filme romanesti 2010

lui 432 ii dau 9 si asta pentru ca nu l-am vazut decat o data. daca l-as vedea a doua oara cre' ca i-as da zece :))

si apropos hai sa fim fair. de ce sa comparam filmele romanesti doar cu cele romanesti? ar fi ca si cum le-am desconsidera...

l-am vazut si eu.
pe site-ul oficial scrie ca se vrea un film "burlesc si baroc". asta ii iese de minune.
in ce priveste finalul, sunt de acord cu irma, e prea abrupt si prea tragic. intr-adevar, razboiul pune capat epocii de aur, dar dupa sunt anii '20, "anni ruggenti", cred ca ar fi fost mai in ton cu atmosfera filmului si cu perioada istorica daca la final am fi avut si o nota optimisto-ironica.

in genul lui, i-as da probabil nota 8 (nu numai dintre filmele romanesti), dar nu cred ca il putem compara cu 432. asta e un film de entertainment, 432 e mult mai puternic, genul care te bantuieste apoi saptamani la rand.

Aici filmul
http://telecinemateca.com/odessa-in-flacari-filme-romanesti/

Cica pelicula nu s-a mai gasit...

nici daca as consuma un chil de ciuperci magice si as incremeni 12 ore intr-o stare gezellig...nici atunci nu m-ar putea convinge cineva sa ma uit la un film facut dupa o carte de poezii...nope.

:)) exact asta ma gandeam, wtf? si-asa, is satula de toate filmele romanesti asa-zis moderne, in care personajul sta si se uita 5 minute in gol... apoi scutura scrumul, se mai uita 3 minute pe geam, scoate un cuvant... pasamite gandeste adanc, e turmentat/sfasiat/neacomodat si neintegrat in realitatea contemporana. si la sfarsit isi omoara soacra cu bestialitate.

Stiu. Eu vorbeam de film!
M-a blocat o gripa in pat si cu ocazia asta am vazut niste filme romanesti. Ochii care nu se vad, O lebada iarna, Marti dupa Craciun.
Toate trei au cate o poveste despre inselat-barbatul inseala, deci sunt cumva offtopic- dar reflectam la inselatul de-a lungul si latul istoriei...ca sa ma exprim asa. Ca sa alegi intre dragoste si familie, pozitie sociala in comunism era cam greu, de-a dreptul imposibil- barbatul se intorcea frumos in sanul familiei si al societatii.
Ultimul dintre filme arata varianta inimii. Chiar mi-a placut tipul! S-a prezentat frumos in fata nevestei si i-a spus adevarul. Amantele in general erau si sunt dispretuite de neveste si de societate, in general nu erau ele alesele barbatilor inselatori, iata ca unul (cel putin) a rupt pisica in doua.

"432 si moartea d-ului Lazarescu nu le-am vazut."

apai sa stii ca piezi enorm.

sunt probabil doua dintre cele mai bune filme romanesti din toate cate au fost .realizate pana acum.

..la lista aia de filme romanesti..”Eu cand vreau sa fluier, fluier” al lui Catalin Mitulescu... si ”California Dreamin” al saracului de Nemescu. ”Aurora” lui Cristi Puiu n-am avut stare sa-l vad pana la capat...lung..si cred ca a vrut sa dea lumea pe spate, dar nu i-a mai iesit..cel putin din ce-am adulmecat din ce-am vazut..iar „Loverboy”...nu rau, dar nu m-a convins.. Si cred c-ar trebui mentionat ca ma refer...si presupun ca toti ce si-au manifestat optiunile se refera..la filmele post 2000...nu post 1990..ca asa ar mai fi.. dar generatia asta „furioasa” post-mileniu fu cea care ne-a mai bagat in ochiul lumii...de la..hmm..Ciulei incoace...

Per total, dezamagitor, fata de asteptarile induse de premii si critica, chiar..Ce n-am inteles sub nicio forma, e de unde pana unde li s-a parut tuturor, de la regizor, pana la ultimul comentator, ca tema peliculei ar fi relatia unui tanar cu sufocanta lui mama.

Pai, Netzer sigur n-a cunoscut tipologia mamelor unor prieteni de-ai mei, niste "iedere" absolute, daca personajul mamei aia a vrut sa induca. Sa-i spui tu, ca "fiu-sufocat, chipurile, mamei tale "te fut in gura", de fata cu un tata-carpa, asta nu-mi poate induce absolut nicio simpatie pentru asa-zisul sufocat, un soi de "printisor", de fapt, sufocat, mai degraba, de fobiile personale si de un soi de imaturitate a raportarii la un eveniment ce-i putea strica total viata.

"Mama" din film face ceea ce aproape orice parinte normal la cap si cu sentimente firesti de iubire pentru unicul sau fiu, ar face... Incearca sa rezolve, acolo unde tatal-carpa-impotent si fiul-imatur si si plin de frustrari tampite... nu sunt capabili. Scena in care ea plange cu foc, povestind parintilor (cred ca, de fapt, e momentul cand ramane doar cu mama copilului ucis)ce bun, iubitor, delicat, sensibil si tandru cu ea era fiul ei, aia da... e reusita. Ea plange, de fapt, dupa imaginea ce si-ar fi dorit-o, dar care NU a existat in aceste dimensiuni, a fiului nerecunoscator.

