comentarii

fii recunoscator cu cel ce te ajuta


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Josif C. Drãgan - de SB_one la: 20/12/2003 13:31:05
(la: Romani in strainatate)
Josif C. Drãgan:

Este cel mai bogat român, dar spune cã nu a stat niciodatã sã îsi numere banii. S-a stabilit încã din tinerete în Italia, a fost considerat, mult timp, apatrid, dar spune cã, în sufletul lui, nu a pãrãsit niciodatã România. Într-un interviu „Verde-n fatã” cu Marius Tucã, Josif Constantin Drãgan a explicat de ce se stie atât de putin despre el în tara natalã si cine ar fi, în opinia sa, „vinovatii”.

▪ Marius Tucã: Vã amintiti cum ati fãcut primul milion de dolari?
Josif Constantin Drãgan: Nu-mi amintesc pentru cã nu l-am numãrat, nu am stat sã numãr banii, ci am vrut sã stiu cã se realizeazã, ca o confirmare a succesului, a împlinirii datoriei muncii în societatea din care fac parte.
▪ Sunt corecte aprecierile si evaluãrile publicate?
Tot timpul s-a vorbit de bani, pentru mine nu a fost important sã am bani si sã-i folosesc pentru scopuri personale; am avut o viatã normalã si aspiratiile mele în acest domeniu au fost pe mãsurã. Bani, bani, bani, nu se vorbeste decât de bani.
Aprecierile au fost fãcute pe anumite criterii si ca atare si rezultatele au o valabilitate relativã pentru cã sunt din puncte de vedere diferite. Se vorbeste de bogãtia cuiva, într-o tarã, într-un moment în care problema de bazã este sãrãcia, o tarã unde oamenii sunt la limitã, dacã nu sub limita existentei, ajungând sã fim sãraci într-o tarã bogatã.
Despre afaceri
▪ Ce credeti cã face diferenta dintre dumneavoastrã si urmãtorii clasati în topul celor mai bogati români?
În primul rând, cred cã putem vorbi aici despre întinderea europeanã si nu numai a Grupului Multinational Drãgan, apoi despre soliditatea lui clãditã în aproape 60 de ani de existentã, care cred cã-i dau o dimensiune aparte în peisajul economic actual.
▪ Cu câti dintre românii din top 10 vã cunoasteti personal?
Îi cunosc personal doar pe câtiva dintre ei, pentru cã dezvoltarea Grupului Multinational Drãgan m-a tinut mult timp departe de tarã.
▪ Vã gânditi sã vã implicati în privatizarea companiilor de gaze din România?
Nu, pentru cã în privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor. Continuarea privatizãrii cu insistentã este o diminuare a propriilor capacitãti, fiind o declaratie de incapacitate. În 1996 am preluat de la stat o societate Petrom pe care-am dezvoltat-o si unde am devenit actionarul principal.
▪ Cum apreciati estimarea cã stocurile de gaze din tarã se vor epuiza pânã în 2005?
În aceastã perspectivã, dezvoltarea sectorului GPL (principalul obiectiv de activitate al grupului Butan Gas) devine o prioritate în România. Acest tip de „energie mobilã” este rezultatul unor resurse care nu se epuizeazã la fel de usor, constituind o alternativã viabilã si în viitor.
▪ Ati fost nevoit sã dati vreodatã spagã în România?
Eu nici nu cunosc cuvântul „spagã”, a trebuit sã întreb ce e spaga? Mi s-au cerut mici atentii, în diferite ocazii, pentru a mi se face anumite comisioane. Este o metodã total dezagreabilã si descalificantã, nu am apelat la ea si nici nu am încurajat, în tot ceea ce am fãcut, acest mijloc de a obtine avantaje de pozitie sau diverse facilitãti. Tot ceea ce am obtinut, de-a lungul vietii, este exclusiv rodul dedicãrii, intuitiei, pasiunii si muncii mele. Spun acestea rãspicat, cu toate cã, deseori, inexplicabil, am întâmpinat piedici în concretizarea unor initiative economice sau culturale, de altfel benefice pentru societatea româneascã.
▪Domeniile dumneavoastrã de afaceri sunt foarte variate. Cum se explicã diversitatea lor?
Am fost si sunt interesat de cât mai multe si diferite domenii. Am o imaginatie efervescentã si dorinta de a acoperi suprafete întinse de activitate. Omul este produsul societãtii si are o datorie fatã de ea: sã munceascã. Munca este o obligatie.
Asa am importat si exportat tesãturi si fibre din Italia în România pentru pânzele de avion din care se realizau aripile avioanelor la IAR Sibiu. Am gândit afaceri cu banalele, dar utilele mãturi. Am fãcut marketing în pietele de desfacere din Elvetia, Belgia si Anglia fãcând comert cu produse alimentare, am afaceri imobiliare... O afacere nu se naste decât dintr-o mare cunoastere a pietei si din dorinta de activitate.
Despre cartierul Josif C-tin Drãgan
▪ E adevãrat cã detineti o stradã în Italia?
Da, existã la Venetia o stradã care se numeste Calea Draga, unde de altfel si locuim, stradã care existã cu acest nume de prin 1600. E o purã întâmplare....
Dar în Grecia existã o localitate lângã Teba, Dragania, onoare pe care statul grec mi-a conferit-o pentru cã aici am creat prima zonã industrialã din Grecia.
▪ Domnule profesor, haideti sã revenim putin. Spuneti-mi si mie cum ati plecat din România.
Am plecat cu trenul... si cu bursa de studii pentru un an – de 6.000 de lire – oferitã de Guvernul italian, prin Institutul Italian de Culturã. Cu acesti bani îmi plãteam locuinta, întretinerea si câteodatã mici aventuri de tinerete. Îmi amintesc cã am cunoscut o cântãreatã la Biserica Greco-Catolicã de la Roma si îmi permiteam sã o invit câteodatã la cinematograf. Îmi completam bugetul cu 100 de lire lunar, tinând contabilitatea domnului Rossi, vânzãtor de alimente.
▪ Care este povestea cartierului Josif Constantin Drãgan din Lugoj?
Povestea cartierului ce-mi poartã numele, în Lugoj, este una extrem de simplã. Am primit o solicitare din partea municipalitãtii si a locuitorilor acelui cartier – unde se aflã, pozitionat si sediul Butan Gas International – de a contribui, financiar, la eliminarea datoriilor pe care oamenii din aceastã zonã a Lugojului le aveau cãtre regiile locale, respectiv întretinere, gaze si altele. La vremea când a fost fãcutã solicitarea, adicã anul 2000, suma pe care am alocat-o era destul de importantã. Astfel, am ajutat comunitatea respectivã si, drept recompensã, acestia au hotãrât ca acest cartier al Lugojului sã poarte numele meu. De altminteri, mai este o piatã, chiar în centrul orasului, pe care am reamenajat-o integral, contribuind cu aproape 200.000 de dolari, si care îmi poartã numele. Alãturi se aflã si Catedrala Greco-Catolicã „Coborârea Sfântului Spirit”, la repictarea cãreia am contribuit. Nu mai putin o creatie a mea, la care tin cu deosebire, este Universitatea Europeanã Drãgan, la Lugoj si Brasov, cetate a spiritului si mintii românesti, de talie europeanã si, de curând, acreditatã.
Clãdirea Universitãtii din Lugoj este opera unui arhitect din Timisoara, Radoslov, proiect care a fost premiat la Venetia si care a pãstrat multe dintre doleantele si indicatiile mele de a îmbina vechiul cu modernul, de a continua ideea de cetate medievalã, viitoare Cetate a Stiintei.
Despre politicã
▪ Care politician din România v-ar convinge sã îl votati?
Nu am fost niciodatã implicat în viata politicã. Acest lucru nu a fãcut si nu face parte dintre preocupãrile mele. Cred însã cã unul dintre politicienii cãruia i-as acorda, fãrã ezitare, votul meu ar fi unul care ar sesiza rolul pe care România l-ar putea ocupa, prin ceea ce reprezintã ca potential, în rândul natiunilor lumii.
▪ Ce simpatii politice aveti?
Nu am simpatii politice care sã mã determine sã apreciez, mai mult sau mai putin, un oarecare partid sau om politic. Am încercat, în toate contactele si relatiile avute cu politicienii români sau strãini, sã pun mai presus de toate interesele tãrii mele, fie ele economice sau de altã naturã. Asta apreciez la orice om politic sau formatiune de guvernãmânt.
▪ Ce credeti despre alianta PNL-PD?
Nu-mi exprim nici o opinie.
Despre investitiile în presa din România
▪ Cât de implicat sunteti în presa din România?
Implicat nu este cuvântul cel mai potrivit. Am fondat o serie de publicatii în România, si mã refer la cotidianul „Natiunea”, „Renasterea Bãnãteanã” din Timisoara, sãptãmânalul „Redesteptarea” din Lugoj, „Buletinul European”. De asemenea, am investit în televiziune si radio, având propriile posturi la Lugoj, anume Europa Nova. Editãm, la Bucuresti, în cadrul tipografiei „Fed Print”, diverse publicatii cu caracter cultural, ziare, reviste, carte si multe altele. O implicare de naturã pãrtinitoare, politicã sau de altã naturã, nu am avut si nu avem. Dar am considerat cã presa poate constitui, pentru spiritul românesc, letargic acum, un vehicul valabil prin care sã poatã deveni din nou treaz. De asemenea, aceste initiative legate de presã au potentat toate actiunile Fundatiei Europene Drãgan, contribuind la rãspândirea culturii si a românismului în tarã si în Europa. În plus, am contribuit si la configurarea postului de radio Vocea Basarabiei, din Moldova, pentru a da posibilitatea românilor de acolo sã se exprime alãturi de semenii lor din tara româneascã. Si, sincer, nu a fost usor sã se concretizeze acest lucru.
▪ Fundatia Europeanã Drãgan a editat „Istoria Literaturii Române” a lui Cãlinescu. Cum ajungea aceastã carte în România?
Neexistând în România de foarte multã vreme „Istoria Literaturii Române” a lui George Cãlinescu, aceastã fiind deja epuizatã, dar necesarã pentru cunoasterea mai de aproape a literaturii române, am considerat necesarã reeditarea sa în limba românã si în limba englezã. Aceastã carte am trimis-o în 135 de exemplare tuturor autoritãtilor, începând cu presedintele Ceausescu, iar apoi, profitând de organizarea unui Congres Cultural la Bucuresti, cu posibilitatea de a introduce orice publicatie, având autorizatia organizatorilor, am introdus 5.000 de exemplare nelegate, pentru a fi distribuite si folosite în scoli.
▪ Cum de unele dintre cãrtile dumneavoastrã ajungeau sã fie editate în România?
Diverse edituri, de exemplu Cartea Româneascã, primeau autorizatiile necesare de la sectia culturalã în raporturile cu strãinãtatea si astfel ajungeau sã fie editate în România cãrtile mele.
Despre pasiunea pentru istorie
▪ De unde pasiunea dumneavoastrã pentru istorie?
Nevoia proprie de a cunoaste ca român istoria neamului în care m-am nãscut, a Tãrii Românesti si a altora din Europa si din întreaga lume. Aceastã pasiune pentru cunoasterea istoriei era stimulatã de stabilirea mea în Italia, pe care o consider a doua patrie, si de faptul cã, 30 de ani dupã plecarea din România, nu am putut sã revin în tarã din cauza unui decret dat de Ana Pauker, în care se prevedea pierderea cetãteniei românilor care nu se întorceau în tarã în termen de 60 de zile. Am fost considerat mult timp apatrid.
▪ Ce credeti despre scandalul Holocaustului, declansat în urmã cu câteva luni la noi?
Cred cã este vorba despre lipsa de cunoastere a prim-ministrului nostru, care a adoptat atitudinea Asociatiei evreilor de a fi despãgubiti si care au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri de beneficii condamnatã de însusi profesorul universitar Normal Finkelstein în lucrarea sa „The Holocaust Industry”, lucrare tradusã în multe tãri din lume. Nu a fost Holocaust în România.
▪ În opinia dumneavoastrã, ce înseamnã sã fii bun român?
Sã fii bun român înseamnã împlinirea datoriei de a-ti iubi propria tarã, sã-ti cinstesti neamul cu credintã, oriunde te-ai afla, si de a-ti îndeplini îndatorirea de a munci.
Despre maresalul Antonescu
▪ Se spune cã aveti un cult pentru maresalul Antonescu. De unde vi se trage aceastã admiratie?
Cum am mai spus, maresalul Antonescu este o figurã marcantã a istoriei, este eroul si martirul neamului românesc. În împrejurãri dramatice pentru tarã, a avut o comportare exemplarã, a fost animat de un înalt patriotism si spirit de sacrificiu. A purtat un rãzboi just de întregire a frontierelor, impus de vecini agresivi, si de apãrare a evreilor din România si din tãrile vecine, ocupate de nazisti, falsificându-le chiar cu pasapoarte plecarea, de la Constanta cãtre Palestina. Simt o profundã durere la nerecunoasterea acestor merite ale sale, ca si atunci când a fost acuzat, condamnat si ucis cu acceptul fostului rege Mihai. Pãcat cã, repet, din oportunism politic sau pentru obtinerea de avantaje pasagere, denigrãm un ROMÂN, fãcându-l dusman al tãrii.
▪ De ce românii stiu atât de putine lucruri despre „personajul” Josif C-tin Drãgan? V-ati ascuns vreodatã de presã?
Îmi doresc ca oamenii sã stie cât mai multe despre realizãrile mele, nu despre mine, dar nu refuz niciodatã sã mã fac cunoscut. Tot ceea ce am fãcut pentru tara mea, inclusiv lobby-ul fãcut pentru afirmarea valorilor sale în Europa si în lume, de exemplu statuia lui Antonescu, tipãrirea „Istoriei Literaturii Române” a lui Cãlinescu, Fundatia Europeanã Drãgan, Butan Gas-ul, Capul lui Decebal de la Orsova, cea mai mare sculpturã a lumii, înainte de statuile celor patru presedinti ai Americii de la Muntele Rushmore chiar, actele mele de mecenat, de caritate, de bunãvointã fatã de societatea româneascã au fost, în general, trecute cu vederea de mass-media româneascã sau au fost minimizate ca importantã.
▪ Cam câte interviuri acordati într-un an?
Destul de putine.
Despre familie
▪ Cât de des îsi vede familia cel mai bogat român?
Nouã ani, sotia mea a stat alãturi de mine zi de zi. Pãstrãm traditia si ideea de familie prin prezenta celor trei copii: Stefan Constantin de 4 ani si gemenii Alexandru Eugen si Tudor Sebastian de 2 ani, pentru care, de exemplu, masa de prânz este sfântã. Tot timpul suntem împreunã, îmi desfãsor viata alãturi de ei si sunt parte nelipsitã din viata mea, suport activ al acesteia.
Despre patriotism
▪ În anul 2003 al Europei mai existã patriotism?
Trebuie sã existe. E un sentiment firesc si o datorie de onoare, un sentiment care, din fericire, va exista chiar dacã, în timp, frontierele vor dispãrea.
▪ Cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, profilul românului si cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, România actualã?
Este împovãrat de greutãti si totusi optimist si încrezãtor într-un viitor mai bun. România zilelor noastre este încã marcatã de frisoanele tranzitiei. Este însã foarte atasatã idealurilor europene, pe care si le poate apropia prin integrarea în UE, proces care în nici un caz nu trebuie ratat.
▪ Ce-ati putea sã comentati legat de Revolutia din 1989?
În anul 1989 consider cã nu a avut loc o revolutie, ci o loviturã de stat pentru înlãturarea presedintelui Ceausescu si a regimului comunist, cu consecintele de rigoare. Istoria va demonstra ceea ce nu mai e de demonstrat: adevÃrul.
▪ Care este opinia dumneavoastrã legat de fenomenul globalizãrii?
Globalizarea a devenit fireascã.
▪ Ce v-a determinat si care au fost conditiile plecãrii din România?
Bursa de studii care mi-a oferit posibilitatea de a mã realiza cu succes.
▪ Ati reusit sã impuneti cultura româneascã prin ceea ce ati fãcut în Italia?
Cu prisosintã. Aceasta a fost una dintre principalele mele preocupãri. Am creat Fundatia Europeanã Drãgan, reprezentatã în marile capitale europene, am editat încã din anii ’50 „Buletinul European”, care apare si în zilele noastre, am înfiintat Editura Nagard, Universitatea Golden Age, Centrul European de Cercetãri Istorice de la Venetia si multe altele. Am fost considerat promotorul Europei Unite de astãzi.
▪ Cum ati încadra în istoria României miscarea legionarã?
O miscare politicã fireascã pentru epoca respectivã, de apãrare a intereselor nationale.
▪ Vã veti întoarce vreodatã definitiv în România?
Vã pot spune cã nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar în perioada când am fost plecat din tarã. Am purtat-o mereu în suflet, cu atât mai mult acum, când mare parte a timpului meu se desfãsoarã în tarã, pot spune cã sunt, am fost, definitiv acasã. Pãmântul natal te atrage sã te întorci acolo unde ai fost zãmislit.
▪ Nu vã temeti cã fiii dumneavoastrã ar putea fi, la un moment dat, „striviti” de povara averii dumneavoastrã?
Povara aceasta se va împãrti si va deveni, probabil, „suportabilã”. Ideea bogãtiei nu o suport, e ceva extravagant si nu trebuie folositã ca atare de viitoarele generatii. Atât timp cât eu am o viatã normalã si copiii mei vor urma acelasi model: o mãsurã în toate.

