comentarii

funduri


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
sanctuarul neolitic de la Parta - de desdemona la: 24/09/2004 17:56:05
(la: Afla despre Trecut!!!)
Un fragment gasit in agenda.ro (www.agenda.ro/2002/10-02-a.htm)

"... Aşezările neolitice în ceea ce astăzi numim Banat erau numeroase şi, unele dintre ele, vaste: la Dudeştii Vechi, Sânnicolau Mare, Foeni, Uivar, Hodoni, Sânandrei, Chişoda Veche, Parţa, Zorlenţu Mare, Liubcova şi Gornea... Cei mai importanţi arheologi ai Banatului românesc de astăzi, sunt Gheorghe Lazarovici şi Florin Draşovean. Altfel spus, piloţii campioni ai curselor în secolele neoliticului:
6 000-3 500 î.Hr. Când profesorul Lazarovici relua, în 1978, săpăturile la ceea ce avea să fie (până de curând) cea mai importantă aşezare neolitică din sud-estul Europei, Parţa, Florin Draşovean era student. Exact 20 de ani mai târziu, mai bogat cu Premiul Academiei pentru cercetarea Culturii Vinča şi cu 20 de ani de şantiere arheologice în spate, dr. Draşovean avea să descopere la Uivar ceea ce se conturează a fi astăzi cea mai mare aşezare de neolitic din Europa. Vara anului 2002 va fi vara adevărului.

Metropola Uivar
După ce a... dat târcoale vreo 8-9 ani locului, făcând prospecţiuni împreună cu profesorul Wolfram Schier (Germania), după ce a convins Universitatea din Würzburg că merită să investească masiv în această cercetare, dr. Florin Draşovean a început, în 1999, săpăturile la ceea ce avea să devină descoperirea vieţii sale: Uivar, cea mai mare aşezare neolitică din sud-estul Europei. S-au dezvelit până acum poarta de intrare în fortificaţia de la Uivar, unul dintre cele 5 şanţuri de apărare, o locuinţă neolitică integrală. Cum însă la Uivar trăiau în urmă cu 6 000 de ani peste 400 de oameni, mai sunt de descoperit minuni ale trecutului încă 20 de ani încoace. Cel mai important lucru e însă altul: prospecţiuni magnetometrice, cu tehnică de ultimă oră din Germania, au arătat că într-un anume loc se află îngropată o clădire atipică, de 20 m. Un sanctuar mare, este convins dr. Florin Draşovean. Primul din lume de acest fel. Încă nedescoperit

