comentarii

frumusetea muncii


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
despre ideea de om al planetei. O mama catre fiica ei Irina - de (anonim) la: 16/03/2005 11:58:05
(la: Generatia de afara)
Anca catre Irina
(Anca este profesor in Romania iar Irina este de 10 ani in USA -student, doctorand, postdoc)

Cred ca mesajul tipului este cam patetic. Isi plinge de mila.
Eu nu zic ca e usor. Dar eu cred ca toti suntem mai intii oameni ai planetei si pe urma ai unei tari.
Bineinteles ca venim fiecare cu amintiri si obiceiuri....asta face ca lumea sa fie mai frumoasa prin diversitate.
Bineinteles ca aveti cu totii nostalgia departarii....ce bine e la mama...DAR....toate fetele care stau cu mama pina tirziu termina prin a isi dusmani parintii.
Toate nerealizarile personale pot fi puse pe seama regimului....dar uite s-a schimbat regimul....si rominii fura capace de canal si vane de la rezervoare cu substante toxice...si isi pun prezente la cursuri la care nu su duc....asta e realitatea...
Mai e o realitate: sunt mult mai multi culegatori de capsuni si "stiptese" decit programatoare....pentru acesti oameni munca este chiar un sacrificiu. Astia nu pot vorbi de frumusetea muncii, de “ munca il inobileaza pe om” astia trag din greu si viseaza ce vor face cu banii cind vor veni in tara.
Isi fac vile superbe....si se mai duc un an la cules...si viseaza la dulcea romanie.
Din cauza “nepregatirii” lor profesionale...nu pot accede la altceva decit la bunuri materiale adunate in romania...si la speranta ca poate intr-o zi vor avea bani destui sa nu se mai duca la cules sau sa nu mai se prostitueze.
Cu “programatorii” eu sper ca este altfel.
Daca poti sa vezi lumea putin mai mare decit romania, daca te poti identifica cu lumea , cu omul, indiferent de unde este...atunci iti dai seama ca mincarea de buna calitate este peste tot si nu este sigur vorba de slana romineasca, ca prietenii din romania, au facut burta si chelie si au copii de crescut si oricum nu ar mai fi avut timp sa se intilneasca cu tine....ca nu il lasa nevasta....
Ca toate prietenele cu care faceai glume sunt acum doctorite serioase si nu au timp nici sa respire
Ca mama si tata te adora dar ca oricum nu ai mai fi putut sa stai cu ei pentru ca au devenit batrini si plictisitori...
Ca a venit timpul sa faci ceva cu mintea ta...pe planeta pamint...nu are importanta unde...da sa faci ceva bun si folositor cuiva...indiferent ce natie esta acel cineva...
Eu asa vad lucrurile.
Imi este foarte greu sa stiu ca daca am fi aproape as putea sa te ajut sa treci prin orice...sa faC SA ITI FIE MAI USOR...DAR...ma bucur ca ai avut ocazia sa te dezvolti ca om al planetei nu ca detinut in bucuresti...
Tu acum ai probleme de identitate...e normal sa fie asa...dar pot sa iti spun ca si eu am probleme de identitate...toti ne intrebam cine suntem noi...ce vrem noi...
Totul este sa mergem mai departe si sa incercam sa facem bine celor din jur. Multi , putini...nu are importanta...binele se va intoarce sub o forma subtila...si ne va umple de bucurie.
Reactia mea la articol este clara...mi se pare o prostie sa ne lamentam...trebuie sa facem in orice zi data de Dumnezeu : ceva bun pentru mine, ceva bun pentru altii, asta include orice ( mincare, invatatura, ...) si atunci nu are importanta unde te afli pe planeta.
Tara de dor este o inventie a lenesilor care nu au curajul sa ia viata in piept. E mult mai usor sa zici ca nu ai avut noroc, ca nu ai avut conditii, ca nu a fost regimul care trebuie...
De fapt viata face ca toti sa ne ratam in final…indifferent unde pe planeta….Dar ragazul pina la ratarea finala se poate petrece in multe feluri. Eu sper din suflet ca voi veti intelege ca viata voastra este acolo unde munciti, acolo unde iubiti, ca noi suntem cu voi indiferent unde ati fi...pentru ca suntem in singele vostru, in mintea voastra. Iar Romania este cu voi , indiferent unde sunteti.
In trecut era firesc sa existe acest dor...disperare...pentru ca odata plecat nu mai puteai sa te intorci...
Dar acum in conditiile in care voi veniti de doua ori pe an acasa...sa ii scoateti in oras pe cei din romania...nu ti se pare putin schimbata situatia?
Daca nostalgia este pentru dulcele “far-niente” CARE SE PRACTICA IN ROMANIA..atunci e de inteles....dar daca este vorba de nostalgia dupa viata adevarata(munca, munca, iubire)astea sunt peste tot( independent de sarmalute si palinca)si fie vorba intre noi...cind se fac sarmalutele sunteti acasa intotdeauna.

Eu sunt mai dura...imi pare rau daca te-am bruscat un pic.

Eu sunt sigura ca drumul lung pe care l-ai facut pina acum te va ajuta sa fi un om al planetei . Sa poti sa faci bine acolo unde te trimite viata, sa nu fi ostatecul unui loc. Toti cei care sunt legati de un loc, dintr-un motiv sau altul, sufera de dorul de duca. Se gindesc ca s-au ratat pentru ca nu au vazut lumea. Asta e legea firii. Intotdeauna crezi ca altii traiesc mai din plin decit tine.

Maama ce scrisoare lunga...
Te pup...am uitat ce fac....mama .
Ps. AAA chestia asta este de-a dreptul stupida:
"O generatie pierduta. O generatie care spera sa se reintoarca, odata si odata. La parinti, prieteni lasati in urma, iubiri de demult. La mamaliga de odinioara, la sarmalute, cozonac, palinca, slanina afumata. La colidele de Craciun, la ciocnele oualor de Pasti. La bunici, la copilarie, la Romania pe care ne-o amintim, la Romania pe care o purtam in suflet.

O Romanie, din pacate, disparuta. Pentru totdeauna."

Cine ii tine frate sa se intorca daca e asa de buna slana cu mamaliga?
Ce e aia generatie pierduta?
Toate generatiile sunt pierdute.
Nici o generatie nu a rezistat vesnic, toate s-au pierdut.

