frazeologisme cu stea

Alice,
mai las-o sa stea putzin ca merita....si... meritam si noi;)))

SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !

dulcic...la fel ca si o stea...hm...tu crezi ca stelele au miros...?

nu, Belle. el sa stea la scarbici si tu in cafenea :))

Servus, Gabitza :) Deja am baut doua cafele si am palpitatii ;)

eu vad 10:45, dar unde e ste 10:45? la mine e 10:07

om , cu ce sa stea Horia ? cu o missa ? solemna ?
==================================================
"o idee incepe prin a fi un paradox, continua prin a fi o banalitate si sfarseste prin a fi o prejudecata"

Oricum nu i-as da voie sa stea pe banca...ca se murdareste :P :))

Quidquid latine dictum sit, altum sonatur.

Octavian Paler spunea:

"A muri înseamnă defapt a te muta într-o stea!"

Stelele nu mor...! Ele strălucesc mai puternic pentru ca noi să ştim unde să ne îndreptăm!
Octavian Paler a fost nu doar o stea ci o galaxie de frumuseţe, profunzime şi iubire!
De unde te afli...ascuns după o stea...străluceşte puternic Stimate Domnule Octavian Paler...să ştim că viaţa ne mai dă şanse!

Si inca n-ai vazut nimic! Asteapta sa ajunga liceu(nu mai zic de capacitate sau admitere ca nu stiu daca se mai dau -am trecut de faza asta), sa-ti faci probleme daca se duce la scoala, daca invata, daca prietenii pe care-i frecventeaza sunt dintre cei pe care-i poti invita in casa sau trebuie sa suni la 955 de indata ce-i vezi apropiindu-se, daca ia bacul, daca, daca...
Apoi, daca intra la o facultate, si daca a intrat, daca o termina, daca nu pierde vreun an. Si, ceea ce ma preocupa acum, odata terminata facultatea, ce va face? Isi va gasi un serviciu?
Asa ca desprinde-te de el, invata-l sa stea pe picioarele lui, sa se descurce singur in orice imprejurari, pentru ca, admitand ca vei putea fi mereu langa el, s-ar putea ca el sa nu vrea sau sa se jeneze sa apeleze la "mamica si taticu'"

...eu zic ca nu e resemnare. Ciobanasul ala isi implinise misiunea pe pamant. Trebuia sa dispara. Dar "soarele si luna/ i-au tinut cununa", "pasarele mii/ si stele faclii"...cine a mai murit asa, Sanjuro?!O stea la capataiul meu, ca lumanare...Da-mi tu un epitet aici, ca n-am!
"Sabia nu taie capul ce se pleaca" dar umilinta-i schingiuirea sufletului. Traieste tu asa daca poti...mutilat.
Un vecin a murit ieri. O sa-mi lipseasca felul special in care-mi spunea "saru’mana", mi-am zis. Ce punct de vedere egoist!

Din Valurile Vremii
de Mihai Eminescu

Din valurile vremii, iubita mea, răsai
Cu braţele de marmur, cu părul lung bălai
Şi faţa străvezie ca faţa albei cer
Slăbită e de umbra duioaselor dureri!
Cu zâmbetul tău dulce, tu mângâi ochii mei,
Femeie între stele şi stea intre femei,
Şi întorcându-ţi faţa spre umărul tău stâng,
În ochii fericirii mă uit pierdut şi plâng.

Cum oare din noianul de neguri să te rump,
Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump,
Şi faţa mea in lacrimi pe faţa ta s-o plec,
Cu sărutări aprinse suflarea să ţi-o-nec
Şi mâna friguroasă s-o încălzesc la sân,
Aproape - mai aproape, pe inima-mi s-o ţin.

Dar vai, un chip aievea nu eşti astfel de treci
Şi umbra ta se pierde în negurile reci,
De mă găsesc iar singur cu braţele în jos
În trista amintire a visului frumos!
Zadarnic după umbra ta dulce le întind,
Din valurile vremii nu pot să te cuprind.

Asa-i!
Ce-ar fi ca mergand la piata sa nu poti cumpara un mar de-un leu decat platind vreo 14 lei pentru un cos intreg, tras in tzipla, ce contine obligatoriu pe langa marul respectiv o para, o corcodusa, trei mere padurete, aguride, un dovleac si-o duda?
Si asta pentru ca, vezi-doamne, trebuie incurajata si productia de dovleci, desi nimeni nu-i cere...
Nu cred ca legea cererii si a ofertei functioneaza bine in cazul CD-urilor si iar nu cred ca cei care creaza muzica n-ar prefera sa-si vanda cu un leu de-un milion de ori un mar, in loc sa stea la mana intermediarilor care ne vare pe gat de douashcinci de mii de ori acelasi mar, dar intr-un fortuit cos de 14 lei, si asta ca sa faca ei profit, pe munca altuia si pe nervii nostri.