În urmă cu 6 000 de ani, pe locul numit astăzi Banat, trăiau oameni civilizaţi. La Timişoara s-au descoperit vestigii neolitice în Freidorf, Calea Torontalului, Chişoda, Fratelia. În ultimii 20 de ani însă, descoperirile de senzaţie au făcut din Banat un Eldorado al neoliticienilor, întrecând cu mult tot ce s-a scos la lumină în România şi Europa Centrală. Cea mai importantă descoperire rămâne, deocamdată, sanctuarul de la Parţa, singurul sanctuar neolitic complet restaurat. Descoperit de profesorul Lazarovici, sanctuarul poate fi văzut şi astăzi în Muzeul Banatului. Unicat absolut în Europa şi chiar în lume, sanctuarul este o dovadă irefutabilă a civilizaţiei neolitice. El avea două încăperi cu podele suspendate: altarul, cu celebrele sculpturi monumentale - cap de taur, şi odaia de vest. Veneau aici să se închine zeilor oameni din mai multe comunităţi mari şi mici, la ceremonii majore. Aportul de civilizaţie venea din Orient, pe traseul Anatolia-Grecia-Europa de Est-Occident. Din triburile de vânători paleolitici apar în neoliticul timpuriu comunităţi care îşi schimbă modul de viaţă: găsesc graminee sălbatice, le păzesc de animale, apoi le culeg. Încep apoi să cultive pământul, să-l ude, să-l îngraşe, descoperă rotaţia culturilor. Aşa iau naştere marile aşezări dezvoltate, precum Parţa, unde trăiau peste 200 de oameni: adevărată metropolă a epocii. De la bordeie, neoliticii au ajuns la "vile" cu etaj. Exista o organizare socială obştească, militară, economică, exista autoritate, dar existau şi pericole. Oamenii au dislocat mii de metri cubi de pământ, pentru şanţurile de apărare ale fortificaţiei. Erau oameni a căror meserie era să facă bile de praştie din lut ars în cuptoare mari. Aşezare de neolitic mijlociu, Parţa avea reguli clare şi relaţii cu lumea largă. Existau drumuri şi legături de schimb comercial. Se disloca piatra în locul pe care azi îl numim Budapesta şi aici, la Parţa, se făceau unelte; tot aşa se aducea sticlă vulcanică din Slovacia, scoica spondalis din Mediterana. Oameni avuţi, neoliticii găteau rafinat. Kostalena Mikelaki de la Michigan University a făcut, în America, analiza unor cioburi neolitice din vase în care, cu 6 000 de ani în urmă, vreo gospodină arsese mâncarea. Concluzia: oamenii epocii pietrei şlefuite mâncau tocane de porc, specialităţi complicate de vânat cu legume, păsări sălbatice, vite şi... câini... La Parţa s-au găsit tăvi speciale pentru coacerea lipiilor, pentru topirea grăsimilor, prăjirea ouălor şi tăvi cu forme speciale pentru coacerea peştilor. Aveau vase speciale pentru depozitarea grânelor. Tăierea animalelor nu se făcea în devălmăşie, ci după reguli şi ceremonii clare şi se aduceau jertfe, cel mai des invocaţi fiind Marea Zeiţă Mamă şi Taurul. Se practica libatio (obiceiul de a bea sau a vărsa înainte de a bea câteva picături dintr-un lichid sfânt sau nu, sfinte fiind considerate, spre pildă, sângele şi sperma), oblatio (ofrande de carne, fructe, pâine, obiecte) şi fumigatio (ofrande prin ardere). O cutremurătoare statuie-vas e bocitoarea: un vas cu două guri, una reprezentând o figură care urlă şi purtând semnul masculin W. Se pare că vasul era folosit la stropirea ogorului cu spermă (lichid sfânt) ca să rodească. Spermă de taur. Sau... La ritualuri, oamenii ardeau ierburi halucinogene şi vorbeau cu zeii. În case, aveau poliţe de vase, obiecte de artă şi altare. Războaiele de ţesut erau înguste, aşa încât hainele erau croite din fâşii, foarte elegante, cu modele rafinate şi variate. Femeile (mai ales) purtau podoabe (cele bogate, de alabastru) şi amulete magice. Casele aveau curţi interioare, etaj, dormitoare, terase.
S-au descoperit chiar blocuri de locuinţe cu şase încăperi. Când un bărbat se însura, pleca din casa mamei, în cea a nevestei. El îşi păstra totemul până la moarte (identitatea, semnul şarpelui, de pildă), dar copiii lui purtau totemul mamei lor. Era matriarhat. Capul familiei era femeia cea mai în vârstă din casă. Despre înmormântări se ştie foarte puţin, pentru că s-au găsit extraordinar de rar morminte. Nici la Parţa nu a fost găsit cimitirul. Florin Draşovean a descoperit totuşi, acolo, un mormânt şi unul la Foeni: despre cel din urmă, medicul legist Marius Munteanu susţine că este primul caz de poliomielită din istoria medicinei. Se crede că morţii erau puşi pe o plută şi, după un ceremonial complicat, li se dădea drumul pe apă. Sau că - în zone sacre - teritoriile morţilor, - erau puşi pe estacade de pari şi lăsaţi să putrezească. Cine încălca teritoriile morţilor, era la rându-i omorât. Dacă totuşi erau îngropaţi, oamenii neolitici erau puşi în pământ chirciţi, legaţi: în poziţia fătului. Lângă ei erau îngropate vase cu ofrande, arme, unelte. Când cineva trebuia pedepsit, magia neagră era o metodă bună. Unica sculptură monumentală de la sanctuarul din Parţa avea un rafinament plastic incredibil: când ardea focul, din zid se reflectau ochi aprinşi, nevăzuţi până atunci. Se pare că populaţia războinică de la Foeni a distrus, prin incendiere, aşezările de la Chişoda, Parţa, Uivar. "Foenii" purtau la brâu maxilarul inferior al duşmanului ucis. Cert e că după expansiunea războinicilor, Banatul rămâne depopulat vreo 200 de ani, până în eneolitic. Cauza este încă un mister.