Romania disparuta...e aici asa cum a fost de veacuri...toti fura, toti mint, nu te poti baza pe nimeni....toti au garduri inalte sa nu vada vecinul ce a mai furat in ultima vreme.
Generatia tinara fura la fel...la cursul meu fura prezente (ii pun pe aia care nu sunt) si copiaza la examen cu telefonul....
Deci nu va ingrijorati...romania este aici...aceiasi...doar ca se fura mai calificat.
#39547 (raspuns la: #30786) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Vechimea de munca nu conteaza - de (anonim) la: 13/06/2004 23:06:10
(la: Casatorie in Franta)
Vechimea de munca nu conteaza.Toate studiile pe care l-ati facut in romania nu au nici o valoare(un medic trebuie sa refaca 3 ani de universitate iar o asistenta 1,6ani) mai mult conteaza daca stii sa faci efectiv ceva.Cunoasterea limbi la perfectie scris si citit este absolut necesara înainte de a putea ocupa o orecare functie de birou, as putea spune chiar si accentul.Traiesc de 14 prin europa de west si am cunoscut multi doctori si ingineri care pentru a pute trai, faceau munci de curatenie de birouri si spalat geamuri unii s-au intors in romania si cred ca astazi sunt mult mai bine. Casatoria cu un cetatean din vest va deschide numai poarta unui sejur care in definitiv nu prea are mult de invidiat.Francezii sau ceilalti când vad frumusetea romancelor le atârna limba pina la calcâe.Înainte de a va angaja pe o cale a necunoscutului încercati sa faceti mai întâi o visita sa vedeti unde puneti picioarele.S-ar putea sa aveti surprize mai putin placute.
#16201 (raspuns la: #14484) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fiecare varsta are frumusetea - de Daniel Racovitan la: 04/09/2003 05:16:36
(la: Cei mai frumosi ani...anii de liceu)
Fiecare varsta are frumusetea ei, nici una nu semana cu celelalte, si are particularitatile ei. Ideal e sa stii sa iei ce e mai bun din fiecare etapa a vietii.
Prezentul - de sergiu la: 21/10/2003 12:00:31
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
Cind am scris ca Franta si Italia mi se par inapoiate mi-am cerut scuze si m-am referit la prezent si nicidecum la trecuturile lor istorice si culturale, pe care le admir.Voi continua sa le vizitez cu multa placere. De trait acolo... nu.
Sa luam Italia. Nu se poate sa nu simti fiori cind te gasesti in Capela Sistina, in Colliseum, sau in bisericile vechi in care ingenunchezi fara sa-ti dai seama fiindca ti se pare ca esti in prezenta lui Dumnezeu. Nu este posibil sa nu apreciezi frumusetea oraselor si a oamenilor. Italienii mi se par foarte placuti. Sa stai asezat la o masa de restaurant apreciind bucataria lor excelenta, sa admiri originalitatea si gustul in frumos.
Dar trebuie sa-si miste c...l si sa-l puna la munca caci au cam uitat ca tot ce-au realizat in trecut a fost prin munca staruitoare. Nihil homini natura sine magno labore dat.
Cind am numit Italia inapoiata nu ma refeream la zilele de gloria din Renastere si nici la realizarile monumentale din timpul Imperiului Roman. Ma refeream la prezent.
Lenea si socialismul le-au taiat avintul. Cred ca inca folosesc conductele de apa de pe vremea lui Traian. Drumurile care duceau la Roma din orice colt al imperiului au nevoie de operatii estetice. Serviciile au scazul la nivel slabut; taximetristul te poate insela la fel ca in R.
Sint la servici si trebuie sa ma opresc aici... La Franta si Germania: cu xenofobia lor nu vei deveni niciodata francez sau german. Si la ei socialismul si in plus ura de vecini le-a taiat avintul.
Sanatate si succese.
#1795 (raspuns la: #1767) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
a munci/a gandi - de Catalina Bader la: 05/11/2003 04:35:59
(la: "Nu exista intelectuali")
Ce-ar fi sa muncim gandind?
si sa gandim muncind?
#3308 (raspuns la: #3307) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce spune noul cod al muncii, proaspat legiferat - de sanjuro la: 10/11/2003 08:04:53
(la: Angajarea conditionata de un test de sarcina obligatoriu...)
Art. 5. - (1) În cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii.
(2) Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, vârsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, este interzisa.
(3) Constituie discriminare directa actele si faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferinta, intemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii.
(4) Constituie discriminare indirecta actele si faptele intemeiate in mod aparent pe alte criterii decât cele prevazute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminari directe.


Prin urmare orice femeie careia i se cere acest test de sarcina de catre angajator, trebuie sa prezinte judecatorului dovada acestui lucru, (inregistrare video, etc), si poate cere despagubiri insemnate acuzandu-l de discriminare.




sanjuro
Testamentul lui Arghezi...intreg - de Madalina la: 22/11/2003 20:45:05
(la: Poezii !!)
Poezia se numeste "Testament" si este intr-adevar superba! Asa incit, iat-o intreaga...cu toata placerea!

Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte,
Decât un nume adunat pe o carte,
In seara razvratita care vine
De la strabunii mei pana la tine,
Prin rapi si gropi adanci
Suite de batranii mei pe brinci
Si care, tinar, sã le urci te-asteapta
Cartea mea-i, fiule, o treapta.

Aseaz-o cu credinta capatai.
Ea e hrisovul vostru cel dintai.
Al robilor cu saricile, pline
De osemintele varsate-n mine.

Ca sã schimoam, acum, intaia oara
Sapa-n condei si brazda-n calimara
Batranii au adunat, printre plavani,
Sudoarea muncii sutelor de ani.
Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite
Eu am ivit cuvinte potrivite
Si leagane urmasilor stapani.
Si, framantate mii de saptamani
Le-am prefecut în versuri si-n icoane,
Facui din zdrente muguri si coroane.
Veninul strans l-am preschimbat în miere,
Lasand intreaga dulcea lui putere
Am luat ocara, si torcand usure
Am pus-o când sã-mbie, când sã-njure.
Am luat cenusa mortilor din vatra
Si am fãcut-o Dumnezeu de piatra,
Hotar inalt, cu doua lumi pe poale,
Pazand în piscul datoriei tale.

Durerea noastra surda si amara
O gramadii pe-o singura vioara,
Pe care ascultand-o a jucat
Stapanul, ca un tap Injunghiat.
Din bube, mucegaiuri si noroi
Iscat-am frumuseti si preturi noi.
Biciul rabdat se-ntoarce în cuvinte
Si izbaveste-ncet pedesitor
Odrasla vie-a crimei tuturor.
E-ndreptatirea ramurei obscure
lesita la lumina din padure
Si dand în varf, ca un ciorchin de negi
Rodul durerii de vecii intregi.

Intinsa lenesa pe canapea,
Domnita sufera în cartea mea.
Slova de foc si slova faurita
Imparechiate-n carte se marita,
Ca fierul cald imbratisat în cleste.
Robul a scris-o, Domnul o citeste,
Far-a cunoaste ca-n adancul ei
Zace mania bunilor mei.

#4953 (raspuns la: #4935) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mentalitatea muncii.. - de Jimmy_Cecilia la: 27/11/2003 03:06:50
(la: Diaspora.. sa fie chiar 2 tabere ???)
Mgroza,
fiecare tara are specificul ei, cu o mentalitate a muncii proprie tarii.
Cand nu ai nici o experienta de lucru intr-o tara, indiferent de experienta dobandita in alta parte, esti considerat debutant!
timp de 1-2-3 ani, si platit cu un salariu de debutant.

Nu numai in Franta, dar in toate tarile din lume.

Insa nimeni nu te opreste, ca dupa ce ai un certificat de lucru de 3 ani, sa schimbi de intreprindere, de loc de lucru pt avantaje superioare salariale,
sau sa negociezi chiar in cadrul acelei intreprinderi.

Totul depinde insa de valoarea profesionala, daca poti dovedi ce stii si ce esti capabil sa faci (mai mult decat ceilalti) ce poti aduce in plus intreprinderii.
Depinde de capacitatea profesionala de a face lucruri noi, sa descopere, sa inventeze, sa depuna brevete, sa aiba un bun contact si o integrare perfecta intr-o echipa.

Franta, la fel ca alte tari din Europa sau Occident, da posibilitatea sa-ti faci propria ta intreprindere, sau daca esti medic, sa-ti deschizi cabinetul tau sau sa te asociezi in alte cabinete.

Dar si aici, se va pune problema integrarii, cunoasterii mentalitatii domeniului respectiv si al valorii profesionale, al formatiei continue, al capacitatii de munca.

In Franta, sunt multe exemple de romani-patroni, care au facut ceva fara sa aiba bani, doar cu valoarea lor profesionala. Banii ii gasesti la banci, daca ai un proiect valabil, care se incadreaza intr-o cerere a pietei..

