comentarii

floare la ureche


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
o perioada de istorie.. - de Coralie la: 23/10/2003 13:24:19
(la: Primul ZID)
O perioada de istorie din care unii n-au invatat nimic, care se repeta cu zidul "securitatii" din IL,
Ma intorc de acolo si pot sa spun ca l-am vazut..e enorm, inalt, adanc, nu un simplu gard sau gardulet..
Zidul berlinului era floare la ureche pe langa acesta..

Nu, n-am emigrat acolo :-)) si nici in vacanta n-am fost, doar deplasare profesionala..

si cum ca unii care vor sa rascoleasca istoria pana la Adam si Eva, n-au invatat nimic din trecutul ei..
#1990 (raspuns la: #1955) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
este doar o recunoastere oficiala, - de sanjuro la: 04/11/2003 02:30:31
(la: Preoti homosexuali?)
si este floare la ureche pe langa ceea ce se intampla prin manastiri...
Da, trebuie (re)citit Damian Stanoiu.
Cat despre dragostea lui Dumnezeu fatza de copiii Lui: eu cred ca si-a intors demult fatza de la noi, vazand cata ura si rautate este pe Pamant. Iar semne de indreptare, nu-s.




sanjuro
#3088 (raspuns la: #3062) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cazul tau e floare la ureche - de Daniel Racovitan la: 19/05/2004 07:12:38
(la: Saga 'Carte de Sejour')
Ha. Tu ai obtinut cartea de sejur "de plein droit". Adica pana la urma tot erau obligati sa ti-o dea, ca vor sau nu vor, tu aveai dreptul sa o pretinzi. Dar ce zici de cei care nu au garantia ca o vor obtine: de exemplu cei care fac cerere de regrupare familiala, si care pot fi refuzati pentru orice kkt.?

Iti zic eu: se poate mult mai rau decat cele traite de tine (am si exemple concrete).
tu cine esti? - de nicky la: 20/06/2004 11:08:14
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Draga Jay,
mie nu mi se pare gresit sau jignitor ce i-a scris radu lui ozzy si, dupa cum am vazut, ozzy nu s-a simtit jicnit. el recunaoste ca sint destule rele in America si ca nu numai in Romania e jegul de pe lume cum mi s-a parut ca incerci tu sa sustii. ma bucur ca Radu, desi lucreaza in domeniu vede adevarata fata a lucrurilor. Dar fiecare dintre noi sintem obligati sa faceti compromisuri si cred ca si tu le faci , la rindul tau. Important e sa nu facem compromisuri fata de constiinta noastra, sa putem sa recunoastem in fata noastra ca lucrurile sint asa cum sint, ca facem destule compromisuri pentru a avea o slujba, pentru a putea trai in societate, pentru ca e datoria noastra sa traim alaturi de ceilalti. De ce crezi tu ca toata lumea trebuie sa se simta bine in America? Eu ma simt foarte bine in Romania desi nu am destui bani sa fac ce vreau dar altfel nu stiu ce poate lipsi cuiva in Romania. In minunatele tari vestice s-a eradicat coruptia? Toti oamenii sint fericiti, voiosi si sanatosi si nu sint nevoiti sa faca nici un fel de compromis? Cei care vorbesc ca tine cred ca au mentalitatea taranului roman ajuns la oras care are impresia ca e buricul pamintului si le da cu tifla celor ramasi in satul lui care l-au crescut si poate cumva l-au ajutat sa ajunga ce este. Sau stii bancul cu tiganul care ajuns imparat intii pe tacsu l-a impuscat.
Nu-mi place ca cei plecati sa ii desconsidere pe cei ramasi in Romania si care au curajul sa recunoasca faptul ca le place sa traiasca in tara lor. Eu stiu ca cei ramasi ii admira pe cei care au plecat si au reusit sa se descurce acolo unde au mers. Cred ca toti ati trecut prin multe greutati si n-a fost chiar floare la ureche sa va faceti o situatie acolo. Nu-i asa?Voi atunci de ce faceti astfel de comentarii? Poate tocmei pentru ca v-a fost si poate inca va este sa fiti departe de ai vostri si pentru ca sinteti frustrati de sentimentul apartenentei la un popor vreti sa-i faceti pe ceilalti sa se simta la fel de prost ca voi.
Sper sa citesti acest comentariu si sa stai un pic singur cu tine apoi poate imi raspunzi ceva.
Cu toata stima, Nicky
#16446 (raspuns la: #16327) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
o continua aventura - de mya la: 22/07/2004 11:41:35
(la: Casatorie in Franta)
Aventura riscanta? Toata viata e o aventura riscanta. Daca nu emigrezi acum poate o sa regreti mai tarziu...la fel si reciproca. Tu alegi!
Ideea e ca nu toti oamenii au stofa de emigranti, clar. Daca pentru unii e foarte greu, pentru altii e floare la ureche. Depinde de atitudinea cu care pleci.
Marea majoritate au mari probleme (nu numai la inceput) de adaptabilitate, le merge rau si vad numai negru in jur. Nu pot sa schimbe mediul, pot insa sa lucreze cu ei, sa-si schimbe optica. Poate le merge rau fiindca fac ceva gresit...ce ar putea sa faca mai bine, cum ar putea sa-si imbunatateasca viata, pe ei, viitorul. Da' inertia e mare,lumea se schimba foarte greu. Tarele din educatie si vechiul mediu isi spun cuvantul pana la moarte in cazul unora.
Apoi mai conteaza motivele plecarii, in cazul tau - mariajul. Depinde de partener, depinde de noua tara, depinde de multe...
Chestia cu actele si diplomele e relativ nesemnificativa. Se face in timp.
Faza cu vechimea in Romania e o gluma proasta. Acuma sincer...emigreaza unul din Africa de Sud in Germania, sa zicem...inginer chimist omul cu 10 ani vechime. Nu stie bine germana (vorbeste ca o cizma!) si e ... assssa de deprimat ca nu gaseste nimic de lucru..."la nivelul si pregatirea lui, neaparattttt! E mai usor uneori pentru cei care pleaca de la zero. E mai cinstit pentru ei, Ego-ul nu le mai face probleme.
Adaptabilitate e cuvintul nou! Nici macar varsta nu conteaza asa mult. Inveti limba de rupi (zi si noapte!), citesti carti (de la biblioteca), asculti radio-ul, te uiti la TV si citesti ziare in limba noua. Lasi alte prostii... nu ai timp de ele, sunt nimicuri fata de noul tel - viata ta.
Apoi, foarte important este sa iei contact cat mai mult cu noua realitate, cu oamenii din noua tara. Iesi in oras, singur/a, te plimbi cu autobuzul/metroul, casti gura, vizitezi (muzee, parcuri, etc.), te duci la cinema si citesti ziare. Te pui la curent cu politica...cu tot ce te-ar interesa - din noua tara. Trebuie totusi sa ai macar idee despre noua societate, nu? Macar sa stii cine e presedinte si care sunt partidele de la putere.
Daca nu ai o pregatire/meserie competitiva(din Romania)cu care sa ai sanse pe noua piata de munca - pui mana si faci cursuri in noua tara. Vezi ce se cauta mai mult, vezi ce aptitudini ai (da' nu te minti si nu trisezi!) si pui burta pe carte. Intre timp iti iei un job simplu si iti vezi de treaba cat de bine poti...perfect daca se poate - iti faci treaba ca la carte. Gandesti mereu pozitiv - muncesti simplu da' ca sa-ti platesti cursurile cu banii respectivi - deci muncesti pentru tine in fond, nu? Si daca lucrezi ceva amarat si simplu, "degradant si injositor" (!) , macar fa-o ca lumea ca sa-si aduca aminte patronii de tine, oamenii nu uita si sunt impresionati de oamenii dintr-o bucata, de isprava, mucitori si corecti. Sunt satui pana in git de complexati si de genul "Gica -contra".
Inca ceva, nu exista tara/societate perfecta - ideala. Aud mereu texte de genul "americanii sunt prosti", "nemtii sunt marginiti", "francezii sunt xenofobi". As putea sa zic si eu de romani ca sunt hoti,nu? Generalizarile astea sunt ceva de speriat...
Cam asta e, e simplu in fond. Trebuie doar sa fii normal la cap, sa nu te minti si o sa-ti traiesti viata exact asa cum meriti. Daca nu esti multumit, e vina ta, schimba! Poti sa o faci zilnic! Nu te opreste nimeni.
Iti doresc multa rabdare, incredere, credinta si sper sa ai o viata cat mai fericita!
Zi de Sarbatoare - de LMC la: 04/08/2004 01:21:48
(la: Casuta Postala A Lui LMC)
Astazi, 3 August, sarbatorim 7 ani de casatorie, si tot astazi iubitul inimii mele implineste 33 de ani. Sint cea mai binecuvintata femeie pentru ca am un sot care niciodata nu uita sa-mi faca complimente, care in fiecare zi imi spune cit de mult ma iubeste, care ma ajuta la orice am nevoie, care isi cere iertare de fiecare data cind ne certam, care ma apreciaza, care ma respecta si care este deosebit de ingaduitor cu mine. El este tot ce am mai scump si mai bun in viata mea. Il iubesc, il ador, il respect si ma mindresc cu el.