Unicate, rarităţi
Străfundurile Banatului au fost darnice cu arheologii. S-au dezgropat aici piese unice în Europa, vestigii unice în lume, primate absolute. Între acestea: l statueta-unicat de la Liubcova, cu masca pe umăr şi vasul în mână, descoperită de profesorul Ion Drăguşin l sculpturile monumentale din sanctuarul de la Parţa, descoperite de prof. Lazarovici l bocitoarea de la Parţa, descoperită de prof. Marius Moga l masca de zeu de la Uivar, unicat mondial, descoperită de dr. Florin Draşovean. "


Desdemonovici
Insemnari din Tara celor 3 anotimpuri, zisa Canada - de Danila Prepeleac Jr la: 28/05/2005 00:21:52
(la: Insemnari din tara celor trei anotimpuri, zisa Canada)
Stimati redactori
Din greseala am trecut pe lista neagra comentariul paianjenului. Scuze!
Raspunsuri la comentarii:

Pentru Cristall

Multumiri pentru apreciere. Imi pare bine ca nu sunt singurul cititor a ceea ce debitez. Am in pregatire “Multiculturalismul canadian” si “Experienta canadiana”, dar s-ar parea ca sunt intr-o pasa proasta. Uneori la fiecare cuvint imi sare o poanta sau banc iar alteori ma uit pe fereastra, pe pereti, la calculator, in (stra)fundurile lucrurilor si nu vad nimic deosebit.

Pentru Paianjenul
Multumesc pentru informatie. De fapt paranteza cu pricina s-a vrut o gluma bazata pe un fapt real.
Inainte de 1989 circula o gafa involuntara facuta de un director lipsit de orice... Era poreclit “secarica” – mereu avea nasul rosu. Toti tremurau in fata lui, era un zbir. Pe vremea aceea fabrica exporta echipament in Irak. La una din analizele de productie puse intrebarea: “ei to’arasi cum stam cu livrarili pentru IRAN?” Secretarul de partid indrazni mai mult in soapta: IRAK tov. director!. Acesta plin de importanta raspunse: IRAN, IRAK tot un drac! Cum se zice corect to’arasi?

Cum gluma incercata de mine este nereusita, lansez un nou anunt: “Pierdut simtul umorului. Gasitorului recompensa. Astept provincia!”
#51923 (raspuns la: #50415) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
vezi pe astia ii uitasem... - de Jimmy_Cecilia la: 18/07/2005 17:14:06
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
ca mai avem si noi tot felul de cârnaciori, apoi sunt si merghezele...
si de fiecare data facem pe gratar si roshii provensale...
pt noi este solutia ideala sa ne adunam, fara deranj... cand e acasa la unul sau altul...
me masa enorma de pe terasa, punem totul: sare piper, condimente, ierburi, carne, ceapa, ardei, rosii, hashme, lamaie, usturoi si patranjel,
funduri din lemn pt taiat, cutzite si carnea...
fiecare-si prepara gratarul lui, cum vrea si cu ce vrea...
de fiecare data suntem intre 10 si 15 persoane...

gratarul e alaturi si carbunii la fel...
#60111 (raspuns la: #60108) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Superficiala viziune. - de Cristall la: 17/08/2005 21:50:58
(la: spui ca orice femeie...)
Unii oameni nu se opresc crispati in riduri si farduri. Printre ei se numara si femei.

Unii oameni vad dincolo de sani si funduri. Printre ei se numara si barbati.

Si cei mai multi dintre oameni au un suflet.
cristalle - de tanar domn la: 24/08/2005 05:58:17
(la: spui ca orice femeie...)
ai dreptate.
Insa cred ca uneori trebuie sa fii intr-un om ca sa stii cum simte, ce gandeste si ce vede el. Cred ca nu poti sa fii niciodata sigur de ce ai la usa. Oamenii arata ce vor ei din ei. Se pot schimba radical peste noapte.

'Unii oameni vad dincolo de sani si funduri.'

da, da Vinci.


Nichita
#67589 (raspuns la: #65984) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Evolutie" (pe ...Cafenea? ;)) - de cico la: 09/09/2005 19:48:09
(la: "Academia Cafeavencu")
Satira inspirata a lui Valeriu (de la http://www.cafeneaua.com/node/view/5651 ), completata de un schimb de versuri cinic, dar amuzant:

Saracu’ Darwin (!), a avut dreptate:
Numai privind maimuţele în pom,
Gasim ca sînt la fel organizate,
Precum se vede bine şi la om,

Caci fiecare-i la câte-un nivel
Pe ramuri, însa foarte diferite,
Iar daca vr’una a mişcat niţel,
Cele din vârf devin neliniştite;

Şi-apoi, cele de sus privind în jos,
Zaresc mereu doar feţe zâmbitoare
Ce râd adeseori chiar copios,
Ca-n sus privind vad numai funduri goale;