Daca poti dovedi ce stii si de ce esti capabil, chiar si in calitate de salariat poti ajunge sa depasesti pe localnici...

Dar totul este legat de o alegere personala, sa stii ce vrei si sa lupti sa reusesti.

Reusita este legata intotdeauna de sacrificii personale, de multa munca... nimic nu-ti cade din cer...
#5303 (raspuns la: #5294) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Buna intrebare! De fapt am avut o serie de slujbe. Am muncit intr-o fabrica, am spalat vase, etc. Nu am lucrat intr-un supermarket, dupa
cum spune presa. Am lucrat la un magazin general, unde am fost
casier, am vindut televizoare. La inceput mi-a fost rusine de toate
slujbele pe care le-am avut, dar mi-am dat seama ca rusinea era a
mea si numai a mea. Mentalitatea romaneasca cu care am venit, ca munca e impartita in munca de jos si cariera....s-a dizolvat repede aici. Muncesti, iti iei checkul la banca, iti platesti datoriile. Nu e nici o rusine in asta. Nu spun ca societatate americana nu e
stratificata (desi idea asta este una dintre iluziile initiale), dar
aici munca e onorata, chiar pina la punctul ca nu mai stim cum sa ne
petrecem timpul liber (acum vorbeste americanul din mine).
Totul a fost atit de nou, totul atit de proaspat, ca m-am simtit
"acasa" imediat. Desi am avut sentimente ambivalente despre noua mea
tara, m-am renascut din momentul in care am aterizat in New York.
Naivitate? Bineinteles! Dar in acel moment naivitatea mi-a folosit ca
un zid de aparare.
Am pictat din primele saptamini, cu o foame pa care n-o mai simtisem
de mult. In Romania, daca n-aveai pile, de-abia gaseai materiale. La
un moment dat, prin anii 80, am folosit pasta de dinti pentru ca nu
puteam gasi albul de titan in magazinele Fondului Plastic. La
institut se intra in functie de ce rude aveai, cu noroc, sau (ca
fata) cu cine te culcai. In liceu stiam dinainte cine va intra la
"Grigorescu." Asta nu lasa prea mult loc pentru cei saraci, ca mine,
care se zbateau sa deseneze, de bine, de rau, cu incapatinare si
speranta. Au fost si exceptii, bineinteles, citiva dintre fostii mei colegi sint personalitati importante ale artei contemporane romanesti. Sa ajunga unde sint astazi, le-au trebuit doze triple de curaj si perseverenta.

Am pictat multe peisaje romanesti, multe bazate pe vederile pe care
le-am luat din tara, multe pictate din memorie. Mai am citeva zeci de
lucrari de acum zece, doisprezece ani, si acum regret ca am vindut
majoritatea lor. Sentimentale? Poate, dar au fost sincere, nascute
din dorul de tara.
Lucram 8 ore pe zi ca vinzator, apoi ma duceam acasa, intr-un
apartament ieftin, unde jumatate de chirie era platita din ajutorul
HUD american (un ajutor financial pentru emigranti sau cei cu salariu sub limita saraciei) si pictam pina la miezul noptii. Cred ca pictura, ca si scrisul, m-au aparat de singuratate.
Nu ca aveam de o validare materiala a artei mele, dar cind mi-am vindut prima pinza cu trei sute de dolari in 1990, nu pot ascunde ca m-am simtit foarte, foarte mindru.
Apoi m-am inscris la facultate, desi de-abia incepusem sa "ghicesc"
limba. A fost un drum greu, incet, singuratic, frumos, care m-a
invatat despre umilinta, prietenie, tradare, natura umana in general.
Am primit burse in primii doi ani, si apoi am inceput sa-mi platesc
studiile. E o evolutie similara cu pata de grasime: incet, dar sigur.
Spun "a fost," dar drumul nu s-a terminat inca.

Cred ca n-am avut un "stil" pina prin 1997. Pina atunci totul a fost
cautare. Uneori ai idei pe care nu le poti aplica pentru ca nu stii
cum. Alteori, esti bun din punct de vedere tehnic, dar ideile sint
sarace. Miracolul se intimpla cind ideile iti intilnesc posibilitatile tehnicile.

Am citit si citesc enorm. Luam autobuzul la New York ca sa vad toate
expozitiile pe care le puteam vedea. Sint interesat in orice. Cind am
inceput sa scriu in engleza, schitele au inceput sa se amestece cu
fragmente de povestiri, frinturi de linii sa se interfereze cu
frinturi de idei. Am inceput sa incorporez text in picturile mele. La
inceput, mai mult ca grafica, frumusetea scrisului de mina amestecata
cu frumustetea unei culori, sau cu gesturalitatea unei linii. Astazi
colectionez scrisori vechi, fotografii anonime, care isi gasesc o
noua viata in lucrarile mele.

Problema cu cautarea unui stil este dificila: incerci sa pictezi ca
maestrii pe care-i admiri (bineinteles ca asta nu e o solutie), iti
dai seama ca ceea ce faci sint copii dupa artistii pe care-i admiri.
Cred ca trebuie sa uiti aproape tot ceea ce ai invatat ca sa ajungi
la un stil personal. E o vocatie destul de trista: pianistul da
concerte, e definit de o audienta, actorul deasemenea. Artistul
vizual e "redus" la micimea monastica a atelierului. John Cage
vorbeste foarte frumos despre starea asta, cind spune: "Cind lucrezi,
toti sint in atelierul tau: trecutul, prietenii, lumea artistica, si
mai mult decit orice, toate ideile tale. Toti sint acolo. Dar in timp
ce continui sa pictezi, ei incep sa plece, unul cite unul, si esti
lasat singur. Apoi, daca esti norocos, chiar si tu insuti pleci."
(traducere aproximativa).

O mare diferenta pentru mine a facut-o descoperirea artei americane,
pe care am detestat-o sau ridiculizat-o in Romania, pentru ca n-am
stiut nimic despre ea. Dupa citiva ani, am inceput sa descopar
vitalitatea ei nemaipomenita. Sint norocos ca am prieteni artisti aici care sint de 100 de ori mai buni decit mine (nu in sensul competitiei, arta n-are de-a face cu sportul), dar in sensul ca sint unici, in sensul in care arta lor e ca o continua lectie pentru mine.
Sint flamind de a invata. Prietenii mei mi-a dat curajul de a
experimenta, de a incerca lucruri noi, indiferent de opinia celor din
jurul meu.
Acum, ca profesor, pot sa spun ca invat multe si de la studentii mei.
Invat ceva in fiecare zi. E o bucurie aproape copilareasca de a fi in
atelier si a "crea" ceva. Arta e un mod de a te minuna zilnic, si in acelasi timp, dupa cum bine zice Twyla Tharp, un mod de a zice: multumesc.