Josif Constantin Drãgan
DATE PERSONALE:
Data si locul nasterii: 20 iunie 1917, Lugoj
STUDII:
1938: licentiat al Facultãtii de Drept, Universitatea din Bucuresti
- licentiat în Stiinte Economice si Politice, Universitatea din Roma
- doctor în Drept, Universitatea din Roma
AFACERI:
1941: se orienteazã spre domeniul petrolier, exportând petrol din România cãtre Italia
1948: formeazã societatea Butan Gas SA, care se ocupã cu îmbutelierea si distribuirea gazului
ALTE TITLURI:
1966-1976: Presedinte al
Federatiei Internationale de Marketing
1973: Membru al Camerei de Comert italo-române
Doctor Honoris Causa al Universitãtilor din Craiova si Timisoara
Cetãtean de onoare al oraselor Lugoj si Cluj-Napoca si al comunei Spãtaru (judetul Buzãu)
IMPLICARE ÎN ÎNVÃTÃMÂNTUL ROMÂNESC:
1967: Ia fiintã, în Italia, Fundatia Europeanã Drãgan
1990: Înfiinteazã, la Bucuresti, „Drãgan European Business School”
1991: Pune bazele, la Lugoj, Universitãtii Europene Drãgan
VOLUME PUBLICATE:
1985: The World Mission of the International Marketing Federation
1987-1989: Geoclimate and History
1995: Bazele Cognitive ale Cercetãrilor de Marketing (în colaborare cu prof. M.C. Demetrescu)
1976: Istoria milenarã a tracilor
1985: Imperiul milenar al Daciei
1996: Istoria românilor
1996: Adevãrata istorie a românilor

Nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar când am fost plecat din tarã.
Nu am stat niciodatã sã numãr banii.
În privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor.
Am fãcut afaceri cu mãturi.
La Venetia locuim pe Calea Dragan.
Evreii au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri si beneficii.
Am fost considerat promotorul Europei Unite de azi.
Am o viatã normalã si o mãsurã în toate.

Note:


#7014 (raspuns la: #6999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nico,7295 - de anita47 la: 27/12/2003 13:08:47
(la: Evreii si o manie curioasa..)
1)Imi pare bine ca declari ca nu ai nimic cu ei!Nici ei nu au nimic cu tine!Garantez.
Dar nu am vazut pe forumurile ebraice o "balanta a subiectelor" deschise de ei despre crestini!
2)Nu cred ca "au pretentii ca lumea sa stie de suferinta lor".Au pretentii ca acel "groaznic lucru" sa nu fie uitat(si sa nu se mai intample!)!Mai ales cu "valul de negationism" existent acum in lume si in special in Europa.
Nu uita ca aceasta "experienta" care e numita "statul Israel" se poate termina in alt genocid!
BenGurion,primul PM al Israelului a fost intrebat " cand va avea loc rezolvarea finala a conflictului dintre Israel si lumea araba?".
La care a raspuns:"O dat cu prima victorie araba?!"
Nu uita ca mai exista tari arabe sau musulmane care nu recunosc dreptul de "existenta" al statului Israel.
3)Gardul de aparare este inca o modalitate de securitate , in a ingreuna sosirea celor care "seamana moarte" in randul civililor.Uiti probabil ca in jurul fasiei Gaza se afla un asemenea gard de zeci de ani(despre care nimeni nu "deschide gura"),care,de la inceputul aceste "intifade" a dovedit cat e de eficace.Nici un sinucigas nu s-a infiltrat de acolo pe teritoriul israelian.(190 au venit din Cisiordania)
Daca tu ai fi in situatia de a-ti apara familia,ai accepta sa "fii criticat"(cum o faci tu!) pentru masurile care le iei?Care ar fi alternativa?Sa te lasi omorat numai ca sa arti "bine" in ochii lumii?
Te-ai gandit ca acest gard ar putea scuti ambele parti de "gesturi mult mai inumane"(dorite de extremistii ambelor tabere).
Opozitia fata de acest "gard" este sustinuta(in special in strainatate) de autoritatea palestiniana si din motive economice!Acest gard(care paote fi numit si o granita "temporara") ar permite si un control mai bun asupra fortei de lucru palestiniana "ilegala" infiltarata in Israel.
Cat despre "furturile" de masini sau de productie agricola sa nu-ti mai vorbesc!Economii de milioane de dolari.
Pentru sfarsit,un mic exemplu.
O data cu constructia "gardului",tarifele la asigurarile de masini in Israel au scazut cu 20%.
Numai bine,anita47
*******************
#7300 (raspuns la: #7295) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ignorarea expatriatilor - de Florin Firimita la: 28/12/2003 20:28:42
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Va multumesc pentru intentia de a-mi "descifra" intentiile! Nu spunea Camus ca suferinta nu ne da dreptul la nimic? Nu stiu ce fel de condiment e suferinta, ce fel de capital sau agent de eroziune poate fi. Cine poate cintari valoarea durerii? Poate ne face mai buni, poate ne transforma in monstri, poate ne omoara. Suferinta netransformata duce la nebunie sau la crima. In cazul meu, a fost un fel de ingrasamint care mi-a fertilizat arta, in special in ultimii ani. Nu cred ca a fost cazul unei "transformari" constiente, dimpotriva, cred ca, aici, in Statele Unite, am devenit ceea ce am crezut ca am fost intotdeauna in adincurile sufletului. Am crezut ca am fost optimist, curios, ca aveam ceva "talent," ca aveam o capacitate stranie de a ma bucura de viata. Vroiam sa traiesc frumos, sa-mi tranform viata intr-o opera de arta. La 16 ani Goethe, si nu Beatlesii imi devenise idolul. Eram "deplasat," ciudat, cine se mai chinuia sa supravietuisca prin Platon cind problema era daca vor aduce hirtie igienica la alimentara? Ma fascina idea de a trai echilibrat, frumos, armonios. Ca adolescent, naivitatea m-a salvat in loc sa ma ucida. Nu stiu de ce nu m-am "pierdut." In Romania, sansa de a crea mi-a fost refuzata. Am fost redus la o masina de pictat lozinci. E adevarat, ceva s-a intimplat, si toate calitatile astea, comune in marea majoritate a oamenilor, s-au pierdut ca intr-un fel de ceapa monstruoasa, care creste la nesfirsit, pina cind miezul ii dispare cu desavirsire, strangulat.
Statele Unite mi-au oferit sansa de a arunca toate straturile astea artificiale, sansa de ajunge la mine insumi. Ideile vagi pe care le-am avut despre libertate in Romania erau fantezii hranite de cunoscutii plecati in Europa de vest, sau de emisiunile de la Europa Libera. Adevarata liberatate am descoperit-o aici, in abilitatea de a trai si a crea, pe care le-am crezut distruse.
Ceea ce numiti "inocenta" e o poate un refuz constient al ruginii, o curiozitate pe care am avut-o intotdeauna, intrebari pe care am continuat sa le pun pina in ziua de astazi. Nu stiu cum cu atita moarte in jurul meu, setea asta de viata nu s-a schimbat. As fi putut fi blazat, inchis, depressed, cinic...ma simt norocos in fiecare dimineta cind rasare soarele.

