galceva florilor

Planta fotografiata in comentariul de care m-am legat cu acest comentariu a facut flori... floricele... pentru prima data de cand sunt eu acolo, adica in ultimii cinci ani.

Aici se vad frunzele din fundal.

E ceva care-mi scapa :-)) Sa inteleg ca e scump un buchet de flori la 1.000.000 de lei ? 20-30 de eur ? Pt. cineva care castiga 1500 eur / 10.000 eur pe luna in Romania ? Pe cat poate parea de incredibil, mi-a fost dat sa intalnesc multe persoane in acest caz. Nu vorbesc aici de cei ce sunt la limita legii si care probabil au venituri cu mult superioare ...

Sunt salariati romani care lucreaza pt. firme straine sau institutii staine in Romania, cei care sunt asociati in diverse firme care merg bine, si sa nu uitam, din ce in ce mai multi straini "expatriati" in Romania.

Din străinătate

Când tot se-nveseleste, când toti aici se-ncântă,
Când toti îsi au plăcerea si zile fără nori,
Un suflet numai plânge, în doru-i se avântă
L-al patriei dulci plaiuri, la câmpii-i râzători.

Si inima aceea, ce geme de durere,
Si sufletul acela, ce cântă amortit,
E inima mea tristă ce n-are mângâiere,
E sufletu-mi, ce arde de dor nemărginit.

As vrea să văd acuma natala mea vâlcioară,
Scăldată în cristalul pârâului de-argint,
Să văd ce ei atâta iubeam odinioară :
A codtului tenebră, poetic labirint ;

Să mai salut o dată colibele din vale,
Dorminde cu un aer de pace, linistiri,
Ce respirau în taină plăceri mai naturale,
Visări misterioase, poetice soptiri.

As vrea să am o casă tăcută, mitutică,
În valea mea natală ce undula de flori,
Să tot privesc la munte, în sus cum se ridică,
Pierzându-si a sa frunte în negură si nori.

Să mai privesc o dată câmpoa-nfloritoare,
Ce zilele-mi copile si albe le-a tesut,
Ce auzi odată copila-mi murmurare,
Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a văzut.

Melodica soptire a râului, ce geme,
Concertul, ce-l întoană al păsărilor cor,
Cântarea în cadentă a frunzelor, ce freme,
Născură-acolo-n mine soptiri de-un gingas dor.

Da ! Da ! As fi ferice, de-as fi încă o dată
În patria-mi iubită, în lucul meu natal,
Să pot a binezice cu mintea-nflăcărată
Visările juniei, visări de-un ideal.

Chiar moartea ce răspânde teroare-n omenire,
Prin vinele vibrânde ghetoasele-i fiori,
Acolo m-ar adoarme în dulce linistire,
În visuri fericite m-ar duce către nori

Eminescu

abia acum stiu de ce n-am putut dormi asta noapte.. :))
dar chiar, esti maritata? :)) :o)
sa trimit sau nu un buchet de flori?? :-)

Este greu sa te adaptezi dupa o perioada petrecuta intr-o lume mai buna...Intoarcerea acasa, asa cum o vezi tu, la batranete, este sinonima cu abandonarea placutului, a unei batraneti senine pentru mai nimic. Batranetea e urata, dar si mai urata este atunci cand ajuns la un spital, (din Romania, fireste) esti abandonat, acasa ti se fura rufele de pe sarma, in piete esti inselat la cantar sau ti se fura portofelul, isi bat joc de tine adolescentii scriind mascari pe gard, iar copiii iti rup florile si crengile pomilor pe care-i ingrijesti cu atata truda. Doar ca sa faca rau stiind ca esti acum neputincios, si nu poti reactiona. Batranetea nu este respectata la noi, este trista, mizera, umila. Nu suntem civilizati, nu cinstim parintii si inaintasii nostri, si ce este mai grav, copiii vad, si asa vor face si ei, mai tarziu.

sanjuro

de George Cosbuc

Las' ochii, mamă, las' sã plânga!
Tu-n leagăn tot cu mâna stângă
Mi-ai dat sã sug, de-acea sunt
Nătângă!
Dar n-am pus doară jurământ,
Sã merg neplânsă în mormânt!