Asa cum a zis si Ivy, de multe ori ma intreb oare ce merit am avut eu in fata lui Dumnezeu sa ma binecuvinteza in felul acesta. Nu-mi gasesc raspunsul niciodata, dar stau in rugaciunile mele si nu uit sa-I multumesc pentru sotul meu, sau sa-I cer ajutorul sa stiu cum sa fiu o sotie ideala.

Sa stiti ca nu va scriu ca sa va fac in ciuda si nici ca sa ma laud. Din contra, casnicia noastra este ceea ce este pentru ca in primul rind Dumnezeu face parte din familia noastra, iar apoi pentru ca amindoi luam in considerare mai mult persoana celuilalt. Sintem intr-o continua daruire unul fata de celalalt, si lucrul acesta il facem din dragoste si nesiliti de nimeni. Si ca sa fiu mai pe intelesul celor care nu inteleg ce-am zis, ginditiva ca el nu bate cu pumnul in masa iar eu nu-i aprind paie in cap, el nu ma ignora iar eu nu-l cicalesc, el nu pretinde ca eu sa stau in bucatarie si sa fac curatenie iar eu nu-i cer sa-mi aduca cadouri si flori sau stiu eu ce altceva. Daca ne-am certat niciodata nu ne-am dus la culcare fara sa ne cerem iertare unul de la celalalt.

Deci nu-i floare la ureche, chiar daca unii cred si o vad asa. Nu este usor, mai ales la inceput cind ai impresia ca luna de miere nu se va mai sfirsi dar dintr-o data dai cu capul de probleme si trebuie sa te modelezi dupa partenerul tau. Dar, vorba aia “practice makes perfect”, asa si cu daruirea continua, ea face casnicia perfecta.