Decizia de a nu avea contact cu emigrantii romani a fost pur personala. N-am vrut sa caut o insula de romanism, am vrut sa descopar America fara conceptiile prefabricate cu care am crescut. Nu mi-a fost dor de sarmale, muzica "populara" sau mititei. Nu mi-a fost rusine sa recunosc ca am fost roman, mi-a fost FRICA sa ma gindesc ca am fost roman. Bineinteles, a fost o frica artificiala, superstitioasa. Citeva luni inaintea emigrarii, m-am trezit in mijlocul "revolutiei." Idealismul spulberat, in 1990, ceea ce ramasese din Romania in mine era frica. Am vrut sa tai cordonul ombilical, sa vad cum pot deveni mine insumi. Taierea legaturilor cu Romania a fost speranta de a-mi lecui frica. M-a ajutat enorm, in sensul ca m-am integrat foarte bine in tara mea adoptiva, si in acelasi timp, am inceput sa capat o noua perspectiva asupra locului de unde am venit.

Am intilnit romani aici care m-au ajutat foarte mult, altii care si-au refuzat integrarea in societatea americana, buni si rai ca peste tot. Cind am scris scenariul documentariului meu, in engleza, a trebuit sa traduc citeva pagini in romaneste. Dupa vreo luna de zile, mi-am abandonat proiectul, si am rugat o buna prietena din Canada, sa ma ajute. Asta m-a determinat sa "re-invat" romaneste. Am inceput sa citesc si sa vorbesc din nou romaneste, imi face mare placere, chiar daca scrisul meu acum, in limba materna, e uneori stingaci.

Voi reveni despre intrebarea de a fi scriitor in o limba adoptata.

Florin
#7349 (raspuns la: #7264) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Isabela Iorga_ Despre originile omului - de SB_one la: 29/12/2003 11:17:08
(la: Tablitele de la Tartaria)
Despre originea omului
Sursa: Isabela Iorga
Data: 06.01.2003

La Annunaki (Nephilim) s-au descoperit cateva tablite sumeriene, continand un text foarte curios pentru noi, prin informatia pe care o transmite. Aflam ca, acum 450 000 de ani a aterizat pe Pamant o civilizatie sosita din Constelatia Taurului, roiul Hyadelor, pentru a-si salva planeta. Au extras de pe planeta noastra cantitati de aur si alte materii prime ce le erau necesare pentru atmosfera lor. Ei sunt cei care raman aici si vor intemeia o supercivilizatie pe care noi o cunoastem sub denumirea de Sumer. Ceea ce se cunoaste eronat este spatiul in care aceasta civilizatie a sosit si a intemeiat prima sa tara. Multi afirma ca civilizatia sumeriana a aparut dintr-u inceputuri pe teritoriul cuprins intre Tigru si Eufrat, in vechea Mesopotamie, insa nu sunt de acord cu aceasta afirmatie si voi incerca sa demonstrez si de ce, studiind chiar documentele vechi sumeriene.

Aceasta civilizatie intemeiata de catre extraterestrii din Constelatia Taur (steaua Aldebaran), a aparut pe teriroriul vechii Hiperborea, in zona actualilor Carpati. In 1961, Nicolae Vlasa descoperea primele tablite de la Tartaria, despre care se afirma initial ca ar fi fost “importate” din Sumer, dar dupa ce sunt verificate si datate la Moscova, concluziile vor fi altele. Tablite de acelasi tip se vor descoperi ulterior celor de la Tartaria in zona Portilor de Fier, la Lepenskii Vir, pe malul drept al Dunarii. Istoricul rus N. Jirov declara in revista Znanie Sila (1971) faptul ca sumerienii au migrat din zona carpatica, ducand cu ei o scriere deja cunoscuta. In sprijinul afiramatiilor sale aduce argumente imbatabile. Primul calendar mesopotamian nu corespunde latitudinii Sumerului, ci zonei din nordul peninsulei balcanice( Geto- Dacia). Sumerienii au migrat cu tot cu calendar, insa acesta nu se mai potrivea la marimea zilelor si noptilor de pe latitudinea lor, fapt pentru care a fost schimbat. Acelasi argument a fost folosit si de catre astronomul polonez Ludwig Zaidler in cartea “Istoria ceasurilor” pentru a demonstra migratia sumeriana din zona carpatica. Savantul sovietic mai sublinia faptul ca limba sumeriana era total diferita de ale vecinilor semiti, iar scrierile lor plasau originea stramosilor intr-o tara montana sau submontana. Datarile cu carbon radioctiv(C 14) au stabilit ca tablitele carpatice sunt mai vechi cu 2 milenii decat cele din Sumer, iar scrisul de pe tablitele de la Tartaria, localitate pe care am identificat-o cu prima resedinta regala din lume, atestata in Lista din Larsa, cuprinzând "Regii care au domnit inainte de Potop", sub denumirea de Badtabira (BA/b/-D/u/-TI-BIR-A/ = "Asezarea de la poarta de acces a celui care vorbeste, conduce si traieste in casa de lânga apa" - v. Mures), este mult mai vechi decat cel descoperit pe placutele din Sumer.

Desi s-a realizat o "citire" si traducere a semnelor de pe aceasta tablita, la o "recitire" in sensul invers al acelor de ceasornic am identificat: BAB-SARRU / RABU-DU-KI-USU-EN / ZU-GIRA-PATESI-III-BANSUR-MU-NANNAR-RABU / ZU-II-DINGIR-II-DINGIRANA, pe care le traducem prin: "Poarta de acces a marelui rege cer conduce cele patru districte ale tarii puternicilor zei al Lunei si Focului, a protectorilor care slujesc masa mare pentru jertfele inchinate triadei sacre (AN, ENKI, ENLIL-I) si renumitului zeu al Lunii din nord, cel care face sa prospere mâncarea si bautura, dupa disparitia celor doi zei si doua zeite (Igigi)". Pe aceleasi tablite de la Tartaria, s-au gasit scrise cuvintele: “BAB"=Poarta" (intrare-iesire), evidentiata prin "orificiul" realizat in tablita, acolo unde, de fapt trebuia sa fie "fata omului", SARRU-RABU = "Marele rege", un titlu, o demnitate, evidentiata prin "tichia regala", iar prin asocierea termenilor BA/b/-SA/rru/-RABU a rezultat Basaraba, apelativul remarcabilei dinastii regale din spatiul carpato-danubiano-pontic, astfel atestata si ca prima dinastie regala din lume. Orasul Badtabira, cum se numea atunci Tartaria, era resedinta reglui ENMEENLUANNA (EN-ME-EN-LU-ANNA = "Domnul preotilor, cel care proclama transformarea in mod miraculos a lucrurilor inconjuratoare de omul Cerului"). In aceasta tara sunt pomeniti a fi aparut, (tot pe tablitele de la Tartaria), “Cei sapte zei - IGIGI" (I-GIGI/ru/ - "Umbrele oamenilor rai, demoni, de lânga râu", v.Mures), fiii lui AN si stramosii lui Anu, descrisi ca niste demoni cu infatisare monstruoasa.

Am prezentat cateva dintre informatiile existente pe placutele de la Tartaria fiindca legatura dintre ele si ceea ce voi expune ulterior este fantastica. Concluzionand datele expuse mai sus si care sunt imposibil de contestat, fiind autentice si provenind din cea mai directa sursa, aflam ca pe teritoriul Carpato-Danubiano-Pontic a existat o civilizatie de “zei”, ai “lunii si ai focului”, o tara mare, care cuprindea patru districte si avea capitala in orasul Badtabira (Tartaria), condusa de catre regele ENMEENLUANNA. Aceasta tara va ramane consemnata in documente sub numele de Tara LUANNA sau Tara regelui AN. Cu toate acestea, el nu a fost primul rege al tarii, ci tatal sau, regele ANU, asa cum ne-o confirma si scrierea de pe placute: “fii lui AN si stramosii lui ANU”. Ei au intemeiat cea mai veche dinastie regala cunoscuta pe pamant, de pana acum, cea numita a Basarabilor. Aceasta Tara, LUANNA sau a lui ANU, se intindea in NV tarii noastre, in munti.

