comentarii

fetele de acasa


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Mecca romanilor cu leafa de 3.000.000 .... - de ARLEKYN la: 20/12/2003 13:37:28
(la: Romani in strainatate)
Am pornit de dimineata spre complexul Europa, de la marginea Bucurestiului. Urc intr-un microbuz din cele ce asteapta plinul de oameni in fata magazinului Obor, cica asta ar fi ruta 506, am platit zece mii. Cer biletul, iar soferul ma priveste ca pe unul care cauta gilceava. Masina se umple repede de femei cu gitul gros, in treninguri si geci de fis, carind fiecare cel putin cite doua genti mari si goale. Ajungem in citeva minute. Microbuze din toate colturile Bucurestiului opresc in acelasi loc, in fata unei benzinarii. Din fiecare curg oameni de acelasi soi. Lumea celor cu leafa de trei milioane, lumea celor care nu mai cumpara de mult cafea la pachet vidat, a barbatilor dati afara din fabrici si refuzati ca taximetristi, a batrinilor ce-si trec in caiete vechi, cu creionul, fiecare impuls telefonic.
Toti stiu drumul, nimeni nu pare a sta degeaba. Nici macar tigancile insirate pe trotuar, ce-si striga cumva cu fereala averea dintre tite, "facturi, minca-ti-as!". La intrarea in "Europa", nume de complex, din ala de inferioritate, aparate ca la metrou; bag o fisa cumparata trei metri inainte, de la o dugheana, cu cinci mii de lei, si bara de metal se lasa coborita cu mina. Inauntru, zeama de oameni curge printre munti de hirtie igienica la o mie de lei sulul, pulovere la o suta de mii bucata, teancuri de sosete, haine de piele si de nepiele, cojoace din blana sintetica la 900.000 de lei bucata, ciubote de guma si pantofi luciosi, la doua, trei sute de mii perechea, Mos Craciuni din plastic ce-au inghitit fiecare cite-o mina de beculete. Din doua-n doua mese, sta cite un chinez sau o tiganca batrina cu "bombe" in mina, cu petarde.

"Daca nu cumperi, valea!"

Aplecati peste mese, loviti din toate partile de carucioare de marfa, oameni din toata tara indeasa grabnic in sacose uriase de rafie zeci de chile de sosete, hanorace, camasi, perdele. Sint mai ales femei, scunde, puternice, cu privirea iute. Pleaca apoi spre casa cu marfa "de la Capitala", o desarta ba pe un trotuar, ba in magazinele satesti, printre piine si becuri de 40 de wati, ori prin buticuri de la parterul blocurilor ce au balcoanele inchise cu chedere, aceleasi de la Botosani la Severin. In fata mea, trei taranci, invelite in doua rinduri de baticuri groase, fiecare cu rucsac in spinare, pipaie stofe, intreaba de sosete groase de iarna. Au venit din Tirgu-Lapus. Le intreb cum le cheama si ele cred ca ma tocmesc sa le trimit marfa acasa, tocmai in poarta. Le spun inca o data ca-s de la o gazeta, ele o tin pe-a lor, sa-ti dam adresa sa ne trimeti balotii cu sosete!?, le spun ca vreau sa scriu despre ele, n-apuc sa-mi termin vorba ca se stropsesc la mine cu teama lor veche fata de orice golan de oras. "Hai, tanti, ca astia si-or pus gind sa ne insele!", le trage dupa ea una, Dochia.
Ma opresc linga o masa incarcata cu blugi. Vinzatoarea se repede in mine, daca nu vreau o pereche, "Astia-s tare buni, fratioare, is Dolce Gabana, uite-i, doar la 370.000!", "Pai, daca-s tare buni, cum de-s asa de ieftini!?", "Ei, asa mi-au spus sa strig de unde i-am luat!", "Si de unde i-ai adus?", "Ei, gata cu vorba, daca nu cumperi, valea, ca io platesc acilea chiria in euro!".
Citiva metri mai incolo, scot aparatul de fotografiat. Apuc sa vad cum femeia de la taraba din fata mea face un semn celor de peste drum... "psst, psst!", si deodata rasar linga mine doi zdrahoni, nu garzi, ci dintre cei ce vindeau la mese. Privire de briceag, vorba ca mierea: "Ce vrea, domnul, de pe-aici!? Vrea cumva o pereche de blugi, un puloveras!?". "No, zic, domnul ar vrea sa scrie la ziar!". "Ei, bine, am crezut ca esti politai! Hai, uscheala!"