Nu plâng ca mi-e de Leana teamă,
De ciuda plâng eu numai, mamă.
Cuvintele ei nu le ieu
In samă,
Dar mi-e ruşine şi mi-e greu,
Că scoală satu-n capul meu.

Ea duce sfat din casă-n casă,
Ca n-am broboadă de mătasă,
N-am sort cu flori - şi dacă n-am
Ce-i pasă?
N-am mers sã-i cer, aveam-n-aveam,
Si n-o sã-mi meargã neam de neam.

Stă-n drum de vorba cu vecine
Si bate-n pumni: - "Sã mor îmi vine,
Auzi tu! Sã se prindă ea
Cu mine!
Sti ieri la moară ce spunea?
Că-s proastă foc şi gură-rea!

Si-auzi! Ii umblă-n cap, tu soră,
S-ajunga ea Lucsandrei noră!
O, meargã-i numele! N-o vezi
La horă?
Ce sort! Nu-ti vine nici sã crezi,
Fă cruce, fã, sã nu-l visezi.

Nu l-aş purta nici de poruncă!
Ce poarta ea, alt om aruncă
C-un rând de haine-o văd mergând
La muncă,
La joc şi hori acelaşi rând,
Il poarta-ntr-una, şi de când!

Lucsandra-i doară preuteasă,
Ea-şi cată nora mai aleasă,
S-o ducă-n bunuri şi-n duium
Acasă.
Ea n-a ajuns, oricum si cum,
Sã-si stringă nora de pe drum.

Sã-şi ieie nora pe-o Satană?
Ca e saracă şi golană,
De ce nu vine ca sã-i dau
Pomană?
Nu-i casa lor în care stau
Si-n casă nici cenusa n-au!"

Auzi tu. mamă, câte-mi spune?
Si-aleargă-n sat sã mai adune
Si câte porecliri pe-ascuns
Imi pune.
De-aş sta sã-i dau şi eu răspuns,
La câte legi am fi ajuns!

Ea-mi sare-n drum, ca doară-doară
M-apuc sã-i spun o vorbă-n poară,
Si daca tac, îi vin călduri
Sã moară.
Sã vezi tu, mamă, -njurături!
Ca ea cu mã-sa-s zece guri.

Cu gura mãsa bate-o gloată,
Si-i de otravă Leana toată -
Mi-ar pune capul sub picior,
Sã poată.
Dar lor pe plac eu n-am sã mor,
Ca n-am ajuns la mila lor.

De foame nu dau popii ortul!
Eu iarna singură-mi ţes tortul
Si umblu şi eu cum socot
Că-i portul.
De n-am mătăsuri, am ce pot,
Nici bun prea-prea, nici rãu de tot.

Mã prind cu ea? Cel-sfânt s-o bată
Dar cum mã prind? Ea e bogată,
Ce haine mi-am fãcut ca ea
Vr’o dată?
La joc mã poţi oricând vedea
Cu fetele de sama mea!

Ori am vorbit cu dânsa glume?
O fac de râs şi-i scot eu nume?
Ori ies, gătita-n ciuda ei,
In lume?
Ii ştiu eu focul - ochii mei!
Lisandru e, ca alta ce-i?

Dar ce? Il ţiu legat de mine?
Il trag de mânecă? Ba bine!
El vine-aşa, de dragul lui,
Când vine.
Eu nu pot uşa sã i-o-ncui,
De sta prea mult, eu cum sã-i spui?

Sunt eu la urmă vinovată,
Că Leana umblă ca turbată
Sã-l vadă-n casa lor intrând
Odată?
Si dacă lui nu-i dă prin gând,
Ea blestemă de nu-şi dă rând!

Dar poate da ea bobi cu sita!
O fierbe ciuda pe urâta,
Că-s mai frumoasă decât ea,
Si-atâta!
Sã aiba Leana-n frunte stea,
Nu-i partea ei ce-i partea mea.

