comentarii

fericiri


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
"Jurnalul fericirii" - Nicolae Steinhardt - de david la: 21/02/2004 09:04:01
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
"Jurnalul fericirii" - Nicolae Steinhardt (monahul Nicolae Delarohia)
Formulele fericirii - de Danila Prepeleac Jr la: 28/06/2005 21:00:41
(la: Adevărul o fundatură , minciuna un alt labirint - file de jurnal)
Simona anomiS, numele rezultat imi aduce aminte de botanica (sic!)

1. Definitia majoritatii celor emigrati inainte de ’89.
“sanatate rezonabila, loc de munca cu o leafa cit de cit decenta, locuinta in care nu te ploua..., "bomba" pe care poti conta sa te deplasezi de la punctul "A" la punctul "B", mincare "pe saturate", apa calda la robinetul din baie si... hirtie igienica la toaleta?...

Acest stil defineste automultumirea care nu creeaza nici progres si nici fericire celor din jur! Produsul acestor tipuri de oameni necesita ... “multa hirtie igienica la toaleta”. Tipul Al Bundy. Nu-i va deranja ca locuinta si masina creeaza cele mai mari stress-uri ale omului modern (taxe, intretinere, imprumuturi bancare, etc.). Ei zic ca sunt cu adevarat fericiti! Si trebuie sa-i credem!

2. Fericire in stil american. Iata cum imi definea un prieten nivelul de fericire in Florida (SUA). Avea un prieten american, John. La un moment dat acesta a inceput sa fie foarte nefericit, parea ca i se innecasera toate corabiile. De ce credeti? Colegii lui John trecusera barcile pe motoare de 200 cai putere si rideau de el ca ramasese cu 100 cai putere (omul avea o jena financiara). Acesta este tipul de om care nu va dormi linistit pentru ca vecinul are “o capra mai laptoasa”.

3. Definitia fericirii pe termene: “daca vrei sa fi fericit o zi taie un porc, pentru o saptamina cumpara un computer nou, pentru un an insoara-te, iar daca vrei sa fi fericit o viata construieste-ti o gradina.”

4. In sens biblic. Da totul saracilor si vei fi cu adevarat liber!

Chiar nu mai lipseste nimic? Astept si alte definitii!

Cand eram mai mititel si ca virsta si ca minte, o tanti care se ocupa cu tot felul de horoscoape si citit in “orice”, mi-a spus ca “sunt pe aceasta lume ca sa invat ce este umilinta”. Nu prea am bagat de seama pentru ca la acea vreme nici nu prea stiam adevaratul sens al cuvantului. Tirziu, cand ca am fost lovit tare si nedrept, am avut ca o revelatie, aducandu-mi aminte de acea tanti si de o serie de intimplari in care am cazut de fazan pe nedrept, incepind cu scoala primara. Iata ca probabil am fost dotat cu o fire “speciala” pentru ca unele evenimente trecute le consider (acum) niste copilarii dar care pe mine m-au afectat teribil, poate chiar schimbandu-mi viata. Citind cele scrise de “cafegii” imi dau seama cat de multi suntem.

Pentru sufletele supuse in permanenta incercarilor umilitoare, definitia fericirii e cu totul alta. Pentru ei va exista “sentimentul de vină, vina celui sătul, care totuşi mai crede celui flămând şi însetat”. Responsabilitatea fata de cei din jur ii va face sa accepte “mediocritatea combinată cu siguranţa”, etc. Poate ca nu vor fi fericiti decit in unele momente din viata. Fericirea va veni mai mult ca “impulsuri” de apreciere din partea societatii sau a familiei, “suficiente pentru a-mi reda speranţele şi încrederea”... Printre aceste “suflete nelinistite” se afla creatorii de valori, umane si chiar materiale.


P.S. Cuvintul pasarela este mult utilizat in Bucuresti. Gara de Nord “a ajuns”, de-alungul anilor, in buricul tirgului. Trecerea peste liniile de cale ferata, dintr-un cartier intr-altul se face pe pasarele care sunt destinate numai pietonilor (la intrare si iesire sunt scari). Am vazut ca multe pasarele au aparut si pe drumul national Bucuresti-Ploiesti. Daca zici pod, automat se duce omul cu gindul la masina, tren, caruta, bicicleta plus oamenii care trec pe acolo.
#57105 (raspuns la: #56783) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Daca s-ar crea casa fericiri - de ARTEMISS la: 24/06/2006 22:47:44
(la: Motto-uri)
"Daca s-ar crea casa fericirii, cea mai mare incapere ar fi sala de asteptare".rusine sa-mi fie ca nu mai stiu cine a fost omul destept de a zis asta.
bluebird=pasarea fericirii... - de ana si maria la: 14/09/2006 19:45:31
(la: Mă întorc către sine...)
bluebird=pasarea fericirii...asta imi aminteste de un film (k-pax), in care aceasta "blue bird" era semnul reinnorii spirituale,de fapt al vindecarii :P....ft frumoasa poezie! :) si sunt de acord si eu ca e un zbor frumos :)...numai bine!