In “Legenda lui Ghilgames”, epopee sumeriana, se povestesc intamplari din timpul domniei regelui Anu si a potopului care a avut loc atunci. Dar pana sa se produca potopul, mai precis pana sa fie provocat de catre extraterestrii din Tara LUANNA, au avut loc mai multe evenimente importante care au determinat, in final, luarea fatidicei hotarari. Pentru a ilustra cat mai corect si clar evenimentele acestea, voi apela la celebra lucrare, despre care nu se poate afirma ca a fost falsificata. In mit ni se povesteste cum au decis “zeii” sa creeze o noua fiinta si cum au si creat-o. Ea este numita Enkidu in povestire, iar in Biblie se va numi Adam ( insotit de catre Eva, consoarta lui). Toate aceste denumiri nu reprezinta nimic. In epopee, fiintei nou create trebuia sa i se dea un nume, in Biblie s-a tradus gresit ceea ce dorea sa se exprime initial. Adam reprezinta denumirea AND-ului pe care noile fiinte il aveau, iar Eva, care in ebraica se traduce prin HAVVA=viata, reprezinta viata fiintei create. Adam si Eva inseamna impreuna AND-ul si VIATA, deci o noua fiinta, viabila, cu ADN-ul uman actual si care a fost creata pe cale genetica, de catre extraterestrii.

Noile fiinte au fost create din ordinul regelui ANU, dar au fost “plamadite” de catre zeita Istar, fiica regelui Anu si nu aratau precum arata omul in prezent, ci, dupa cum ne informeaza epopeea, omul nou era: “o fiinta de-o putere coplsitoare, cu trupul invelit in par, asemeni fiarelor din codri”, “un urias”, care, dupa ce “a imbratisa-o pe frumoasa din Uruk, “si-a pierdut din vlaga”, “fiarele au fugit de el, simtind ca nu mai e de-al lor” si el “s-a facut mult mai chipes si mintea i s-a limpezit.”Observam ca primele fiinte, create pe cale genetica, erau mai putin aspectuoase dar foarte puternice, forta lor bruta fiind prinicipala trasatura care ii interesase pe creatori inca de la inceput, ele urmand a fi folosite in muncile cele mai grele, aidoma sclavilor si totodata, li s-a fixat prin informatia din AND si o limita de viata, de 120 de ani pamanteni. Noile fiinte nu gandeau si nu stiau sa se reproduca ( aceasta idee o regasim si in Biblie, cand ni se spune ca Adam si Eva nu se impreunasera,“nu gresisera” si nu gustasera din “Pomul cunoasterii binelui si al raului”, adica nu incepusera sa gandeasca si, drept consecinta a acestui fapt, nu se bucurau de liberul arbitru, pentru a face diferenta dintre bine si rau). Odata ce aceste fiinte incep sa se reproduca, vor apare modificari in natura fiintei lor, atat de ordin fizic, cat si intelectual. Se pare ca urmasii “primilor creati” sunt fiinte cu un aspect fizic placut, pierzandu-si blana de pe corp, mai slabe ca putere fizica decat stramosii lor, dar cu o minte mai “limpede”, adica mai buna.

Totul ar fi fost bine si frumos daca unul dintre fii regelui, ( acestia erau Enki, zeul intelepciunii, numit si EA si Enlil, zeul vazduhului, numit si EL), Enki sau EA, nu s-ar fi revoltat impotriva tratamentului animalic si fara de mila aplicat noilor fiinte. El le va invata sa se reproduca si ii va invata sa gandeasca. Din acest moment, noile fiinte vor gandi si se vor inmulti independent de vointa creatorilor, dar mai ales, la un moment dat se vor ridica impotriva acestora si a modului in care erau tratati.

Care va fi reactia extraterestrilor? Ce se va intampla? Din mit aflam ca regele a convocat un consiliu, o adunare, in orasul Suruppak, unde s-a discutat foarte aprins despre transformarea suferita de catre fiintele create spre a le deservi intereselor proprii si s-a propus ca toate aceste fiinte revoltate si neascultatoare sa fie innecate printr-un potop, hotarare pe care regele Anu a aprobat-o in final. Prin decizia de a face sa dispara toate fiintele create de ei si pe cele nascute din acestea, extraterestrii au dorit sa distruga urmele si efectele unui experiment genetic, care, din punctul lor de vedere, se soldase cu un esec, ceea ce au si facut. In epopee, zeita Istar, fiica regelui Anu, care face o multime de rautati, urmarind rezultatele potopului la a carui producere consimtise, se inspaimanta:” De ce-am vorbit atat de crunt in adunarea zeilor? Tocmai eu care-i zamislisem pe pamanteni, prin voia mea, i-am lasat prada apelor, fara sa misc macar un deget, ci apasandu-i cat mai mult”. Potopul provocat va fi cu mult mai puternic decat preconizasera “zeii” : “Prapadul se-ntinsese atat, ca nu mai putea fi oprit. Insisi zeii se-nspaimantara de ce dezlantuisera si se uitau din inaltimi, fara sa stie ce sa faca si cum sa le poata opri.” Cat de clar precizeaza mitul lui Ghilgames faptul ca potopul a fost provocat de catre extraterestri si mai ales ca proportia si urmarile sale au fost calculate gresit de catre acestia…

Zeul EA ii informeaza pe oameni (“fii lui Cain”) despre iminentul eveniment si Noe, care in mit se numeste regele Ziusudra, va pleca pe mare si se va salva, el impreuna cu toata tara sa, adica impreuna cu toate fiintele de felul sau, urmasii sai. Zeul EA va fi considerat tradator si damnat de catre neamul sau, urmand ca persoana sa-i fie acoperita de rusine, blamata, creindu-i-se in mod voit un renume malefic si devenind in constiinta omenirii acel “Sarpe” care i-a ispitit pe oameni sa greseasca, Diavolul biblic. Acest personaj apare in Biblie sub forma sarpelui care a ispitit-o pe Eva sa muste din mar, deoarece el era conducatorul unei fratii, a unei societati numita Fratia Sarpelui si, probabil era apelat cu titlul de “Sarpe”, dar Enkil nu a facut altceva decat sa ia apararea unei fiinte slabe si sa o ajute. Dupa Potop, o parte din locuitorii din aceasta zona vor migra spre un alt teritoriu, intemeind Sumerul.

Acestea sunt pe scurt evenimentele care s-au petrecut in acele timpuri, pe teritoriul Carpatic, iar faptul ca Potopul biblic s-a pornit aici poate fi explicat precis si clar. In civilizatia sumeriana ni se vorbeste despre cei opt regi care au domnit inainte de potop, pentru un timp de 241 200 de ani si despre dinastiile Ur, Kis, Uruk de dupa potop, cu regii lor, care au domnit pentru perioade de 177 de ani, 24 150 de ani, 3 luni si 3 zile si jumatate, 2300 de ani, iar dupa dinastia lui Uruk, urmand alte dinastii pe care nu le mai cunosc. Aflam ca din momentul sosorii extrterestrilor si a instalarii lor in Tara LUANNA, acum 450 000ani si pana la Potop s-au scurs 241 200 de ani, timp in care fiinte creata pe cale genetica a avut timp sa evolueze, sa devina independenta fata de creator, ca specie si organizare sociala si chiar sa se ridice impotriva acestora. Facand un calcul ar insemna ca acum 208 800 ani a avut loc marele potop. Data aceasta concorda cu data la care s-a produs cel de-al doilea cataclism din istoria Atlantidei, adica acum aproximativ 200 000 de ani ( primul avand loc acum aprox. 800 000 de ani, cel de-al doilea, acum aprox. 200 000de ani, iar ultimul, prezentat ca fiind un mare potop, acum 11 000 de ani). O prea mare coincidenta, nu-i asa? Potopul declansat de catre extraterestrii din zona muntilor Carpati a afectat foarte puternic Atlantida, determinand plecarea unei populatii numeroase de pe insulele ei, spe alte zone de pe glob. Despre migratia atlantilor si despre conflictul iscat intre ei, extraterestrii si fiintele nou create vom vorbi cu o alta ocazie.

Sper ca am reusit sa va conving de veridicitatea celor mai sus prezentate sau daca nu, cel putin sa va provoc sa cercetati singuri.


http://www.rufon.org/articol/16/


Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#7416 (raspuns la: #7321) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Trebuie sa recunosc ca mesaju - de (anonim) la: 04/01/2004 02:37:30
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Trebuie sa recunosc ca mesajul Dvs. mi-a creat o stare de nedumerire caci se stie ca la Slujba inmormantarii, preotul pecetluieste groapa pana la a doua venire a Domnului Hristos...Atunci cum se impaca aceasta pecetluire cu ceea ce Dvs. spuneti referitor la ritualurile de 3 sau 7 ani de miruire a osemintelor...?????
#7571 (raspuns la: #7485) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu e "cea mai" dar e frumoasa - de mapopescu la: 05/01/2004 17:12:20
(la: Cele mai frumoase poezii)
O motocicleta parcata sub stele
Mircea Cartarescu

sint o motocicleta parcata sub stele, linga vitrina magazinului de reparat televizoare.
din gang vine curent. sint palida, slabita.
in magazin au lasat un bec aprins, asa ca vreo doua tuburi catodice
ghivece cu asparagus si cactusi, rafturi de cornier intesate de carcase de televizor, casete AGFA si cabluri
lucesc tulbure, imi populeaza singuratatea.
caci ma simt singura.
in oglinda mea retrovizoare roiesc galaxiile,
aburesc stelele in roiuri globulare, isi trimit gîfîitul radiosursele
toate indepartindu-se-n fuga, ca niste criminali de la locul faptei
lasind o dira de singe in urma.

ce liniste. citeodata ma-ntreb
ce-o insemna sa faci dragoste. caci ei vorbesc doar de asta. in fiecare simbata ei ma incaleca
si ma tirasc pe sosele. vad dealurile, norii, soarele
picaturile de ploaie, copacii incurcindu-se-n curcubeu ...
ah, cilindrii mei imi ticaie nebuneste. atunci chiar simt ca traiesc.
ei intra in motel si fac dragoste.
ei sint Stapinii si se simt liberi.
dar cum poate fi cineva liber cind e facut din celule?
... si inapoi in gang; linga vreo dacie prafuita.

mi-e sete de dragoste. daca as putea iubi macar vreun stecker cu prelungitor din vitrina asta.
mi-as luneca degetele pe pielea lui de plastic alb, dac-ar vrea
si dac-as avea degete. dac-as putea sa traiesc
macar si in cimpul bioelectric al cactusului ...
curind, curind o sa mor, si n-am facut nimic in lumea asta, or sa ma arunce la fiare vechi
or sa imi crape farul si becul ars are sa-mi atirne de doua firisoare de lita.
toata viata i-am ajutat pe altii sa faca dragoste
iar eu o sa mor printre bobine, magneti si ciulini.