Iar daca vr’una vrea sa se ridice
Pe-o ramura mai sus, fara sa-i pese ,
Îşi face loc cum regula ne zice
Uşor, doar sarutând…câteva fese!
---------------------------
deci Val, mai bine jos sa-ti afli locu'
privind pe cei care-au avut norocu'
sa se cocoate fara sa le pese
ca au pupat, la rand, mai multe fese
---------------------------
Nu te gandi s-ajungi in varf prea iute,
Caci este altu-n urma ta ce urca,
Si ce te faci(?) in loc sa te sarute,
Te musca fara mila de o buca!
Si-n jungla, mai gasesti cate-un turbat
Ce-i pregatit mereu pentru muscat...
De el mai scapi, insa mereu apare
Un altul, ce te calca in picioare!
---------------------------
Mai sint chibitzii ce ramin pe jos
De se hlizesc aiurea-n loc sa taca
Si-si baga unghia-n git ca, din copac,
Maimutele pe nasul lor se ...
---------------------------
Aici gasim o mica diferenta,
Caci omul, care din pom e picat,
A cam uitat de ce este "decenta"
Si-arunca unu-n altul cu c....!
---------------------------
Cind zici de "om", e "om in general"?
C-avem si om mai porc (cum zice Bella)
Iar de te duci pe "sexul virtual"
O sa-l gasesti cum freaca manivela
clody - de M a o la: 05/02/2006 15:52:37
(la: Un maidanez ucide un om)

Laudabila initiativa cu adoptia. Si ca imaginea de “bun samaritean” sa fie completa iti recomand un aurolac sau un handicapat. Castigi sigur un loc in rai si dragostea copilului, care te-ar iubi aproape cat un maidanez adoptat. Aproape de veneratie. Nu glumesc.

Asa e, traim in oras, orasele noastre, cum am putea sa impartim cu cineva acest privilegiu pentru care noi, cei mai periculosi pradatori ai tuturor timpurilor, am muncit atat? Orice intrus trebuie exterminat, desigur. Mai mult, sa nu-i iertam si sa-i urmarim in habitatele lor, sa-i vanam si sa ne acoperim de glorie iar fundurile noastre pretioase sa le acoperim cu blanuri pentru ca, nu-i asa, animalele au fost creeate intru satisfacerea orgoliilor noastre stupide.

Nu cunosti prea multe despre animale, nu-i asa? Te poti considera fericita. Cunoasterea ar fi dus, inevitabil, la indragirea lor si, implicit, la suferinta atunci cand le vezi drama. Fii deci fericita in continuare.

"Dacă un om aspiră la o viaţă mai dreaptă, primul său act de abstinenţă va fi de la rănirea animalelor." (Albert Einstein)



___________________________
Ei sunt crestini pentru orez!
(Mao Tze-Dung)
#104119 (raspuns la: #104008) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
artisti, artisti - de mihasil la: 11/03/2006 23:38:52
(la: Tudor Gheorghe a plans pe scena)
Nu inteleg ce e asa de revoltator in ceea ce a facut un artist de un asemenea calibru,cata vreme funduri descoperite si capete goale la propriu din muzica romaneasca si internationala fac fitze in adevaratul sens al cuvantului. La valoarea lui eu cred ca nu a fost destul de fitzos. daca era Ricki martin sau mai stiu eu ce zapacit era de la sine inteles comportamentul ,nu?
Adevarul e ca cei care vorbesc asa de el nu il merita ,asa ca sa asculte mai departe pipitele si homosexualii lalaitori.
#110867 (raspuns la: #33079) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Agresivitatea sarutului - de Mops la: 19/04/2006 19:22:42
(la: Despre agresivitate)
Am ramas uimit de primirea care mi-a facut-o "alex andra".
De fapt sunt paralizat.
Esti o dulce si daca n-ar fi in afara subiectului, ti-as face chiar aici o declaratie de dragoste.
Dar mi-am mai amintit de ceva...

Cand eram mic, observasem ca sunt tot felul de avantaje daca esti un nepotel cuminte.
De exemplu: primesti mai multe lucruri de la bunica, esti primul cand se impart cadourile de Craciun etc. Iar eu aveam grija sa stau mult pe langa bunica.
Dar puteau sa apara si momente neplacute.
Cand mergeam cu ea pe undeva, cum ar fi la biserica, toate babele celelalte, prietene si cunostiinte de-ale ei, ziceau:
"-Ooo! Ce baietel dragut!"
Si de cate ori ma prindeau, imi trageau cate-un mozol de-mi venea sa dau la rate...
Dupa cateva experiente de felul acesta, hotarasem sa o tulesc de cate ori cineva dadea semne de tandrete:
"-Oops! Kisses again! Run little boy! Run!"

Mi-am mai amintit si de "sarutul lui Iuda", despre care putem spune ca "was not very nice"...