Nu ne-am facut nici un plan pentru seara aceasta, de obicei nu facem nimic special sau diferit. Ne este indeajuns clipele petrecute impreuna in liniste. Azi dimineata insa am primit un telefon de la agenta care ne-a ajutat cu cumparatul casei. Mi-a zis ca vrea sa ne aduca o atentie ca multumire pentru transactia care am facut-o impreuna. Deci la sapte va veni pe la noi. Ma bucur pentru ca de mult am vrut sa o invitam la noi si acum avem ocazia sa ne vedem din nou. Este o femeie extraordinar de profesionista, amabila si draguta. Cred ca vom avea o vizita placuta. I’m really looking forward to it. Miine va spun mai multe.
bubu - de Belle la: 12/09/2004 23:05:36
(la: viza de lucru pt USA)
din cate stiu (si s-ar putea sa gresesc) cu vizele de lucru nu-i floare la ureche. in principal trebuie sa pui mana pe un job la o firma americana care sa fie dispusa sa "sponsorizeze" (sunt niste taxe de platit si formalitati de indeplinit)... nu stiu cat de usor se mai acorda acum dupa 9/11. firmele cu sediul in america dar filiale in toata lumea inca isi aduc oamenii lor de peste tot pe viza de lucru, dar sunt deja angajatii lor in alta parte.

intra pe monster.com si cauta forumul de discutii generale, sunt multi care discuta de asta acolo, poate-ti vine vreo inspiratie sau poate te bate gandul sa aplici la job-urile postate acolo pentru SUA sa vezi reactia

mult succes!
salam jimmy - de Belle la: 24/02/2005 14:23:45
(la: Trancaneala Aristocrata)
tocmai butonam un raspuns lung pentru toata lumea si am re-deschis
subiectul in alt ecran ca sa vad ce trebuie raspuns fiecaruia ;)

eu abia am facut ochi si ma pregatesc de munca (imens, intens si fara
sens).

subscriu la intalnirea in yemen, dar nu pot anul asta, puteti conta pe
mine poate la anul. oricum in mini jupa si decolteu pana la buric as arata
ca hipopotamii in dantelute din desenul animat oblio... desi pana la vara
sper sa dau jos tot junk food-ul care l-am pus pe ici pe colo ca nu mai
merge. aseara, printre altele, a trebuit sa facem spinning hook kick si
daca aveam macar 20lbs mai putin ar fi fost floare la ureche.

distractie placuta la scaldat (urarea e deja si in raspunsul la care
butonam hehehe) si poate mai incolo mai treci pe-aici sa mai trancanim
#37505 (raspuns la: #37504) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
'mneata - de Belle la: 10/03/2005 14:57:51
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
bleahhhhh, si eu tot pe aparate....
cu regimul deocamdata nu e floare la ureche, cateva zile pana se micsoreaza stomacul, dar suntem motivate
#38929 (raspuns la: #38909) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
adica sa-nteleg ca iti creste inima cand vezi si la vecini nu o capra moarta, ci doua, trei...:)))
asa si eu: capra mea moarta mi se pare floare la ureche, cand vad ca la altii a murit toata turma..:)
#50319 (raspuns la: #50276) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
athos, - de gigi2005 la: 27/05/2005 17:18:29
(la: Efectul Placebo...)
Intr-adevar este un argument pe care si eu il folosesc foarte des. Sunt oameni atat de necajiti incat problemele mele par floare la ureche!
#51802 (raspuns la: #51766) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
m-am interesat - de giocondel la: 08/06/2005 01:05:57
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
am prieteni care au fost sau sunt inca in air force.

cel mai greu va fi basic instruction care dureaza 6 saptamani si care e un test de stress si fizic .

dupa aceea va mai fi pe perioada pregatirii profesionale care va dura 6-8 sapt mult mai usor, dar cu exercitii fizice regulate.

odata intrat in munca propriu zisa, voi avea program ca al orice job 9-5

weekend free cu exceptie catorva ocazii in care va trebui sa lucrez in locul altuia sau chestii de urgenta.

3 sapt vacanta platita pe an, instructie foarte usoara dupa graduation.

air force e cea mai floare la ureche dintre toate: marina e belea si trupele speciale, aia fac instructie mii de km, astia din administratie o duc bine.

sunt mai multe aspecte, bineinteles unele nu sunt tocmai pozitive..but hey! viata nu e facuta doar din trandafiri anyway
"To merit the madness of love, man must abound in sanity"
-The Seven Valleys-

Stimati prieteni de cafenea - de Danila Prepeleac Jr la: 19/06/2005 00:44:27
(la: EXPERIENTA CANADIANA "Canadian Experience")
As vrea si chiar mi-ar face placere dar, nu mi-o luati in nume de rau, despre mine nu pot da detalii. De ce? Am observat ca apar foarte usor atacurile la persoana iar dezbaterea pe o tema devine sterila.

“...bullshitul cu "experienta canadiana" nu face decat sa mascheze o lipsa de oferte de munca “ (Daniel Racovitan).
Punct ochit, punct lovit!

“Sunt convinsa ca sunt multe gauri si exagerari” (Belle).
Iata un exemplu de care m-am ferit pina acum; o domnisoara care prin emigrare lasase o slujba trasnet la Romtelecon-Bucuresti, acum, aici, sef de sistem (computere), mi-a spus ca dupa o perioada de somaj ajunsese sa cocheteze cu ideea SINUCIDERII!!! Noroc ca a fost angajata! Patronul i-a spus ca a chemat-o la interviu numai de curiozitate, pentru ca in viata lui nu intinlise “o femeie” candidata pentru un asemenea job.