Spun, mai in gluma, mai in serios, ca cea mai buna lucrare a mea este
lucrarea pe care n-am pictat-o inca. Cea mai reusita expozitie pe
care am tocmai avut-o aici, in octombrie, a fost culminarea acestor cautari. Dupa 14 ani de la plecare pot sa spun ca nu imi este
rusine de arta mea. Cred ca am inceput sa dezvolt un limbaj care e al
meu si numai al meu.
#6952 (raspuns la: #6816) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
munca in strainatate - de Catalina Bader la: 21/01/2004 04:19:42
(la: Romania e in rahat pan' la gat. Solutia?)
Legalitate si bani multi

Anul trecut, peste 46.000 de romani au plecat la munca in strainatate prin Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (OMFM) si prin Patronatul ACORD. Alte zeci de mii de persoane au plecat pe cont propriu. Salariile pe care romanii le castiga in strainatate sunt mult mai mari decat cele pe care le-ar primi in tara. Numai cei care au plecat prin intermediul OMFM au castigat, in total, in 2003, aproximativ 101 milioane de euro. Banii, care in majoritate se intorc in tara, au doua tinte: familia si diverse investitii. Lipsa locurilor de munca din tara si salariile mici i-au determinat pe zeci de mii de romani sa isi caute norocul in strainatate. Daca la inceputul anilor ‘90 oamenii plecau “la risc”, ajutati de cunostinte sau in baza unor promisiuni, aparitia firmelor care intermediaza gasirea unui loc de munca in straina tate a modificat piata. Roma nii, care isi gasesc un job in strainatate prin Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca sau prin firmele private, au asigurari medicale, contracte si venituri sigure. Diferenta dintre salariile primite in tara si cele din strainatate este foarte mare. Astfel, in tara, salariul mediu lunar este de aproximativ 5 milioane de lei, echivalentul a 120 de euro, in timp ce in strainatate, salariul mediu pe care il primeste un roman este de aproape 1.000 de euro.

Germania si Spania sunt in top

Ofertele de locuri de munca in strainatate sunt foarte variate, in functie de firma care intermediaza plecarea. Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca, institutie aflata in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, a intermediat anul trecut locuri de munca atat in industrie, agricultura, gastronomie, cat si in domeniile hotelier, sanitar si construct ii de masini. Germ a n i a , S p a n i a , Elvetia, I t a l i a , Q a t a r , Ungaria si SUA sunt tarile in care au plecat roma nii anul trecut prin OMFM. Suma totala pe care au castigat-o in 2003 cei peste 40.000 de romani care au plecat prin Oficiu este de 101 milioane de euro. La preselectiile organizate de OMFM, romanii care isi doresc sa plece la munca in strainatate formeaza cozi uriase, ajungand uneori sa doarma in strada, doar pentru a nu pierde randul. Pentru 2004, in perioada 27-30 ianuarie, OMFM organizeaza preselectie pentru locuri de munca in agricultura spaniola. Potrivit ofertei angajatorilor iberici, vor fi selectate 600 de persoane.

Peste 6.000 de medieri ale ACORD

“Lucram cu persoane calificate, cu oameni pentru care putem negocia salarii bune”, sustine Roxana Prodan, presedintele Patronatului Agentilor Economici Acreditati p e n t r u Ocuparea si Plasarea Fortei de M u n c a (ACORD). Anul trecut, prin Patronat au plecat la munca in strainatate peste 6.000 de persoane.

Cu sau fara comision

Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca nu percepe nici un comision pentru inscrierea in baza de date sau pentru medierea unui loc de munca in strainatate. Comisionul perceput de firmele care fac parte din Patronatul ACORD pentru inscrierea in baza de date este de aproximativ 600.000 de lei. “Dupa ce este platita taxa pentru procesarea datelor, omul nu mai trebuie sa dea nici un ban pana nu este semnat contractul, adica pana nu ii gasim un loc de munca. Noi ne ocupam de traduceri si de legalizarea actelor, iar comisionul platit de roman in momentul in care pleaca este de 300-400 de euro, in functie de fiecare tara si domeniul in care urmeaza sa munceasca”, spune Roxana Prodan. Cel mai greu de obtinut este primul contract. Dupa aceea este mult mai usor. Perioada pentru care sunt semnate contractele variaza in functie de tara, de domeniul si de firma care intermediaza. Perioada minima este de trei luni, iar cea maxima este de doi sau trei ani.

Venituri inzecite fata de cele din tara

Salariile romanilor care pleaca in strainatate sunt, in medie, de 1.000 de euro. Acestea depind insa de domeniul si tara in care lucreaza fiecare. Cele mai mici salarii sunt cele pentru muncile necalificate in agricultura si in industrie, adica in jur de 1.000 de euro lunar. Persoanele calificate, care lucreaza in domeniul sanitar, petrolier sau industrie, pot castiga lunar sume de pana la 3.500 de dolari. Saptamana aceasta, peste 5.000 de persoane s-au adunat in fata Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca pentru a se inregistra in baza de date a institutiei. Chiar daca miercuri OMFM trebuia sa inregistreze doar femei care doreau un loc de munca la cules de capsuni, la preselectie s-au prezentat femei si barbati care indeplineau doar partial cerintele.

Conditii de munca si cheltuieli

Conditiile de munca si de cazare difera in functie de domeniu si de tara. Daca unii sunt multumiti de ceea ce gasesc in tara in care urmeaza sa lucreze, unii dintre capsunari, dezamagiti de Spania, spuneau ca locuiau in baraci din tabla .n care ploaia intra prin zeci de gauri, cu gratii la usi si la ferestre. In Spania, romanii cheltuiesc lunar, in medie, 50 de euro pe mancare si telefoane. Costurile cazarii sunt fie suportate de firmele straine, fie sunt platite de catre lucratori. Daca romanii nu isi respecta obligatiile contractuale, angajatorii au dreptul sa ceara incetarea contractului; daca nu se intorc in Romania dupa incetarea contractului, lucratorii primesc interdictie intre un an si cinci ani pentru spatiul Schengen.

Documente obligatorii

Acte necesare pentru inscrierea in baza de date a OMFM si a Patronatului ACORD:
- copie legalizata dupa cartea de munca si/sau contractul de munca in original si copia acestuia;
- copie legalizata dupa certificatul de calificare profesionala;
- copie dupa buletinul sau cartea de identitate
(cu o valabilitate de cel putin 6 luni);
- copie dupa pasaport (cu o valabilitate de cel putin 6 luni);
- adeverinta de la medicul de familie care atesta ca cel in cauza este apt de munca din punct de vedere medical;
- cazier judiciar valabil;
- curriculum vitae;
- fotografii tip pasaport;
pentru inscrierea in baza de date a Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca mai este nevoie de recomandare de la ultimul loc de munca si fisa individuala (dupa modelul aflat la Oficiu).
Despre permisul de munca in Irlanda - de (anonim) la: 14/02/2004 19:30:33
(la: Irlanda are nevoie de 100.000 de imigranti)
Din pacate niciuna.Nu ti se aproba schimbarea tipului de viza in IRLANDA,adica din cea de turist intr-o viza de munca.Singura sansa si cea mai sigura cale este de a-ti gasi un angajator irlandez care sa-ti trimita in romania contractul tau si in acest fel Consulatul Irlandei la Bucuresti sa-ti acorde o astfel de viza.Multa bafta!
#9634 (raspuns la: #9548) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Cum o plecare la munca, in s - de Daniel Racovitan la: 25/02/2004 02:53:23
(la: Romani in strainatate)
"Cum o plecare la munca, in strainatate, poate starni "oprobiul public"? Eventual poate starni invidie"

Ei na, bineinteles ca e invidie. Orice copil de cinci ani isi da seama.

..................................................................................
"aceste cuvinte ne doare" (sic)
#10520 (raspuns la: #10517) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cum ma simt cind merg in Romania? - de LMC la: 24/03/2004 17:55:19
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Desi sint in America de 19 ani inca nu mi-a iesit din singe traditia Romaneasca sau mai bine zis cultura cu care am crescut. Venita de la virsta de 13 ani ai crede ca sint "americanizata" ca nu-mi pasa de Romania sau de cei din ea, dar adevarul este ca inca nu mi-am uitat tara.