Nu stiu de partea cui sunt aici. N-am apucat sa citesc tot ce ati scris. Pe deasupra, comentariile mele apar tarziu si nu cred ca o sa pot tine pasul cu voi. Dar as vrea sa va mai spun cateva pareri:

1. Nu cred ca educatia se masoara in diplome. Un academician poate sa fie oricand la fel de agresiv si de... "magar", ca si un cioban oarecare. Iar de multe ori oamenii simplii stiu sa arate ca au mai multa noblete sufleteasca decat fundurile scolite (care filosofeaza mereu intrebandu-se ce-i aia).
Daca, de cele mai multe ori (nu totdeauna), ciobanul isi manifesta agresivitatea cam asa:
"-Daca ma calci pe bataturi, iti stalcesc moaca!"
Oamenii cu scoala au de obicei sa procedeze astfel:
"-Daca vreodata am sa te vad ca te inneci, am sa-ti arunc o franghie, dar n-am sa tin de capatul celalalt!"

2. Nu-mi place nici atitudinea "crestineasca":
"-Tu esti rau cu mine! Eu n-am sa-ti raspund cu rau, pentru ca eu am sa merg in Rai si tu o sa arzi in Iad!"
Ce inseamna asta?!
Este ca si cum i-ai spune de-a dreptul: "Du-te dracului!"
Eu as proceda cam asa:
"-Daca ma mai enervezi mult, te scutur pana dai afara pe gura tot ce ai spurcat prin matele tale! Nu stiu care din noi scapa mai putin jumulit, dar nici asta nu e viata! Ai doua variante: ne troznim si mergem amandoi in Iad, sau ne-mpacam si mergem in Rai!"
Mi se pare mai prieteneste sa imparti cu omul si Raiul si Iadul.
LA BINE SI LA RAU IMPREUNA!
Din pacate nu am foarte multe - de lullabye la: 20/04/2006 23:10:49
(la: Sa ne amintim de copilarie si trasnaile pe care le faceam!)
Din pacate nu am foarte multe amintiri cu bunicii, insa nu sunt nici acelea de uitat... Eram eu si cu sora-mea intr-o vara, la bunicutza noastra draga, afara foarte cald, noi imbracate in rochite, cochete, frumusele, stateam pe bancuta din fata portii, si deh, nu prea aveam stare, ca umblau dracusorii prin noi... Doua vecine, ceva mai maricele ca noi se duceau la furat de floarea soarelui, acum, ne-am fi dus si noi! Ii cerem voie bunicii, nimic, nici sa nu auda de asa ceva! Asadar stateam cumintele in fata casei, ne cam ardeau fundurile, ca era incinsa rau de la soare bancutza noastra! Asteptam sa intre in casa bunica, si o tulim ca apucatele dupa bezmeticele care ne faceau cu mana! Ce mandre eram de noi, saream in sus ca niste mingii si chicoteam fericite! Am furat ce era de furat, acum, la un moment dat, ajunsesem undeva pe un camp, o groapa in fata noastra si cu ceva apa in ea - cred ca era sparta vreo conducta ceva, nu am idee, caci era foarte cald afara, acum nu-mi imaginez de unde apa aceea! - in spatele nostru bunica, alerga disperata urland ca din gura de sarpe! Ne-am speriat de ea si nu stiu cum am alunecat, dar am cazut cu poponetele in apa aia! Ude fleasca am fugit cat ne-au tinut picioarele inapoi acasa, cu gandul sa o mintim pe bunica, ca nu eram noi acele fete care fugeau de ea, si ca totul a fost o parere! Asa ca imediat cum am ajuns la poarta ne-am asezat cu fundul pe bancutza incinsa, chinuindu-ne sa rezistam cat mai mult timp, pentru a ni se usca chilotii! Bineinteles ca ne-a prins, am incercat sa o pacalim, insa nu a tinut! Ne-am luat o mamaitza de bataie, ne-a imbracat din nou frumos, si iar la poarta! :D
Principele... bleah :) Stiu - de Honey in the Sunshine la: 31/05/2006 12:41:44
(la: Cui ii place filosofia?)
Principele... bleah :)
Stiu ca in general criticii i-au pus in spate tot felul de merite de revolutionar, inovator etc.
Dar impresia pe care am avut-o eu citind cartea a fost destul de diferita. Dragul de Niccolò fusese exclus din viata politica si lingea (imi scuzati franceza) funduri in toate partile (cu precadere cel al lui Lorenzo il Magnifico).
E interesant de observat ca ia apararea tuturor principilor italieni care au reusit sa-si pastreze puterea (daca ne gandim la Valentino - Cesare Borgia, un criminal cu sange rece) si ii denigreaza pe cei care n-au reusit (mi se pare ca da exemplul lui Sforza).
De ce imi da de gandit asta? Pentru ca daca intr-adevar machiavelicul vroia sa scrie un "manual" al principilor in Peninsula ar fi trebuit sa faca un sumum de modele comportamentale, preluate si de la invinsi si de la invingatori. El in schimb a preferat sa faca elogiul celor puternici si sa arunce cu noroi in cei infranti.