La Risca nu se mai tes covoare, ci sacose din rafie

Citeva sute de metri de intrarea principala, linga doi tovarasi de treaba banoasa, un calugar cersind pentru Schitul Bradul din Neamt si un tigan gras care vinde facturi, zaresc o figura cunoscuta. Casc ochii. Am mai vazut-o in tirgul asta, dar totusi nu-i aceeasi. Tine in miini citeva sacose de rafie, goale si mari, ca ar putea intra un chinez intr-una singura. O cheama Leontina Abrudan, e din comuna Risca, judetul Cluj. Sa tot fie cinci ierni de cind s-a dus barbatu-sau, Gavrila, tractoristul. De la o vreme, muierile din satul ei nu mai tes covoare. Au prins repede o vorba din sud, adusa cu acceleratul de cele care vindeau cite o cerga mitoasa. Iar acum, din razboaiele lor ies sacosele facute din "rafia aiasta ce trebuie la vie". Si s-au pornit la inceputul lui decembrie spre Capitala, "cam la cinspce femei din Risca". Si-au luat camera cu 35.000 de lei de batic, undeva, pe linga Gara de Nord. Dorm cite sapte in paturi suprapuse, iar ziua incearca sa vinda plasele de rafie cu 40.000-50.000 de lei bucata. "Si-s mai bune ca alea chinezesti, uite ce indoitura le-am facut!". Cu banii de pe sacosele de rafie, Leontina crede c-o sa cumpere niste ciubote pentru cele doua fete ramase acasa. Le-am zarit apoi si pe celelalte femei din satul Leontinei, asezate cam la o suta de metri una de alta. Cind le izbeste foamea, nu mai mult de o data pe zi, maninca de la circiuma asta de colea, "Uite, draga domnule, gratarul pe care sfiriie cirnatii!". Sub gratar, cu boturile alungite, asteptau picaturi de grasime ciini de culoarea pamintului.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Crede si nu cerceta!...
alex andra - de A_Carmen la: 20/02/2008 18:46:18
(la: Cu poeţii şi nepoeţii despre poezie)
dacă m-aş chinui puţin aş găsi şi acele "analize la sânge" prin arhiva cafenelei

eu m-am referit la incisivitatea unor comentarii, aflate la graniţa jignirilor, la concertarea uneori a unui astfel de joc - la asta m-am referit mai ales, când am scris analiza la sânge.

uite, te-aş întreba aşa: eşti de acord ca la un cenaclu literar, să zicem, cineva să vină să citească nişte poezii (poate nu tocmai reuşite), iar greii cenaclului să-i dea replici de genul: "du-te fetiţo acasă, că nu le ai pe astea", sau: "lasă-ne, că ne-ai plictisit", sau: "poezia e ceva serios, nu e pentru tine", sau altele asemenea...
nu mi se pare corect. dar asta e doar părerea mea: că genul ăsta de atitudine se aseamănă cu alungarea.
#287268 (raspuns la: #287258) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Carmen - de munteanu rodica la: 20/02/2008 19:50:03
(la: Cu poeţii şi nepoeţii despre poezie)
"iar greii cenaclului să-i dea replici de genul: "du-te fetiţo acasă, că nu le ai pe astea", sau: "lasă-ne, că ne-ai plictisit", sau: "poezia e ceva serios, nu e pentru tine", sau altele asemenea..."