Prima data cind am mers in Romania a fost in '96 apoi am mers din nou in '97, am mai fost in '02 si mai recent am fost asta iarna. De fiecare data cind am mers am fost socata de unele lucruri iar altele m-au impresionat. Socul intotdeauna apare cind am de-a face cu oameni care se ocupa cu publicul (vinzatoare, administratori din banci etc.). nivelul de "customer service" din Romania este egal cu zero sau mai bine zis in minus. Foarte rar cind intilnesti persoane amabile sau zimbitoare sau care sint dedicati serviciului pentru care sint platiti sa-l faca. Apoi, ce sa mai spun, majoritatea oamenilor vor sa te insele intru-un fel sau altul. Minciuna si coruptia sint cele mai distrugatoare plagi a Romaniei.

Ceea ce ma impresionat in schimb este frumusetea cruda a tarii, frumusete care daca oamenii din Romania ar sti sa o aprecieze ar fi recunoscuta in toata lumea. Din pacate mizeria si gunoaiele de pe strada distrage ochiul de la aceste frumuseti.

In 2002 si 2003 am avut prilejul sa merg si prin tarile din vecinatatea Romaniei. Am mers in Ungaria, Austria, Slovakia, Italia, si Elvetia. Binenteles nivelul Romaniei in ce priveste curatenia este sub orice critica, ca sa nu mai spun despre sosele, organizarea oraselor si mentinerea business-urilor. Parca Romania a ajuns sa fie coada Europei. Nu degeaba Francezi isi bat joc de noi de parca am fi toata tara o natie de tzigani.

Si pentru cei care vor sa stie care este diferenta intre a trai bine in Romania si a trai bine in America vreau sa le spun ca diferenta din pacate este in nivelul de onestie si munca. In Romania este foarte greu sa-ti faci o viata buna fara ca sa nu minti, fara ca sa nu inseli sau sa calci legea, in America este invers. Aici daca esti onest si-ti faci treaba cum trebuie ajungi departe. Totul depinde de tine si de vointa ta, si binenteles aici poti sa-ti vezi rodul munci. In America se munceste mult, dar asta a facut America puterea numarul unu. A munci, chiar daca muncesti la curatenie sau la stiu eu ce munca care in Romania este clasificata mai jos, este o onoare. Cunosc oameni care au inceput de la nimic, facind curatenie cum s-ar zice, si acum sint milionari. Binenteles nu poti face nimic peste noapte, dar incetul cu incetul poti ajunge departe.

Sint mindra ca sint Romanca, dar multumesc lui Dumnezeu in fiecare zi pentru ca sint in America, si pentru toate binecuvintarile care mi le-a dat mie si familiei mele, si doresc sa pot sa-mi impart binecuvintarile si cu alti oameni care inca nu au avut prilejul sa simta binecuvintarile acestea.
Vechimea in munca - de (anonim) la: 27/04/2004 01:13:59
(la: Casatorie in Franta)
Sunt constienta ca nimeni nu tine cont de vechimea in munca... de asta nu se tine cont nici la firma franceza la care lucrez in prezent... din punctul asta de vedere suntem toti egali...

Vroiam sa stiu daca se tine cont la pensie :-)... o data si o data ajungem si acolo... si cred ca din tinerete trebuie sa te ingrijesti ca sa ai ce manca la batranete... :-)

Mai ales tinand cont ca in Franta trebuie sa cotizezi ceva timp ca sa ai parte de o pensie decenta...

Deci pentru cei 7 ani de aici voi primi o pensie de la statul roman? asta ca sa stiu cam ce acte, dovezi sa cer de la firma cand plec...
clasificarea muncii - de AlexM la: 26/06/2004 12:47:21
(la: Emigratia spala WC-urile (?))
nici eu nu am inteles acest lucru. A spala un WC este cel putin in west mult mai placut decat sa-l desfunzi de exemplu. Ca atare munca unui spalator de wc-uri poate fi mult mai placuta decat a unui instalator care trebuie sa-l puna din nou in functie pentru ca s-a infundat.
In fond aparent problema nu este ce munca faci ci modul in care vezi clasificarea muncii. Probabil ca modul de a vedea munca pe criterii de tipul "aia e super, aia e huideo" este legat de un anume gen de a fi. Si in general românii au problemele lor cu a fi . A fi cineva, a arata ca tu esti cineva, a arata ca tu ai reushit ceva, a arata cat iashti tu de bun. In fiecare din noi se pare ca zace un mic megaloman si din acest punct de vedere pare-se ca Ceaushescu ne-a reprezentat perfect. Noi avem o parere foarte buna despre noi , stem mai buni ca ungurii si ca toti slavii la un loc si in fata italienilor (dreacu ei de macaronari!!)nu plecam capul ci numai injuram ca ei au avut mai mult noroc. Spaniolii si portughezii sint oricum departe si oricum sint nishte "janghine" francezii sint nishte puturosi (mai rau ca noi?) si nishte fonfaiti care nici bine a vorbi nu stiu si daca am fi avut noi sansa eram mult mai buni ca francezii ( noi n-am avut colonii, d'aia "sic"). Rusii (ai dreacu betivi nenorociti) nu au reushit sa treaca peste noi cu chinezii si turcii si arabii nici nu ne comparam ( alte rase, negriciosi si cu religii si obieciuri anapoda) cu indienii ce sa zicem ( fuji dom'le nu avem noi tsiganii noshtrii? lasa ca-i stiu io nu-mi vorbi mie de al'di indianu), grecii sint nishte fraieri ca oricum au pierdut mereu cand a facut o afacere un grec cu un român ( numa calimera calispera, hai lasa-ma si du-te la tesaloniku lu tac'tu d'aci). Cu Albanezii nu ne comparam ( aia sunt salbateci dom'le, traiti in padure, nu alta !!!) asa ca cine mai ramane? Pai mai raman germanicii. Nemti, scandinavi, anglo-saxoni. Dom'le astia sint dati dreacu ! Cu astia mai ne trebe vreme si multa apa pe Dunare sa ne punem cu ei. Dar ne place sa ne comparam cu ei si sa aratam ca oricum, cat ar fi ei de buni (buni numa technic dom'le, technica si disciplina in rest sunt vai mama lor) sint timpiti si nu au cultura (individu' in general Dom'le ca nu vorbeam acu de Schiller !!), vad precum calul numa in fata, barbatii oricum nu sint buni la pat, betivi ordinari ( ca si verii lor rusnacii), femeile nishte curve s a m d.
Mda.. se pare ca de fapt "munca de jos" este numai imaginea in oglinda a imaginiii noastre interioare. Avem o prea buna impresie despre noi care de cele mai multe ori , nu e justificata. Face bine intradevar sa ai incredere in tine dar sa sepram ca nu orbim din cauza asta:-)))

#16800 (raspuns la: #16790) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
o munca cinstita nu e rusinoasa... - de Jimmy_Cecilia la: 26/06/2004 20:22:53
(la: Emigratia spala WC-urile (?))
sa fie o propaganda comunista inainte de 1989, dar este si o parte de adevar pt multi..
ajungeai intr-o tara necunoscuta, trebuia sa inveti limba, sa obtii statutul de refugiat politic, sa echivalezi diplome (pt unii), dar trebuia sa dormi undeva si sa mananci in asteptare...

eu personal am facut menajul la inceput, in trecere: spalam si wc-ul ...doar dupa 8 luni in FR am gasit un servici de inginer..
daca ar fi sa reincep, as face la fel si nu mi-e rusine!
am muncit cistit si mi-am castigat viata cinstit, in asteptare de a-mi gasi un servici.
orice munca cinstita merita respectul!
domnitorul stefan - de (anonim) la: 10/07/2004 18:31:27
(la: Stefan cel Mare si... Sfant)
Interviu cu Inalt Prea Sfintia Sa Pimen, Arhiepiscopul Bucovinei

Anul Domnitorului Stefan Cel Mare si Sfint

Pe Arhiepiscopul Pimen l-am intilnit prima data in vara lui 1991, in timp ce era cocotat pe un acoperis. Venisem impreuna cu profesorul de teologie si preotul Constantin Hrehor la Suceava, din parohia sa, Granicesti, apartinind judetului sucevean, ca sa vad eforturile de construire a primului azil de batrini finantat de catre biserica ortodoxa româna.