Cat despre "domnul fiu sufocat", doar finalul il salveaza, cand are puerea sa vorbeasca cu tatal copilului si revine in masina hohotind. E primul... singurul... moment in care arata ca poate fi, ar putea fi si altfel decat un imatur prea razgaiat. Pe de alta, parte, obsesia multor cineasti dupa stilul ala de final brusc, abrupt, cu un asa-zis "final deschis", mi se pare nejustificat, cata vreme insasi morala filmului ramane in aer... de atata "deschidere" a finalului.

Pana la urma, stai si te intrebi ce a vrut Netzer sa transmita prin filmul asta, ca altfel pot depunde marturie sub juramant, ca "mama" era orice, doar mama-sufocanta, la modul iedera, nu.
In niciun caz de Oscar, in raport cu alte filme romanesti, oricum. Doar vesticii sa se minuneze mereu, eventual, de niste lucruri care, pentru noi, aici, tin de banalitate.
Dixit!

si eu cred ca sunt filme romanesti mult mai reusite si care transmit mult mai mult.

la recomandarile voastre, am bagat si eu aseara filmul inspre vizionare.

imi plac unele filme romanesti, ele arata lucrurile exact asa cum sunt. felul in care intra mama cu haina ei de blana in biroul politistilor si ii da indicatii cum sa minta in declaratie (ma refer la ajustarea vitezei) iar politistii nu se opun, e ATAT de real si de actual in Romania de astazi, incat mi se pare esential ca filmul asta va fi promovat ca lumea prin toata lumea. :)

ah, si inca o chestie. mie filmul nu mi s-a parut a fi centrat pe relatia defecta mama-fiu, cred ca e mai degraba un sir de carde si situatii care arata o gramada de lucruri nasoale despre viata de familie, despre relatia personala cu ideea de responsabilitate, despre maturizare, despre asumare, si mai ales despre coruptie, despre felul sinuos in care ea se instaleaza de la inceputul filmului, fara nicio jena, ca si cum e NORMALA; despre neputinta - iar mi s-a parut o tema destul de bine evidentiata prin mai multe scene, idei. si cred ca de neputinta se leaga si titlul. orice om, la orice varsta, aflat in pozitia 'copilului' se va simti asa, mic si neajutorat, vulnerabil, neputincios.

problemele sunt variate de la cum a fost crescut acel barbat care la 32 de ani nu e in stare decat sa-si reorienteze furia propriei prostii (a te lua la intrecere cu un alt sofer pentru a afla cine depaseste mai repede iesirea din localitate si poa' sa-nfiga picioru-n acceleratie mi se pare o imbecilitate iesita din firesc) asupra parintilor, probabil chiar cei care i-or fi luat masina. :)
pana la felul maladiv in care femeile din acest film isi aroga rolul de super sefe salvatoare, pac, ele pun mana pe telefoane, ele se intalnesc cu personajul ala mizerabil, ele repara tot.

trecand bineinteles prin putin limbaj romanesc...dar ce mi-a placut aici a fost faptul ca e bine selectat.
mama ii spune fiului ei "ce faci cocosel" de fata cu femeia cu care el traieste, si are o viata de cuplu (despre care inca nu stim nimic) de fata cu tac-su. iar mai tarziu cand se enerveaza copilul si zice sa fie "lasat in pula lui in pace", tac-su incearca sa-i dea in continuare apa la moara zicand ironic "bine coite".
pai daca era ala un tata super roman, asa patriarh dinala cu barba sura pana-n brau, pai nu se ridica ma ala si-i "plasa" un dos de palma peste pupatoare de sa-i falfaie falcile?

as avea multe de zis despre film, dar am vaga senzatie ca as vorbi singura. ca voi deja vazurati, dezbaturati.

"Morometii" e clar unul dintre filmele romanesti din top 5 al tuturor timpurilor

"Revolutionary Road" e excelent

Mercic! Imi plac mult filmele romanesti...

Fragment dintr-un mesaj al domnului Cristian Lascu, mesaj
trimis prin intermediul listei "Alpinet2K",
http://groups.yahoo.com/group/alpinet2k/
http://www.alpinet.org

--------------------------------------------------------------

Articole romanesti in National Geographic putem avea in teorie
in limitele a 30%. Deoarece in mod traditional revista se
bazeaza pe fotografii cit mai bune, si care trebuie sa ocupe
cam 75 % din suprafata tiparita a articolului, pentru a le pu-
blica colaboratorii trebuie sa ne trimita cu minimum doua luni
inainte urmatoarele:

1. Un text preliminar care sa contina o informatie cit mai
interesanta pentru cititori, fie ea cit mai originala,
socanta, si care sa aibe un continut geografic, in sensul
cel mai larg.
Tonul acestor texte trebuie sa fie detasat, informal,
chiar daca e critic, poate fi cu umor, dar fara prea multe
calificative date de autor, cititorul singur trebuie sa
traga concluziile.

