comentarii

film trianon


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Titrare in romana sau engleza a filmului Trianon? - de siru la: 10/04/2006 19:46:41
(la: Cine se teme de adevărul despre Trianon?)
Am gasit titrarea filmului rezumat de 130 minute, dar nu si titrarea celor 14 episoade.
Are cineva titrarea lor?
Engleza sau romana.

Multumesc!
#116433 (raspuns la: #33386) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
citat de presa - de (anonim) la: 14/01/2005 21:46:02
(la: Cine se teme de adevărul despre Trianon?)
"In opinia regizorului Koltay Gabor, autorul filmului, Trianonul a fost o reglare de conturi, impusa de tari care doreau sa profite de pe urma infrangerii Ungariei in primul razboi mondial. Atmosfera filmului este o plangere dupa ceea ce a fost candva Ungaria si are un mesaj vadit partinitor, afirma cei care au urmarit pelicula. "Filmul nu este interzis in Ungaria. A fost prezentat la Budapesta, dupa 5 iunie 2003, si vizionat pana acum de 2-300.000 de oameni; este accesibil pe casete video si DVD in Ungaria", a declarat ieri, la Cluj, regizorul maghiar. Intr-adevar, filmul a fost prezentat, dar in institutii private, nu in cele publice. Intrebat de ce filmul nu a beneficiat de o titrare in limba romana, el a raspuns ca "este un film pentru maghiari". In opinia sa, prin Pacea de la Trianon Ungaria a pierdut o mare parte din teritoriul sau "pe care exista de 1.000 de ani", iar o treime din populatia maghiara a ajuns "minoritate". Koltay Gabor mai spune ca ministrul Culturii si Cultelor, Mona Musca, a fost "dezinformata cu rea-credinta cu privire la acest film, de asta a luat o decizie in graba, fara sa aiba timp sa analizeze". "
Tulburarea apelor... - de ampop la: 17/01/2005 14:07:26
(la: Cine se teme de adevărul despre Trianon?)
Filmul Trianon nu face decat sa tulbure apele dulcei fratii intre securistii maghiari ex-AVO si cei romani ex-Secu, DIE si DIA, care conlucrau frateste intru sporirea averilor personale. Cei gen Megyesi si cei gen Magureanu, Catarama & co. erau de o buna bucata de timp parteneri de "afaceri" mai mult sau mai putin licite, exportand lemn din Secuime si mobila... si dormitau dupa chiolhanurile facute la Budapesta si Bucuresti... se pare ca cineva are acum interesul sa mai zgandare "fratia" lor de afaceri...RMDSZ la guvernare impreuna cu PUR-ul..."manastire intre picior" cum zicea o buna prietena maghiara :). Cineva amesteca ... si o sa puta. O fi oare Old Ilici & KGB jazz band?
Mario
Filmul Trianon - de (anonim) la: 19/01/2005 09:49:55
(la: Cine se teme de adevărul despre Trianon?)
Se gaseste cu DC++ dar mai putin subtitrarea. in curand probabil apare si ea....
Trasul de par, bombe si isterie.... - de ampop la: 11/02/2005 08:14:11
(la: Cine se teme de adevărul despre Trianon?)
Dupa prezentarea filmului Trianon la Antena 1 spiritele s-au incins, CTPopescu aproape ca s-a tras de par cu Koltay Gabor...iar la conferinta de presa asisderea, spiritele erau inflamate la maxim, un "mitic" admonestand vehement "bozgorii iredentisti". Panem et circensis, stil Bucuresti, Romania, show pe cinste.
Trianonul este un moment al istoriei, ca si Diktatul de la Viena. La fel si anexarea Basarabiei si Bucovinei de catre Stalin. Cei TARI au dictat iar cei MICI s-au supus.Ce-ar fi fost daca n-ar fi fost Trianonul (cum zice Koltay Gabor)...greu de spus. Ar fi ramas imperiile? Cine stie...In orice caz tendinta de conglomerare si de creare de formatiuni suprastatale este manifesta. Sa luam de pilda UE...Nu este oare acum un mare "imperiu" european? De la "temnita natiunilor" cum ziceau maxist-leninistii inainte de WWI, apar statele nationale iar apoi dupa macelul WWII se ajunge iar la tendinta de conglomerare...
Tendinta este clar generala si toata lumea i se supune. Servicii speciale, guverne, oameni de cultura, plebe etc.
Niste oameni de arta si istorici maghiari sar calul si ies din turma.Se umfla orezul in ei si nu mai aplauda cu plebea si emit teorii ce sunt contrare trendului european. Adica vorbesc de natiune, limba si cultutra materna, popor si Ungaria Mare...la o vreme cand avem de a face cu Europa Mare. In mod similar suna in urechile altora si limba romana din Moldova (si nu limba moldoveneasca), Stefan cel Mare (nu Szent Istvan), de la Nistru pana la Tisa, Romania Mare etc.
Sunt toate manifestari FIRESTI. In prezent zic eu, doua tendinte se confrunta pe plan mondial...una, majoritara (din punct de vedere politic si mai ales economic) de globalizare, de conglomerare suprastatala si cealalta, de individualitate nationala...ultima incet, incet inabusita de prima care are "banul gros".
Koltay Gabor si Raffay Erno sunt reprezentantii celei din urma tendinte si...romantic, poetic isi pun retoric intrebari "ce ar fi fost de nu ar fi fost Trianonul?"
Nu ar fi existat WWII, Hitler, Stalin si holocaustul... sincer, MA INDOIESC. Ar fi avut Imparatul capacitatea de a gestiona un imperiu austro-ungar in asa fel incat sa-l transforme intr-un germene al viitoarei UE? Fiecare are dreptul la vise...si mie mi-a placut la Viena la curtea imperiala...dar din pacate istoria si politica nu este poezie. "Poezie" cu oameni de caracter, coloana vertebrala, onoare, mandrie nationala, trecut maret...
Iar daca in spatele lui Koltay si Raffai se afla "iredentisti", cred ca si aceia sunt la fel de "poeti"...."UE uber alles" baietilor iredentisti si/sau unionisti. That's all folks!
Mario
#35932 (raspuns la: #35769) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
picky - de Simeon Dascalul la: 17/05/2006 15:11:12
(la: A fost Adolf Hitler vinovat?)
Nici n-am pus în discuţie problema vinovăţiei. Toţi ăi de au proasta inspiraţie să piardă războaiele îs vinovaţi, iar ăsta-i vinovat în particular şi pentru iluminarea de care am beneficiat de la răsărit.