Cu gleznele julite, eu te pîndesc cînd treci
printre rocile tarmului, reci.
Marea se va preface-n pasari stravezii,
cîte le-ncap ochii spre ea,
si vor zbura fîlfîind, cînd ai sa vii,
pîna-n piscul vazduhului cu o stea.

Vor ramîne prapastiile si pesterile goale,
pestii vor plesni aerul prabusit cu cozile,
stîrnind margeanele domoale
si corzile.

Uite, epava corabii lui Simbad, marinarul
cu un colt se sprijina-n scoicile cenusii,
cu un vîrf înjungie-n mijloc clestarul,
peste toate puntile alearga raci vii.

Îti daruiesc o stea de mare, un crab si un delfin!
Adu-i în spinare pîna la nisipuri.
Ma voi preface orb si am sa vin
cu bratul întins, sa-ti mîngîi chipul.


sanjuro

legalizarea prostitutiei
de ce?pentru ca asa tii sub control aceasta industrie care face sume fabuloase,pui "fetele" si pestii sa plateasca taxe ca tot omul si mai ales poti sa verifici medical personalul implicat;mai bine decat sa stea la coltul strazii...

de George Cosbuc

Las' ochii, mamă, las' sã plânga!
Tu-n leagăn tot cu mâna stângă
Mi-ai dat sã sug, de-acea sunt
Nătângă!
Dar n-am pus doară jurământ,
Sã merg neplânsă în mormânt!

Nu plâng ca mi-e de Leana teamă,
De ciuda plâng eu numai, mamă.
Cuvintele ei nu le ieu
In samă,
Dar mi-e ruşine şi mi-e greu,
Că scoală satu-n capul meu.

Ea duce sfat din casă-n casă,
Ca n-am broboadă de mătasă,
N-am sort cu flori - şi dacă n-am
Ce-i pasă?
N-am mers sã-i cer, aveam-n-aveam,
Si n-o sã-mi meargã neam de neam.

Stă-n drum de vorba cu vecine
Si bate-n pumni: - "Sã mor îmi vine,
Auzi tu! Sã se prindă ea
Cu mine!
Sti ieri la moară ce spunea?
Că-s proastă foc şi gură-rea!

Si-auzi! Ii umblă-n cap, tu soră,
S-ajunga ea Lucsandrei noră!
O, meargã-i numele! N-o vezi
La horă?
Ce sort! Nu-ti vine nici sã crezi,
Fă cruce, fã, sã nu-l visezi.

Nu l-aş purta nici de poruncă!
Ce poarta ea, alt om aruncă
C-un rând de haine-o văd mergând
La muncă,
La joc şi hori acelaşi rând,
Il poarta-ntr-una, şi de când!

Lucsandra-i doară preuteasă,
Ea-şi cată nora mai aleasă,
S-o ducă-n bunuri şi-n duium
Acasă.
Ea n-a ajuns, oricum si cum,
Sã-si stringă nora de pe drum.

Sã-şi ieie nora pe-o Satană?
Ca e saracă şi golană,
De ce nu vine ca sã-i dau
Pomană?
Nu-i casa lor în care stau
Si-n casă nici cenusa n-au!"

Auzi tu. mamă, câte-mi spune?
Si-aleargă-n sat sã mai adune
Si câte porecliri pe-ascuns
Imi pune.
De-aş sta sã-i dau şi eu răspuns,
La câte legi am fi ajuns!

Ea-mi sare-n drum, ca doară-doară
M-apuc sã-i spun o vorbă-n poară,
Si daca tac, îi vin călduri
Sã moară.
Sã vezi tu, mamă, -njurături!
Ca ea cu mã-sa-s zece guri.

Cu gura mãsa bate-o gloată,
Si-i de otravă Leana toată -
Mi-ar pune capul sub picior,
Sã poată.
Dar lor pe plac eu n-am sã mor,
Ca n-am ajuns la mila lor.

De foame nu dau popii ortul!
Eu iarna singură-mi ţes tortul
Si umblu şi eu cum socot
Că-i portul.
De n-am mătăsuri, am ce pot,
Nici bun prea-prea, nici rãu de tot.

Mã prind cu ea? Cel-sfânt s-o bată
Dar cum mã prind? Ea e bogată,
Ce haine mi-am fãcut ca ea
Vr’o dată?
La joc mã poţi oricând vedea
Cu fetele de sama mea!