Dl. Daniel Racovitan,
1. M-am referit numai la exemple de emigranti legali, unii avind chiar cetatenie canadiana. Nu am acordul acestora, asa ca nu pot da nume.
2. Generatia care a emigrat inainte de ’89 este in general OK. De ce? pentru ca diferenta dintre Romania de atunci si Vest era incomparabila. Comunismul a vrut sa scoleasca toata populatia (un lucru pozitiv) si apoi sa ii trimita inapoi in agricultura, ceea ce nu a mers! Dupa ani de frig, infometare si constringere intelectuala greutatile din Vest erau floare la ureche. Atunci totul se raporta la cafea, tigari Kent, blugi. Orice masina din Vest era ceva de vis. Nu mai socotim ca situatia economica aici era total diferita decit este azi in Canada.
Generatia care emigreaza acum are cu totul alta structura, alte idei. Un prieten Sud-African imi spunea pe la sfirsitul anilor ’90: “nici nu iti dai seama ce diferita este Romania fata de anul ’91, cind in aeroportul international trebuia sa am grija sa nu imi cada in cap un gainat da la rindunelele care zburau prin sala de asteptare”. Sau, un coleg de serviciu grec mi-a spus pe la sfirsitul anilor ’90: “in Bucuresti sunt mai multe Mercedes-uri si BMW-uri noi decit in toata Grecia. Exagera, dar vroia sa scoata in evidenta schimbarea.
Pastrind proportia, acum ne-am intors la vremurile in care un Vlaicu sau un Coanda plecau la Paris sa-si realizeze inventiile.
O parte din cei care se confrunta cu situatiile descrise nici nu au cunoscut bine comunismul. Ce putea sa realizeze atunci un adolescent care acum are 30 de ani? Intre ei sunt specialisti, chiar atestati de firme cu renume, ca Microsoft. Altii care au emigrat au avut o situatie buna in Romania: apartament, 1-2 masini, slujbe excelente sau cel putin decente, o viata de familie linistita. Au fost atrasi de asa-zisa viata a clasei de mijloc din Canada. Acestia se considera “fentati” sau chiar “furati” de sistemul Canadian de emigrare. Una e sa pleci sa culegi capsuni in Spania, sau sa dai un tur al Europei si daca nu iti convine hai inapoi acasa, alta sa-ti vinzi totul, sa pleci la “capatul pamintului” si sa dai de un sistem despre care nu transpira nici un cuvint in cartzuliile oficiale. Cine mentine imaginea idilizata a Vestului? Oficialii canadieni si cei care au plecat inainte de ’89 si nu banuiesc ce transformari au fost in ultimii 15 ani in mintea si viata tineretului din RO.
Excelenta remarca d-lui Valeriu Cercel. Citi stiu ca profesiunile in Canada sunt organizate in bresle? Ori aceasta informatie este VITALA pentru cel ce se gindeste la emigrare. Breasla inseamna ca exista numai o procedura unica si de monopol pentru a patrunde inauntru, si trebuie sa platesti bine intrarea.

D-le kradu , “acestia pot sa-si folosesca experienta si eventualele cunostinte lucrind pentru ei, pentru compania lor privata” dar
nu toti sunt nascuti pentru a fi manageri sau intreprinzatori. Unii vor doar sa-si faca meseria in care se simt bine infipti si sa duca o viata linistita in ambianta unei societati civilizate. Referitor la propriul business situatia devine mult mai delicata. Exceptind unele servicii precum buticul de mincare, curatatul zapezii, constructia gardurilor sau spatiilor verzi, restul intra la alte “bresle” (Stiti cum se numesc gunoierii aici? Ingineri ecologici! Si nu te poti apropia de o asemenea afacere-slujba). As dori ca cineva sa-mi dea un exemplu concret cu cineva care a reusit sa cumpere teren si apoi sa construiasca case in regie proprie sau firma, in Toronto sau pe o raza de 20 km. In acest domeniu se desfasoara un business adevarat dar in care nu vei avea niciodata acces avind doar dreptatea in frunte. Daca nu ma credeti cititi despre “procesul d-lui Galiano” (ce nume cu rezonanta!), fost ministru pina de curind, cu responsabilitati in domeniul lucrarilor publice.

Pentru dl. Lascar Barca am 3 exemple de aranjare de job-uri inca din Romania. Primul se refera la un prieten care inainte de plecare lucra (software service) pentru reprezentanta Ericson din RO. Prin sefii lui a aranjat cu firma Ericson din Montreal pentru un job. Fiind un inginer de exceptie a obtinut toate asigurarile ca va fi OK. Bineinteles, cind a ajuns aici, prima intrebare a fost despre experienta canadiana, cu toate ca avea dovezi ca lucrase pe aceleasi tipuri de echipamente si aparate produse aici. Dupa luni de zile, timp in care ajunsese la disperare a fost angajat dar nu mi-a spus daca tot in domeniul care lucrase. Si acesta este un exemplu fericit. Al doilea se refera la cineva care obtinuse un interviu pentru Nortel (cea mai mare firma de echipament HI-TEC din Canada si a doua de pe continentul Nord-American. Ajuns aici afla ca Nortel s-a prabusit si ca trebuie sa concedieze mai multe zeci de mii de angajati (pina acum a concediat 60.000 din cei 90.000 existenti in anul 2000). La fel in cazul unui cetatean care obtinuse un interviu la Bell Canada (echivalentul Romtelecom-ului din RO). Dupa ce a ajuns aici a aflat ca tocmai se incheiase un acord intre conducere si sindicat pentru un plan de cinci ani. Nici o angajare, salariile se ingheata si sunt concediati 10.000 de oameni.
Sa zicem ca sunt exemple cu ghinion, dar un interviu nu garanteaza nici pe departe obtinerea unui job. Poti sa ai zece interviuri si sa nu obtii nimic. Experienta canadiana lucreaza si daca vrei sa aranjezi un job inainte de plecare.

“Mai toti care imigreaza vor ca la venirea aici sa fie primiti cu covor rosu” (Horia D).
Pai, ce parere aveti de Bela Karoly care nu a putut (o perioda destul de mare) decit sa faca pe hamalul in port? Adica, vine antrenorul celei mai tari echipe din lume, in plina glorie si tu ii pui o talpa “Stop, nu ai experienta americana!”. A afirmat-o chiar el la Tv in Romania dupa “89. Cam la fel s-a intimplat si cu Nadia Comaneci in primii ani dupa emigrare. A fost nevoita sa faca reclame deocheate pentru a trai (acum tot “mama RO” o cinsteste cum se cuvine!).
Sunt meserii in care nu conteaza cit intrerupi (lucratorii din constructii, zidari, faiantari, etc.). Cimentul ramine acelasi iar WC-ul ca principiu este neschimbat din vremurile de demult (exceptie WC-ul portabil). In schimb exista profesiuni unde daca ai intrerupt un an esti terminat (schimbarile tehnologice se petrec uneori la intervale de luni).