Apropo, sunt o groază de opinii despre declanşarea WWII. Ăi de-or făcut filmul „Trianon” susţin că tratatul ăla-i buba, laolaltă cu restul semnate la sfârşitul primului război.

Am folosit cupletul lui Tănase ca să argumentez că ar fi fost mult mai convenabil pentru noi să câştige nemţii.

> Daca iesea socoata ta, nu era o uniune in sensul de comuniune, ci o uniune in sensul de ... posedare.
Şi în UE-ul de-acuma, nu Franţa şi Germania au pâinea şi cuţitul?

> Ceea ce numesti tu istorie alternativa, eu as numi-o istorie speculativa
Istorie alternativă e termenul utilizat. N-are nici o conotaţie ştiinţifică, e pur divertisment. Vezi site-urile date de dq mai jos.
#122739 (raspuns la: #122598) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Trianon pe web - de (anonim) la: 14/01/2005 15:45:28
(la: Cine se teme de adevărul despre Trianon?)
Filmul prezentat in orasele din Ardeal este defapt o varianta prescurtata de 130 de min. a unui documentar de 14 episoada. Filmul complet, toate cele 14 episoade pot fi descarcate de pe site-ul:

http://tdyweb.wbteam.com/Trianon.htm

Ultimele episoade inca nu pot fi descarcate pentru ca ele inca nu au fost difuzate pe postul Hir TV. Cum se difuzeaza un episod, apare pe site.