Sus acolo, pe acoperisul locuintelor pentru batrini, in constructie, I. P. Sfintia Sa aruncase un halat colbuit peste sutana preoteasca si cu doua cuie infipte la briu, se muncea sa bata pe un al treilea cu un ciocan, in tigla noua, cot la cot cu muncitorii tocmiti sa construiasca azilul. Acest azil este construit in stil brincovenesc, cu o splendida capela bizantina in centru, cu peretii de var, noi, albi ca neaua si ingrijeste deja pe cei batrini si ramasi fara suport, la scurta distanta de chiar cetatea lui Stefan.

O data cu planificarea Jubileului Domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna, pe 2 iulie a.c., am intocmit cu parintele Hrehor urmatoarele intrebari, la care I. P. Sfintia Sa a avut bunavointa sa ne raspunda.

intrebare: Sfintia Voastra, sinteti pastorul sufletesc si un bun patriot al Sucevei si al Radautului. Sub patronajul dumneavoastra si al Bisericii Ortodoxe Românesti se va organiza in luna iulie a.c., in Bucovina, un eveniment important pentru neamul, cultura, istoria si biserica româneasca, si care are si importanta europeana: Sarbatoarea dedicata Voievodului Sfint Stefan cel Mare. Va invitam sa rostiti un cuvint, in acest sens, pentru cititorii români din America, si din restul lumii, mai ales ca in activitatea monahala din tinerete ati servit si ca ghid al Manastirii Putnei! De asemenea, va rugam sa ne spuneti cum prevedeti ca se va desfasura acest eveniment, si din punct de vedere bisericesc si din punct de vedere laic!

I. P. S. Sa Pimen: Stefan cel Mare este prezent in inima fiecarui român. Stefan cel Mare a fost, in mod ecumenic, chiar aparatorul catolicilor, in lupta sa contra paginilor, fiind numit atit de catre Papa de la Roma cit si de catre cronicarii straini "atletul lui Christos". Domnitorul a avut o asprime foarte mare fata de invadatori, trecindu-i prin ascutisul sabiei, si care a dus, la multi români slabi, sa se intrebe de ce a trebuit sa fie atit de aspru cu localnicii tradatori si cu strainii invadatori. Acesti oameni insa au uitat sa (si sa-si) aminteasca de patimile poporului român suferite din cauza acestor tradari si invazii. Stefan cel Mare nu lua prizonieri si asta se datora nu atit razbunarii, cit factorilor de inspaimintare a dusmanilor, dar si factorilor economici, de a nu trebui sa ia din soldatii de pe front ca sa-i transforme in gardieni de prizonieri.

Sa nu uitam, de asemenea, ca Voievodul lupta cu invadatori care l-au atacat, citeodata, chiar simultan, din 3 parti si au fost veniti de la 7 natiuni, ca sa atace pe pamintenii români din Moldova. insa Stefan cel Mare n-a facut moarte de oameni nevinovati si nici n-a fost un sadic; folosea executarea invadatorilor si pe a tradatorilor ca arma de aparare si atit. Stefan s-a luptat si cu boierii mai slabi, care cereau predarea Tarii strainilor in schimbul mentinerii confortului si a privilegiilor lor, insa poporul in mare, l-a judecat prin prisma luminii crestine si Biserica l-a declarat Sfint din motive bine intemeiate, atit istoric cit si spiritual. Desigur ca si Stefan cel Mare a gresit, ca om, citeodata, insa ca Voievod si ca Aparator al neamului românesc n-a gresit niciodata! in privinta greselilor omenesti Dumnezeu l-a iertat; in privinta meritelor ca domnitor si crestin, poporul românesc si Biserica l-au sanctificat.

Maria Sa a dus si o viata predominant religioasa si crestineasca de-a lungul intregii sale vieti. Acesta este Voievodul Sfint Stefan cel Mare: OM credincios, OM milostiv, OM postitor, OM rugator, neintrecut patriot român.

Românii l-au simtit ca pe un parinte, si cind si-a dat obstescul sfirsit, a fost doliu national, dupa cum bine spun si versurile: "Plinge dealul, plinge valea, pling padurile batrine, si poporul - in hohot plinge, «Cui ne lasi pe noi stapine?»".

Paradoxul este ca in ciuda numeroaselor lupte duse contra invadatorilor de-a lungul deceniilor sale de domnie, arta pictoriala sacra, metalurgia, textilele, si arhitectura, au fost dezvoltate de românii din Moldova la culmi care mai inspira si astazi lumea intreaga si care a dus ani de-a rindul la obtinerea a prestigioase premii acordate de diferite state europene, cit si de catre organisme americane, in particular minastirilor si bisericilor din Bucovina. De fapt, arta bisericeasca româneasca a avut o "renastere" pe timpul marelui domnitor, pentru ca portretele sfintilor parinti, ascetici in arta anterioara, medievala, au dat loc in biserici portretelor frumoase de oameni reali, in costume folclorice românesti, in cadre românesti si pedepsind pe adevaratii tartori ai timpului, turcii, chiar in ilustrarea bisericilor. Astfel, de la notiuni mai abstracte, atit biblice cit si filozofice, cu care credinciosii se conectau mai greu, s-a trecut in ilustratia bisericilor românesti, la notiuni reale, nationaliste si autohtone, de prezentare a oamenilor si a sufletului românesc crestin, in toata frumusetea si meritele lor. Biserica Româneasca a continuat sa inspire crestinii, insa de asta data in mod indulcit, mai pozitiv si mai in ton cu spiritul neamului. Voievodul Stefan cel Mare si Sfint este, pur si simplu, unul dintre MARII OAMENI AI LUMII.

intrebare: Ati reusit sa condensati 500 de ani românesti in acest tribut miscator inchinat Marelui Domnitor Viteaz si Sfint. La poarta acestui jubileu, cum vedeti, in contemporaneitatea noastra, fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, reflectat in realitatea noastra ?

I. P. S. Sa Pimen: in ziua de 2 iulie a.c., va veni multa lume la Putna ca sa-i aduca un bine-meritat omagiu Domnitorului Stefan cel Mare. in primul rind, va veni marea masa a oamenilor care l-au inteles si il iubesc pe marele nostru sfint. Acestia sint constienti de enormul aport al Voievodului Stefan cel Mare la istoria neamului românesc. Vom avea o rememorare a cine a fost si ce a fost fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, si vom inalta rugi pentru intercesiunea acestuia in favoarea mult patimitului neam românesc. Vor veni si fratii si surorile noastre de neam din Nordul Bucovinei si Basarabia, compatrioti români carora li se spune in secolul XXI ca sint un alt neam si ca vorbesc o alta limba decit neamul si limba României. Vor veni si oameni care vor incerca sa cistige capital politic prin asocierea lor cu asemenea eveniment, desi altfel, poate lucreaza si gindesc contra intereselor neamului românesc.