Eu de exemplu şi sper sa mai fie şi alţii ca mine , aş considera astfel de spuse ca un semnal de alarma.Si prima intrebare mi-ar veni ar fi daca nu cumva este adevarat.De ce sa se considere cineva alungat cind mult mai usor si benefic este sa incerci a corecta.Nu putem avea întotdeauna dreptate si chiar insistenţa in a sustine un punct de vedere neacceptat de mai multe persoane ar insemna ca acele persoane au dreptate.Că nu ai reusit sa argumentezi.
Sau , cind spune cineva"esti usor agramat" cea mai eficace solutie este ca cel in cauza, sa puna mina sa-si corecteze carenţele.Nu cred ca supararea si luatul jucariilor ar rezolva problema.
#287302 (raspuns la: #287268) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cum va simtiti, aveti impresia ca va intoarceti acasa ? - de realitatea la: 16/03/2005 14:05:15
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Sunt in Toronto, Canada de 24 de ani. Obisnuit ? Nicidecum. Am intrat intr-o hora si o joc. Stiu ca am un acoperis, ma duc la servici unde petrec toata ziua si vin acasa. A doua zi, totul de la capat. Vorbesc engleza la perfectie si totusi nu pot comunica cu canadienii. Trebuie sa fim atenti la ce spunem sa nu fie interpretat si sa nu fim dati in judecata. Copiii nu se joaca afara, trebuie sa dai telefon la prieteni cu saptamani inainte pentru a face o vizita din an in paste, daca nu cumva se anuleaza si aia. Ah, da ! De weekend facem cumparaturile ! Ce placere sa ne umplem carucioarele cu gunoaiele din rafturi, cumparam si ce nu avem nevoie ca de, este "in sale".
Dupa aceea le aruncam. Dar e bine in Canada ca mancam ca porcii pana ne spargem de draci si unde mai pui ca mancarea este plina de hormoni, nu are gust si nici miros. Politica este care este, totul pentru bogati si corporatii, gropile pe strazi se inmultesc, lumea nu vocifereaza, la servici trebuie sa "ungi" sefii pentru a-ti da atentie. Vi se pare familiar ? Ce ma deranjeaza este ca lumea este revoltata cand aceste lucruri se petrec in Romania, dar daca este in Canada este totul normal si in regula. De una zi am fost la biserica. Doua romance vorbeau intr-o engleza proasta. Una o roaga pe cealalta sa vorbeasca numai in engleza ca este venita de 6 luni din Romania si a uitat limba romana. Cum de nu am eu problema asta dupa 24 de ani de Canada ? Vorbesc romana la fel de bine ca atunci cand am venit. Un numar foarte mic din romanii intalniti spun cu adevarat ce au pe suflet. Majoritatea spun ca se simt ca si cum s-au nascut aici. Cum este posibila o asemenea minciuna ? De ce se mint pe ei insisi ? Nici tramvaiele nu sunt la fel. Trenul nu are aceeasi atmosfera romantica. Un prietem imi spunea de una zi ca ii este dor si de clanta de la usa din apartamentul din Bucuresti. Deci, revenind la oile noastre cum ma simt cand ma duc in Romania ? O fac de fiecare am in concediu(care este si asa scurt nu ca in Europa) mie drag de fetele rudelor si prietenilor, de dialogurile cu sens si substraturile cu umor care rezulta din discutii. Imi este drag de toate locurile unde am crescut de copacii vopsiti cu var pana la jumatatea trunchiului, de micii zemosi, de savarine, de peisajele superbe,
da, ma simt acasa unde atunci cand spun ceva, lumea ma intelege. Romanilor care vorbesc acele meleaguri de rau si injura si-i fac pe romani in tot felul sa le fie rusine ca au uitat de unde au plecat. Ma bucur ca ei sunt aici si sufera orele lungi de lucru, platile la o casa sau un apartament le ies pe nas, multi nu isi permit nici un concediu, sa se invete minte. De ce in Romania aveau curajul sa vocifereze si aici tac chitic ? Ca sa emigrezi intr-o alta tara este in regula, multe nationalitati au facut-o dar noi romanii avem niste valori si a refuza in a vedea realitatea este o aberatie. Nu ne putem compara cu mexicanii care emigreaza si care acasa la ei aveau pamant pe jos prin magazine si normal, aici este raiul. Parerea mea este ca romanii din afara sunt foarte dezbinati si nu vor sa auda unii de altii. Pe langa asta au prostul obicei de a se lauda cu mai stiu eu ce porcarie de mocheta si-au pus in casa si nu cu parchetul care are o valoare. Da ! Sunt si voi ramane roman cu domiciliul altundeva. Si sunt mandru ! Cei parveniti ar trebui sa se trezeasca si sa inceteze cu mofturile de prost gust. Sfarsit
acasa - de giocondel la: 13/06/2005 17:47:38
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
am fost in romania, pentru o luna...