"Lumina fie-ti calea si sufletul Iubire,
De-acum inainte traieste-n Fericire!"...:)
Cea mai frumoasa istorie a fericirii - de 1brasovean la: 27/12/2008 21:58:47
(la: book club)
Andre Comte-Sponville, Jean Delumeau, Alette Farge; Grupul Editorial Art, 2007
[La plus belle historie du bonheur / Editions du Seuil, 2004]

Referinte:

http://www.editura-art.ro/carti.titluri/carte/cea-mai-frumoasa-istorie-a-fericirii

http://atelier.liternet.ro/articol.php?art=5086

http://www.bookblog.ro/x-mihaela-butnaru/cea-mai-frumoasa-istorie-a-fericirii/
femeia, obiect de folosinta intru obtinerea fericirii... - de beatlemaniacul la: 15/02/2013 23:29:46
(la: ghicitoare)
raspunsul este: marimea fericirii e proportionala cu gura femeii din zodia pestelui
Din Valurile Vremii - de ninel la: 13/10/2003 11:56:21
(la: Dragoste)
Din Valurile Vremii
de Mihai Eminescu

Din valurile vremii, iubita mea, răsai
Cu braţele de marmur, cu părul lung bălai
Şi faţa străvezie ca faţa albei cer
Slăbită e de umbra duioaselor dureri!
Cu zâmbetul tău dulce, tu mângâi ochii mei,
Femeie între stele şi stea intre femei,
Şi întorcându-ţi faţa spre umărul tău stâng,
În ochii fericirii mă uit pierdut şi plâng.

Cum oare din noianul de neguri să te rump,
Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump,
Şi faţa mea in lacrimi pe faţa ta s-o plec,
Cu sărutări aprinse suflarea să ţi-o-nec
Şi mâna friguroasă s-o încălzesc la sân,
Aproape - mai aproape, pe inima-mi s-o ţin.

Dar vai, un chip aievea nu eşti astfel de treci
Şi umbra ta se pierde în negurile reci,
De mă găsesc iar singur cu braţele în jos
În trista amintire a visului frumos!
Zadarnic după umbra ta dulce le întind,
Din valurile vremii nu pot să te cuprind.
usa interzisa - de animis la: 14/10/2003 00:42:51
(la: Gabriel Liiceanu)
De ce titlul? "Usa interzisa" e unul din conceptele importante ale cartii. Este acea usa in spatele careia se afla cele mai adanci trasaturi ale personalitatii noastre, sursa ultima a identitatii, fericirii si dramei noastre. De acolo ne extragem seva pentru "refacerea sistemului de iluzii" pierdut in valtoarea evenimentelor postrevolutionare care ne-au tarat cum si incotro au vrut ele. Acolo, in spatele usii interzise se afla raspunsul. "We need to dare!" Am folosit doua verbe modale englezesti pentru ca le consider cele mai ilustrative in cazul de fata.
Da! Merita citita! Singurul regret pe care il ai este ca nu ai citit-o mai demult.
Poate ca asta eset secretul f - de (anonim) la: 14/10/2003 19:45:14
(la: Romanii in topul nefericitilor lumii?)
Poate ca asta eset secretul fericirii. Sa poti fura :)
#1345 (raspuns la: #1143) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
GLOSSA : ce e val, ca valul trece.. - de JCC la: 15/10/2003 11:09:44
(la: Cele mai frumoase poezii)
de Eminescu : Glossa

Vreme trece, vreme vine,
Toate 's vechi si nouã toate;
Ce e rãu si ce e bine
Tu te'ntreabã si socoate;
Nu spera si nu ai teamã,
Ce e val ca valul trece;
De te'ndeamnã, de te cheamã
Tu rãmîi la toate rece.

Multe trec pe dinainte.
In auz ne sunã multe.
Cine tine toate minte
Si ar sta sã le asculte?
Tu aseazã-te deoparte.
Regãsindu-te pe tine,
Când cu zgomote desarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbã
Recea cumpãn-a gândirii
Inspre clipa ce se schimbã
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipã tine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si nouã toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume sã te-nchipui;
Joace unul si pe patru
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
Si de plânge, de se ceartã,
Tu în colt petreci în tine
Si'ntelegi din a lor artã
Ce e rãu si ce e bine.