“And yes, vacatele si concediile sunt de scurta durata si nu foarte dese” (Madblanch ).
Cunosc cazuri concrete fara concediu pe ultimii cinci ani. De fapt, iata o prima cifra aproape de adevar, 8-12 ani, pentru realizarea unei cariere. Lupta pentru o cariera s-a transformat intr-un scop in sine pe continentul American. Multi spun ca daca ai o cariera te consideri “realizat”. Ei, uite ca analistii financiari nu sunt de acord! Emigrezi la 25-30 de ani cind aici se recomanda sa incepi sa investesti pentru pensie. Dupa perioda in care lupti pentru realizarea unei cariere, la 35-42 de ani incepi practic sa-ti faci un plan concret de viitor. Esti deja trecut de maximul tandemului “putere fizica-putere intelectuala” care este pina la 35 de ani. Ce alegi mai intai? casa, familia, trai pe vatrai, acumularea unui fond pentru zile negre? Toate sunt necesare, dar pina la pensie va trebui sa renunti la multe altele. De exemplu, SEX-ul este un subiect disparut din viata multor cupluri. Acest lucru l-a afirmat, cind am sosit aici, o doctorita care de 8 ani dadea examene dupa examene pentru echivalare. Ce facea intre timp? Lucra voluntar la peste o suta de Km (Buffalo) si venea acasa doar saptaminal. Alta doctorita radiolog in Romania se ocupa acum de servicii financiare (asigurari pe viata-accidente, etc). Viata dura a creat primul sindrom recunoscut ca boala psihologica “Sindromul femeii grabite”. Deci, dupa 8-12 ani in care consideri ca te-ai realizat tragi linie. 8-12 ani de tinerete s-au dus, de prieteni si distractie nu prea am avut timp, casa (familie, copii) nu inca, dar am o cariera. Aceasta a inceput sa devina subiectul fierbinte al zilei in dezbaterile Tv. Ce este mai important? Casa-familia sau cariera? Este moda mamicilor la Hollywood!
#55507 (raspuns la: #55495) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Dupa mine solutia e sa nu se - de Daniel Racovitan la: 29/09/2005 22:38:08
(la: Participare la forum cu numele real?)
"Dupa mine solutia e sa nu se poata face mai multe conturi de pe acelasi IP... asa s-ar termine cu clonele si trolii."

Banarea unui IP merge doar la trollii naivi. E floare la ureche sa iti maschezi adresa IP.

___________________________________________________________________
aceste cuvinte ne doare (sic).
#75643 (raspuns la: #75634) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
armata - de popix la: 02/10/2005 00:38:59
(la: Amintiri din armata)
plec de la premiza ca in general oamenii care fac cariera in armata sunt de obicei niste imbecili.parerea mea si nu vreau a jigni decat m.a.n. -ul...
in armata te distrezi dar la randul nostru toti, de la carieristi la militari in termen suferim pedepse psihologice cumplite.de la semenii nostrii de altfel...

asaaaa, asta a fost o mica introducere....

in armata uram compania.am "nimerit" de putine ori pe acolo ca "biban", faceam multa garda asa cum am spus-o mai jos.
acolo eram "intampinati" cu multa "dragoste" de veterani,cate unii erau jalnici...dar erau VETERANI.si incepea futaiul.pe langa sectoare (era floare la ureche he he...) incepeau cu "instructia".unii sub influenta placuta al lui Bachus te obligau sa te tarasti pe sub paturi si "ordonau" pe neasteptate:"drepti!".inchipuiti-va!si se distrau de minune.
galetile de apa aruncate prin dormitoare sunt o amintire sumbra.apa trebuia scoasa de pe podea imbiband sireturile de la bocanci!!!

pescuitul in chiuveta.veteranul iti cerea sa pescuiesti in chiuveta plina de apa(legai de ata un ac de gamalie si stateai "pescuind" in chiuveta ochi de apa.peshte nu era!la 5 minute trecea "paznicul", te intreba ce faci."Pescuiesc",raspundeam amaratii de noi."si-continua el-aveti permis?" "n-avem"AMENDA!"5 lei sau trei sau zece, nu importa.aveau sete baietii...daca n-aveai incepea calvarul cu alte nazbatii cashunate de mintea lor frustrata si bolnava(ialomiteni, luai-ar strechea!)si cam asa.
cand am devenit veteran am evitat aceste acte de vitejie inutile, ba chiar m-am opus celor din leatul meu care avea asemenea tendinte...cateodata din pacate, subofiterii si ofiterii ingaduiau acest tip de tratament si te luptai cu morile de vant ca donq(nu asta din cafenea;) ).

mi-au venit in minte doar unele din amintirile neplacute.au fost si episoade simpatice, dar astea mai tarziu.
Mi-am amintit de Elton John, - de Honey in the Sunshine la: 07/11/2005 18:33:48
(la: Drogurile. Ati incercat?)
Mi-am amintit de Elton John, care acum cativa ani aparea la evenimente publice sau concerte cu nasul murdar de "faina".