paleta de emotii simtite este atat de bogata incat imi este foarte greu
sa pun totul in cuvinte...

cand ma intorc in Romania, de fiecare data, nu pot dormi in avion...ajung sa stau fara somn in jur de 50 de ore, cu pregatiri, calatoria la aeroport si tot drumul pana la usa mamei...nu pot dormi pt ca de fiecare data ma chinuie tot felul de ganduri: pe de o parte, ma rog si sper sa fie mai bine, sa gasesc o Romanie transformata ,intr-un pic de mai bine, oricat de insesizabil, dar sa fie mai bine....pe de alta parte stiu, in cel mai indepartat coltisor al subconstientului meu ca NU, in Romania mai nimic nu e mai bine decat era cand am terminat eu liceul si m-am desprins de oraselul meu de munte....

poate ca unora li se pare ca romania se dezvolta dar aici e chestie de gusturi si de standarde... eu sunt cam mofturoasa cand vine vorba de calitatea vietii si de respectarea drepturilor individului...groapa dintre saraci si bogati se adanceste pe zi ce trece, birocratia este la fel de intortocheata, nepotismele sunt la ordinea zilei, oamenii fura, inseala, calca pe ceilalti.

o tara corupta pana in maduva oaselor! asta e romania...o tara in care trebuie sa fii lup si sa mananci cadavrele altora ca sa poti supravietui.

o tara in care vecinul mamei isi poate permite sa taie apa la tot blocul, doar pentru ca el este consilier si teava trece prin curte lui. o tara in care daca iti ceri drepturile fundamentale nu esti bagat in seama decat daca iesi la inaintare cu euroi.

o tara in care colegii mei analfabeti termina facultati si mastere in domenii ale caror nume nici nu le pot pronunta corect, pentru ca au bani sa indese in buzunarele profesorilor.

o tara in care zi de zi trebuie sa fii martor al abuzurilor, lipsei de respect si mitocaniilor.

cred ca e destul de clar cum ma simt in Romania! pentru ca Refuz sa mint, sa insel, sa fur si sa calc pe altii... la mine acasa ma simt ca un extraterestru, un loser, un inadaptat!

imi este pur si simplu FRICA!!!! de romania.

adevarul este ca pe cat de teama imi este de toate porcariile de-acasa, pe atat de mult iubesc muntii, padurile si poienitele care mi-au incantat copilaria.

de asta imi e teama..pentru ca ma intristeaza nemaipomenit sa vad cat de greu ii este societatii romanesti sa se desprinda de obiceiurile maligne si sa isi recladeasca prezentul si prin urmare viitorul ALTFEL!

imi iubesc tara, sunt mandra ca sunt romanca, apreciez calitatile romanilor si ador natura si viata din sangele romanilor.

dar ma doare ca atat de multi oameni sunt condamnati sa traisca vieti fara sens, concentrate pe supravietuire, gandind minut de minut la ce vor manca maine sau cum sa isi plateasca nenorocitele alea de gaze pe care nici nu le consuma...in timp ce altii, manati de aceleasi temeri dar cu oportunitatea si norocul de a fi la locul potrivit, in momentul potrivit, fac evaziuni, baga mana adanc in bogatia tarii, isi cladesc palate si traiesc inconjurati de bogatii de-adreptul obscene.

desigur mai e si patura de mijloc, a romanului care munceste cinstit( si asta e o chestie de nuanta) si care isi trece zilele in iluzia ca totusi se putea si mai rau.

si mai sunt si cei care au avut noroc sau au fost pur si simplu de-asupra multimii si s-au realizat profesional si is cat de cat mai bine.

dar majoritatea romanilor traiesc in saracie, cu toate masinile de ultimul racnet, furate din germania, care ne umbla pe soselele gaurite!

manelisti, fals-snobi, epatati, femei din c e in ce mai usoare, superficialitate si incultura, cultul banului obtinut prin orice mijloace caci scopul le scuza pe toate, psihoza fotbalului!!,batrani obositi si infometati, agricultura de trei lei, batjocorirea maselor sinistrate,agresivitate, mishtocarie, bashcalie!!!!!

de asta, cand ma intorc in Romania ma simt ca si cum m-as duce la ghilotina.

Ma bucur sa imi vad mama si bunica, sa imi salut muntii, sa imi revad prietenii.Si da, parte din mine este strans legata de Romania, intotdeauna ma voi identifica cu cultura si nationalitatea mea cumva.Pentru ca asa cum cineva a spus mai jos, acolo m-am nascut si asta nu e intamplator..acolo am invatat sa citesc, sa vorbesc,
sa gandesc si mai ales acolo am trait sub comunism, fsn ism(tot aia) si acolo m-am format ca om si m-am dezvoltat si am evoluat tocmai impotriva putreziciunii din jur.

cand ma intorc in romania e ca si cum m-as intoarce in timp. mai ales in oraselul meu unde vad aceleasi fete obosite, fara speranta, aceiasi oameni purtand aceleasi haine de cand eram eu in clasa 1...

ma opresc aici.
cu bine,
gio


"To merit the madness of love, man must abound in sanity"
-The Seven Valleys-



"To merit the madness of love, man must abound in sanity"
-The Seven Valleys-

ia uite cum au aparut fetele - de om la: 18/10/2005 22:38:50
(la: Nu sexul e miza)
ia uite cum au aparut fetele dupa ce si-au facut lectiile!
Bineinteles a aparut si cassandra la momentulpotrivit :))
Fetelor voi ati purta TOT ce va aduc acasa "jumatatile" voastre ?

totul pentru front, totul pentru victorie!
(numai pentru concursul mister 2005)
#79772 (raspuns la: #79765) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fetelor - de alex andra la: 09/04/2006 16:53:11
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A DOUA)
Fetelor, hai sa va spui:
Astazi am umblat hai-hui.
Acum am ajuns acasa.
Of, picioarele ma lasa,
Ca le-am pus la mars fortat:
Prin padure au umblat.
Dar a fost frumos si soare,
Lume multa la plimbare.

Lost without music in a world of noises
#116339 (raspuns la: #116335) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dusmancele - de Ingrid la: 15/10/2003 09:29:02
(la: Cele mai frumoase poezii)
de George Cosbuc

Las' ochii, mamă, las' sã plânga!
Tu-n leagăn tot cu mâna stângă
Mi-ai dat sã sug, de-acea sunt
Nătângă!
Dar n-am pus doară jurământ,
Sã merg neplânsă în mormânt!

Nu plâng ca mi-e de Leana teamă,
De ciuda plâng eu numai, mamă.
Cuvintele ei nu le ieu
In samă,
Dar mi-e ruşine şi mi-e greu,
Că scoală satu-n capul meu.

Ea duce sfat din casă-n casă,
Ca n-am broboadă de mătasă,
N-am sort cu flori - şi dacă n-am
Ce-i pasă?
N-am mers sã-i cer, aveam-n-aveam,
Si n-o sã-mi meargã neam de neam.

Stă-n drum de vorba cu vecine
Si bate-n pumni: - "Sã mor îmi vine,
Auzi tu! Sã se prindă ea
Cu mine!
Sti ieri la moară ce spunea?
Că-s proastă foc şi gură-rea!

Si-auzi! Ii umblă-n cap, tu soră,
S-ajunga ea Lucsandrei noră!
O, meargã-i numele! N-o vezi
La horă?
Ce sort! Nu-ti vine nici sã crezi,
Fă cruce, fã, sã nu-l visezi.

Nu l-aş purta nici de poruncă!
Ce poarta ea, alt om aruncă
C-un rând de haine-o văd mergând
La muncă,
La joc şi hori acelaşi rând,
Il poarta-ntr-una, şi de când!

Lucsandra-i doară preuteasă,
Ea-şi cată nora mai aleasă,
S-o ducă-n bunuri şi-n duium
Acasă.
Ea n-a ajuns, oricum si cum,
Sã-si stringă nora de pe drum.