Numai bine,

Zoltan
Filmul era difuzat pe Arte-Tv - de Daniel Racovitan la: 09/10/2003 03:22:52
(la: Film cu final asteptat.)
Filmul era difuzat pe Arte-Tv
#932 (raspuns la: #115) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu il recomand, este un film - de Daniel Racovitan la: 04/11/2003 14:06:33
(la: Toamna la New York)
nu il recomand, este un film prost
#3211 (raspuns la: #3202) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
filme - de david la: 05/11/2003 08:09:19
(la: Filmele mele)
Recunosc ca nu-i usor sa "inchei" o lista lista cu filmele preferate. La lista lui Daniel as adauga (neaparat): "De ce trag clopotele, Mitica", "Reconstituirea", "Balanta", filmele lui Bergman, filmele lui Kusturica si, binenteles, filmele lui Almodovar. Era sa uit de "La vita e bella". Si de Zorba, si de "Taxi driver", si de "Marea raceala"...


#3334 (raspuns la: #2782) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
filtre...filme...lumina... - de sanjuro la: 15/12/2003 04:22:04
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
- Ce filtre, (culoarea) recomandati pentru fotografiatul avand ca fundal zapada?
- Am un aparat vechi de peste 40 de ani, (Lightomatic Beauty II, Made in Japan) avand 45/1.9 spre deosebire de 55/2.8, care era standardul acelor vremuri. Am 2 becuri de 300wati, (nu am blitz). Cum trebuie sa le orientez: spre tavan, (care este alb mat) sau spre pardoseala, ca sa obtin o lumina adecvata fotografierii in camera. De regula folosesc diafragma 4 si timp de expunere 1/15. Fotografiile nu ies insa destul de luminoase. Ce trebuie schimbat?
Filmul de 200ASA este suficient de fin si sensibil, sau trebuie sa trec pe 400ASA ca sa obtin fotografii de mai buna calitate?

Multumesc!

#6579 (raspuns la: #6437) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Filme romanesti pe Internet - de schitroc la: 15/12/2003 14:16:19
(la: Ce sa-mi aduca Mosul?)
M'as bucura mult daca Mosul mi'ar aduce niste filme romanesti...

Intrucat traiesc in SUA, as prefera ca filmele sa fie 'downloadable' in format 'mpeg' (sau alt format care poate fi visionat pe ordinator).
Stie cineva despre o asemenea sita comerciala?