2. O selectie de fotografii care pot insoti complementar sau
exemplifica textul. pe digital cu rezolutie mare, minim 300,
sau film negativ, ideal diapozitiv. In general ni s-au trimis
fotografii slabe, statice, fara mesaj, banale. Chiar daca am
inchide noi ochii, ne vor critica americanii. Nici ce am
publicat pin acum nu e prea grozav, dar asta nu inseamna sa
raminem la acest nivel, vom deveni mai exigenti.

3. Daca afiramatiile privesc chestiuni de stiinta, date canti-
tative, etc e nevoie sa se precizeze sursa, sa se citeze
consultantii de specialitate... Eu am adunat o gramada de
propuneri de subiecte, nu descurajez pe nimeni, dar ceea ce
pare simplu se dovedeste a fi dificil: ba nu-s poze, ba nu-s
date, etc

In prezent avem gata doua articole mari, de peste 30 de pagini
si alte locale de 4-10 pagini. Deci ne dam drumul. Citeva subiecte
sint aproape coapte.

Pentru 2005 vreau sa facem 1-2 articole mari despre ariile prote-
jate din Romania, si cu bune si cu rele. Sint multe de spus aici si e
nevoie de poze de mare clasa. Astept sugestii de la voi si propuneri
de imagini. Le platim destul de bine pe cele ce vor fi tiparite.

Filmul era difuzat pe Arte-Tv

ca daca le spui bancul in romaneste vor rade mai multi?
Cel mult doi!:)
Nu stiu decat ce pot imita din filme!
Pune-i sa-ti povesteasca ceva in romaneste! Ai sa fii uimit de multimea de interjectii si onomatopee. N-au cuvintele lor, nu stiu sa se exprime, nu vor sa afle nimic despre ei insisi.
Nu stiu nici limba lor!!!

Studentimii romanesti, din pacate, ii lipseste "activismul". Domneste jemanfishismul, fiecare pentru el, si dupa el potopul. Cei mai multi se gandesc cum sa plece mai repede in strainatate, deoarece viitorul in Romania li se pare inchis inca de la intrarea in facultate.

nu il recomand, este un film prost

Noi: Cuplu roman-american.Eu roman -american ea americanca.
Copii doua fete : 16 si 3 ani.
Mama si fetele vorbesc si romaneste :):):):)

Recunosc ca nu-i usor sa "inchei" o lista lista cu filmele preferate. La lista lui Daniel as adauga (neaparat): "De ce trag clopotele, Mitica", "Reconstituirea", "Balanta", filmele lui Bergman, filmele lui Kusturica si, binenteles, filmele lui Almodovar. Era sa uit de "La vita e bella". Si de Zorba, si de "Taxi driver", si de "Marea raceala"...

N-o sa-ti vina sa crezi, dar, teoretic vorbind:

1. Regulile profesionale spun ca reporterul are datoria de nu interveni in nici un fel in desfasurarea evenimentelor
2. In zonele de conflict, reporterii pot fi capturati si executati sumar daca fac vreun gest (de ex. transportarea unui ranit la spital) din care ar putea reiesi ca sint intr-o tabara sau alta. Si asta pentru ca e esential ca din tot comportamentul lor sa reiasa ca sunt non-combatanti.

Asta teoretic.

Practic, reporterii de razboi, oricat de detestabili ar parea, sunt si ei oameni si intervin in situatii ca cea pe care ai descris-o. Cei mai multi isi fac chiar bine meseria - cel putin mie asa mi se pare. Ma pun in locul lor. M-as duce eu oare pe front sa povestesc lumii despre Sierra Leone, sau Irak, sau mai stiu eu ce?

Cat despre fapta penala (neasistarea unei persoane aflate in pericol de moarte), sigur ca, pe timp de pace, cel care filmeaza cu cinism atunci cand un om moare sub reflectorul lui ar trebui inculpat, daca legea spune asta. Intr-o zona de razboi probabil ca nu se gandeste nimeni la asa ceva.

Pana la urma, nu poate exista cate o regula pentru fiecare situatie in parte - si atunci totul depinde de calitatea umana a reporterului si de "common sense" (n-avem in romaneste un echivalent multumitor).

Daca pe tine decizia reporterului de a-l filma in continuare pe omul ranit te-a dezgustat, inseamna ca a fost o decizie dezgustatoare. La fel si cea a producatorului, care decis sa difuzeze reportajul.

Spectatorii au instincte bune - arareori o dau in bara in situatii ca asta.

Pana la urma m-am lansat in divagatii, desi nu mi-e clar unde si in ce conditii se petrecea intamplarea. Era razboi? Sau pur si simplu o ciocnire de strada, ca cele care apar la manifestatiile "anti-globalizare"?