Ori am vorbit cu dânsa glume?
O fac de râs şi-i scot eu nume?
Ori ies, gătita-n ciuda ei,
In lume?
Ii ştiu eu focul - ochii mei!
Lisandru e, ca alta ce-i?

Dar ce? Il ţiu legat de mine?
Il trag de mânecă? Ba bine!
El vine-aşa, de dragul lui,
Când vine.
Eu nu pot uşa sã i-o-ncui,
De sta prea mult, eu cum sã-i spui?

Sunt eu la urmă vinovată,
Că Leana umblă ca turbată
Sã-l vadă-n casa lor intrând
Odată?
Si dacă lui nu-i dă prin gând,
Ea blestemă de nu-şi dă rând!

Dar poate da ea bobi cu sita!
O fierbe ciuda pe urâta,
Că-s mai frumoasă decât ea,
Si-atâta!
Sã aiba Leana-n frunte stea,
Nu-i partea ei ce-i partea mea.

Că boii-s buni, bine-i bogată,
Dar dacă pui flăcăii odată
S-aleaga dinşii cum socot
O fată:
Bogata-s pupă boii-n bot,
Imbătrânind cu boi cu tot!

de Eminescu : Glossa

Vreme trece, vreme vine,
Toate 's vechi si nouã toate;
Ce e rãu si ce e bine
Tu te'ntreabã si socoate;
Nu spera si nu ai teamã,
Ce e val ca valul trece;
De te'ndeamnã, de te cheamã
Tu rãmîi la toate rece.

Multe trec pe dinainte.
In auz ne sunã multe.
Cine tine toate minte
Si ar sta sã le asculte?
Tu aseazã-te deoparte.
Regãsindu-te pe tine,
Când cu zgomote desarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbã
Recea cumpãn-a gândirii
Inspre clipa ce se schimbã
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipã tine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si nouã toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume sã te-nchipui;
Joace unul si pe patru
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
Si de plânge, de se ceartã,
Tu în colt petreci în tine
Si'ntelegi din a lor artã
Ce e rãu si ce e bine.

Viitorul si trecutul
Sunt a filei douã fete,
Vede'n capãt începutul
Cine stie sã le-nvete;
Tot ce-a fost ori o sã fie
In prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zadarnicie
Te întreabã si socoate.

Cãci acelorasi mijloace
Se supun câte existã.
Si de mii de ani încoace
Lumea-i veselã si tristã;
Alte mãsti, aceeasi piesã,
Alte guri, aceeasi gamã,
Amãgit atât de-adese
Nu spera si nu ai teamã.

Nu spera când vezi miseii
La izbândã fãcând punte,
Te-or întrece nãtãrãii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamã n'ai, cãta-vor iarãsi
Intre dânsii sã se plece,
Nu te prinde lor tovarãs;
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenã
Lumea'ntinde lucii mreje
Ca sã schimbe actorii'n scenã.
Te momeste în vârteje;
Tu pe-alãturi te strecoarã,
Nu bãga nici chiar de seamã,
Din cãrarea ta afarã
De te'ndeamnã, de te chiamã.

De te-ating, sã feri în laturi,
De hulesc, sã taci din gurã;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacã stii a lor masurã;
Zicã toti ce vor sã zicã.
Treacã'n lume cine-o trece;
Ca sã nu'ndrãgesti nimica,
Tu rãmâi la toate rece.

Tu rãmâi la toate rece,
De te'ndeamnã, de te cheamã;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera si nu ai teamã;
Tu întreabã si socoate
Ce e rãu si ce e bine;
Toate-s vechi si nouã toate;
Vreme trece, vreme vine.

"FLACARI"
Virgil Carianopol

Sunt flacara, sunt jar, sunt para,
Merg printre oameni luminand.
Sunt ca o stea ce straluceste,
Dar nimeni nu ma vede-arzand.

Ard ca un codru ce nu piere
Sub flacarile ce-l incing,
Un codru care arde-ntr-una
Dar flacarile nu-l ating

Si ard, si ard, asa de-a randul,
Ca mii si mii de stele.
Ii luminez pe cei din preajma
Arzandu-mi visurile mele.

Stiu, se va stinge crud odata
Aceasta flacara, stindard
Da-mi pare rau ca se va stinge
Fiindca traiesc numai cat ard...


"TARE-AM FOST"...
Virgil Carianopol

Tarea-am fost, un om ca nimeni altul,
Un sucit mereu, un stramba-drum,
Mi-am dorit, cand eram jos, cu-naltul,
Iar de-acolo,unde sint acum.

Toata viata mi-o traii bolnava.
Am fost mare, atat cat eram mic.
Am suit cand am cazut din slava
Si-am cazut voind sa ma ridic.

N-am cerul la nimeni niciodata,
Chiar de-a fost sa rabd, in viata mea.
Am dat totul fara nici o plata,
Nevoind nimic sa mi se dea.

N-am lovit in nimeni.Mai-nainte
Am izbit in mine pentru-a sti
Cat ar fi durerea de fierbinte
Pentru-acel pe care l-as lovi

Am trecut prin toate totdeauna
Ne-nsemnat, mereu un suferind,
Un vulcan, afara stins intr-una,
Inauntru, insa, clocotind

Iti multumesc pentru ca ne consideri romini, oriunde am fi.Chiar ma bucur pentru asta. Asa si sintem. E adevarat, ne mai stilizam, ne mai emancipam la scolile inalte ale vestului (;)) e si adevarat ca de unii se lipeste mai mult, de altii mai putin....Chiar foarte putin....
Dar atita vreme cit nu inchidem clapa mintii si ne lasam sa invatam , avem sanse bune pe aici unde sintem cu fata spre apus dar nu intoarcem spatele Rominiei.

...Si sintem mindri ca sintem romini si ne iubim tara....
....Daca nu as mai vedea tiganii astia (de fapt nici macar nu arata tigani) la colt de strada pe aici, de cite ori ma duc la piata....Ca atunci mi-e rusine ca vorbesc aceeasi limba cu unul(una, ca fac cu schimbul...)care nu e nici schiop,arata sanatos si imbracat, si mai are si privirea aia vicleana de mincinos si sta cu mina literalmente intinsa, ca odata era sa ma duc sa il intreb daca nu il doare si daca macar se merita sa stea in frigul ala pe ciment toata ziua....

Eu una am plecat din Rominia din acuza regimului, nici macar carnet de partid nu mi-au dat, dar este adevarat, nici nu am cerut. Dar si ce am cerut nu mi-au dat, nici casa, nimic...Nici macar la bulgari nu mi-au dat drumul...Ba au mai aminat si toata excursia ca sa imi incurce mie socotelile si sa pierd si concediu si tot...
:))
Si am mai plecat ca ma saturasem sa dau tot salariul pe o pereche de blugi, ....Eeeiii...amintiri, amintiri....
Daca ma voteaza ca presedinte m-as intoarce, si as face si un pic de curatenie pe acolo....

pe copii unde vor sa stea,desi nu cred ca le-ar surade(lor cel putin)
ideea de a se stabili in RO
sunt atatea locuri de vazut in lume,poate la batranete mi-as lua o casuta pe undeva la munte sa-mi petrec amurgul vietii,desi nu prea vad s-o fac asta fara familia mea...

pe de o parte copiii au nevoie de parinti langa ei,mai ales cand sunt mici,dar si cand cresc.pe de alta parte si parintii trebuie sa lucreze ca sa asigure venit corespunzator,si asta se intampla in detrimentul timpului petrecut cu copii
pe de alta parte,nici nu poti sa-i impui femeii sau mai nou barbatului sa stea cu copiii toata ziua buna ziua
pana la urma cred ca trebuie un compromis,in sensul ca parintii sa poata lucra atat cat este nevoie,si sa fie cat mai mult cu copiii in vacante,in weeek-enduri,etc,macar sa incerce sa fie...

cred ca fiecare virsta are frumusetile ei si deci trebuie sa traim ca sa imbatrinim. daca am ramane vesnic tineri ne-am c-am plictisii si ne-am intreba cum e sa fi mai gras , mai urit sau pur si simplu mai batrin....
si apoi daca nu ar fi moartea care sa ne stea in spate cu securia ridicata.... de ce ne-ar mai fi frica?
vezi zice "ok, dar putem oare sa ne prelungim viata?" . oare merita efortul de a ne hranii rational, de a renunta la anumite placeri "nesanatoase"...... sau e mai bine sa traiesti mai putin dar sa te bucuri in fiecare clipa sau macar sa incerci ?
probabil cazul ideal e sa te educi sa-ti faca placere numai ce e "sanatos" , numai ce nu produce prea multe daune corpului.... dar nu vei trai tot timplu frustrat cind ii vezi pe cei din jurul tau ca se bucura altfel de viata?
da, poate ca ar fi frumos sa imbatrinim intinerind......si cred ca in viitor se poate ajunge la asa ceva , genetica va exploda in urmatorii ani si cine stie ce ne asteapata. eu insa ma gindesc ca ne vom uita inapoi(noi sau copii nostri) si vom zice " ce vremuri frumoase au trait parintii, bunici nostri care au avut altceva mai bun de facut decit sa-si mentina corpul intr-o stare perfecta.