sint o motocicleta parcata sub stele.
dimineata or sa ma-ncalece iar, or sa-mi suceasca ghidonul, or sa ma ambreieze
si iar pe asfaltul multicolor, printre dealurile roscovane, printre muntii albastri
prin depresiunile strabatute de riuri
peste pasajele de cale ferata, prin orase de provincie cristaline
rulind impotriva vintului prin stropii de ploaie si gazul de esapament, mincind kilometrii.
asta o insemna sa faci dragoste?
oricum, asta e consolarea mea, e meseria mea, e dragostea mea.
pentru asta merita sa fii singur.
Sunt de acord ca te simti mai - de Andrea M. la: 07/01/2004 11:35:53
(la: Viata in Germania)
Sunt de acord ca te simti mai bine intr-un loc in care esti acceptat si apreciat. dar nu vad cu ce te-ar ajuta "spiritul latin" in acest sens. Ca mergi la o bere mai des? Asta nu inseamna sa fii acceptat. Sunt de 4 ani in Germania si pot spune cu mana pe inima ca am fost primita foarte calduros pe unde am fost. Dar cred ca asta depinde de cum esti tu. Nemtii sunt suspiciosi, dar nu absurzi! Daca ei vad ca esti corect, placut, etc. atunci si atmosfera se "dezgheata".
Dupa cum se mai spunea, si cunoasterea limbii joaca un rol important. In functie de mediul in care te "invarti" te poti descurca si cu engleza (oricum mai bine decat in Franta, din cate am auzit de la amici care au trait in ambele tari)

Deci nu ma luati cu "mentalitatea latina" care de multe ori se dovedeste a fi mai degraba superficialitate!
cum e sa fii un film? - de core la: 14/01/2004 07:34:50
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Dle Firimita,
legat de filmul The Art of Leaving, cum puteti descrie experienta respectiva dincolo de tema documentarului (viata si creatia dumneavoastra)? Nu am vazut productia, iar intrebarea mea e chiar infantila pana la un punct. :) Totusi, inteleg ca apareti masiv in film, cu alte cuvinte sunteti actorul care se interpreteaza pe sine, apoi, fiind vorba de un portret, se poate spune ca v-ati lasat pictat de altcineva. Povestiti-ne putin cum v-ati simtit ca obiect de studiu cinematografic, cat de greu v-a fost sa va lasati regizat de altcineva cu o viziune diferita asupra vietii dvs, cum ati reusit sa ii concesionati lui Brian Kamerzel libertatea de a va re-crea profilul, cum ati trecut peste pudoarea intrinseca autorului de jurnal intim care e nevoit sa il cedeze spre lectura unui director de film? Apoi, cand ati vazut pentru prima oara produsul finit, s-a intamplat cumva sa descoperiti interpetari noi date experientei dvs de camera de filmat? V-ati vazut cu alti ochii? Pe scurt, cum e sa fii un film? :)

In plus, o curiozitate personala: ce loc ocupa credinta in viata dumneavoastra?

Multumesc.
#8032 (raspuns la: #7985) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cum e sa fii film... - de Florin Firimita la: 14/01/2004 19:36:57
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Filozofii ne spun ca o viata n-are rost sa fie traita daca nu reflectezi asupra-i. Brian a inteles ca lucrarile si scrierile mele sint de fapt explorari, intrebari constante pe care le pun trecutului. Totodata si-a dat seama ca toate intrebarile esentiale pe care nu m-am gindit sa le pun in timpul copilariei, stau la baza artei mele. Faptul ca incorporez aceste intrebari astazi in ceea ce fac ca artist plastic si scriitor ma ajuta.
Cred ca filmul e o extensie a jurnalului. Nu am avut nici o intentie sa fiu un actor care se interpreteaza pe sine. Nu am talent pentru asa ceva, si ar fi fost foarte narcisistic sa ma gindesc la asa ceva. Nu ma plac sau ma urasc mai mult sau mai putin decit majoritatea oamenilor. Paul Valery spune in "Monsieur Teste": "I rarely lose sight of myself." Sintem intr-un fel, prizonierii unui destin. In extrema, nu cred ca tema documentarului e “viata si creatia” mea. Viata si creatia mea nu sint atit de importante incit sa devina subiect de film. Cred ca este destul de greu explicat de ce intr-un film care are ca subtitlu “Un Portret al lui Florin Ion Firimita,” am vrut sa mut punctul focal, si sa-mi elimin prezenta fizica cit am putut de mult. Apar foarte putin in film, si vorbesc doar la inceput si la sfirsit. Totodata n-am vrut sa prezint lucrari intregi, doar fragmente. O singura pictura apare in film, la sfirsit, timp de citeva minute (in editia DVD, exista o galerie digitala la sfirsitul filmului in care sint prezentate vreo patruzeci de lucrari). Brian a vrut sa bazeze structura filmului pe fragmente de jurnal si tehnici artistice pe care am inceput sa le folosesc in 1997 in seria mea de picturi “A La Recherche Du Temps Perdu.” In aceste picturi foarte mari am inceput sa experimentez pentru prima oara cu materiale mai putin traditionale. Totodata am inceput sa incorporez fotografii de familie, scrisori vechi, etc. Ceea ce Brian a vrut sa investigheze este viata ca sursa de inspiratie, viata transformata prin magia artei, arta transformata prin magia vietii. De aceea a vrut ca filmul sa oglindeasca tehnicile de colaj pe care le folosesc in picturile mele, sa adinceasca legaturile dintre timp si spatiu in imaginile pe care le fac.

A fost destul de greu sa selectionez fragmentele de jurnal pe care le-am folosit in film. Un jurnal poate fi o arma destul de puternica. Am incercat sa nu acuz, sa nu ranesc pe nimeni. Am fost foarte comfortabil cu Kamerzel-omul si Kamerzel-regizorul. Nu a trebuit sa fac compromisuri. Singurul moment in care m-am simtit vulnerabil a fost cind echipa de filmare s-a instalat in casa mea, in 2001. Timp de vreo luna, mi-a fost imposibil sa ma las filmat, in special in atelier. La un moment dat m-a lovit tentatia de a arata “bine,” de a poza pentru aparatul de filmat. In cele din urma, am invatat sa ignorez prezenta “straina”. Cred ca atelierul artistului sau masa scriitorului sint locuri sfinte, si totodata unele dintre ultimele bastioane ale intimitatii. Nimic nu pare a mai fi sfint astazi: biserica, budoarul, viata, in general. Totul e vazut, interpretat, explicat. Am incercat, si poate am reusit, sa pastrez o granita intre viata privata si cea publica, vis si realitate.

In ceea ce priveste ceea ce cred despre viata mea, si libertatea regizorului de a ma re-crea, nu vreau sa uitati ca idea filmului a fost a lui. Ceea ce avem acum este o opera de arta si nu o reclama.

Cred ca o opera de arta adevarata este flexibila, se schimba tot timpul, creste, etc. Cind am vazut filmul pentru prima oara, ceea ce m-a impresionat a fost faptul ca a devenit, intr-un fel, un omagiu adus parintilor mei. Mi-a fost destul de greu sa-l vad. Vara trecuta am prezentat o versiune aproape terminata in fata a 200 dintre studentii mei, in galeria de arta a universitatii unde predau in timpul verii. M-am “ascuns” intr-un colt. E o senzatie stranie de vulnerabilitate, m-am simtit gol in fata unor oameni, care din fericire, au inteles, si au raspuns cu multa caldura. Cred ca filmul este ceea ce am sperat sa fie de la inceput: o opera de arta. Ma gindesc la o situatie asemanatoare: o buna prietena, pictorita Germaine Lemieux, mi-a marturisit acum citeva zile ca a lucrat, in secret, la un portret al meu, timp de un an si jumatate. Stia ca, in general, nu-mi plac imaginile care ma reprezinta, si se hotarise sa nu mi-l arate niciodata. Vroia sa foloseasca portretul ca un fel de exercitiu stilistic, etc. Pina la urma, l-a scos din atelier si m-i l-a aratat. Spre surprinderea mea (si a ei), mi-a placut foarte mult, dar ceea ce mi-a placut a fost tabloul, lucrarea de arta, nu fata mea reprezentata pe pinza. Este o pictura buna, independent de pe cine reprezinta. Sper ca filmul e un film bun, independent de mine ca “subiect.”

Pentru primul articol critic despre film, vizitati editia din decembrie a revistei NE Film, pe internet la www.newenglandfilm.com

Cit despre credinta…..greu de discutat. Americanii refuza de obicei sa vorbeasca despre bani sau Dumnezeu intr-un forum public. Si cum sint cetatean american de aproape zece ani….



#8061 (raspuns la: #8032) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
din JN - de (anonim) la: 23/01/2004 07:17:58
(la: Mostenirea regala : "un document cu cantec")
Intre familia ex-suveranului Mihai 1 si Guvernul
Romaniei se poarta, de mai multe luni, tratative
privind retrocedarea domeniilor Casei Regale
si/sau acordarea unor despagubiri banesti. Uzand
de Legea 10/2001, Mihai 1 a solicitat, asemeni
multor expropriati, restituirea bunurilor. Potrivit
inventarului facut de noua putere, dupa abdicarea
lui Mihai 1, acesta a detinut castele, mosii, vile,
parcuri de vanatoare si cabane. Si, desigur, perla
patrimoniului romanesc, Castelul Peles.
VALENTIN ZASCHIEVICI

Numarul proprietatilor revendicate de familia regala in baza Legii 10 nu este cunoscut. Cert e ca intretinerea anumitor proprietat i - precum Pelesul - ar usura considerabil vistieria regala. De aceea, in schimbul a circa 35 de milioane de dolari, Mihai 1 ar fi dispus sa renunte la aceasta proprietate (dupa ce mai intai o va fi dobandit), sa o cedeze statului, dar cu conditia ca, la anumite evenimente, sa o poata folosi.
Antonescu a recunoscut datoria

In schimbul acestor despagubiri, fostul suveran ar fi dispus sa renunte si la datoria statului roman catre el, de 2 milioane fraci elvetieni (20 de milioane, actualizat), ce dateaza din anul 1941. Aceasta datorie pare sa se regaseasca, documentar, in Decretul-Lege nr. 615, semnat de maresalul Antonescu, si insumeaza drepturile de creanta asupra indemnizatiei de expropriere (act incheiat de Carol al II-lea in 1939) plus contravaloarea unor terenuri din mosia regala ce au fost vandute.

Acest aspect este acum negociat de Andrew Popper, emisarul Casei Regale in relatia cu Executivul de la Bucuresti.

Regele, ca orice alt cetatean

Legal, ne spun specialisti in drept precum avocata Anca Diculescu, Mihai 1 are dreptul, ca orice alt cetatean, sa primeasca ceea ce i-a apartinut de drept. Negocierile cu Guvernul pot fi concretizate insa dupa ce fostul suveran va fi pus in posesie. Si Legea 10 specifica, la art. 1, alin. 2, ca in situatiile in care bunurile nu pot fi restituite in natura, proprietarul va fi despagubit baneste.

Iata cateva dintre dorintele Casei Regale, asa cum reies, potrivit unor surse confidentiale, din tratativele purtate in aceasta perioada cu Executivul: -Guvernul trebuie sa recunoasca ca Domeniul Regal Peles a fost confiscat de comunisti ilegal si abuziv, fara titlu.

Ocazii de familie

-Majestatea Sa Regele Mihai va ceda in integrum Domeniul Regal Sinaia catre statul roman, care il va administra ca pe un bun national, insa doreste sa foloseasca, in anumite imprejurari deosebite, Castelul Peles, Foisor sau Pelisor, in conditii stabilite de comun acord cu Guvernul. Ocaziile in care Familia Regala va folosi aceste proprietati sunt cele de familie sau cu simbolistica deosebita. Conditiile vor fi mutual acceptate printr-un document aditional.