Că boii-s buni, bine-i bogată,
Dar dacă pui flăcăii odată
S-aleaga dinşii cum socot
O fată:
Bogata-s pupă boii-n bot,
Imbătrânind cu boi cu tot!

dar ce importanta are, ar trebui sa incepem deja sa vorbim sa ne dam idei
Coralie pare indecisa sau ar vrea sa mearga la fiecare, dar nu ne putem taia in doua:)

Zi, Alice, nu mi-ai raspuns daca-ti trimit flori.. ;o)

Dati-mi un trup, voi muntilor


Numai pe tine te am, trecãtorul meu trup,
si totusi
flori albe si rosii eu nu-ti pun pe frunte si-n plete,
cãci lutul tãu slab
mi-e prea strâmt pentru strasnicul suflet
ce-l port.

Dati-mi un trup,
voi muntilor,
mãrilor,
dati-mi alt trup sã-mi descarc nebunia
în plin!
Pãmântule larg, fii trunchiul meu,
fii pieptul acestei nãprasnice inimi,
prefã-te-n lãcasul furtunilor cari mã strivesc,
fii amfora eului meu îndãrãtnic!
Prin cosmos
auzi-s-ar atuncea mãretii mei pasi
si-as apare nãvalnic si liber
cum sunt,
pãmântule sfânt.

Când as iubi,
mi-as întinde spre cer toate mãrile
ca niste vânjoase, sãlbatice brate fierbinti,
spre cer,
sã-l cuprind,
mijlocul sã-i frâng,
sã-i sãrut sclipitoarele stele.

Când as urî,
as zdrobi sub picioarele mele de stâncã
bieti sori
cãlãtori
si poate-as zâmbi.

Dar numai pe tine te am, trecãtorul meu trup.

Trece apa si-n urma-s pietre ce raman.
Caci am noroc, nu-s bolovani, si daca-s pietre, nu in suflet.
Cu mult mai mult noroc, cand apa a trecut, timid, de printre pietre, creste iarba. Si flori rasar, si-o papadie creata - deghizata-n Phoenix de restul lumii.

Eu am avut dintotdeauna mai mult noroc decat, statistic, ar fi fost pe lista. Dar n-am vazut nicicand doar jumatatea plina din pahar, va zic, mai e ceva...

Nebanuit de multa alinare mi s-a dat, doar pentru c-am cerut-o!

Alinarea - sa n-o lasati sa treaca.

p-aia cu florile, ca nu gasii alt mesaj "à propos de...".
Cand e vorba de primit flori: di ci nu, saru’mana!

Draga valentinb, ai scris asa:

#1796 - Comentariu adaugat de valentinb la mar 21 Oct 2003 - 20:03 (...)orice OM care a pierdut 20 din membrii familiei la pogromul de la abator (...)adica acu o sa se gaseasca vreun doct care sa spuna ca marele iorga i-a indemnat pe legionari sa omoare evrei..(...)


**

1. Iata mai jos cate ceva care s-ar putea sa te intereseze. Si nu numai pe tine. Daca ai argumente care pot dovedi contrariul, le astept. Am spus argumente, nu vorbe aruncate degeaba.

(link la text http://www.geocities.com/alkimistul/ml/pogrom.html )

FALSUL "POGROM" DE LA ABATOR

-Profesorul universitar, Dir. al Abatorului, Radu Ieftimovici, spulberã legenda comunistã privitoare la "pogromul" de la Abator din Ianuarie 1941-

"Primele mistificari privind acest subiect, apartin ziaristului sovietic Ehrenburg in 1945, (intr'o conferinta la Atheneu), aplaudat de Ion Calugaru, Mihail Sadoveanu, C. I. Parhon, Traian Savulescu s.a., dand mana libera lui Nicolski si Draghici pentru exterminarea care a urmat. Au continuat cu acuze dl. Sandu David, presedintele uniunii Asociatiilor de Scriitori din Statul Israel, iar dintre romani: Marin Preda, Sergiu Nicolaescu s.a., au colaborat prin scenarii folclorice comuniste acuzand fara dovezi. In anul 1946, procuratura comunista se ocupa de Abator. Sunt chemati toti medicii si muncitorii angajati la abator in anul 1941. Faptele sunt intoarse pe toate fetele, se cauta neaparat vinovati sau tapi ispasitori, dar nu se gasesc si procuratura este obligata sa inchida dosarul. Dintre cei audiati, doar macelarul Horwat crede in pogrom, insa el nu era angajat al abatorului in 1941. In schimb, tinichigiul Segal, evreu, de buna tinuta morala, prezent acolo in 1941, declara ca nu a existat nici un pogrom. Cel cu declaratia falsa, macelarul, dupa cateva luni a fost numit in postul de director al abatorului.

Angajatii Abatorului Bucuresti, revoltati, au semnat o nota de protest impotriva mistificarilor pe aceasta tema in ziarele comuniste. Facsimilul acestui protest a fost inaintat ziarelor "Universul" si "Dreptatea", dar nu a mai fost publicat deoarece aceste ziare au fost reduse la tacere" (Zaharia Marineasa - "Pogromul de la Abator", in "Almanahul Gazetei de Vest - 1994", pag. 144). Iata, mai jos, desmintirea angajatilor de la Abator in anul 1941:

D E S M I N T I R E
"Subsemnatii, medici veterinari si functionari ai Abatorului Capitalei, luand cunostinta de articolele publicate de ziarele "Romania Libera", "Tribuna Poporului" prin care se afirma ca in abatorul Capitalei au fost ucisi ovrei, si de campania care se duce pe aceasta tema, de natura sa discrediteze institutia si oamenii ce o servesc, dam cea mai categorica desmintire, afirmatiunilor facute si declaram pe proprie raspundere ca faptele enuntate mai sus sunt de domeniul fanteziei". Urmeaza semnaturile (37)

Facsimilul scrisorii si semnaturile (pentru cei interesati), au fost deja publicate in ziarul"Expres Magazin", Nr. 13, Aprilie 1992 (laolalta cu declaratiile prof. univ. Radu Ieftimovici), cum si in "Almanahul Gazetei de Vest - 1994). Documentul in original: vezi arhiva ziarului "Dreptatea".

"In afara acestor desmintiri, se adauga argumentul cel mai important care nu poate fi contestat: cartea "Martiriul evreilor din Romania in 1940-1941", cuprinzand documente si marturii, editata de Centrul de Studii al evreilor din Romania in anul 1991, cu un cuvant inainte al Sefului rabin Moses Rosen, carte care are 327 pagini, din care 16 pagini cu fotografii, si in care nu se gaseste nici un cuvant despre existenta vreunui abator.

D-nii Norman Manea, Andrei Pippidi si istoricul Francisco Veiga (intr'o istorie recenta, aparuta la editura "Humanitas"), fiind vorba de o denigrare planificata, nu tin seama de aceste dovezi si continua dusmanos cu acuzatiile asupra unor evenimente care nu au existat.

Despre evreii morti in timpul zisei rebeliuni, acesta fiind un capitol separat, "Cartea Neagra", editata in 1946 de Comunitatea evreilor din Romania, recunoaste conditia de beligeranti, adica cea de luptatori a evreilor in rasturnarea regimului legionar si nu de simple victime ale antisemitismului; numarul evreilor fiind neinsemnat fata de numarul legionarilor morti in evenimentele din Ianuarie 1941. Cercetand cu amanuntime evenimentele din timpul zisei rebeliuni, nu vom descoperi nicaieri vreo condamnare adusa vreunui legionar pentru fapta de a fi ucis un evreu, desi stim cu totii ca Antonescu s'a luptat mult sa descopere o astfel de proba incriminatorie.

Se cunoaste de asemenea ca legionarii au fost ocupati cu apararea institutiilor publice in contra loviturii de Stat antonesciene; in plus, ca si in Revolutia din 1989, ca de altfel in orice situatii de aceeasi factura, periferia orasului, prin elementele ei, isi aduce o contributie violenta si haotica". (Zaharia Marineasa - ibidem -).


2. "Marele Iorga" a fost in anii deceniilor 2-3 din secolul trecut unul din cei mai virulenti antisemiti romani. Relatiile sale foarte bune cu A.C. Cuza, fondatorul gruparii "Liga Apararii Nationale" al carei unic scop era lupta impotriva evreilor, sunt cunoscute.