Eu as fi mai curand interesata sa discut despre Monadologia lui Leibniz.
________________________________________________________
What if nothing exists and we're all in somebody's dream? Or what's worse, what if only that fat guy in the third row exists? - W. Allen
servus Irma :)) - de Jimmy_Cecilia la: 10/11/2006 22:04:49
(la: Trancaneala Aristocrata "10")
Stii tu ca eu acu-s in mare studiu?..imi caut o rezidentza secundara pt lunile de iarna: ezit intre Maroc si Thailanda-la mare, la vara vesnica, 6 luni si apoi 6 pe Coasta de Azur...o barcutza mica cu motor, ca sa ma pot plimba, deplasa in mare, pescuit si facut sky nautic...

Thailanda m-a vrajit cu adevarat..are marea niste funduri...si-apoi mentalitatea populatziei...cand ii vezi pe thaii astia ca n-au nici o grija, inafara daca au ce sa manance a doua zi dimineatza, ca nu-si fac probleme, ca nu se framanta de nimic si nici nu-i duce capul sa vada mai departe de ziua de maine...
ca orice ar fi, au gura pana la urechi si tot timpul zambesc si te aproba...
fenomenal...chiar daca esti un ghem de nervi..te calmezi si tu pe loc...
Lascar Barca - de picky la: 01/12/2006 14:55:47
(la: Ameliorari la Cafenea. Planurile.)
Adrian Fuchs :

Hai ca ne-am lasat dusi de ... Bega si daca ne prinde sefu' ne face fundurile varza cu nuiaua. Sa ne luam deci nadragii la spinare si s-o stregem d-aici. Trolli ce suntem !
#160872 (raspuns la: #160867) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
subscriu - de Cri Cri la: 19/01/2007 18:52:15
(la: Tradari)
e ingrijorator
iac-asa a aparut moda tronurilor cu dinti infipti in ele sh`a fundurilor asijderea! :))
mai, mai, ce ti-i si cu burghezia asta de bea sangele poporului nevinovat!:))
#169790 (raspuns la: #169736) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de zaraza la: 20/04/2007 00:27:38 Modificat la: 20/04/2007 00:29:57
(la: Vi s-a intamplat si voua ?)
eu nu prea am fost victima la viata mea, mai mult calau sau dupa caz, razboinic, adica dai tu, dau eu, vedem cine moare primul.

cred ca de vreo doua ori in viata am fost acuzata pe nedrept. o data, in clasa 1, o fetita m-a parat invatatoarei ca am injurat-o, desi eu nu-i zisesem nimic. a fost clar setup. invatatoarea mi-a tras cu rigla la palma si nedreptatea mi s-a parut uriasa. nu intelegeam cum e posibil asa ceva. oricum, cu prima ocazie, i-am spart ochelarii paracioasei (avea funduri de borcan) si vreo saptamana a venit cu ei lipiti cu scotch. desi iar mi-am luat-o cu rigla, a fost primul moment din viata mea cand m-am simtit deplin satisfacuta si impacata cu universul.

a doua oara a fost recenta si de data asta vreau sa fiu o doamna si doar sa inchei conturile, fara razbunari aditionale. inca n-am reusit sa le inchei din motive obiective, dar abia astept sa o pot face si apoi sa dau delete. si sa ma simt impacata.

zaraza

drag tomn latule - de picky la: 13/07/2007 10:19:17
(la: Vineri si 13! Imi poate cineva da vreun sfat?)
Din cauza de damigenuri separeca ultimul pung sa dus baldabac la funduri. Poasibil sa fiii prinsul pe drum ziuoa de viniri inca nescoasa dela calendariu.
Oricum insa banii nau venit nici ei la Vaşinton, ca venii vorbul, iereau numa 3700, dar nu conteste ca tot nau ajuns.
Acuma ieu sperca nuveti mai problem avea.
Confidential potspune la dumnevostra ca tocmai ezecutam aci esperiment cu anulare retroactiv la tot zii de treispe din istoria. Nevoie mare finanţ cauza la energie forte scump. Asa ca benevol mai trebuie musai tu trimiti pentru altar stinta creativ domeniu ghinionologie putin 6200 dollar.