-In schimbul cedarii Domeniului Regal, Familia Regala solicita de la statul roman suma de 35 milioane dolari, suma considerata nu foarte mare fata de valoarea de patrimoniu inestimabila.

-De asemenea, Familia Regala se obliga sa renunte la suma de 20 milioane franci elvetieni, recunoscuta ca datorie publica prin actul legislativ din 1941.

-Guvernul Roman va ajuta, in masura posibilitatilor, ca Familia Regala sa intre in posesia intregului Domeniu de la Savarsin si sa recupereze alte proprietati minore, care au fost notificate.


Ce proprietati ar putea revendica fostul suveran

Potrivit inventarului intocmit de expertii noii Puteri instaurate dupa abdicarea regelui Mihai, fostul suveran detinea urmatoarele proprietati, ce aveau sa fie confiscate:


Domeniul Busteni - Azuga - Predeal, din judetul Prahova, fost proprietatea regelui Mihai, cu o suprafata de 11.971,15 ha padure, cuprinzand:

-21 corpuri de cladiri urbane, compus din 83 de incaperi si dependinte;

-6 corpuri de cladiri rurale, compus din 42 incaperi si dependinte;

-4 terenuri urbane a 4,94 ha;

-2 parcuri (cu terenuri sportive, a 3,94 ha);

-2 intreprinderi industriale - Fabrica de salam Azuga si Fabrica de sticlarie Azuga.


Domeniul Savarsin, din jurul localitatii Savarsin, judetul Arad, proprietate a fostului rege Mihai, avand:

-o suprafata de 4.669 ha padure;

-un castel compus din 4 corpuri cu 26 de camere;

-10 corpuri de cladiri rurale, cu 11 camere;

-1 parc (cu teren sportiv) cu o suprafata de 19,5 ha.


Domeniul Capalnas - din localitatea Capalnas - judetul Severin, proprietate a fostului rege Mihai cu:

-o suprafata de 2731,46 ha padure.

-Imobilul din Strada I.L. Caragiale nr. 32 din Bucuresti:

-cu 1 corp cladire urbana, compus din 8 incaperi si dependinte. Imobilul din Str. Budisteanu nr. 16, Bucuresti:

-cu 3 corpuri de cladiri urbane, compus din 46 incaperi si dependinte.

Lot parcelarea Blank din Parcul Jianu, municipiul Bucuresti, cu o suprafata de 1.298 mp.

Castelul Peles - localitatea Sinaia, fosta proprietate a regelui Mihai, compus din:

-cladirea veche cu 100 de camere;

-aripa noua cu 66 de camere;

-19 corpuri case urbane cu 393 camere, astfel:

-Castelul Pelisor, 99 camere;

-Casa Cavalerilor, 21 camere;

-Castelul Foisor, 43 camere;

-Cladirea Economat, 52 camere;

-Garajul nou, 7 camere;

-Garajul vechi, 31 camere;

-Uzina electrica, 6 camere;

-Garajul de jos, 19 camere;

-Casa noua cu gradini, 17 camere;

-Cazarma si spalatoria, 72 camere;

-Arhitectura, 8 camere;

-Garda de la poarta, 5 camere;

-5 cabane de turism cu 14 camere si stana regala;

-Ferma de vulpi argintii, sere de flori si casa veche a gradinii;

-Un parc, suprafata 60 ha.

Acestea sunt doar bunurile consemnate a fi apartinut fostului suveran. Proprietatile altor membri ai familiei regale nu intra in discutie.


Casa Regala vrea sa faca la Savarsin un paradis turistic

Cel mai important proiect din ultima jumatate de secol, demarat in judetul Arad, are in prim-plan castelul de la Savar sin. Agricultura ecologica, turism si investitii de milioane de euro - acestea sunt planurile Casei Regale pentru localitatea Savarsin. Cu sprijinul Marii Britanii, Casa Regala vrea sa transforme comuna Savarsin intr-un loc cu sute de ateliere mestesugaresti si puncte de tractie pentru turisti. Numele proiectului: Savarsinul regal. Primele investitii la Savarsin vor fi in domeniul agriculturii ecologice. Serele regale vor fi modernizate cu fonduri obtinute de la Uniunea Europeana prin programul Sapard. Impreuna cu unul dintre cele mai mari colegii din Marea Britanie, Writtle College, Casa Regala vrea sa investeasca in Savarsin in urmatorii 5 ani, 10 milioane de euro. Banii pot fi obtinuti de la investitori privati interesati sa deschida o afacere in domeniul turismului, mestesugariei sau al sanatatii. Principesa Margareta de Roma nia a declarat ca ea crede in acest proiect, fara de care prezenta familiei regale nu se justifica la Savarsin, iar demersul este facut atat pentru comunitate, dar mai ales pentru bunica ei. Writtle College din Marea Britanie va asigura consultanta pentru toate proiectele ce se deruleaza la Savarsin. Experienta in acest domeniu este remarcabila. Colegiul are o activitate de peste 100 de ani si ofera consultanta pentru Guvernul Marii Britanii, dar si pentru guvernele locale, a declarat Jamie MacAskill, prorector al Universitat ii. Marea Britanie sprijina toate proiectele de investitie. Secretarul comercial al Ambasadei Marii Britanii la Bucuresti, care a fost prezent la Savarsin, sustine ca acest program va fi prezentat si oamenilor de afaceri englezi, in ideea atragerii de fonduri. In opinia sa, nu exista nici un obstacol decat acela ca tara noastra nu este perceputa in regat asa cum ar trebui si cum merita de fapt. Programul Savarsinul regal este sprijinit si de Guvernul Romaniei.
Rapsuns ptr. neonoir - de nadia la: 30/01/2004 10:17:58
(la: Romani in strainatate)
Spui ca cei plecati "la munca" apartinem aceleasi categorii sociale ca in tara. E drept, dar ai habar care e diferenta dintre "clasa mijlocie" din Ro. si "clasa mijlocie" din afara... Canada, spre exemplu??? Da-mi voie sa-ti spun ca e o diferenta URIASA! Ca si persoana din clasa mijlocie din Ro., abia cdaca-ti poti permite sa-ri platesti cheltuielile la asociatie; pe cand aici imi pot plati toate facturile, imi pot ajuta familia in Ro.(pana vin si ei aici, caci asta e intentia mea, sa-i aduc aici, sa fie "clasa mijlocie din Canada) si imi pot satisface "micile capricii" ale unei femei, ori de cate ori vreau. Nu spun ca e usor aici; si eu am trecut prin multe greutati, dar astazi, cu ajutorul bunului Dumnezeu, mi-e bine. Sacrificii au fost, dar au meritat; ar fi fost aceleasi sacrificii (poate mai mari sau poate mai mici) si in Ro., dar astazi as fii fost, probabil in acelasi punct ca si acum 1 an sau 5 ani...
#8633 (raspuns la: #8497) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sa fii succesorul... - de Jimmy_Cecilia la: 02/02/2004 08:00:48
(la: Alegerea imi apartine)
sa fii succesorul lui Bush?? :))
Roman care a contribuit la salvarea evreilor - de anita47 la: 07/02/2004 12:37:52
(la: A existat holocaust in Romania?)
Roman care a contribuit la salvarea evreilor
*
Sandra Simovici-Atar, consilier al Ambasadei
Israelului, ne vorbeste despre
demersul de a conferi aceasta distinctie celui de-al
50-lea roman care a
contribuit la salvarea evreilor

La Centrul Cultural Comunitar Evreiesc din strada Popa
Soare din Bucuresti va
avea loc astazi o ceremonie de acordare a titlului
"Drept intre Popoare" (Hasid
Umot Haolam) unui cetatean roman: dr. Magdalena Stroe
din Cluj.

"Acest titlu de onoare este decernat de Statul Israel
impreuna cu Yad Vashem
(Institutul de Comemorare a victimelor Holocaustului),
crestinilor care au
salvat evrei in timpul Holocaustului", mi-a declarat
Sandra Simovici-Atar,
consilier al Ambasadei Israelului la Bucuresti. "E
recunostinta israeliana
pentru omenia si curajul lor in anii grei ai
Holocaustului. Desi au existat
atatea jertfe, multi crestini au sarit in ajutorul
nostru. Yad Vashem de la
Ierusalim a recunoscut pana acum 19.707 de barbati si
femei care au fost activi
in actiuni de salvare a evreilor". Din Romania au fost
recunoscuti 49 de
"Drepti intre Popoare", dar exista inca multe dosare
in curs de recunoastere.

Am intrebat-o pe consiliera israeliana cum a
descoperit-o pe Magdalena Stroe.
"De obicei, evreii sunt aceia care atentioneaza
Institutul si Muzeul Yad Vashem
asupra cazurilor de salvatori. In cazul de fata, dr.
Hanna Kende, fosta
Hamburg, s-a adresat la Yad Vashem, relatand povestea
ajutorului primit de la
prietena ei clujeanca Magdalena Stroe in anii
razboiului. Specialistii de la
Yad Vashem au cercetat si au propus-o pe cetateanca
romanca la titlul de "Drept
intre Popoare".

Ce se stie despre faptele savarsite de doamna Stroe?
"Hanna si Magdalena erau
colege si prietene inca de la gimnaziul din Cluj unde
invatau impreuna", ne
spune Sandra Simovici. "In 1944, viata evreilor din
Cluj si din toata
Transilvania de Nord, a devenit ingrozitoare. S-au
infiintat ghetouri, evreii
au fost dusi si arsi in lagarul de exterminare de la
Auschwitz. Din cele ce
marturiseste dr. Hanna Kende, in acele ceasuri de
restriste, prietena ei
Magdalena n-a parasit-o si a ajutat-o cu prietenia ei
neconditionata sa
infrunte primejdia. Mai mult, Magdalena a avut curajul
sa-i dea propriile ei
documente de identitate astfel ca Hanna a putut sa
fuga si sa scape cu viata.
De aceea, cand a aflat Hanna Kende ca Magdalena
traieste, ea a cerut Yad
Vashem-ului sa-i acorde titlul de "Drept intre
Popoare". Israelul are obligatia
morala de a cinsti, in numele poporului evreu, pe
ne-evreii care au salvat
evrei in anii Holocaustului".

Dupa mai bine de jumatate de secol, cele doua prietene
se vor reintalni,
astazi, la aceasta ceremonie de suflet.

Titlul de "Drept intre Popoare" a fost acordat pana
acum unui numar de 49 de
romani, printre acestia numarandu-se Regina Elena,
mama Regelui Mihai I,
carturarul Raoul Sorban, Viorica Agarici, care au
contribuit la salvarea de
vieti evreiesti in anii celui de-al II-lea Razboi
Mondial.

Tesu SOLOMOVICI
(usenet.com)







Antisemitism rudimentar, ură, ignoranţă - de Filip Antonio la: 09/02/2004 10:21:03
(la: Evreii si o manie curioasa..)
"Nu sunt de acord - nici partial - cu "pretentiile" Aureliei si RSI: au existat excese in orice vreme, in orice tara: a se vedea romanele marilor scriitori (cum erau tratati evreii sau populatiile evreiesti in Anglia, Franta, Germania in anii 1500-1800 !!!)".