Cass.. ce incercam eu sa spun, e ca adevaratele victime ale drogurilor sunt dependentii de heroina, LSD, ecstasy, ciuperci halucinogene, etc.
Cocaina e cu totul alta poveste, dauneaza mai degraba buzunarului. Evident, risti dependenta psihica, care nu e tocmai "floare la ureche", dar nu o poti pune alaturi de un drog ca heroina (mai ales ca in cercurile care se vinde mai e si taiata de 4-5 ori cu pudra de fata si calmante).
Sper sa nu fiu inteleasa gresit, nu incurajez consumul de cocaina :), vreau doar sa pun lucrurile in adevarata lor lumina. Cunosc indeaproape oameni care prizeaza de ani de zile si nu sunt in nici un caz "junkies", la fel cunosc persoane care "se fac" cu chetamina sau ecstasy si va garantez ca nu e o imagine placuta... Asta mi se pare mai relevant decat orice studiu facut in domeniu despre care am citit pe undeva.
_____________________________________________________
Communication is not just words, communication is architecture
#85564 (raspuns la: #85539) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Wow,Horica , - de PROUDFRECKLED la: 07/11/2005 20:22:57
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
da nici n-am stiut ca e atita bataie de cap sa pregatesti de iernat.Piscina e floare la ureche:)

Bella,ma inscriu si eu la concursul de comoditate.Trebe stabilit regulamentul:)))
ampop - de oanalaur la: 14/11/2005 12:17:49
(la: Se scoate la vanzare invatamantul...pret avantajos)
nu am zis ca este echivalent cu a da cu barosul. am zis doar (sau am incercat) ca nici nu este chiar atat de floare la ureche. problema cu meseria de profesor este ca, daca o faci cu daruire, atunci e grea dar si frumoasa. dar daca o faci in dorul lelii atunci intr-adevar nu faci decat cele 18 ore. si in alea poti foarte bine sa dormi la catedra. probabil de aici si conceptia ca de fapt chiar suntem mai bine platiti decat meritam.
#87398 (raspuns la: #87394) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
miller's - de gigi2005 la: 23/11/2005 11:56:45
(la: Chiar vrem sa intram in UE? Cum?)
Sunt cu totul de acord cu tine. Eu sunt printre cei dornici de integrare dar sceptica in privintza costurilor acesteia. Nu le vom putea suporta decat cu mari sacrificii. "Chiar ma "apuca" risu-plansu' citind bla,bla-ul cu agricultura..." - nu stiu unde vezi tu bla-bla. Cuantumul compensatiilor pentru agricultor ramane la latitudinea organismelor abilitate sa le evalueze.
Dar, daca e atat de rau in UE in ce priveste agricultura, de ce se inghesuie strainii (italieni, francezi, germani) sa cumpere terenuri agricole in Ro? Numai pentru ca sunt destul de ieftine?
Eu in Teleorman sunt vecina cu un italian care are cca. 12000 ha cumparate si arendate. Asta o fi prost de vine el de acolo sa cumpere pamant aici? Nu, evident. Probabil ca pentru cei obisnuiti cu "mersul" integrarea e floare la ureche. Afacerile se pregatesc din timp sa le prinda "pe rod" cand se va da unda verde.
Cu laptele in Ro e bine. Studiile arata ca noi IMPORTAM cca. 80% din necesarul de pe piatza deci nu producem destul si mai e loc. Olanda e alta conditzie economica. De asemenea suntem deficitari la carnea de vita deoarece o mare parte se exporta (bine, au fost si conditiile create de vaca nebuna si a mers bine exportul in ultimii ani). Din studiile mele stam rau cu legumele si piatza absoarbe mult din import. Daca se vor reabilita serele se termina si cu importul de legume de afara (in cantitati ce insumeaza 70% din necesarul pe piatza).

Ar fi mult de discutat despre agricultura. Ca o concluzie personala, taranul roman nu prea mai gandeste. Daca intr-un an se vand bine pepenii, anul urmator toata lumea pune pepeni si iese un fiasco.
Noi am uitat sa cultivam plante tehnice (rapitza, in, soia); lucerna pentru hrana animalelor are un pret dezarmant de mare, porumbul pentru masa verde (furajer) nu se mai cultiva. Toata lumea pune grau ca e mai comod!

Daca s-ar diferentzia culturile la producatori, adica: Vasile si Gheorghe pun roshii, nu mai cultiva altceva iar rosiile lor sunt "cele mai cele" dintr-o zona (propice evident), Ion si Maria pun ardei si vinete, cele mai frumoase de pe piatza, altul e cu radacinoasele, etc poate s-ar diferentia producatorii, ar castiga toata lumea si nu ne-am trezi cu marfa putrezita pe camp.

Eu nu am vazut cum se lucreaza pe afara. Dar sigur aia nu si-au ingropat tzaranii, asta e cert cum la fel de cert e ca eu doar imi dau cu parearea.
#89905 (raspuns la: #89867) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
''Timshel" - de Intruder la: 08/01/2006 01:48:15
(la: Un adolescent)
Sunt un adolescent (17 ani). Sunt deseori foarte confuz.

multi inainte...daca n-ai fi confuz, n-ai fi om ci un robot sau o marioneta...

Mi se schimba foarte usor prioritatile , sau imi scapa din vedere.
Prioritati: sa lucrez si sa invat cat mai mult la mate si fizica
la mate e (relativ!) mai usor de invatat fiindca mi-a placut din clasa a 5 a (sunt a 11 a) , dar la fizica e mai greu , fiindca nu stiu ( am lucrat numai inainte de meditatzii , in a 11 a m-am apucat de meditatzii si la orele de clasa , la care am o profesoara care nu stiu sa explice cum se fac problemele si face varza teoria cand ne-o preda)


e normal sa-ti schimbi prioritatile la 17 ani si sa oscilezi...si totusi, esti constient ca trebuie sa pui mana pe carte!
sa-ti spun ceva: cat am fost in scoala gimnaziala si-n liceu i-am invidiat pe cei care stiau bine matematica...mie nu mi-a placut matematica, la liceu am fost intr-o clasa de uman...am impresia ca matematica nu trebuie s-o inveti ci s-o ''simti''...
spui ca profa de fizica nu stie sa explice...nu-i nici o rusine sa recunosti ca n-ai inteles, nu-i nici o rusine sa-ntrebi ci, sa te prefaci c-ai inteles!
daca profa de fizica face meditatii (gratuite, pentru care NU e platita!!!), inseamna ca-si da interesul...habar n-ai ce satisfactie are un profesor cand un elev il intreaba si cere lamuriri!