Silviu
Titlu: filtre...filme...lumina... - de Dinu Lazar la: 16/12/2003 14:48:49
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Zapada e un subiect formidabil, pacat ca e alb. Suna ca in butada despre o zona care pote sa fie la Tropice - sau poate sa nu fie - cu "tzara e minunata, pacat ca e locuita".
Peisajele cu zapada fotografiate pe film alb negru au un farmec aparte; constituie unul din subiectele grele ale fotografiei.
Daca este soare si nu avem brazi verzi in cadru, pe film alb negru un filtru portocaliu va accentua reliefl zapezii si va face norii sa se profileze bine pe cer; daca avem brazi sau fetze, un filtru verde e mai potrivit; aparatele cu celula TTL vor face corectia de expunere automat, daca nu, prelungim timpul de expunere cu factorul pe care il gasim de obicei pe montura filtrului.
CIne proceseaza singur filmul, daca va developa la o gama mai joasa si va folosi un aparat de marit cu cutie de amestec si o hirtie mata moale, va putea obtine adevarate bijuterii, footgrafii matasoase cu zapada si o simfonie de tonuri atit in lumini cit si in umbre.
Daca se foloseste film color, filtrul de polarizare este singurul pe care il indic.
Pentru fotografiile de interior, eu as folosi lumina existenta si un film de 800 ISO (ASA) ; filmele contemporane sunt incredibil de bune, sunt elastice, in sensul ca permit supra si sub expuneri de citeva diafragme, si nu reactioneaza violent la diversele temperaturi de culoare; nu as folosi becuri suplimentare de loc, ci numai lumina existenta, fie ea ce anormala sau chiar de la luminarile bradului.
Diafragma 2,8 si 1/30 ar trebui sa fie suficiente pentru fotografii generale, considerind iluminarea unei camere normale iluminate de 2-3 becuri de 100W sau echivalente.
Interesant la filmele de 800 ISO actuale este ca pina cel putin la formatul 18x24 cm nu au granulatie vizibila, sau o au foarte mica, daca sunt bine procesate si bine marite.
Idei despre fotografiatul artificiilor si alte sfaturi utile gasim la www.photo.net , un sit pe care il recomand tuturor celor care vor sa mai invete cite ceva despre fotografie. Amatorilor de fotografie digitala, le recomand, printre altele, un extrem de interesant sit, http://www.luminous-landscape.com/
#6730 (raspuns la: #6579) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
is faine filmele! - de ufo strengaritza la: 22/12/2003 16:59:51
(la: Actori preferati)
da...nu ma stiu chiar foarte bine prin lumea filmelor dar ma si topesc la un film adevarat cu Bruce Willis...Sandra Bullok sau Mila Yovovich...nu am uitat de Wesly Snives ori Martin Laurence...si mai sunt atatia altii...ma scuzati ca am gresit la nume!!!
ufo strengaritza
festivalul de film de la Durango - de Daniel Racovitan la: 12/01/2004 11:28:09
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Documentarul "The Art of Leaving" a fost selectionat pentru participare la festivalul de film de la Durango. Este a doua selectie dupa premiera mondiala din Santa Fe, New Mexico.
Detalii dspre festival la: http://www.durangofilmfestival.com/
cum e sa fii un film? - de core la: 14/01/2004 07:34:50
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Dle Firimita,
legat de filmul The Art of Leaving, cum puteti descrie experienta respectiva dincolo de tema documentarului (viata si creatia dumneavoastra)? Nu am vazut productia, iar intrebarea mea e chiar infantila pana la un punct. :) Totusi, inteleg ca apareti masiv in film, cu alte cuvinte sunteti actorul care se interpreteaza pe sine, apoi, fiind vorba de un portret, se poate spune ca v-ati lasat pictat de altcineva. Povestiti-ne putin cum v-ati simtit ca obiect de studiu cinematografic, cat de greu v-a fost sa va lasati regizat de altcineva cu o viziune diferita asupra vietii dvs, cum ati reusit sa ii concesionati lui Brian Kamerzel libertatea de a va re-crea profilul, cum ati trecut peste pudoarea intrinseca autorului de jurnal intim care e nevoit sa il cedeze spre lectura unui director de film? Apoi, cand ati vazut pentru prima oara produsul finit, s-a intamplat cumva sa descoperiti interpetari noi date experientei dvs de camera de filmat? V-ati vazut cu alti ochii? Pe scurt, cum e sa fii un film? :)

In plus, o curiozitate personala: ce loc ocupa credinta in viata dumneavoastra?

Multumesc.
#8032 (raspuns la: #7985) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cum e sa fii film... - de Florin Firimita la: 14/01/2004 19:36:57
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Filozofii ne spun ca o viata n-are rost sa fie traita daca nu reflectezi asupra-i. Brian a inteles ca lucrarile si scrierile mele sint de fapt explorari, intrebari constante pe care le pun trecutului. Totodata si-a dat seama ca toate intrebarile esentiale pe care nu m-am gindit sa le pun in timpul copilariei, stau la baza artei mele. Faptul ca incorporez aceste intrebari astazi in ceea ce fac ca artist plastic si scriitor ma ajuta.
Cred ca filmul e o extensie a jurnalului. Nu am avut nici o intentie sa fiu un actor care se interpreteaza pe sine. Nu am talent pentru asa ceva, si ar fi fost foarte narcisistic sa ma gindesc la asa ceva. Nu ma plac sau ma urasc mai mult sau mai putin decit majoritatea oamenilor. Paul Valery spune in "Monsieur Teste": "I rarely lose sight of myself." Sintem intr-un fel, prizonierii unui destin. In extrema, nu cred ca tema documentarului e “viata si creatia” mea. Viata si creatia mea nu sint atit de importante incit sa devina subiect de film. Cred ca este destul de greu explicat de ce intr-un film care are ca subtitlu “Un Portret al lui Florin Ion Firimita,” am vrut sa mut punctul focal, si sa-mi elimin prezenta fizica cit am putut de mult. Apar foarte putin in film, si vorbesc doar la inceput si la sfirsit. Totodata n-am vrut sa prezint lucrari intregi, doar fragmente. O singura pictura apare in film, la sfirsit, timp de citeva minute (in editia DVD, exista o galerie digitala la sfirsitul filmului in care sint prezentate vreo patruzeci de lucrari). Brian a vrut sa bazeze structura filmului pe fragmente de jurnal si tehnici artistice pe care am inceput sa le folosesc in 1997 in seria mea de picturi “A La Recherche Du Temps Perdu.” In aceste picturi foarte mari am inceput sa experimentez pentru prima oara cu materiale mai putin traditionale. Totodata am inceput sa incorporez fotografii de familie, scrisori vechi, etc. Ceea ce Brian a vrut sa investigheze este viata ca sursa de inspiratie, viata transformata prin magia artei, arta transformata prin magia vietii. De aceea a vrut ca filmul sa oglindeasca tehnicile de colaj pe care le folosesc in picturile mele, sa adinceasca legaturile dintre timp si spatiu in imaginile pe care le fac.