Sã-şi ieie nora pe-o Satană?
Ca e saracă şi golană,
De ce nu vine ca sã-i dau
Pomană?
Nu-i casa lor în care stau
Si-n casă nici cenusa n-au!"

Auzi tu. mamă, câte-mi spune?
Si-aleargă-n sat sã mai adune
Si câte porecliri pe-ascuns
Imi pune.
De-aş sta sã-i dau şi eu răspuns,
La câte legi am fi ajuns!

Ea-mi sare-n drum, ca doară-doară
M-apuc sã-i spun o vorbă-n poară,
Si daca tac, îi vin călduri
Sã moară.
Sã vezi tu, mamă, -njurături!
Ca ea cu mã-sa-s zece guri.

Cu gura mãsa bate-o gloată,
Si-i de otravă Leana toată -
Mi-ar pune capul sub picior,
Sã poată.
Dar lor pe plac eu n-am sã mor,
Ca n-am ajuns la mila lor.

De foame nu dau popii ortul!
Eu iarna singură-mi ţes tortul
Si umblu şi eu cum socot
Că-i portul.
De n-am mătăsuri, am ce pot,
Nici bun prea-prea, nici rãu de tot.

Mã prind cu ea? Cel-sfânt s-o bată
Dar cum mã prind? Ea e bogată,
Ce haine mi-am fãcut ca ea
Vr’o dată?
La joc mã poţi oricând vedea
Cu fetele de sama mea!

Ori am vorbit cu dânsa glume?
O fac de râs şi-i scot eu nume?
Ori ies, gătita-n ciuda ei,
In lume?
Ii ştiu eu focul - ochii mei!
Lisandru e, ca alta ce-i?

Dar ce? Il ţiu legat de mine?
Il trag de mânecă? Ba bine!
El vine-aşa, de dragul lui,
Când vine.
Eu nu pot uşa sã i-o-ncui,
De sta prea mult, eu cum sã-i spui?

Sunt eu la urmă vinovată,
Că Leana umblă ca turbată
Sã-l vadă-n casa lor intrând
Odată?
Si dacă lui nu-i dă prin gând,
Ea blestemă de nu-şi dă rând!

Dar poate da ea bobi cu sita!
O fierbe ciuda pe urâta,
Că-s mai frumoasă decât ea,
Si-atâta!
Sã aiba Leana-n frunte stea,
Nu-i partea ei ce-i partea mea.

Că boii-s buni, bine-i bogată,
Dar dacă pui flăcăii odată
S-aleaga dinşii cum socot
O fată:
Bogata-s pupă boii-n bot,
Imbătrânind cu boi cu tot!
acasa - de gabi la: 16/10/2003 04:29:56
(la: Uitarea de sine sau pierderea identitatii)
poate ca ma insel, dar am constatat ca "acasa" este nu unde esti, ci cu cine esti.
#1465 (raspuns la: #1461) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In mare sint de acord cu ce s - de (anonim) la: 17/10/2003 10:52:06
(la: Pestele de la coada se impute, sau "bovina si Constitutia")
In mare sint de acord cu ce spui.

Din pacate, ma nedumereste exprimarea ta (pe care am auzit-o de mai multe ori de la mai multi):
"Dupa mine, armata este buna pentru baieti pentru ies din puful de acasa si de langa fusta mamei."