Da, numai că Holocaustul a aut loc în secolul XX, când apăruse un sistem nou: statul de drept.

"De aceea ar trebui de studiat de catre ei, evreii, care au fost cauzele socio-economico-politice pentru care au stirnit astfel de manifestari in oricare parte a lumii ( nu se pune USA care este un conglomerat fara cultura, fara unitate determinata de milenii de existenta comuna pa acelasi teritoriu, etc.). Nu cumva din cauza rasismului lor manifest, din cauza ignorantei masive mult propagata si dictata (impusa) altora, nu din cauza obscurantismului si inflexibilitatii in a accepta si "parerea altora" se intimpla toate acestea?"

Observaţi amalgamul demn de "protocoalele Înţelepţilor Sionului".

"Nu din cauza celor care sunt stipulate in cartile lor sfinte si in indemnurile "intelepte" ale unora dintre rabinii lor: "daca nu este de credinta ta, este cinstit sa-l pacalesti, sa-l trisezi / sa-l omori" ???? (a se vedea tot ce s-a publicat despre doctrina francmasoneriei si ai lor doctrinari, intelepti, mentori !!!!)".

Cărţile "lor" sfinte? Dar Biblia Ebraică - Vechiul Testament nu e şi cartea sfântă a creştinilor? Şi "citatele astea" de unde le-ai luat?

"Deci, ceea ce s-a intimplat in Romania a fost un caz izolat (la pogromuri nu a participat populatia tarii si nici chiar oficialitatile vremii, ci doar un grup restrins de "oameni", cei care detineau niste friie politice in vreme, caci si asa au fost anihilati cind conditiile politice si/sau economice si strategice au permis-o";

Sigur că da: doar regimul Antonescu de la cap la cel mai jos nivel a imaginat şi pus în practică deportarea în masă a evreilor din basarabia şi Bucovina.

"mai a se citi adevarata istorie scrisa de poporul roman"

Poate îmi recomanzi şi mie istoricul numit "poporul român".

"si nu de asa-zisii istorici 'gestionati', dirijati, indoctrinati, urmariti incontinuu si amenintati cu "canalul" sau puscaria politica de catre o ANA PAUKER, EMIL BOTNARAS, si ceilalti care de fapt conduceau destinele Romaniei, nu cei care erau titularizati in aceste functii)".

De ce-l treci sub tăcere pe tartorul şef, Gheorghe Gheorghiu Dej.

"Adevarata istorie a poporului acestuia pe care ei, poporul israelian, il culpabilizeaza pentru ceea ce a facut un numar de 0.0002 % din el (dupa "birfe" numarul legionarilor si nationalistilor extremisti participanti la aceste actiuni, adica nu toti legionarii inregimentati in acel partid si nu tot poporul roman)",

Observaţi ignoranţa: legionarii fuseseră desfiinţaţi ca forţă la momentul deportării evreilor.

"cuprinde si fapte de eroism pe care doar cei corecti, cinstiti dintre evrei il vor putea confirma: familii de evrei ascunse si ferite de atrocitatile unor legionari si nemti, familii carora li s-a usurat fuga din Romania in acele vremuri, familii si comunitati "acceptate" de regimul Antonescu sa paraseasca tara in pofida regulilor impuse de dominatia nazista din tara in acele vremuri, si asa mai departe".

Dacă ţi-ai fi dat osteneala ai fi citit mesajul despre românii (în frunte cu Regina Mamă Elena) care au fost decoraţi cu titlul de "Drept între Popoare" de către memorialulul Holocaustului Yad Vashem de la Ierusalim.

"Daca ar dori - cu adevarat - sa-si cunoasca istoria pe aceste plaiuri sfinte, ar putea sa renunte - macar putin - la a mai improsca cu ura, noroi, mizerie umana acest popor.
In concluzie: stimati fosti/actuali/viitori conlocuitori de alta natie: vorba unui alt "fauritor de istorie":invatati, ..... Deci, analizati, cercetati, studiati cele pe care vi le pot spune bunicii Dvs., nu va lasati indoctrinati, manipulati in ura si intoleranta. Nu ajungeti la nici o solutie procedind in acest fel si va incarcati si natia de foarte multa karma (pe linga cea pe care o aveti deja si pe care nu ati tratat-o)".

După câte aberaţii ai aşternut în acest mesaj, cred că tu eşti acela care are nevoie să înveţe şi asta urgent.

"Oricum, urez celor care ne acuza natia (mai mult pe nedrept) succes in demersurile lor, in inteleptire si in toleranta si iubire. Asa sa-i ajute Dumnezeu dupa ceea ce merita fiecare !!!"

Ură, ură, ură.

"P.S. Nu este vorba aici de poporul israelian care - si conform Vechiului Testament - n-ar trebui sa existe azi caci nu a existat dinainte de 1948 (stat infiintat cu voia americanilor), ci de poporul evreu, pomenit in Sfintele Scripturi, cel care a patimit, a suferit, s-a eliberat si apoi s-a subjugat cu de la sine voie (a se vedea si Noul Testament)".

Antisemitism prost mascat sub formă de antisionism.

"Noi, ramanii, nu avem ce ne reprosa fata de israelieni; era deja terminat razboiul, era deja stabilita o rascumparare a pacatelor fiecarui popor (nu figureaza in documentele Procesului de la Nurnberg nimic de platit poporului israelian - care inca nu era format pe deplin - ci doar populatiei evreiesti oropsite de nazisti). Acelasi".

Fii pe pace. Nu la Nurnberg s-au stabilit despăgubirile pentru "poporul israelian". Iar România nu plăteşte nici un cent despăgubire. Şi nici n-o să plătească.
#9215 (raspuns la: #9178) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Grasa si frumoasa - de Dantimis la: 09/02/2004 12:02:09
(la: Sunt supraponderal! De ce ma alunga lumea?)
Imi aduc aminte cand eram tanar, inainte de a ma casatori: mama si bunicii, si lumea in general era de aceeasi parere: "ia-ti o nevasta ca lumea mai... sa nu fie numai piele si os, sa fie grasa si frumoasa...". OK, prin asta nu cred ca se refereau ei ca sa fie obeza, dar nici slaba. Conceptia oamenilor de la tara: daca te vedeau mai tras la fata, imediat erau de parere ca nu mananci ca lumea, si-ti puneau o farfurie plina pe masa si nu te lasau in pace pana n-o terminai. De-atunci cred ca am ramas cu prostul obicei de a manca totul din farfurie, chiar daca ma saturasem deja de mult. Iar in Nord-America asta e un lucru foarte rau caci de obicei portiile sunt mult mai mari decat normal.

Intradevar, la orase lumea gandea un pic mai diferit decat la tara, lumea era mai rautacioasa, mai barfitoare: ba ca aia-i prea grasa, ba ca-i prea slaba, ba ca are nasu prea mare, etc. Nimeni nu-si vedea insa barna din ochii lor. Fiecare are defecte, fie ca sunt vizibile fie ca nu. Mai periculoase sunt cele ascunse cred, fie ca sunt de sanatate sau de caracter. Credeam ca in anii de dupa comunism lumea a inceput sa-si mai deschida ochii si in Romania si sa fie mai ingaduitori cu cei din jur, mai civilizati un pic, dar se pare ca nu-i chiar asa. Daca as spune "balenutza" la cineva de la lucru aici (si crede-ma ca sunt destule persoane heavy weight) cred ca as fi pus pe liber urgent si mi-ar da si-un sut in fund... Asa cum nu-i politicos sa-i spui unui batran de 60-70 de ani "old man" (barbat batran) ci mai degraba "older man" (barbat mai in varsta). Ai sesizat diferenta de nuanta?

Citeam acum cateva zile un articol destul de bunisor in Ev Zilei referitor la subiectul asta (persoane supraponderale si curele de slabire):

http://www.expres.ro/social/?news_id=145266

insa nu sunt de acord cu o singura afirmatie din articol: miscarea fizica cel putin odata pe saptamana. Din proprie experienta pot sa-ti zic ca daca faci miscare 1-2 ori pe saptamana numai, atunci poti sa-ti iei gandul de la a vedea ceva rezultate. Miscare trebuie facut de cel putin 4-5 ori pe saptamana ca sa simti ceva. Si prin miscare nu ma refer doar la mersul pe jos la scoala si inapoi (exceptand daca o faci in pas alergator...) ci la minimum 45 minute de transpiratie. Nu ai nevoie neaparat de gym pentru asta. Spuneai ca ai un parc in apropiere de casa: esti norocos. 45 min. de alergare usoara in fiecare dimineata sunt suficiente. Conditia e ca dupa cele 45 min sa simti ca ai facut un efort, ca ai ars ceva calorii. Trebuie sa fii transpirat si cu pulsul crescut. Nu iti trebuie sa faci prea mult greutati. Cel mai important (de altfel si cel mai greu probabil) este sa faci ceva abdomene cel putin o data pe saptamana, in weekend. Abdomene si flotari e ceva ce poti face in casa, fara nici un aparat. Eventual, sunt sigur ca mai poti face rost si de ceva greutati mici pentru maini. Dar mult mai important e alergatul.

Dimineata ma trezeam la 6:00 sa merg la servici. Am inceput sa ma scol la 5:00 ca sa imi fac exercitiile. Eu am noroc ca am un mic club de gym in complexul unde locuiesc. Tu probabil insa ca te poti scula mai tarziu, dupa ce se lumineaza. Important sa faci din chestia asta ca un ritual, nu sari nici o zi, indiferent ca ninge, ploua, sau sunt -20° afara. Am observat ca daca nu ma duceam la gym 1-2 zile, ziua urmatoare era foarte greu sa ma urnesc din pat. Aici iti va trebui o vointa de fier, dar parerea mea e ca merita efortul, cu atat mai mult cu cat chestia asta iti creaza si probleme sociale. Inca ceva in plus care sa te motiveze.

Alt aspect e mancatul. Aici eu am fost un pic "norocos". Anii de dieta destul de nesanatoasa si fumatul probabil (am renuntat acum 2 ani dupa ce am fumat vreo 15 ani), mi-au cauzat o problema: acid reflux disease. Nu prea mare lucru, dar cu potentialul de a crea probleme in viitor. Suficient cat sa ma sperie cat de cat. Asa ca am taiat de pe lista complet: cafeaua, sucurile, alcoolul (exceptand de sarbatori) si toate mancarurile iuti. Am impuscat doi iepuri dintr-un foc: m-am simtit mai bine si am facut si economie la buzunar. De fapt cand te afli intr-o cura de slabire e si normal sa faci economie, altfel inseamna ca ori nu faci diet, ori arunci banii pe fereastra pe cine stie ce program care nu e menit sa te ajute pe tine ci sa-l imbogateasca pe cel care ti-l vinde.

Trebuie sa eviti dulciurile cat mai mult, lucru ce n-ar trebui sa fie prea greu totusi, la urma urmei esti barbat, nu femeie sau copil, persoane care cedeaza mai usor in fata temptatiei fata de dulciuri. Si mie imi placeau la nebunie prajiturile cu frisca (Diplomat) pana cand am aflat ca una are cam 8-900 de calorii. Cam cat are si o friptura de 200 g. Ce ai prefera?