A fost destul de greu sa selectionez fragmentele de jurnal pe care le-am folosit in film. Un jurnal poate fi o arma destul de puternica. Am incercat sa nu acuz, sa nu ranesc pe nimeni. Am fost foarte comfortabil cu Kamerzel-omul si Kamerzel-regizorul. Nu a trebuit sa fac compromisuri. Singurul moment in care m-am simtit vulnerabil a fost cind echipa de filmare s-a instalat in casa mea, in 2001. Timp de vreo luna, mi-a fost imposibil sa ma las filmat, in special in atelier. La un moment dat m-a lovit tentatia de a arata “bine,” de a poza pentru aparatul de filmat. In cele din urma, am invatat sa ignorez prezenta “straina”. Cred ca atelierul artistului sau masa scriitorului sint locuri sfinte, si totodata unele dintre ultimele bastioane ale intimitatii. Nimic nu pare a mai fi sfint astazi: biserica, budoarul, viata, in general. Totul e vazut, interpretat, explicat. Am incercat, si poate am reusit, sa pastrez o granita intre viata privata si cea publica, vis si realitate.

In ceea ce priveste ceea ce cred despre viata mea, si libertatea regizorului de a ma re-crea, nu vreau sa uitati ca idea filmului a fost a lui. Ceea ce avem acum este o opera de arta si nu o reclama.

Cred ca o opera de arta adevarata este flexibila, se schimba tot timpul, creste, etc. Cind am vazut filmul pentru prima oara, ceea ce m-a impresionat a fost faptul ca a devenit, intr-un fel, un omagiu adus parintilor mei. Mi-a fost destul de greu sa-l vad. Vara trecuta am prezentat o versiune aproape terminata in fata a 200 dintre studentii mei, in galeria de arta a universitatii unde predau in timpul verii. M-am “ascuns” intr-un colt. E o senzatie stranie de vulnerabilitate, m-am simtit gol in fata unor oameni, care din fericire, au inteles, si au raspuns cu multa caldura. Cred ca filmul este ceea ce am sperat sa fie de la inceput: o opera de arta. Ma gindesc la o situatie asemanatoare: o buna prietena, pictorita Germaine Lemieux, mi-a marturisit acum citeva zile ca a lucrat, in secret, la un portret al meu, timp de un an si jumatate. Stia ca, in general, nu-mi plac imaginile care ma reprezinta, si se hotarise sa nu mi-l arate niciodata. Vroia sa foloseasca portretul ca un fel de exercitiu stilistic, etc. Pina la urma, l-a scos din atelier si m-i l-a aratat. Spre surprinderea mea (si a ei), mi-a placut foarte mult, dar ceea ce mi-a placut a fost tabloul, lucrarea de arta, nu fata mea reprezentata pe pinza. Este o pictura buna, independent de pe cine reprezinta. Sper ca filmul e un film bun, independent de mine ca “subiect.”

Pentru primul articol critic despre film, vizitati editia din decembrie a revistei NE Film, pe internet la www.newenglandfilm.com

Cit despre credinta…..greu de discutat. Americanii refuza de obicei sa vorbeasca despre bani sau Dumnezeu intr-un forum public. Si cum sint cetatean american de aproape zece ani….



#8061 (raspuns la: #8032) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fragment de film - de Florin Firimita la: 15/01/2004 10:25:08
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Inca nu (din cauza statutului de copyright, etc). Nu poate fi vazut in cinematografe pina la sfirsitul anului, pentru ca, odata ce este lansat comercial, nu mai poate intra in competitie la festivalele de film. Va fi trimis la Cannes, Sundance, si o multime de alte festivaluri, dar sint o groaza de probleme legale cu care nu sint familiar. Din echipa de aproape 60 de profesionisti care au lucrat la film, citiva se ocupa de aspectele astea.
In acelasi timp, filmul poate fi comandat in versiune DVD si VHS pentru Statele Unite, nu stiu exact despre compatibilitatea in Europa sau in alte parti.
#8100 (raspuns la: #8068) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fragment din film exista pe net - de ionel la: 23/01/2004 13:02:46
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Un simplu google ma indreptat spre o secventa Quicktime de 40 de secunde din filmul "Art of Leaving" la:

http://www.nowconcentrate.com/fv/artofleave.html

Foarte interesant ca alegere fundalul muzical. In general, detest abuzul muzicii pentru a adauga emotie unei pelicule, dar marturisesc ca in cazul de fata, muzica se potriveste peliculei.
#8384 (raspuns la: #8068) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fragmentul de film de pe web si muzica filmului - de Florin Firimita la: 24/01/2004 00:30:42
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Fragmentul de pe web face parte din materialul publicitar al firmei care a lucrat la efectele speciale din film. Au permisiunea noastra de a folosi bucata pentru a le promova business-ul.

Cit despre muzica, va multumesc pentru opinie. Muzica este esentiala in ceea ce fac. In Romania am crescut cu muzica clasica. Gustav Mahler imi este pina astazi compozitorul preferat. Cind locuiam in Bucuresti, de multe ori imi cumparam discuri in loc de mincare.

Aici, in Statele Unite, am fost fascinat de jazz, perioada anilor '30 - '60 in special. Nu stiu prea mult despre muzica, decit de faptul in care ma misca. Am descoperit de asemenea o multime de compozitori "uitati," marea majoriatate din Europa centrala a secolului 18.

Initial, am avut dificultati cu copyright-ul fragmentelor pe care am vrut sa le folosim. Kamerzel a vrut sa foloseasca muzica pe care o ascult in fiecare zi in atelier. Am o colectie destul de mare, citeva mii de CD-uri, majoritatea muzica clasica sau jazz. Cind am luat legatura cu companiile respective, ne-am lovit de o birocratie destul de densa, si totodata de niste preturi foarte piperate. De exemplu, pentru dreptul de a folosi vreo cinci minute din muzica lui Miles Davis, ar fi trebuit sa platim vreo cinci mii de dolari. La fel si cu muzica clasica. As fi vrut sa folosesc Enescu, "Sateasca" mai ales, dar nu am putut obtine permisiunea din Romania. Am vrut sa folosesc "Agnus Dei" din Recviemul lui Mozart nu numai pentru monumentalitatea cutremuratoare a muzicii, dar totodata si pentru textul ("Agnus Dei, qui tollis peccata mundi, dona eis requiem") unde "Da-le pacea eterna" este un mod simbolic, un fel de ramas bun dat Romaniei, parintilor mei, si celor care nu s-au mai intors acasa in decembrie 1989. Recviemul a fost ultimul concert pe care l-am ascultat in Romania.
Spre norocul nostru, cei de la compania Sony au fost foarte generosi, si ne-au permis sa folosim Recviemul lui Mozart intr-o interpretare recenta franceza.

In cele din urma, regizorul a comandat muzica originala. Compozitorul David John Ackermann a compus 90 la suta din muzica filmului, o muzica care cred ca stabileste o "stare" dubla, intre melancolie si speranta.
#8401 (raspuns la: #8384) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...