Sigur ca va veni si clasa politica, guvernul, Parlamentul, presedintele. Sint bineveniti. Pe acestia insa ii consideram datornici lui Stefan cel Mare. Ei trebuie sa-si ceara iertare Domnitorului ca n-au facut ceea ce ar fi trebuit sa faca, adica unificarea completa a neamului si ingrijirea potrivita a bunurilor manastiresti lasate de Stefan cel Mare posteritatii. Bunurile bisericesti, de exemplu, paduri si ogoare, furate de comunisti in 1945, nu ne-au fost retrocedate nici pina in ziua de azi; in schimb, sint folosite in chip mafiotic s-au lasate in depravare, de catre comunistii de "ieri", care sint occidentalii de "azi" de la putere.

Incheiere: Prea Sfintia voastra, va multumim pentru candidul si miscatorul interviu! Mult succes la aniversarea domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna!

Gabriel Gherasim, New York
#17612 (raspuns la: #9415) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Stefan cel Mare - de (anonim) la: 10/07/2004 18:32:30
(la: Stefan cel Mare si... Sfant)
Interviu cu Inalt Prea Sfintia Sa Pimen, Arhiepiscopul Bucovinei

Anul Domnitorului Stefan Cel Mare si Sfint

Pe Arhiepiscopul Pimen l-am intilnit prima data in vara lui 1991, in timp ce era cocotat pe un acoperis. Venisem impreuna cu profesorul de teologie si preotul Constantin Hrehor la Suceava, din parohia sa, Granicesti, apartinind judetului sucevean, ca sa vad eforturile de construire a primului azil de batrini finantat de catre biserica ortodoxa româna.

Sus acolo, pe acoperisul locuintelor pentru batrini, in constructie, I. P. Sfintia Sa aruncase un halat colbuit peste sutana preoteasca si cu doua cuie infipte la briu, se muncea sa bata pe un al treilea cu un ciocan, in tigla noua, cot la cot cu muncitorii tocmiti sa construiasca azilul. Acest azil este construit in stil brincovenesc, cu o splendida capela bizantina in centru, cu peretii de var, noi, albi ca neaua si ingrijeste deja pe cei batrini si ramasi fara suport, la scurta distanta de chiar cetatea lui Stefan.

O data cu planificarea Jubileului Domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna, pe 2 iulie a.c., am intocmit cu parintele Hrehor urmatoarele intrebari, la care I. P. Sfintia Sa a avut bunavointa sa ne raspunda.

intrebare: Sfintia Voastra, sinteti pastorul sufletesc si un bun patriot al Sucevei si al Radautului. Sub patronajul dumneavoastra si al Bisericii Ortodoxe Românesti se va organiza in luna iulie a.c., in Bucovina, un eveniment important pentru neamul, cultura, istoria si biserica româneasca, si care are si importanta europeana: Sarbatoarea dedicata Voievodului Sfint Stefan cel Mare. Va invitam sa rostiti un cuvint, in acest sens, pentru cititorii români din America, si din restul lumii, mai ales ca in activitatea monahala din tinerete ati servit si ca ghid al Manastirii Putnei! De asemenea, va rugam sa ne spuneti cum prevedeti ca se va desfasura acest eveniment, si din punct de vedere bisericesc si din punct de vedere laic!

I. P. S. Sa Pimen: Stefan cel Mare este prezent in inima fiecarui român. Stefan cel Mare a fost, in mod ecumenic, chiar aparatorul catolicilor, in lupta sa contra paginilor, fiind numit atit de catre Papa de la Roma cit si de catre cronicarii straini "atletul lui Christos". Domnitorul a avut o asprime foarte mare fata de invadatori, trecindu-i prin ascutisul sabiei, si care a dus, la multi români slabi, sa se intrebe de ce a trebuit sa fie atit de aspru cu localnicii tradatori si cu strainii invadatori. Acesti oameni insa au uitat sa (si sa-si) aminteasca de patimile poporului român suferite din cauza acestor tradari si invazii. Stefan cel Mare nu lua prizonieri si asta se datora nu atit razbunarii, cit factorilor de inspaimintare a dusmanilor, dar si factorilor economici, de a nu trebui sa ia din soldatii de pe front ca sa-i transforme in gardieni de prizonieri.

Sa nu uitam, de asemenea, ca Voievodul lupta cu invadatori care l-au atacat, citeodata, chiar simultan, din 3 parti si au fost veniti de la 7 natiuni, ca sa atace pe pamintenii români din Moldova. insa Stefan cel Mare n-a facut moarte de oameni nevinovati si nici n-a fost un sadic; folosea executarea invadatorilor si pe a tradatorilor ca arma de aparare si atit. Stefan s-a luptat si cu boierii mai slabi, care cereau predarea Tarii strainilor in schimbul mentinerii confortului si a privilegiilor lor, insa poporul in mare, l-a judecat prin prisma luminii crestine si Biserica l-a declarat Sfint din motive bine intemeiate, atit istoric cit si spiritual. Desigur ca si Stefan cel Mare a gresit, ca om, citeodata, insa ca Voievod si ca Aparator al neamului românesc n-a gresit niciodata! in privinta greselilor omenesti Dumnezeu l-a iertat; in privinta meritelor ca domnitor si crestin, poporul românesc si Biserica l-au sanctificat.

Maria Sa a dus si o viata predominant religioasa si crestineasca de-a lungul intregii sale vieti. Acesta este Voievodul Sfint Stefan cel Mare: OM credincios, OM milostiv, OM postitor, OM rugator, neintrecut patriot român.

Românii l-au simtit ca pe un parinte, si cind si-a dat obstescul sfirsit, a fost doliu national, dupa cum bine spun si versurile: "Plinge dealul, plinge valea, pling padurile batrine, si poporul - in hohot plinge, «Cui ne lasi pe noi stapine?»".

Paradoxul este ca in ciuda numeroaselor lupte duse contra invadatorilor de-a lungul deceniilor sale de domnie, arta pictoriala sacra, metalurgia, textilele, si arhitectura, au fost dezvoltate de românii din Moldova la culmi care mai inspira si astazi lumea intreaga si care a dus ani de-a rindul la obtinerea a prestigioase premii acordate de diferite state europene, cit si de catre organisme americane, in particular minastirilor si bisericilor din Bucovina. De fapt, arta bisericeasca româneasca a avut o "renastere" pe timpul marelui domnitor, pentru ca portretele sfintilor parinti, ascetici in arta anterioara, medievala, au dat loc in biserici portretelor frumoase de oameni reali, in costume folclorice românesti, in cadre românesti si pedepsind pe adevaratii tartori ai timpului, turcii, chiar in ilustrarea bisericilor. Astfel, de la notiuni mai abstracte, atit biblice cit si filozofice, cu care credinciosii se conectau mai greu, s-a trecut in ilustratia bisericilor românesti, la notiuni reale, nationaliste si autohtone, de prezentare a oamenilor si a sufletului românesc crestin, in toata frumusetea si meritele lor. Biserica Româneasca a continuat sa inspire crestinii, insa de asta data in mod indulcit, mai pozitiv si mai in ton cu spiritul neamului. Voievodul Stefan cel Mare si Sfint este, pur si simplu, unul dintre MARII OAMENI AI LUMII.

intrebare: Ati reusit sa condensati 500 de ani românesti in acest tribut miscator inchinat Marelui Domnitor Viteaz si Sfint. La poarta acestui jubileu, cum vedeti, in contemporaneitatea noastra, fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, reflectat in realitatea noastra ?