Eu ma pregatesc sa urmez Automatica , si deci la scoala ar trebui sa bag la greu mate si fizica. Dar sunt dezamagit de mine si de felul in care ma pregatesc , am impresia ca sunt prea lenes si ca nu o sa fac fata daca m-as duce la o asemenea facultate. Daca as intra la Academia militara ar fi si mai bine , dar nu cred ca ma suficient de hotarat pentru asa ceva , ar trebui sa ma pregatesc mai mult si sa fiu mai constiincios cu invatatul.

eu zic sa consulti site-urile unor facultati, sa gandesti singur si fara sa te influenteze cineva...nimeni, nici familia, nici prietenii nu stiu mai bine ce poti si ce vrei tu...cum ti-a scris si maan, cred c-ai sa te descurci; poti munci cu o jumatate de norma undeva, poti munci la ''negru'', nu conteaza!...am avut colegi si colege de facultate care spalau vase si prajeau cartofi pe la Mc Donald's, lucrau in vreun service-auto sau pentru vreo firma...eu n-am fost un copil de bani gata, numai ca locuiam in Bucuresti (locuiesc si-acum) si facultatea am facut-o tot in Bucuresti...crede-ma, cateodata eram invidios pe colegii care locuiau la camin si povesteau de-ale lor...ne-mprumutam bani unii altora, imparteam o pizza in doua, in trei sau in patru si dintr-o sticla de bere beam si cate 6-7 insi...cateodata ne scotoceam prin buzunare pan' la ultimul maruntis sa cumparam o carte sau un buchet de flori la o fata...sunt amintiri frumoase chiar daca-mpuscam leul...tu invata si intra!
daca n-ai sa intri, nu-i bai, lucrezi un an undeva si dai iarasi examen!!!

Cred ca am si parti bune si parti rele. Insist asupra partilor rele ; sunt o persoana foarte vicioasa , folosesc cuvantul asta fiindca in anumite momente nu-mi pot invinge pornirile si ajung sa ma cert cu mama sau s-o dau in bara in anumite situatii diverse.
Partea buna este ca sunt un idealist


''foarte vicioasa''...am impresia ca esti prea nemilos cu tine!
cine crezi ca-si poate infrange pornirile la 17 ani?!...trebuie sa ai rabdare cu tine si cu ceilalti din anturajul tau...pune-te macar un minut in locul ''celuilalt'', gandeste putin si de cealalta parte a baricadei...apoi, incearca sa te cunosti asa ''rau'' cum zici ca esti!...nu trebuie sa te amagesti si sa te-mbeti cu apa rece, nici sa-ti gasesti ''pacate'' cu lumanarea...invata sa nu-ti fie niciodata rusine de sentimentele tale, de pornirile tale, de gandurile tale cele mai intime, de dorintele tale...la cat de perversa e lumea in care traim, un ''viciu'' trecator e floare la ureche.
idealist sunt si eu, chiar daca m-am lovit cateodata de pragul de sus sau am dat cu capul in usa...;)

Sunt narcisist , superficial , mandru , increzut , egocentrist , malitios , si multe altele. Multa vreme nu am observat aceste defecte ale mele , ma credeam perfect. Dar pana la urma am reusit sa aflu ca aceste caracteristici sau dominante ale personlitatii mele sunt DEFECTE.Am incercat si incerc inca sa le corectez , rezultate , nu stiu... oarecum bune.

cine n-are defecte, sa arunce primul piatra...esti constient de defectele astea?...ok, inseamna ca ai castigat o bila alba de la viata!
ca sa invingi un ''dusman'' trebuie intai sa-l cunosti...

Sunt dezamagit de familia mea , nu ca ar fi o familie groaznica, dar pur si simplu as fi vrut mai mult de la ei. As fi vrut poate parinti care sa-mi cultive dragostea pentru matematica , sa ma incurajeze si sa ma sprijine neconditionat sa ma iubeasca mai mult. Nu sa-mi spuna sau sa se preocupe cel mai mult de cum sa faci un ban sau cum sa ai grija de casa si sa spuna dup-aia "Cum nu te iubesc? Nu vezi cate fac pentru tine? Ca am dureri de spate dupa cata treaba fac!" Da , dar eu vreau sa ma iubesti si sa ma lauzi , stimulezi mai mult mama!!!

aici, da-mi voie sa-ti spun ca esti putin nedrept!
inca nu stii cum se castiga un ban, habar n-ai ce-nseamna sa-l imparti si s-ajunga pentru casa, pentru masa, pentru scoala ta, pentru facturi, pentru transport, pentru cheltuieli neprevazute, pentru meditatiile tale, pentru imbracaminte, pentru incaltaminte, pentru impozite, pentru medicamente, pentru distractie (daca mai ajunge...)!
pai am impresia ca mama ta este o femeie exceptionala!...incearca sa COMUNICI cu ea, sa-i povestesti banalitati, sa-i spui un banc (nu deocheat!), sa-i povestesti un film, sa barfesti un coleg, s.a...fiecare cu firea pe care-o are, nu toti pot spune ''te iubesc'' sau ''bravo'' la comanda...la 17 ani nici nu ti-ar sta bine sa fii asa ''mamos''...:))

Off!!! Poate gresesc... Nu poti schimba persoanele din jurul tau , poti schimba ceea ce faci tu , sa am eu o atitudine ireprosabila , sa fiu eu un exemplu pentru mine insumi si sa nu astept sa vina cineva si sa aiba grija de mine , sa faca din mine ceea ce vreau eu sa devin. Dar mi se pare asa greu , am asa putina incredere in mine , vreau intotdeauna cele mai bune rezultate , dar cand vine vorba de munca , dau inapoi , ma plictisesc.

nu, nu poti schimba pe nimeni si asa-i bine!
nu trebuie sa ai o atitudine ireprosabila, nu esti nici sfant, nici inger, nu te mai crampona de chestia asta...ti-am zis: pune-te uneori in locul ''celuilalt'', incearca sa-i justifici purtarea si acorda-i o sansa, cat de infima!
si eu ma plictisesc de munca, las' ca lenea n-a omorat pe nimeni...axeaza-te pe examenul de bacalaureat si apoi pe intrarea la facultate!

Mama mea este invatatoare. Are impresia ca le stie pe toate , nu vreau niciodata sa lase de la ea si spuna ca eu am dreptate.Cateodata ma cert cu ea doar fiindca ma enerveaza faptul asta ca ea vrea sa fie in fata mea fara greseala si eu sa nu-i pun niciodata la indoiala sfaturile.
Cand eram mic deseori mi se spunea : "Comentezi?!" ,"Fa ce ti s-a spus si nu mai comenta!"
Vroiam argumente pentru orice lucru care mi spunea sa-l fac. Si deseori mi se parea ca nu trebuie sa fac ce zice mama , fiindca nu are dreptate. Acum parca sunt mai flexibil.


eh, toate mamele au impresia ca le stiu pe toate...si maica-mea este invatatoare (inca); uneori si-acum ma ia la refec si uita ca nu mai sunt in clasa IV-a...
nu mai cauta argumente, unii parinti au impresia ca nu-i nevoie sa dea explicatii copiilor...ca sa te descarci, cateodata zi ca ea si fa ca tine fara ca ea sa-si dea seama...e doar un compromis mic si nu cred sa se iveasca repercusiuni majore...(vezi, nu-i spune ca te-a invatat Intruder).

Fratele meu este cu 10 ani mai mare decat mine si este un taciturn. Ii place mai mult sa stea plecat de acasa decat cu mine si cu mama , sau sa stea acasa si sa nu comunice deloc. Mie mi-e indiferent , mi se pare ca e o piedica pentru mine si mama mea , desi e angajat. Vorbeste foarte rar si are cam aceleasi defecte ca si mine , doar ca poate este mult mai egoist decat mine.

fratele tau este un om matur, poate are alte probleme si alte preocupari...incearca sa faci tu primul pas, incearca sa te imprietenesti cu el, intreaba-l una si alta...primul prieten din viata mea a fost sora-mea...e-adevarat ca este doar cu 3 ani mai mare ca mine, dar gandeste-te ca in copilarie a fost o fata plina de fitze si cateodata era insuportabila...

Tatal meu a murit cand aveam 12 ani. Mamei i-a fost greu sa ne creasca...Dar s-a descurcat de minune , si nu am dus lipsa de nimic.

de aia am zis ca mama ta este o femeie exceptionala...

Eu nu stiu daca exista un plan al succesului , dar daca e cineva care are asa ceva sa-l spuna , desigur nu vb. de ceva cu rezultate , poate sa vorba de ceva teoretic , dar care poate da rezultate.

nici eu nu stiu daca exista un plan al succesului...nici nu-mi place sa fac planuri, m-arunc in apa, direct...ai mei aveau planurile lor cu mine, tata ma voia la Medicina, mama la Drept si eu m-am bagat la Filologie...:)
nu-ti face planuri pe termen lung, deocamdata sa treci de Bac si-apoi sa intri la facultatea la care vrei...ia-o pas cu pas si nu te ambala...arunca-te-n apa care-ti place dar ai grija la ''valuri''...

Eu fiind axat pe mate nu citesc asa mult , si nici nu mi-a facut o placere nebuna sa citesc.
Sa citesti de placere?! Eu nu stiu ce sa zic , nu stiu care carti sunt bune , si in plus nu toate cartile bune imi plac mie.
E chestia la fel cum e cu filmele. Poti sa stai la televizor o zi intreaga (acum spun ce fac eu) si vezi 20 de filme si emisiuni dar din total doar 10 % meritau atentia. Ei! Eu nu am rabdare sa vad 20 de filme sau sa citesc 20 de carti.
Chiar caut carti din care sa invat ceva sau care sa aiba un subiect aplicabil in viata.Sau sa raspunda la niste intrebari care framanta un adolescent.
As fi mai mult decat bucuros daca ar da careva niste referinte.


nu-mi place sa recomand cuiva ce carti sa citeasca, ce sa manance, ce sa bea, pe cine sa iubeasca sau ce filme sa vada...am facut cateva exceptii, fac si-acum...
iti recomand o singura carte...ai sa gasesti in ea niste adolescenti care-si poarta niste pacate inchipuite ca un balast, ai sa gasesti acolo ''viciul'' redus la uman, ai sa gasesti intelepciunea omului de rand...
nu este o carte plictisitoare, nu-i scrisa pretentios, nici patetic...ai sa-nveti ca si ce-i rau e tot omenesc...dupa ce ai s-o citesti (daca n-ai citit-o deja) ai sa-ntelegi si ''timshel'' din titlul postarii mele...ecranizarea filmului nu e nici pe departe la inaltimea cartii, te asigur...
deci: "La rasarit de eden" de John Steinbeck...:)

nici nu stiu daca am scris vreodata un comentariu asa lung...:)))))

___________________________________
semper idem...



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...