Toamne ajutane ajung cubine banile acum oportunitet mare la nasdaq.
#215552 (raspuns la: #215425) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Giordano Bruno la: 20/07/2007 10:44:23
(la: neplaceri)
Punetzi funduri de borcan ...
Si nu ne duce pre noi in ispita....... - de cosmacpan la: 31/07/2007 22:57:56
(la: Obsesia formelor )
ca ajungem la teoria "formelor fara fond" si a fundurilor fara forma....
sau daca nu, ne intoarcem la vechime:
"Întoarce-te, Sulamita! Întoarce-te, fata să Zi-o privim! Ce priviţi la Sulamita, ca la hora din Mahanaim?
Cât de frumoase sunt, domniţă, picioarele tale în sandale! Rotundă-i coapsa ta, ca un colan, de meşter iscusit lucrat.
Sânul tău e cupă rotunjită, pururea de vin tămâios plină; trupul tău e snop de grâu, încins frumos cu crini din câmp.
Cei doi sâni ai tăi par doi pui de căprioară, par doi pui gemeni ai unei gazele.
Gâtul tău e stâlp de fildeş; ochii tăi sunt parcă iezerele din Heşbon, de la poarta Bat-Rabim. Nasul tău este ca turnul din Liban, ce priveşte spre Damasc.
Capul tău este măreţ cum e Carmelul, iar părul Ii-e de purpură; cu ale lui mândre şuviţe ţii un rege în robie.
Cât de frumoasă eşti şi atrăgătoare, prin drăgălăşia ta, iubito!
Ca finicul eşti de zveltă şi sânii tăi par struguri atârnaţi în vie.
În finic eu m-aş sui - ziceam eu - şi de-ale lui crengi m-aş apuca, sânii tăi mi-ar fi drept struguri, suflul gurii tale ca mirosul de mere.
Sărutarea ta mai dulce-ar fi ca vinul, ce-ar curge din belşug spre-al tău iubit, ale lui buze-nflăcărate potolind.
Eu sunt a lui, a celui drag. El dorul meu îl poartă.
Hai, iubitul meu, la câmp, hai la tară să petrecem!
Mâine hai la vie să vedem dacă a dat vila de vie, merii de-au înmugurit, de-s aproape de-nflorit. Şi acolo iţi voi da dezmierdările mele.
Mandragorele miresme varsă şi la noi acasă sunt multe fructe vechi şi noi pe care, iubitul meu, pentru tine le-am păstrat."



anisia - de picky la: 08/08/2007 10:13:04
(la: Cuminte vs. Experimentata?)
deci inca de pe vremuri imemoriale, femeia a dus bietul-nevinovatul-inocentul-si-indubitabil neprihanitul barbat spre pierzanie... of!
Da. Ispita. Ispititoare. Şi adâncă. Cu ... străfunduri.

nici in ziua de azi n-a reusit, el... sa o supuna? ha!
de ce oare?

Cred că din cauză că o lasă... deasupra. Ea nu ştie că Adamache e jmeker. Nu vrea să transpire.
#225478 (raspuns la: #225462) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sfaturi din propria experienta - part IV - de Lady Allia la: 16/10/2007 16:48:17
(la: CONFERINTA - Sfaturi pentru tinerele mame!)
Intre timp, o asistenta iesise afara pentru a le spune alor mei despre tot. Catalin deja facuse sant in gresia din sala de asteptare si era furios deoarece nu stia ce se intampla de atat vreme. Isi facea griji si in momentul in care a aflat ce se intampla...atat i-a trebuit dragului meu! A intrat peste noi in sala de nasteri si nu isi poate imagina cineva ce a insemnat pentru mine. Mi-a dat putere si speranta, iar cand mi-a zis:
"- Hai puiule...fi barbata! O sa fie bine...si sa nu uiti ca TE IUBESC!"...am stiut ca TOT VA FI BINE !!! Eram atat de bucuroasa ca l-am vazut !!! Ma gandeam uneori ca nici nu o sa mai apuc sa ii vad...desi nu am aratat asta decat de doua ori! I-am zambit fericita si i-am spus si eu ca il iubesc, iar dupa ce a iesit din sala de nasteri am incercat si eu PENTRU PRIMA OARA un scancet de plans. Imi vazusem CAPRUIUL MEU...acum putea sa se intample orice!!!
M-au intrebat daca ma doare tare ceva (eu nu am tipat nimic, nu am plans, nu m-am plans) sau ce este?!
Le-am spus doar atat:
"- Taiati-ma in doua, in trei, in bucati daca este cazul...,rupeti-ma in zece, dar pentru Dumnezeu salvati-mi copilul va rog!!! Nu ma intereseaza de mine sau de faptul ca o sa am cicatrici sau o sa raman cu cine stie ce handicap...Imi vreau doar copilul!!! Mai traieste? Vreau sa fiti sinceri!"
Medicul era deja cu ochii rosii si mi-a spus sincer:
"- Inca da, dar nu stiu cat! Ori mai incerci sa impingi cu ultimele forte sa vedem daca mai coboara, ori daca nu...nu stiu!"
Am mai incercat! A fost prima data cand mi-am adunat toate puterile (ochii imi erau umflati de nici nu mai vedeam bine, gatul mi se umfase si el...eram neagra deja la maini de la perfuzii si de cum strangeam de barele alea) si ... nimic!
"- Domnule Stan...is eu handicapata sau ce Dumnezeu se intampla??? Da chiar asa sa nu pot eu sa scot afara un copil??? Ce mai pot sa fac? Cum? Va rog spuneti-mi!"
"- Doamne fereste copila! Cum sa fi handicapata? Ce ai facut tu aici este de domeniul fantasticului si imposibilului. Pentru mine esti o mama model, o femeie foarte curajoasa si puetrnica si tot ce ai facut este foarte bine. Dar...GATA!"