I. P. S. Sa Pimen: in ziua de 2 iulie a.c., va veni multa lume la Putna ca sa-i aduca un bine-meritat omagiu Domnitorului Stefan cel Mare. in primul rind, va veni marea masa a oamenilor care l-au inteles si il iubesc pe marele nostru sfint. Acestia sint constienti de enormul aport al Voievodului Stefan cel Mare la istoria neamului românesc. Vom avea o rememorare a cine a fost si ce a fost fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, si vom inalta rugi pentru intercesiunea acestuia in favoarea mult patimitului neam românesc. Vor veni si fratii si surorile noastre de neam din Nordul Bucovinei si Basarabia, compatrioti români carora li se spune in secolul XXI ca sint un alt neam si ca vorbesc o alta limba decit neamul si limba României. Vor veni si oameni care vor incerca sa cistige capital politic prin asocierea lor cu asemenea eveniment, desi altfel, poate lucreaza si gindesc contra intereselor neamului românesc.

Sigur ca va veni si clasa politica, guvernul, Parlamentul, presedintele. Sint bineveniti. Pe acestia insa ii consideram datornici lui Stefan cel Mare. Ei trebuie sa-si ceara iertare Domnitorului ca n-au facut ceea ce ar fi trebuit sa faca, adica unificarea completa a neamului si ingrijirea potrivita a bunurilor manastiresti lasate de Stefan cel Mare posteritatii. Bunurile bisericesti, de exemplu, paduri si ogoare, furate de comunisti in 1945, nu ne-au fost retrocedate nici pina in ziua de azi; in schimb, sint folosite in chip mafiotic s-au lasate in depravare, de catre comunistii de "ieri", care sint occidentalii de "azi" de la putere.

Incheiere: Prea Sfintia voastra, va multumim pentru candidul si miscatorul interviu! Mult succes la aniversarea domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna!

Gabriel Gherasim, New York





In ultimile 30 zile In ultimile 90 zile In ultimile 180 zile In ultimile 365 zile ---------- In 2004 ---------- In toate numerele
[ Optiuni ]




Arhiva

Redactia

Link-uri

#17613 (raspuns la: #8637) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sexy: definitia mea - de LMC la: 27/07/2004 23:40:20
(la: De ce simt femeile nevoia sa fie sexy?)
La virsta mea sint in competitie cu frumusetile fetelor de douazeci si ceva de ani sau mai putin. Nu ma tin frumoasa si nici sexy, si nu tin minte sa fi exagerat vreodata prin imbracamintea mea sau prin machiajul meu, dar stiu ca am fost intotdeauna invidiata pentru ceea ce am fost si sint. De cind ma stiu nu m-am simtit niciodata bine in pielea mea. Am avut un milion de complexe ca sint prea grasa, ca pielea nu-mi este perfecta, ca am fundul prea mare, si asa mai departe. Deci, departe de mine de a-mi scoate in evidenta figura. Totusi ochii oamenilor ma urmareau si complimente mi se faceau de la cel mai mic pina la cel mai mare, de la copii de 5 ani pina la batrini de 80 de ani. Intotdeauna imi aleg hainele care-mi stau bine si in care ma simt comfortabila. Nu-mi place cind ma aplec sa mi se vada chilotii sau cind ma inclin sa mi se vada sinii. Imi aleg culorile care mi se potrivesc cu pielea, parul si ochii si binenteles cu personalitatea mea. Cind pasesc imi tin capul sus si umerii drepti si intotdeuana pasesc ca si cind as merge pe o birna, in felul acesta mersul devine feminin si postura mai confidenta. Toate astea le-am invatat de cind eram de 8 sau 9 ani si si acuma le practic. A fi sexy nu inseamna sa-ti arati buricul si trei sferturi din sini, a fi sexy inseamna sa te stii comporta ca o femeie de clasa, si intr-un fel si un pic misterioasa. Nu vorbesti timpenii, nu injuri ca un marinar, nu bei pina nu mai stii cit e ceasul, nu te destrabalezi. Cind esti sexy esti sexy 24 din 24, si a ajunge sa fi sexy iti trebuie munca si efort, fizic si dar si mintal.

Intrebati orice barbat cu clasa cum defineste o femeie sexy, si toti vor raspunde la fel. Toti va vor spune despre experienta lor cu o anumita femeie care de la departare parea a fi zina zinelor dar in momentul cind si-a deschis gura a devenit muma padurii. Deci dejeaba esti "sexy" daca nu ai nimic in cap. Voi ce ziceti?
Ambalaj vs. continut - de mya la: 26/08/2004 15:15:18
(la: Despre dorinta de a fi mai tineri.)
Totul e relativ, ce inseamna tinerete dar batranete? E ca un film la care te uiti (plangi, razi, suferi acolo in sala, etc.) si cand s-a terminat filmul pleci acasa si gata, l-ai uitat. A fost doar un film...ce mare lucru, oricum nu era adevarat iti spui...

Oare nu si viata e doar un film, ceva nereal in mintile oamenilor? Daca te duci in cosmos si privesti de acolo galaxiile, infinitatea spatiului si timpului...ce mai inseamna destinul marunt al unui om? Nimic, e ca un graunte daca-l compari cu lumea cosmica, cu lumea astrala sau cu alte lumi din alte constelatii.

Vad mereu tineri care sunt deja batrani asa cum intalnesc si batrani tineri. Le citesti asta in ochi imediat. Sau exista tineri foarte intelepti dar si batrani inchistati (desi au trecut prin experiente de viata multe si teoretic inspirante). E relativa treaba.

Ambalajul (corpul) in care este spiritul uman se degradeaza de cand apare si pana la moarte, trece prin diverse cicluri. Nu exista ciclu rau si ciclu bun, noi le percepem asa...ele insa sunt mereu la fel din punctul de vedere al spiritului. Ce treaba are sufletul cu forma si starea ambalajului/corpului? Cand zic spirit ma gandesc la sufletul din fiecare om si nu la Ego-ul lui care e cu totul si cu totul altceva. Sufletul e tot timpul fericit si nu are varsta.

Oamenii traiesc astazi ingrosati in Ego-urile lor. De aici apar dorintele (diverse) si stresul continuu pentru satisfacerea lor. Daca imi doresc ceva cu mare ardoare , sa zicem o pereche de pantofi mai hoti...imi pun mintea si energia (munca adica bani) si pana la urma ii cumpar. Imediat ce mi-am luat pantofii uit de ei si vreau altceva...si tot asa. Pot sa o tin asa pana mor ca tot nu ma satisfac deplin si fara de sfarsit urmatoarele: lucrurile, cariera, banii, copii, tineretea si frumusetea prelungita cat de mult posibil. Vreau mereu mai mult ci vreau ceva care sa tina - nu ceva trecator sau care ma plictiseste.

Sufletul e fericit mereu, Ego-ul isi baga insa coada. De aici rezulta toate dezamagirile, ororile si nedreptatile din lume. Oamenii au uitat de sufletele lor. Pe urma cand le moare amantul, copilul sau si-au pierdut banii dand faliment - se incranceneaza impotriva lui Dumnezeu/mama natura si sunt suparati foc ca i-a lovit asa de dur tocmai pe ei. "De ce tocmai pe mine?", "De ce a facut Dumnezeu atatea orori pe lume?"...etc., cunoasteti placa. Cine sta sa se gandeasca ca el s-a nenorocit singur, ca-si plange de mila inutil si ca e cazul - poate - sa VADA ce e important si ce nu in lume, in viata, in viata lui. Dumnezeu (sau mama natura sau cum vreti sa-i ziceti) saracul tot incearca sa-i reantoarca la el...da' cine-l aude?!

Omul e extraordinar de egoist...isi da singur cu tesla in cap zilnic si pe urma vrea explicatii rapide si exacte, de ce are rani la cap, da' de ce sangereaza...etc.

Cel mai bine e sa te intorci la suflet (in suflet) si sa fii cu El mereu. Satisfactiile castigate sunt de nedescris si mereu noi, fara de sfarsit! Si apoi ... doar acolo nu esti niciodata singur ;-).





Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...