Adevarul e ca ma cam plictisesc la servici in ultima vreme, astept sa vina concediul peste doua saptamani, asa d-aia n-am ce face si bat campii aici. Nu vreau sa-ti dau sfaturi, nici sa fac pe desteptul. Daca eram intradevar destept cum ma cred eu, as fi fost pe o plaja in Florida acum si altii ar fi muncit pentru mine...

Chestia e ca daca tu te confrunti cu problema asta la nici 20 de ani, situatia o sa fie mult mai grava la 30, sau 40... Doamne fereste! In afara de aspectul neplacut fizic, de care o sa-ti pese din ce in ce mai putin odata cu inaintarea in varsta, vei fi mult mai predispus la probleme de sanatate. Asta e de fapt principala problema. Si pentru asta merita mai mult sa te zbati acum, decat pt faptul ca nu-stiu-care fraier face pe smecherul facand misto de altii. La 20 de ani corpul unui barbat e mult mai usor de modelat decat la 30, sau la 40. Nici la 30 sau 40 nu e tarziu, dar efortul necesar e mai mare si rezultatele mai greu de obtinut.

Orice vei incerca sa faci in privinta asta va fi decizia ta si nu te gandi la altii ci la tine in primul rand. Iti doresc succes!

#9230 (raspuns la: #9072) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
-am apucat sa-i dau afara... - de kradu la: 09/02/2004 22:01:52
(la: Ce vrea un român de la ceilalti români... ?)
Ne-am gindit ca ne-am gindit...
Ar fii putut fii ajutati? O directie, un sfat, un ceai fierbinte,
o vorba buna, poate stiu eu sa fii platit pentru o noapte la un
motel! Sunt multe lucruri 'minuscule" care se pot face
pentru un strigat ce era (parea) disperat!
M-am gindit ca m-am gindit ca o sa-mi lase casa goala! M-am gindit
ca m-am gindit... Poate ar trbui sa fim uniti si in locurile unde ne aflam
sa-i trimitem la Biserica si chiar sa le aratam drumul! Popa si comunitatea
are pregetirea si priceperea de a-i ajuta!
Un zimbet si o speranta data chiar si celor ce "presupunem" ca nu o merita ne face sa fim noi insine mai BUNI!
Nu-i asa Cecilia?
#9273 (raspuns la: #9223) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pedeapsa capitala - de (anonim) la: 10/02/2004 09:03:00
(la: Pedeapsa capitala sau inchisoare pe viata?)
Daca as fi condamnat nevinovat pt ceva oribil comis de altul (Doamne fereste!) cred ca as prefera de o mie de ori pedeapsa capitala in locul inchisorii pe viata. Puteti sa va imaginati ce ar insemna sa fii inchis pt tot restul vietii intr-o cusca mizera cu tot felul de animale, fara ca macar a avea speranta ca intr-o zi vei fi liber din nou? Nu sunt o fire sinucigasa dar cred ca in cazul acela as face o exceptie...

In cazul in care persoana respectiva ar fi vinovata pt crima comisa, deasemenea cred ca pedeapsa capitala ar fi solutia de aplicat. De ce? Pt ca acel criminal se va simti ca la el acasa in inchisoare, se va simti intre prieteni, deci pt el inchisoarea pe viata nu cred ca ar fi o pedeapsa prea mare, mai mult casa si masa gratis pt tot restul vietii.

O singura diferenta: in cazul in care as fi sigur ca individul e vinovat (prins in flagrant, crima recunoscuta, etc) as aplica si un pic de tortura nazista inainte de pedeapsa cu moartea.

Sunt convins ca multi ma vor contrazice, unii din convingere, altii doar de forma, dar asta e parerea mea sincera. Stiti cati criminali, imediat ce sunt pusi in libertate comit o noua crima numai ca sa se intoarca inapoi "acasa"? Sau cati dintre ei comit crima chiar inainte de a iesi din inchisoare?

Mi se pare interesant cazul c - de gabriel.serbescu la: 10/02/2004 14:16:14
(la: Ce vrea un român de la ceilalti români... ?)
Mi se pare interesant cazul chinezesc amintit. Cred insa ca este un schimb echitabil. Comunitatea te ajuta dar tu intorci servicile. Probabil rezida in proverbul: ¨unui flamand nu-i dai un peste ci il inveti sa pescuiasca¨, evident un proverb chinezesc.
Problema romaneasca se afla insa in mentalitate. Noi credem ca ni se cuvin sfaturile, ca meritam ajutorul. E probabil mentalitatea de tip egocentrist, de care abunda Romania. Care ulterior e complectata de mentalitatea de tapinar, o constanta culturala periculoasa, si din pacate formatoare. Copiata pe la mai toate nivelele sociale.
Ulterior intervine invidia. In marea majoritate a cazurilor romanii sunt pusi pe parveneala. Doi romani in Occident nu reusesc sa para decat doi concurenti, doi competitori. Cred ca ni se trage de la sistemul egalitar romanesc. In perioada comunista imbracam aceleasi haine (sau cel putin produse pe la aceleasi firme) si imparteam o aceiasi problema alimentara.
Cat despre schimbul de informatii, intradevar ce bine ar fii daca...
Dar nu e chiar asa. Suntem lipsiti de cea mai minima curtoazie, si nici macar un multumesc nu primim. Exista cealalta extrema in care gestul iti este ¨rasplatit¨material (ce moment penibil) sau cumparat efectiv anticipat.
Dar revin, in compania gazdelor ai probabil toate sansele sa fii acceptat si integrat/asimilat (chestii de cultura puternica) mai degraba decat sa intretii o relatie romaneasca in care inevitabil se ajunge la banuieli, suspiciuni, inadvertente si paranoia. Ca suntem talentati la fatalisme si teorii conspiratorii.
Ne lipseste exercitiul comunicarii.
#9388 (raspuns la: #9380) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Raspuns la comentariul 9432 - si altele... - de Ly la: 12/02/2004 02:03:52
(la: Ce vrea un român de la ceilalti români... ?)
Da, cu chinezii asa se zice ca ar merge in Canada. Tot satul cel chinezesc stringe bani acolo la mama Chinei lor si trimit 2-3 imigranti legali in Canada. Care imigranti au obligatia de a aduce altii din sat. Pe baza unei economii de scala - unde-s multi puterea creste - se aduce incep, incet tot satul in Canada ca strategie de termen lung. Ceilati se aduc ca rude (chain immigration) si pe oferte de munca de la firma cea mica eventual de mincare chinezeasca a primilor. Si da am auzit ca aceia care nu isi respecta obligatia fata de cei ramasi in China pot vedea vre-un...interior de valiza, foarte, foarte de aproape.

Asta fiind rumorile de pe strada.

TOTUSI chinezoaica din exemplul meu era din US si foarte US cetatean si foarte crescuta si educata in US. Cred ca la nivelul ei se plateste cu o mina spala pe alta - eu te ajut, tu ma ajuti si nu e la nivel de valize. Fata era dupa un masterat si nu mi-a dat deloc impresia ca ar avea ceva cosmaruri noaptea cum ca nu ar intra bine - in bucati, intr-o valiza !!!!

Presupun ca acolo, la nivelul ei se duce vestea ca nu faci si tu ce trebuie si esti izolat. Si ea m-a si intrebat foarte candida de ce nu ma duc la Organizatia Romanilor Profesionali din New York ? well - pai ca nu e !!!!! (eu care vroiam sa aflu mai multe despre viata in corporatiile mari asa precum incepatorul...)

Oricum in NYC Biserica Romaneasca cea mai puternica este in Brooklyn/ Ridgewood. Nu stiu daca in afara de slujbe mai ofera si alt ajutor pentru cei in nevoi primare.

(altfel eu nu tineam sa-mi sfinteasca biroul de la etajul 33 si mai mult despre firme, politica si profesii popa ce ar fi putut spune ????)

Ar mai fi una mai mica in Manhattan si o misiune greco-catholica - Sf. Maria in Long Island City/ Astoria / New York.

Cred ca mai e ceva, o biserica in Sunnyside/ Queens.

Presa romaneasca - de acasa si din NYC se poate cumpara - intre alte locuri - la statia de metrou Broadway in Astoria/ Queens.

Chelneri romani "ilegalisti" eventual ? Little Italy - statia Canal street. (da, linga China town) [loc minunat pentru sfaturi street smart, ca nu e usor sa fii chelner ilegal]

Am mai auzit de o misiune - Catholic Migration Office, 1258, 65-th St., Brooklyn, New York, 11219 ; www. catholicmigration.org - care ar oferi suport si sfat de orice natura - dar nu ii stiu asa ca nu le pot da recomandare.

Lion's Club si Rotary fac proiecte mai mari, nu prea de la om la om si nu sunt bagati in probleme de imigratie - legala sau nu.
#9477 (raspuns la: #9453) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Radu Herjeu; din comentariile - de ikoflexer la: 16/02/2004 17:03:14
(la: Romania e in rahat pan' la gat. Solutia?)
Radu Herjeu; din comentariile dv. se pare ca traiti in Romania. Dar felul in care ganditi nu e tipic romanului din tara, din pacate. Desi spuneti ca nu ii educati pe cei tineri, adevarul e ca ii educati. Ii expuneti la idei si pareri valide, de putere, integrale. Daca guvernul ar avea un program concret de educare (in felul asta, blajin, nu agresiv, strident, si confuz cum e acum) tinerii si batranii Romaniei ar fi mult mai inaintati din punct de vedere idealistic si social in citiva ani. De exemplu de ce guvernul nu angajeaza oameni cu stilul dv. care sa se stabileasca prin sate si orase si sa-i invete pe localnici cum se fac afaceri bazate be produse agricole, textile, etc. Sa le dea exemple adevarate (de succes), sa incerce sa le schimbe modul de a gandi. Astfel locuitorii de rand pot vedea ca guvernului ii pasa de ei, si ca face ceva concret sa ii ajute. Cind ajuti un copil mic sa paseasca ii arati nu cu forta, ci cu vorba buna, cu exemple, ca un ghid, ca ce altceva e parintele. Cind incepe sa faca primii pasi, stai acolo si privesti, il indemni, il feliciti, si ai grija sa nu cada. Fiindca in majoritate poporul roman nu a avut sansa sa vada cum se traieste normal ori a uitat din cauza ultimilor ani, trebuie sa fie educat. E nevoie de educatie sociala concreta, nu teorii, acum. Fara aceasta educatie diferenta dintre noi si palestinienii care se sinucid cu exploziv nu e atit de mare cit s-ar parea.

Apropo: un alt exemplu de a fi activ in soarta romaniei e acest sit. Importanta influentei ideologice a fost recunoscuta de orice om cu ceva graunte in cap in dealungul istoriei. Toti cei care isi aduc contributia pe acest sit sunt de folos. Cut cit mai multi romani din tara sint expusi la idei bune si discutii valide cu atit mai bine. In consecinta, spread the word brothers! Hallelujah! :)

- ikoflexer
#9733 (raspuns la: #8947) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...