atat mai mult de profesat.
Cand am intrat,in anul I si dupa... foarte multa lume ma privea ca pe una "de la Drept"... in traducere libera... "face si ea dreptul ca-i la moda". Altii... ma intrebau ce am sa fac eu cu facultatea asta ca-i piata plina, ca-i nevoie de pile , bani sau sa-mi pun fundul la bataie.
Am mers mai departe si mi-am urmat dorinta: sa devin un juris bun si nu unul de duzina... pt ca-i ,intradevar, piata plina de asa zisi juristi; toata lumea se pricepe la drept... toata lumea stie drept... putin, insa, stiu cu adevarat drept.
Revenind... in anul I te vei izbi puternic de examenul de Drept Roman(care-i baza dreptului).Restul materiilor sunt la fel de importante dar te vor speria paginile multe ce trebuie sa le parcurgi pt fiecare examen.
In anul II , depinde... te va incanta sau nu Dreptul penal (partea generala)care-i floare la ureghe pe langa cel Special pe care-l vei face in urmatorul an.
In anul III... vei avea de trecut cu bine peste "focul" acestei facultati. Se spune ca daca ai trecut de anul III, este ca si cum ai terminat facultatea.Nu subscriu acestei afirmatii pentru ca si anul IV este la fel de important.Are procedura civila si contenciosul administrativ(fara de care nu poti sa te numesti jurist), medicina legala,fiscalul si dr. parlamentar (ca tot tre sa stii "ce" si "cum" cu toate cate le vedem pe la TV sau in ziare).
In linii mari... cam astea-s materiile... este mult de scris despre fiecare in parte... le-am amintit doar pe cele peste care mi se pare mie mai dificil de trecut ... fara ceva mai mult interes.
In ceea ce priveste ... statutul tau de provincial si fara posibilitati... daca te incanta cu ceva... acelasi statut l-am avut si eu ca proaspata studenta la Drept. Norocul meu este ca sunt o fire ambitioasa si perseverenta.Mi-am dorit sa fac Dreptul pt ca asta am considerat ca pot sa fac, asta ma caracterizeaza si din asta pot sa traiesc. N-am tinut cont de sfaturile sau parerile contrare.Mi-am vazut de drum!Si-am facut bine pentru ca in fiecare an mi-am spus "alceva nu puteam sa fac".
Deci... depinde de tine... daca vrei... poti, vei reusi!
Cu pilele si banii de care ai nevoie dupa ce termini... iar este cu dus si intors... este adevarat... nu oricine isi permite 30.000.000ROL (in 2004-2005) doar pt ca sa fii inscris in tabelul avocatilor.La fel de adevarat este ca ajungi sa lucrezi intr-un cabinet mare doar daca ai ceva cunostinte in domeniu.Dar... am prieteni care au terminat cu note mari, erau doxa de carte si fara posibilitati financiare foarte mari.S-au angajat fara pile,bani sau alte interventii ... ci doar pe munca lor, munca sustinuta in mod constant in timpul facultatii... in cabinete foarte mari din Bucuresti si acum sunt avocati respectati, castiga mai mult decat bine. Aici mai depinde si de noroc! Altii ... au dat la Institut ori s-au facut notari... putini sunt juristi pe la firme, pentru ca-i responsabilitatea destul de mare si hotararile pe care le iei tu ca jurist nu sunt la fel de bune pt managerul tau... si atunci cel care raspunde esti tu...depinde de ceea ce vrei!
Marea mea dezamagire este ca... o alta parere ai despre justitie in timpul facultatii si altfel gandesti si constati in practica. Am avut sansa sa ma angajez din timpul facultatii intr-o SCA, voi merge mai departe in aceasta "formula"... si ma simt norocoasa dar nu minimalizez efortul meu,constant, de a ma ridica la nivelul asteptarilor in fiecare zi de munca si in fiecare dosar in care am fost solicitata.Multe din spetele studiate aici... au avut un alt ecou in instanta. Tot aici, mi-am dat seama cat de important este sa cunosti drept, sa te ajuti pe tine, apropiatii tai sau orice alte persoane, cu profesii diferite, care-ti cer consiliere.
Daca putinul pe care l-am scris iti este de folos m-as bucura!
Ca o concluzie: nu renunta daca asta-ti doresti cu adevarat!
Faculatea si posibilitatile ulterioare absolvirii ei sunt doar instrumentele pe care trebuie sa le folosesti in favoarea ta! Cu un gram de noroc, multa munca, perseverenta si ambitie.... vei reusii in meseria asta care-i frunoasa si indispensabila in viata de zi cu zi!

1-sunt cu un deceniu mai tanar- de fapt cu mai multe-
am parcurs total diferit drumul vietii,
iar rezultatul e desigur pe masura;
2- as dori sa va cunosc, sa vorbim ca doi frati care nu s-au stiut sau cunoscut vreodata, nici n-a stiut unul de existenta celuilalt-
iar eu am marea,dificila incercare de a rupe tacerea si de a face primul pas-
3-Si daca mai traieste inlauntru copilul onest si naiv de odinioara (sper si simt asta din tot sufletul meu , macar ca nu am citit decat ,,U.I,,in aceste zile din urma),
4-sau daca simtiti nevoia sa plangeti pe umarul cuiva, pierdut de mult si regasit acum, ca printr-o minune dumnezeiasca...
5-ma aflu pana duminica cel putin in Bucuresti la fiul meu,am aci internet(acasa nu am inca), tel.,si o inima plina de caldura si ganduri bune.
6-Ma socotesc peste masura de fericit
intrucat foamea si cautarea Adevarului si Intelepciunii de-a lungul celor 30 de ani m-au condus la limanul dorit-atat de ravnit de muritori.
7-Socotesc catastrofala afirmatia consemnata de SB_one ca apartinand luiA.Gide ,,fereste-te de cel ce a gasit Adevarul,, ?!?
chiar daca pare ca un joc de cuvinte cu inteles istet sau ,,adanc,,
8-cred ca astfel de idei,mai ales apartinand oamenilor mari ai lumii-
au secerat multe vieti naive si le-au impins, de parca nu erau si asa destule sminteli in mocirla de conceptii incalcite ale omenirii decazute din primele zile ale existentei noastre zbuciumate...
pe drumuri laturalnice, departe de sursa adevaratei fericiri si impliniri .
9-Un salut din inima dv. si celor care cauta pana vor gasi, bat pana li se deschide, cer pana li se va da -
SI NU LUCRURI OARECARE, CI,
ADEVAR, INTELEPCIUNE, VIRTUTI, FERICIRE...
10.-Nu stiu ce mai faceti si care va e programul in ultima vreme.Nici nu pot sts mult la calculator- v-as fi scris mai mult - Baietii ne sunt cam de o seama, cred (in jur de 30)
11.N-am nici un interes si nici timp pt. dispute, comentarii..., timp pt. absolut nimic negativ,nici macar pt. filosofie( chiar daca am inteles din cartea dv.ca au fost si oameni de treaba cu idei pozitive de-a lungul istoriei);
12.comorile ce le-am primit inlauntru, ca si cele ce zilnic ma atrag spre a le patrunde si dobandi, pt. mine si cei ce au aceasta ca tel in viata,ma zoresc, asemeni lui Pavel, sa uit ce e in urma si sa ma arunc inainte, ca unul care are de cucerit noi teritorii din mana unui dusman ce le-a stapanit prea multa vreme. 13.Si aproape nimeni nu stie ca acestea se afla chiar inlauntrul fiintei noastre decazute-unde nu locuieste de aceea nimic bun!!- adica in firea noastra pamanteasca.(Romani7).14.Toti cei ce au intrebat de Adevar ca Pilat, au experimentat doar negura intunericului.
15.''Totusi Intelepciunea a fost totdeauna gasita dreapta de toti copiii ei''. La fel si Adevarul.
16.Iar a vorbi de Fericire, viata vesnica, Dumnezeu, mintuire, sau de cele de la pc.15- este fara sens.
17.Acestea , laolalta cu Virtutile dumnezeiesti- apartin impreuna.
18.Dar cine dintre oameni a socotit acestea ca fiind cea mai mare dintre comori ce pot fi dobandite de un om?
19.Da, doar acei ce au crezut aceasta si au platit cu mare bucurie pretul.Multi au primit deja ce le-a fost promis, altii urmeaza, pt. ca ne sunt contemporani.
20.Daca s-ar fi inteles asa crestinismul, toate s-ar fi schimbat din temelii. 21.Dar n-a fost sa fie asa, omul are desigur deplina libertate de a alege drumul,si alege aproape mereu altceva 21-chiar daca aceasta usa mica (ingusta)i-a fost atat de aproape pe tot drumul vietii.
22.Nadajduiesc ca sunteti inca in viata,ca va puteti lua o mica pauza in munca pe care, probabil inca o desfasurati- poate ar fi si timpul...
23Cred ca cel mai greu lucru pt. un om mai in varsta este, ca si in cazul lui Nicodim, sa creada intr-o transformare deplina a fiintei si vietii-
este in adevar NASTEREA DE NOU,din apa si Duh.
24.Toate lucrurile sunt cu putinta prin credinta vie in puterea Celui ce a creat totul.El insusi poate s-o faca- dar nu in oricine, ci trebuie sa se infaptuiasca prin credinta!25.Fiti binecuvantat, dv. si toti cautatorii sinceri de mantuire!26.Dumnezeu fie preamarit din vesnicie in vesnicie!27.(am numerotat pt. a putea mai usor comunica, si mai eficient.Va multumesc tuturor celor care , macar in parte,socotiti cele de mai sus demne de a fi folositoare,28- iar pe cei ce le cautati ca si mine, va socotesc ca pe adevaratii mei frati.Noi apartinem impreuna de o societate aleasa pt. timp si vesnicie, si Dumnezeu s-a indurat cu adevarat de toti acesti cautatori de mantuire si a saturat sufletele flamande
dupa neprihanire.