Viitorul si trecutul
Sunt a filei douã fete,
Vede'n capãt începutul
Cine stie sã le-nvete;
Tot ce-a fost ori o sã fie
In prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zadarnicie
Te întreabã si socoate.

Cãci acelorasi mijloace
Se supun câte existã.
Si de mii de ani încoace
Lumea-i veselã si tristã;
Alte mãsti, aceeasi piesã,
Alte guri, aceeasi gamã,
Amãgit atât de-adese
Nu spera si nu ai teamã.

Nu spera când vezi miseii
La izbândã fãcând punte,
Te-or întrece nãtãrãii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamã n'ai, cãta-vor iarãsi
Intre dânsii sã se plece,
Nu te prinde lor tovarãs;
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenã
Lumea'ntinde lucii mreje
Ca sã schimbe actorii'n scenã.
Te momeste în vârteje;
Tu pe-alãturi te strecoarã,
Nu bãga nici chiar de seamã,
Din cãrarea ta afarã
De te'ndeamnã, de te chiamã.

De te-ating, sã feri în laturi,
De hulesc, sã taci din gurã;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacã stii a lor masurã;
Zicã toti ce vor sã zicã.
Treacã'n lume cine-o trece;
Ca sã nu'ndrãgesti nimica,
Tu rãmâi la toate rece.

Tu rãmâi la toate rece,
De te'ndeamnã, de te cheamã;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera si nu ai teamã;
Tu întreabã si socoate
Ce e rãu si ce e bine;
Toate-s vechi si nouã toate;
Vreme trece, vreme vine.



Renegare - pentru Sanjuro - de anonim la: 16/10/2003 03:56:20
(la: Uitarea de sine sau pierderea identitatii)
Ce spui tu e adevarat.
Reactia insa pare a fi una de renegare.
Oricum, daca afli un taram al bunastarii si fericirii eterne, da de stire!
#1460 (raspuns la: #1444) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pif Gadget - de gabi la: 20/10/2003 00:11:07
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
N-au fost carti, dupa cum bine stim, ci comic-books.
Nu ne-au "marcat" existenta, e-adevarat.
Dar pentru unii au reprezentat practic unica "fereastra" catre lumea "de dincolo", din spatele cortinei, precun si cel mai drag dictionar de franceza.

O lume intrezarita, mai mult ghicita si ce parea atat de fabuloasa (mi-amintesc de o reclama la un concurs rezervat - cat am urat cuvantul asta! - a la France Metropolitaine, unde premiul era un voyaj la proaspat-inauguratul Disneyland din Florida...)

O lume plina de culoare, de umor bun si jocuri de cuvinte (Supermatou), uneori sec (Gay-Luron, Hercule), de eroi nobili (Rahan, Dr. Justice, Robin des bois), science-fiction si ironie puerila sau chiar si fina insa niciodata rautacioasa, indecenta sau meschina.

O lume-n care mi-amintesc ca plonjam de pe la sapte ani fara sa stiu sa-not, in speranta ca n-am sa mai emerg niciodata...nu-l citeam, Pif-ul, ci il sorbeam pur si simplu, traducandu-mi cand nu mi-era prea lene si mai adesea doar imaginandu-mi traducerea.
In Bucuresti fiind, un timp s-au mai gasit prin anticariate si stiu ca-mi adunam banii necheltuiti pe Eugenii, pana la suma de cinci lei, pretul fericirii absolute: Pif-ul.
Pretul fericirii absoulte - de Alice la: 20/10/2003 03:43:55
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
De cate ori ofrande le-am adus lui Pif si lui Hercule!
"Citeam" pe sub banci "rahane" rufoase, ca mai apoi sa scrijelesc pe ele, cu varfuri de compas, si nasuri rosh de Pif, dar si pumnale ascutite de Rahan...
Cum am uitat?!
Cum de-am uitat, va-ntreb, de fericirea absoluta de la sapte ani?
Gabi, merci! (garcon ou fille, ca m’est égal!)
#1692 (raspuns la: #1676) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Glossă - de Zamolxe la: 08/11/2003 17:53:57
(la: ROMANIA)
Glossă