De ce e buna pentru baieti si nu ar fi buna pentru fete?!
Sau, lejer diferit, daca nu e buna pentru fete, de ce ar fi buna pentru baieti?
Iar daca admitem ca este buna la ceva, la ce este buna totusi? Nu prea inteleg...
#1553 (raspuns la: #1551) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bunå båieti si fete din fer - de (anonim) la: 21/10/2003 06:07:15
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
Bunå båieti si fete din fericire sunt stabilit in NORWAY de 13 ani cåsåtorit cu 2 copi si cam imi convine cå am familia mea aici..Så fi fost nu 1 milion de Euro 100 de Milioane de Euro tot nu masi intoarce in Romania..Conruptie si altele ..Cei de afarå stati acolo cå stati bine..Poate cå peste 60 -80 de ani o så fie bine in ( R )dar pinå atunci cam dåm coltul toti....Pe vremea lui Ceascå era mai bine opinia mea...Pinå la coada nu banu face omul , omul face banu...So luåm pe altå parte cistigi milionul stai in R peste noapte nu mai ai milionul ai puso faci foamea ,asta nu se intimplå afarå fratilor må refer i NORWAY sau in alte civilizate tari ca SWEDEN ,DANMARK etc...Cu respect un båiat trecut prin viatå ...
Tara buna de trait - de darianne la: 21/10/2003 09:37:08
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
Vad ca deja s-au pornit polemici legat de care tara ar fi mi ocosa si mai buna de trait. Si desi ziceati ca studentii nu se pun, ca au bani putini si viziuni "deformate", ei bine, ma bag si u in vorba pt. ca am dreptul sa imi dau cu parerea :) Asa consider eu, dupa catava vreme de "sezut" intr-o tara democratica in care, chiar dca nu esti nii macar imigrant, faptul ca locuiesti in ea iti da dreptul sa spui ce ai de spus fara sa ti se spuna ca nu esti decat un amarat de cetatean strain.

Sa imi dau si eu cu parerea: am intalnit multe persoane (romani) locuind prin strainataturi (diverse) care aveau pareri extrem de variate. Asa ca am indraznit sa trag concluzia ca nu TARA ci PERSOANA conteaza: in aceeasi situatie financiara si in aceeasi tara (chiar in acelsi cartier din aceasi oras) 2 persoane pot avea pareri opuse: una poate sa iubeasca fiecare fir de iarba din tara aia, iar cealalta sa planga de dorul "ierbii verzi de acasa" 24 in 24. Asa ca tot ceea ce se exprima aici pe forum sun pareri discrete si pur personale. Nu se pot generaliza!

O alta observatie ar fi ca romanii se impart in optimisti si pesimisti. In general ai pesimisti raman in RO si nu misca nimic, asteptand ca "Guvernul" sa le rezolve treburile (chiar si plata intretinerii la bloc - ii scot din aceasta discutie pe cei amarati rau, multi din pacate, care nu au bani nici de o paine). Acesi "pesmisti" sunt greutatea de "piciorul natiunii". Sunt fetele mohorate din tramvai, sunt fetele incruntate cand te vad ca esti vesel, sunt cei care se cearta cu tine pt. orice amarat de motiv, sunt cei care te injura pe strada daca te impiedici in fata lor, sunt cei care scuipa pe jos, sunt... dar cred ca ii stiti si voi bine.
"Optmistii" ... o parte pleaca in tari unde sunt mai multe zambete pe fetele oamenilor, unde a merge la munca (munca prestata cu placere dupa ce termini macar 4 ani de facultate) nu o consideri o corvoada zilnica, unde cand intra autobuzul in statie, cel de langa tine nu iti devine dusman pt. ca s-ar putea ca el sa ajunga sus iar tu nu, unde ai dreptul la replica, unde ai voie sa te plangi de chestiile care nu merg bine intr-o institutie fara sa fii amenintat ca vei fi dat afara, unde democartia tinde sa fie democratie in general iar oamenii vor sa traiasca.

In incheiere, o parare personala despre Germania, Franta si alte tari EU (totusi, NU Italia - ei se aseamana prea tare cu Ro): tari superbe, in care respiri istorie in fiecare piatra, dar in care, din pacate, oricate studii ai avea cand mergi acolo ca roman, chiar si in vizita, crudul adevar e ca tot timpul se va gasi cate unul "localnic" sa te faca "tigan roman" (nu am nimic cu tiganii, stiu cateva persoane "de culoare" f. de treaba) si ai sa gasesti pe usi la magazine "romani, va rugam nu furati". Asta e ne e eticheta europeana din pacate... In rest, pe 500USD la oferta va puteti cumpara un bilet dus intors "peste ocean", unde tigan inseamna acea persoana boema care haladuie o tara, e vesela si canta mai tot timpul. Alegerea pt. destinatie e cumva intre California lu' muskiulosu' sau Canada lu renu' - totul depinde de preferintele legate de anotimpuri. Cei ce merg, trebuie sa mearga cu mintea "deschisa", SUA si Canada primesc pe oricine (in SUA cu exceptia tarilor de pe lista "galbena": Siria, Pakistan, Iran, Iraq... stiti voi. Canada n-are problemele astea insa).

Final: bucurati-va de tara care va place! :)
#1782 (raspuns la: #1767) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
acasa - de (anonim) la: 25/10/2003 15:08:28
(la: Uitarea de sine sau pierderea identitatii)
in alte cuvinte, acasa este acolo unde ti-e inima!
#2150 (raspuns la: #1465) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Acasa".. - de JCC la: 28/10/2003 01:04:34
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
intr-adevar Tolanici, suntem acasa unde suntem, iar cand ai reusit sa scoti pe toti ai tai (cei apropriati) din tara, este ideal..

dar asta nu ne impiedica sa avem o strangere de inima cand mergem acolo, o deceptie pt ce speram sa gasim si nu este, o nostalgie a anilor copilariei, al prietenilor pe care ii gasesti schimbati din cauza vietii lor de fiecare zi, pe care nu-i mai regasesti cum ii stiai..
#2337 (raspuns la: #2315) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ptr. mine acasa este aici -di - de SB la: 28/10/2003 03:00:51
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
ptr. mine acasa este aici -din prima zi- ptr. ca nu a mai existat drum de-ntoarcere( se mai intimpla si chestii de astea) Ai mei- majoritatea-(unii sint in lume:Paris, Montreal...o aruncatura de batz) sint acasa in Ro si ma bucur ptr. asta;cindva trebuie ca cineva sa ne poata spuna un "BUN VENIT"...si face fiecare in felul lui face ce trebuie. Astia sint ptr. mine "Melinnddenii" ce ne-asteapta!
#2354 (raspuns la: #2337) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
acasa - de anastasia la: 28/10/2003 07:56:15
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Acasa... e aici unde sunt, dar ma intorc cu placere "acasa in Ro". Curioasa sa vad ce s-a schimbat, ce mai e nou prin oras, ce mai fac vecinii si prietenii din copilarie. Imi place sa-mi restaurez casa mea in Ro si-mi place cand ma intorc sa stau cu ai mei la mici si bere in gradina. In plus, sunt in vacanta cand ma-mtorc, reusesc sa stau, sa stau de vorba.
anastasia
#2423 (raspuns la: #2264) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Acasa ii vorbim doar in roman - de Daniel Racovitan la: 30/10/2003 05:50:35
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
Acasa ii vorbim doar in romaneste. Cand suntem cu francezi ii vorbim in franceza, doar din buna crestere.

Consideram ca un copil trebuie sa cunoasca si sa vorbeasca limba materna a parintilor lui. Nu vrem sa fie genul de copil care nu fie in stare sa vorbeasca cu bunicii si rudele lui din Romania.

Franceza are de un' s-o invete. Romana o poate invata numai de la noi. Engleza, asta poate veni mai tarziu.
Cand pleci de-acasa ai intotd - de Daniel Racovitan la: 13/11/2003 10:22:26
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Cand pleci de-acasa ai intotdeauna un aparat de fotografiat la tine, pentru orice eventualitate? :)
liceu de fete... - de Jimmy_Cecilia la: 17/11/2003 14:08:39
(la: Scoli mixte sau unisexe?)
eu am facut un liceu de fete... dar asta nu ne-a impiedecat ca dupa cursuri sa ne intalnim zilnic eu si colegele mele, in parc, cu colegii de la liceu de baieti, sa facem iesiri impreuna sau seri dansante la unul si la altul (cu parintii alaturi) sau sa mergem la balurile comunale (cu bunicii care stateau pe banca si ne supraveghiau.. :)

cand se faceau excursii prin tara, cu scoala, plecam si clasa de baieti si clasa de fete..chiar daca erau liceie diferite..

aveam gasca noastra, cate o data ne adunam dupa cursuri, infometati, baieti, fete, la o colega, sa mancam pâine cu untura...

si n-a fost chiar asa de rau..
mai purtam si uniforme... :))
#4534 (raspuns la: #4005) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...