Nu am inteles atunci exact ce a vrut sa spuna prin acest GATA, dar am banuit ca imi va face operatia de cezariana.
Vreau sa spun ca indiferent prin ce am trecut ACEASTA ECHIPA DE ADEVARATI OAMENI au luptat cu tot ce au avut ei mai bun in ei alaturi de mine si copil si le sunt recunoscatoare. Indiferent de ce s-ar fi intamplat nu aveam ce sa le reprosez, deoarece s-au straduit aproape imposibil pentru TOT!

Dupa 5 ore si 15 minute de chin medicul meu - SFANTUL MEU - a decis:
"- Fetelor...chemati medicul de garda si orice medic chirurg prezent la chirurgie! Fac cezariana!"
"- Dar domnule Stan stiti ca riscati si nu cred ca va da voie!"
"- Stiti ce? Eu oricum sunt medic activ dupa pensie si le-am salvat fundurile la multi si INCA le salvez! Daca nu vor ei
VREAU EU si tot o operez si singur! Daca intru in puscarie nu ma intereseaza STIU ca macar am incercat si la anii mei o sa
fac si eu pauza de citit si dormit pe gratis acolo! Daca m-ar interesa de mine si as vrea sa imi iau mainile de pe ea...as trimite-o acum la Focsani, dar asta ar insemna sa ii tai si ultima sansa si ei si copilului! Ea e la un pas sa ii explodeze uterul, iar copilul...nici nu stiu daca mai traieste sincer sa fiu! Are semnele vitale, dar eu stiu??? Sper doar sa mai lupte si micutul un pic!"
Bietului om...ii mai ardea si de glume pe seama lui dupa toate orele alea de chin si de lupta.
Una din asistente - Mirela a plecat dupa medicul de garda si dupa un medic chirurg.

TOTI au acceptat sa mi se faca cezariana dupa ce li s-a povestit prin ce am trecut cu totii si vreau sa spun ca asemenea lupta si munca in ECHIPA nu am mai vazut NICIODATA !!!
LE MULTUMESC TUTUROR !!!

In 10 minute am fost pe masa de operatie. Mi s-a facut rahianestezia (in maduva spinarii), o asistenta ma perfuza in mana dreapta, alta in stanga... O moasa imi tinea oxigenul, iar anestezistul ma intreba din jumatate in jumatate de minut "aici simti ceva?, dar aici?". La un moment dat tensiunea imi
scazuse foarte mult (cand m-a deschis), iar la cateva minute dupa imi crescuse ingrijorator. Pentru asta mi s-au facut injectii cu actiune imediata.
Intre timp, medicii au lucrat foarte repede ca sa poata sa o scoata pe piticuta mea cat mai repede posibil si, dupa ce am simtit de doua ori cand au incercat sa o smulga dintre oase (parca m-ar fi rupt in doua) am auzit:

"PRIMUL TIPAT AL COPILEI MELE" !!!

CRED CA NU ISI POATE INCHIPUI NIMENI CE A INSEMNAT ASTA PENTRU MINE!!!
ODATA CU PUICA MEA...AM PLANS SI EU !!!
"- VREAU SA O VAD! VREAU SA O VAD! VREAU SA O VAD!" :)
Numai asta si atat am putut spune atunci plangand. Parca eram o placa stricata de magnetofon. Nimic nu mai stiam rosti pe moment.
Mi-au aratat-o. Era infasata intr-un scutecel alb (ca o sarmaluta :D ), dar avea ochii larg deschisi si respira.

ASTA ERA CEL MAI IMPORTANT!



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: