femeia in viziunea poetilor

cred ca lectia este buna dar nu si completa. optimismul este tot ceea ce este mai frumos, mai cald, mai deplin dar vorba unui coleg nu si suficient. un maratonist nu alearga numai pentru ca este optimist. Nadia nu a obtinut fulminantele rezultate (rasturnand pana si mentalitatea de calcul a notei) doar pentru ca era optimista. firul sau firele de par ajuta (vezi si filmul Fratii Grimm) dar nu suficient. ca o recomandare (sper sa nu ma bati ca dau sfaturi) as avea doua sau trei filme mult prea dragi mie pe care le-as pune in programa de studiu la scoala: Zorba grecul, Parfum de femeie si cercul poetilor disparuti. de ce? oare pentru optimism?
mos cosma

iubesc eu Zorba, sau Parfum de femeie sau Cercul poetilor disparuti ca tot nu-ti spun...
PS: cand ai spus notebook am clivat spre pilowbook...greseala de tiparmintal

avem ideea, ori subiectul, in cazul de fata este unul si acelasi lucru, poetul, visator, neinteles, da, in anumite acceptiuni inca mai prinde, distrat si dupa cum aflam in urma unei previzibile inversiuni pe final, abisal, preocupat de una dintre temele majore ale filosofiei, moartea, adica profund, se stie doar, poezia trebuie sa zica ceva si chiar zice in cazul asta, zice ca un rezumat sanatos de teme clasice poate fi prezentat cu usurinta drept poezie
avem apoi forma, naiva tentativa si cabotina, de a distorsiona ideea sau macar de a i da o alta infatisare, una mai putin uzata
astfel versificatia este atent controlata si nscrisa, pole position, pe culoarul, deja subred si atins de artificial, al modernismului - in viziunea poetului - umplut totusi peste masura inca de la whitman ncoace
apoi figurile de stil, ne limitam a le prezenta doar, este evidenta secatuirea si incapacitatea lor de a mai transmite ceva, pana care sondeaza raiul, mintea desfacuta, vai cit de sugestiv, intr un frumos evantai multicolor, capul, unde altundeva decit in nori si intilnirea poetului cu, atit de inspirat si original, moartea
rezultatul, cum este si firesc, o alaturare neinspirata de cuvinte mari si frumoase care definesc inca o data si inca o data si iar si din nou, poetul, vai de soarta cliseului dumisale, dar care dovedesc pina la urma ca, cel putin in cazul de fata, poezia este un mestesug, are norma care trebuie indeplinita, ca simtul masurii trebuie sacrificat de cite ori se iveste ocazia, marketingului si nu in cele din urma, ca jongleriile ieftine si neispirate trebuie sa ajunga musai pe foaie

Bine vad pe aici multi critici literari, doar o intrebare pentru ei, de critica asa dur: Aveti cumva vreun atestat? cu care sa demonstrati ca sutneti superiori? Voi faceti ceva mai mult decat ea/el? Nu conteaza, cainii latra, ursul merge... si necazul trece.

Dar tu aici, nu ai facut o poezie, e prea mult spus, e diferenta ca de la pamant la cer. Ti-ai exprimat sentimentele intr-un mod diferit decat ceilalti, nu foarte diferit. Insa aceste versuri... lasa mult de dorit, si poezia este ceva total diferit. Poet mare e cel care isi intregeste metaforele intr-o viziune. Poetul trebuie sa te calauzeasca pe cai ocolite, sa te convinga prin amagire.

Si acum te intreb... de cate ori ai citit aceaste randuri? ca sa le publci si sa consideri poezie? Mai gandeste... Poate scoti ceva mai bun. Trebuie sa iti exprimi sentimentele prin metafore, comparatii, epitete, sa reusesti sa ne amagesti, sa ne dorim ceea ce tu scri sau sa ne regasim. Sa exprimi pasiune in acele randuri, chiar daca vorbesti despre moarte sau tristete.

Pana atunci, cauta un manual si invata despre poezie... si citeste cat mai multe!!!!1

Si as mai avea un singur amendament de fact referitor la titlu "Sexul oral in viziunea femeii". Singura doamna care s-ar fi putut exprima fara drept de apel ar fi fost Eva ca era singura. Dupa ea insa pe pamant a aparut pototpul de fiice ale ei. Acu pe care sa le credem ca este mai multe? Una zice intr-un fel, alta tocmai contra, ca asa le place lor, sa fie contra.
Parerea mea este ca titlul trebuia sa sune "Sexul oral in vizunea mea" adica partea femeiasca din sfaturiindoi care i-o suge lu partea barbateasca. Sa ai pretentia ca "femeia" are viziunea ta depaseste un pic granitele trufiei.
Adica ce sa intelegem ca amaratele alea care n-au apucat sa "guste" pentru ca sunt retrograde si frigide si incuiate si asexuate si divortate, nu sunt femei?

Si "io-s" "poet", un superstar
la mine-n bloc,
Si o problema am si "io":
nu ma iubeste!
Nu "poezia", "ia", femeia,
mai "ie" si blonda,
Rubiconda nu, d-as vrea.
e buna-orcum
Si o iubesc si am un bai,
Si o problema am si "io":
nu ma iubeste!

Dragă Anca Tudor. Problemele apar doar dacă apare,, nepotrivirea de caracter’’ şi ,, nepotrivirea de caracter'' se referă la sex. Aşa că, toate problemele sociale ale femeii (diferenţe de educaţie , de viziune, de cultură ) pe care şi le pune în căpuşorul tău frumos şi drag sunt anihilate de orgasm. Dacă tu trăieşte ,,hieros gamos'' cu bărbatul iubit mai puţin contează statul său social şi educaţia sa. Nu asta e problema fundamentală a femeii, ci iubirea erotică.

Hai sa va zic si parerea mea, cum privesc eu aceasta poezie.

Pe lângă plopii = ambianta naturala de aici si urmatorul vers "Adesea am trecut;"
fără soţ... = ea a ramas pe dinafara
Mă cunoşteau vecinii toţi - = daca batea drumul des, este normal sa-l fi cunoscut vecinii ( adaug eu, il cunosteau si caini ce fugareau pisicile, il cunosteau si portile oamenilor.)
"Tu nu m-ai cunoscut." = Nu m-ai iubit

La geamul tău ce strălucea
Privii atât de des; = chiar daca nu intram la tine, instinctiv imi intorceam privirea spre geamul tau.
O lume toată-nţelegea - = Lumea vedea in el potentialul existent
Tu nu m-ai înţeles. = Logic. Ai vazut doar aparentele

De câte ori am aşteptat
O şoaptă de răspuns!
O zi din viaţă să-mi fi dat,
O zi mi-era de-ajuns; = O zi, daca as fi constientizat ca ma iubesti m-as fi multumit.

O oră să fi fost amici,
Să ne iubim cu dor,
S-ascult de glasul gurii mici
O oră, şi să mor. = Amici este privit din perspectiva intregului ce completeaza iubirea ( asa se procedeaza intr-o dragoste mare . suntem amici suntem amanti, suntem prieteni)

Dându-mi din ochiul tău senin
O rază dinadins,
În calea timpilor ce vin
O stea s-ar fi aprins; = Aproximativ acelasi lucru legat de iubire. Daca ma iubeai erai o Veronica Micle pe viitor.

Ai fi trăit în veci de veci
Şi rânduri de vieţi,
Cu ale tale braţe reci
Înmărmureai măreţ, = Isi continua ideea, iar bratele reci inseamna ca ar fi avut funeraliile pompoase, din moment ce ea era muza poetului.

Un chip de-a pururi adorat
Cum nu mai au perechi
Acele zâne ce străbat
Din timpurile vechi. = Iar isi continua ideea din strofa precedenta si este posibil sa se fi gandit la Ileana Cosanseana sau mai stiu eu ce personaje din povesti . Relevanta mai, hai sa-i zicem elevata ar avea Afrodita.

Căci te iubeam cu ochi păgâni
Şi plini de suferinţi,
Ce mi-i lăsară din bătrâni
Părinţii din părinţi. = Caci te doream cu fiecare parte a fiintei mele si sufeream. Ultimile doua versuri =Trasaturi ereditare.

Azi nici măcar îmi pare rău
Că trec cu mult mai rar,
Că cu tristeţe capul tău
Se-ntoarce în zadar, = Azi mi-a trecut dragostea si dorintele arzatoare pe care le aveam, iar tu ma privesti posibil cu admiratie dar este fara rost din moment ce mi-a trecut dragostea.

Căci azi le semeni tuturor
La umblet şi la port,
Şi te privesc nepăsător
C-un rece ochi de mort. = Azi esti o femeie oarecare si te privesc indiferent . :) acuma-i acuma !!! C-un rece ochi de mort.= ce inseamna dom`le ???? hmmm chiar nu stiu!. Doar mortul, n-are simturi si eu! pt ca iubirea mea este atat de vasta incat mintea unora nu poate percepe. Iubirea mea este : respect, dorinta, admiratie, sacrificiu etc etc.

Tu trebuia să te cuprinzi
De acel farmec sfânt = Trebuia sa ma iubesti. Trebuia sa dai dovada de om vertical, om cu viziuni, om ce priveste in perspectiva. Trebuia sa dai curs iubirii mele NECONDITIONATE. Nu sa te plafonezi in aparent sau in banalul mercantil.

Şi noaptea candelă s-aprinzi
Iubirii pe pământ.

Sa areti lumii intregi ca: Un poet pe care la dat Dumnezeu pe pamant imbracat in hainele subtiri ale absolutului este un om zgribulit de frigul Dragostei. Trebuia sa ma invaluiesti in dragostea ta calduroasa.Dar n-ai facut-o !
Si astfel s-a nascut aceasta poezie. Nu s-a nascut din repros, nu s-a nascut din lentilele unui tocilar si nici la comanda n-a fost scrisa . Este o bucata de constiinta lasata mostenire nu numai poporului Roman ci omului in general.
si toate astea pe un fond NECONDITIONAT!!!.
Nu zic toate acestea facand un rezumat al analizarii operelor traducatorilor eminescieni pt ca nu m-am documentat. Habar n-am ce zic ei. Spun toate astea din experienta de viata, din ce am trait. Poate mai decojim ceva pe viitor.

unitară scrierea-ţi atit sub raport tematic cit şi stilistic.implicarea in reactiile confilor nostri, daca nu este constructiva aduce a gene lasate peste ceva care moare.
...cine mânuieşte cuvintele cum armele se dovedeşte pe sine...si eu am o viziune a femeii in - o haita de femeie - deşi nu am puterea redării tale, dar mai ales a ceea ce poti sa transmiti.ce poate face un poet?nimic în planul real, traieste cuvintul ca o contructie sentimentala, de exceptie.Scriind deja te gindesi la cel care citeste.efortul definirii se converteşte in proiecţii vizualizate expresionist, peisaje interioare, emblematice, imateriale prin forta tririi si a mintii.tu traiesti poezia definitiv cu furie si seriozitate, cu dinamism şi credinta.fiinta atinsa de mirajul poeziei.te citesc cu atentie.
drag Maria

Asa vad eu lucrurile:
dragostea mentionata (barbat-femeie) nu poate fi decat absoluta, drept pentru care nu accepta tradare si -implicit- nici iertare.

Poetul nu pare a fi la prima dragoste atunci cand scrie cele de mai sus. Acceptarea fatalista a realitatii ii da speranta fluturelui cu- aripile deja arse o-data, speranta ca va mai putea vreodata mima zborul.

De-acuma-i un picut lucid, dar dragostea si cu luciditatea sunt doua drumuri paralele. Nu mai e dragoste, e-un joc.

"poetul nu-i decat un viteaz pe-un cal alb si-atat"

Vroiam doar sa zic ca mi-a placut ideea ta :)
Intr-adevar, un poet are nevoie de curaj pentru a-si dezvalui sentimentele.

Da’ toanta de Alice ce tot "canta" (pe limba ei, vezi bine) despre copii si educatia prin carti?
Daca nu zis-am, "ma" repet: acelasi argument, in alte vorbe, nu-i altu’, cred!

Citit-am tot ce-ai spus! Sa vezi, cu burta plina - copil de nomenclaturist - deh, n-am avut noroc! Cat despre filosofia lui Balzac, monsher, aici m-ai prins! N-am priceput o iota, desi m-au obligat, (s-o crezi si p’sta!)si l-am cetit pe frantzuzeste! Hei! Da’ poate d-aia n-am priceput-o, filosofia femeii la treij-de-ani...
Poeti aiuriti? Verlaine - iaca unul. Homosexual pervers. Si-al lui, Rimbaud (" Les Voyelles" - ceteste "literele" lui papadie!!!)! Prévert - iaca alt idiot. Sau poate Lamartine atins de "le chagrin romantique". Ba nu! Gasit-am! BODLER si albatrosu-i schilod!
Tolanici, abia acum vorbesti pe inteles!

1. Apoi unul din cei sapte ingeri, cari tineau cele sapte potire, a venit de a vorbit cu mine, si mi-a zis:"Vino sa-ti arat judecata curvei celei mari, care sade pe ape mari.

4. Femeia aceasta era imbracata cu purpura si stacojiu; era impodobita cu aur, cu piertre scumpe si cu margaritare. Tinea in mina un potir de aur, plin de spurcaciuni si de necuratiile curviei
ei.

15. Apoi mi-a zis: apele, pe cari le-ai vazut, pe cari sade curva, sint noroade, gloate , neamuri si limbi.

18. si femeia care ai vazut-o , este cetatea cea mare, care are stapinire peste imparatii pamintului.

PS
...sint mai degraba ateist; consider ca fiecare are dreptul sa creada in ceva , daca vrea. Dar, ieri am ajuns la concluzia( fara sa ne sperie) ca in Bilie stau lucruri deosebit " de ciudate". Cred ca o sa citesc Biblia!

...merita de citit toata apocalipsa lui Ioan( Apocalipsa= viziune...este totusi ciudat !!!)

...povestea cu "666" cred ca trebuie s-o lasam pe seama altora.

Care sunt poetii vostrii favoriti?

"Eu las adevarul acesta sa steie,
Esti cea mai fierbinte si dulce femeie,
La noapte, plingand linga tot ce ma doare,
Pe ochi desena-te-voi, straniu, cu sare.

Da marea afara din casa si vino,
Nestinso, neblindo si iar nestraino,
Pereche de umbra noptateca pune
In contul durerii ca esti slabiciune...

Dar tu dintre toate mai noua, mai vechea,
Imi esti dulcea urnbra, impasul, perechea,
Tu, drama cu mii de solutii gresite,
Te pling pana ochii imi ies din orbite.

Fii azi rizatoare, fii azi optimista,
Solutia buna e-n noi si exista
Si daca, iubito, femeie visata,
Ar fi sa ne stingem curind, nu odata,

Din dragostea noastra nebuna si buna,
Cu marea in casa, si-n pat arsi de luna,
Eu stiu ca s-or naste sub cinice astre
Alti doi sa repete-ntrebarile noastre.

Iubito de neguri, inbito de luna,
Iubito de taina si jale-mpreuna,
Iubito de carne, iubito de soapte,
Suav miazazi si brutal miazanoapte..."

A.Paunescu (sper sa nu va fie cu suparare, da' eu il gasesc ca poet minunat! Ca politician...nu comentez, cel putin nu in blog-ul asta)

Si inca ceva...Cu riscul de a ma repeta, dar poate vor veni si ceva raspunsuri:
Ce poeti va plac si pe care i-ati mai citit in ultimul timp?

Fara indoiala, prietenul tau este snob. Eu l-as cataloga pe sorescu printre cei mai mari dramaturgi dupa Caragiale, dar nu trebuie uitat de Trei dinti din fata, romanul sau (mai consistent decat Viziunea... si de volumele de eseuri. In plus, pentru traitorii in epoca, poeti romani erau doi: Nichita si Sorescu. Este cunoscut, pe de alta parte, cat a avut de patimit de pe urma meditatiei transcedentale! Daca Sorescu e comunist, cum ar cataloga lumea poezia lui Vadim si a lui Paunescu?

ca atat viziunea,cat si mesajul fac parte alaturi de scanteia de geniu, din Talent.M-am gandit la ceea ce ar putea sa aiba comun scriitorii.Inca nu stiu...poate puterea de a face viata,de a crea oameni,universuri.Muzicianul incepe prin a percepe lumea in sunete,pictorul,in culori,umbre,nuante,poetul o percepe in versuri si rime,scriitorul insa o creeaza,o reaseaza pe alte dimensiuni imaginate de el.Aduce culoarea,nuanta,umbra,muzica,sufletul fiecareia pentru a face un altul,care le cuprinde pe toate pentru a da o alta optiune la lumea in care traim deja.
Nu vreau sa acreditez ideea unei ierarhii intre slujitorii artei pentru ca toti inseamna arta.Asa ceva nu exista,dupa parerea mea, pentru ca desi arta nu e fundamentul lumii,o conditioneaza in toata existenta ei.Putem trai si fara arta,dar nu suntem intregi,nici fericiti,nici umani.

"Sunt multi care au ramas pentru ca-si iubesc tara."

Intotdeauna m-am intrebat daca profesia pe care o avem influenteaza convingerile pe care le avem. Un chirurg care salveaza vieti extirpand sani bolnavi de cancer capata o alta viziune asupra acestor parti anatomice decat un poet care scrie despre dragoste inspirat de aceiasi sani.
Sunt programator. Meseria ma obliga la rigoare si disciplina. Inteleg ca iubirea de tara difera de la un individ la altul in asemenea masura incat o definitie este imposibila. De aceea propun sa lasam iubirea de tara asa cum o intelegem fiecare dintre noi. De ce e nevoie sa o explicam? Freud spunea ca daca ii vei destainui cuiva ce inseamna conceptul de datorie pentru tine, acea persoana are puteri nelimitate asupra ta. Nu stiu inca daca acest caz se aplica si iubirii de tara...

- In ziua de azi , o femeie de 40 poate la fel de frumoasa ca si una de 20; ...dureaza insa mai mult.
(Berry Herd, Kosmetikerin)

( ...multzam ptr. aplauze...)

SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)

"man o man", din nou un anonim!
Pai aici era vorba despre blonde. Oricum sa nu uitam ca a avut un rol hotaritor la "pacatul stramosesc".

PS
sa continuam?
"Se stie ce-i in stare o femeie scoasa din minti".
(Vergilius; sic)

SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)