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.
Multe trec pe dinainte,
În auz ne sună multe,
Cine ţine toate minte
Şi ar sta să le asculte?...
Tu aşează-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deşarte
Vreme trece, vreme vine.
Nici încline a ei limbă
Recea cumpăn-a gândirii
Înspre clipa ce se schimbă
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naşte
Şi o clipă ţine poate;
Pentru cine o cunoaşte
Toate-s vechi şi nouă toate.
Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul şi pe patru,
Totuşi tu ghici-vei chipu-i,
Şi de plânge, de se ceartă,
Tu în colţ petreci în tine
Şi-nţelegi din a lor artă
Ce e rău şi ce e bine.
Viitorul şi trecutul
Sunt a filei două feţe,
Vede-n capăt începutul
Cine ştie să le-nveţe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă şi socoate.
Căci aceloraşi mijloace
Se supun câte există,
Şi de mii de ani încoace
Lumea-i veselă şi tristă;
Alte măşti, aceeaşi piesă,
Alte guri, aceeaşi gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera şi nu ai teamă.
Nu spera când vezi mişeii
La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, căta-vor iarăşi
Între dânşii să se plece,
Nu te prinde lor tovarăş:
Ce e val, ca valul trece.
Cu un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momeşte în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.
De te-ating, să feri în laturi,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă ştii a lor măsură;
Zică toţi ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgeşti nimică,
Tu rămâi la toate rece.
Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera şi nu ai teamă;
Te întreabă şi socoate
Ce e rău şi ce e bine;
Toate-s vechi şi nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.

Minunat! - de Madalina la: 17/11/2003 19:49:55
(la: Nicolae Steinhardt, parintele si scriitorul)
Nu pot sa spun decit ca dupa ce am citit "Primejdia marturisirii" l-am gasit pe Steinhardt, nu numai un crestin adevarat si un memorialist minunat, ci si un deosebit roman sau un roman adevarat si mare patriot.
Iar dupa ce am citi "Jurnalul fericirii" citeva luni nu am mai putut citi nimic, caci imi parea ca tot ceea ce as fi vrut sa se spuna si tot ceea ce as fi vrut se aud s-a spus acolo in paginile acelei carti!
Oricind ma reintorc cu mare placere la scrierile lui si de fiecare data le gasesc o "sursa de fericire".
Pe "Primejdia marturisirii" a - de Daniel Racovitan la: 18/11/2003 03:04:31
(la: Nicolae Steinhardt, parintele si scriitorul)
Pe "Primejdia marturisirii" am gasit-o mai putin "mundana" (cum ar fi zis scriitorul) decat "Jurnalul Fericirii". Ambele insa au acelasi stil inconfundabil, "saltaret", cum zice Parintele...

Am scris celor de la Convorbiri Literare poate ma pot ajuta cumva sa intru in legaura cu Ioan Pintea, prietenul intim al lui Nicolae Steinhardt. L-as invita aici sa participe la o conferinta... :)
#4564 (raspuns la: #4554) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce te-ncrancenezi, bre, Athos? - de Alice la: 28/11/2003 06:29:48
(la: Buna dimineata intelepciune .....)
ca zicea si fata...noi nu te obligam la confesiuni ...desi ...ia zi repede cand e ziua ta?

Evident ca nu-i nimic perfect!
Sunt oameni care sunt pe-aproape insa ...si mi-ar placea sa le stiu "retzetele" fericirii...

Care povestesti?
Care ai curaj sa zici din casa?
#5463 (raspuns la: #5450) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cei care - de athos la: 29/11/2003 07:11:15
(la: Buna dimineata intelepciune .....)
cunosc "retzetele" fericirii nu se ingramadesc sa le etaleze pe forum...
#5512 (raspuns la: #5463) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cred ca daca l-at intreba pe - de admin la: 29/11/2003 10:10:24
(la: Buna dimineata intelepciune .....)
cred ca daca l-at intreba pe parintele Iulian, v-ar putea vorbi despre ce reteta a fericirii ne propunea Steinhardt :)
#5515 (raspuns la: #5512) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Parintele Nicolae Steinhardt - de pr Iulian Nistea la: 27/12/2003 07:23:57
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Daniel si co-lunetisti,
Sarbatori Fericite !

Pentru mine "Nicolae Steinhardt" a fost intotdeauna Parintele Nicolae Stainhardt! Nu mai stiu cum am dat, intamplator cred, de Jurnalul fericirii, prin 1991-92, când ma "re-converteam" la crestinism..., dar stiu ca m'a sedus si impresionat. A devenit o carte de capatâi, iar autorul un fel de duhovnic. Chiar daca nu l'am cunoscut in viata, cartile lui (nu numai Jurnalul fericirii, ci si celelalte, chiar cele de critica literara) au devenit pentru mine surse de ghidare in viata mea crestina: in Jurnalul fericirii au auzit pentru prima oara de Filocalie, dar si de alti autori care mai apoi mi'au devenit apropiati sufleteste (ca Simone Weil sau G.K.Chesterton).
In putine cuvinte, Parintele Nicolae Steinhardt a fost unul din cei care m'au format.
Cred ca o sa'l vedem odata si'odata canonizat.
Pâna atunci, celor care'l iubim ni se cade sa facem cunoscute scrierile si viata sa.
Toate cele bune in Noul An.
pr_iulian
#7288 (raspuns la: #6754) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...