Eu cred in vraji,farmece,magie alba s.a.Mie nu mi s-a intamplat niciodata,dar stiu din experientele altora.Puteti sa intrebati si preotii,va vor da acelasi raspuns.Este bn k niciodata sa nu intri p fir cu o vrajitoare,pt.k mereu se va tine de kpul tau.CREDETI CE VRETI!

Trebuie sa recunosc ca am ajuns pe cafeneaua.com cautand pe google "defecte". Am facut lucru asta pentru ca m-am lovit de curand de o idee care mi-a modificat radical modul in care vad acum lucrurile si am zis sa vi-o impartasesc si voua.

Ideea se cheama pe scurt CALITATEA DIN MIJLOCUL DEFECTULUI.

Daca ar fi sa accept ca in mijlocul oricarui defect se afla o calitate imbracata / folosita gresit care ar fi aceea?

Va dau un exemplu - calitatea din mijlocul incapatanarii e perseverenta. Daca un om face ce nu ne place - inseamna ca e incapatanat, daca face ceva ce ne place - inseamna ca e perseverent. Sa presupunem ca incerci sa schimbi un copil incapatanat - pe masura ce se va schimba isi va pierde treptat si din perseverenta. De cele mai multe ori un incapatanat se vede pe sine perseverent.

Daca ti-ai ales un partener pasional, si ti-a placut asta la el / ea, sa nu te surpinda daca va certati vreodata ca arunca cu rosii dupa tine.

La ce foloseste - de cele mai multe ori, daca recunosti calitatea omului, il poti ajuta sa si-o foloseasca in scopuri productive / pozitive.

Chiar am stat sa vad daca gasesc vreun defect fara calitati ascunse in spate si va las mai jos concluziile la care am ajuns (care bineinteles sunt ale mele si nu e musai sa fie cele corecte)

o Incapatanare = Perseverenta
o Aroganta = incredere in sine
o Superficialitate = Adaptabilitate
o Agresivitate = Pasiune
o O persoana care remarca numai defecte = Are spirit de observatie + se gandeste la ceilalti

o Nerabdare = Eficienta (omul cauta eficienta ca sa realizeze repede ce isi propune)
o Neincredere = Prudenta
o Dezorganizare = in general om plin de idei
o Rece / distant = calm
o Cu capul in nori = plin de idei
o Tendinta sa spuna da tot timpul, chiar si atunci cand gandeste nu = grija pentru ceilalti
o Nepasare = Spirit analitic, logic
o Nervos = pasional
o Despic firul in patru = spirit analitic
o Pesimism = spirit de conservare
o Inflexibilitate = determinare
o Duritate / Lipsa menajamentelor = Curaj
o Nepasarea = Relaxare
o Lipsa de respect = Curaj / Stima de sine
o Indiferenta = poate fi fie spirit analytic / logic, sau relaxare – depinde de context
o Minciuna = depinde la ce se refera – poate fi grija pt cei din jur, focusare pe rezultate, spirit practic, etc
o Egoism = Stima de sine
o Tradarea = Focusare pe rezultate

Daca gasiti defecte fara calitati in spate, sau daca gasiti si alte exemple, puteti sa le postati aici - daca tot ne provoaca oamenii astia sa gandim

Foarte placut surprins de faptul ca cineva, in loc sa se vaite si sa filozofeze-n pustiu (sunt vinovat!), a facut, actually ceva-n sensul tratamentului frustrarii - maladie nationala.

Initiativa e superba, popularizarea ei-imperioasa (bravo, Claudia, pt. link), iar neparticiparea, in cazul celor care-au dubii si-ar vota mai degraba "NU", un lucru greu de-nteles.

Era, desigur, interesant de stiut (sau poate mi-a scapat mie, vizitand site-ul):
- cate voturi online sunt necesare pt. ca initiativa sa poata fi concretizata in blocarea Referendumului (in forma lui actuala),
- in ce masura o Petitie "semnata" online are vreo valoare juridica, la o adica,
- si cu siguranta alte "tehnicalitati", care-mi scapa, nefiind avocat.

Dar folosirea Internetului pentru acest gen de initiative cetatenesti este excelenta si va deveni in curand o necesitate si-un fapt cotidian - vezi campania lui Howard Dean, candidat la nominalizarea pt prezidentiale-n State; vezi 'recall'-ul californian.

Stiu, momentan exista mult prea putina lume 'online' in Tara, dar chiar si cel mai lung drum incepe cu primul pas.

Care, iata, a fost facut si la noi - si trebuie salutat, dupa parerea mea.

Te salut si sper ca JCC. sa nu se supere ca-ti raspund eu.

Am sa incerc aici sa clarific niste notiuni de baza in cea ce priveste uleiul de masline...exista o gama lata de produse, de preturi, de soiuri si producatori. E de stiut ca preturile-s scumpe si ar fii pacat sa dai banii pe ceva care in afara etichetei nu are nimic comun cu uleiul de masline.

Primul lucru ce trebuie stiut e ca notiunea de rafinare nu are nici o legatura cu ce se poate intelege..adica un ulei mai pur sau de calitate. Din contra uleiul de masline "rafinat" isi pierde majoritatea calitatilor de baza si majoritatea lui e produs pt. piata nord-americana ce prefera gustul lui fin..adica fara gust si mai nimic din original properties. Acest ulei e singurul care nu trece nici o proba de gust in societatea internationala a producatorilor de ulei de masline. In mare, la producerea uleiului nu ai voie sa depasesti temp. de 60 de grade...peste aceasta temp. uleiul incepe sa se descompuna. Iar rafinarea se face prin incalzire asa ca nu mai e novoie de explicatii.

Cel mai bun ulei e cel produs prin zdrobire lenta si cu mica presiune fapt ce nu ridica temp. ft. mult. Deasemenea si stoarcerea trebuie sa fie lenta si cu o presiune mica tot pt. a nu ridica temp.

Metoda traditionala antica prin care zdrobirea se face intr-o baie de piatra iar stoarcerea uleiului se face in niste plase naturale, e cea mai recomandata si are cele mai bune rezulate. Din pacate aceasta metoda ia mult timp si nu prea mai e folosita. In ziua de azi se folosesc utilaje de zdrobire mecanica, utilaje de stoarcere prin centrifuga si tot felul de dracii ce strica calitatea.

Exista o multime de factori ce joaca rol important in obtinerea uleiului...in ce faza au fost culese maslinele, metoda de culegere, intervalul de timp de la cules pana la producerea uleiului, metoda de produs, utilajul folosit, calitatea maslinelor, soiul, metoda de despartire a uleiului de apa si inca multe altele.

Sunt multe de scris si de explicat, dar aceasta pagina nu poate cuprinde intreaga arta care defapt e mai complicata decat cea a vinului. In mare, daca vrei un ulei de calitate incearca sa cumperi de la producatorii mici si daca se poate incearca sa cumperi din uleiul pt. propria folosinta a lor. La fel ca si bunicu care are-n beci mai multe butoaie de vin si tuica..cele din fata pt. musafiri si clienti, iar cele din spate pt. consum propriu...probabil ca stii si tu faza.

Daca n-am fost clar sau mai vrei informatii..cu mare placere.

Pana aici si scuze lui JCC. ca m-am bagat pe fir.

Leon.