3. Doritorilor le stau la dispozitie cu lucrari istorice in format electronic sau tiparit. Printre altele,

"Holocaust in Romania?" (editat colectiv, 2001)
"Industria Holocaustului" (N. Finkelstein, 2001)
"Holocaustul: martori oculari sau legile naturii?" (2000, carte interzisa in 2002)
"Miscarea legionara si evreii" (Flor Strejnicu, 2002)

Mai puteti consulta si linkurile

*Atitudinea legionarilor fata de evrei:
http://www.geocities.com/alkimistul/ml/atit_evrei.html
*RESPONSABILITATEA VIOLENTELOR ANTISEMITE DIN ROMANIA (1941)
http://www.geocities.com/alkimistul/ml/resp.html

Acestea se afla puse in pagina mea, daca vi se pare, firesc, ca nu prezinta prea mare incredere, puteti cauta aceleasi texte si din alte surse.

Toate, inspre aflarea ADEVARULUI cel adevarat. Fara sa se supere nimeni.

Semneaza: un nevrednic, dar mandru urmas al "neandertalienilor legionari" Noica, Tutea, Cioran, Eliade, Gyr, Crainic, Steinhardt, Nicolau, Dimitriu, Cantacuzino, Polihroniade si multi altii ca ei.


Bogdan
http://ro.altermedia.info, cealalta fata a realitatii

De unde si buchetul de flori!Trimite-l ,de ce nu?!Dar e adevarat ca sunt maritata.Am si un Tontonel de 10 luni!Alexandra

Pentru altoit trandafiri:
Portaltoiul, (maces, trandafir urcator) trebuie sa fie tanar, si sa aiba ramura portaltoi din anul precedent, (verde). Se altoieste in lunile iunie-iulie, cand deja prima generatie de flori s-a scuturat, (altoire in verde).
Pregatirea portaltoiului:
Pe ramura, (diametrul de 10...15mm)la mijlocul intervalului dintre doua frunze, cu ajutorului briceagului de altoit se practica o incizie sub forma de cruce, pe adancime cat sa ajunga la partea alba, (coaja este verde). Dimensiuni: longitudinal 15mm, si transversal 10mm. In paralel se pregateste mugurele pe care vrem sa-l altoim, (altoiul) astfel:
Se decupeaza mugurele cu o parte din coaja, inclusiv cu partea alba, (baza arata ca un varf de lance). Apoi se desprinde usor partea alba FARA A ATINGE PARTEA VERDE pe dedesupt, se departeaza usor marginile taiate in cruce ale portaltoiului, dupa care se aseaza la loc, peste altoiul introdus. Se leaga strans, spira usor petrecuta pe spira precedenta, fasia de rafie, (lata de 3...4mm)incepand cu 1cm sub baza "crucii", se ocoleste usor mugurele altoi, si se continua pana la 1cm peste "cruce", si se face nod. Pentru etansare se foloseste un amestec de ceara de albine, (in lipsa merge si parafina) si colofoniu, (saciz), care se amesteca in parti egale intr-un mic vas, (cutie de conserva goala)deasupra flacarii de aragaz. Se aplica peste legatura de rafie cand este usor caldut, NU FIERBINTE! Dupa o saptamana-doua de la altoire, se observa daca altoiul s-a prins, (se dezvolta). Daca s-a prins, dupa ce apare prima frunza, care trebuie sa aiba cam 2...3cm, se reteaza ramura la 1cm deasupra rafiei. Dupa inca o saptamana-doua, se indeparteaza toti ceilalti muguri de pe portaltoi, lasand doar altoiul.

In cazul lamaiului este ceva mai complicat. Se reteaza de la inceput portaltoiul, (obtinut din sambure pus in pamant), si se cresteaza in profunzime, la mijlocul sectiunii. Altoiul trebuie prelucrat sub forma de "pana". Se rascracara portaltoiul, si se introduce pana cu altoiul. Se leaga strans cu rafie, si se etanseaza cu acelasi tip de amestec.

Conditia de baza pentru ca o altoire sa fie reusita este ca sa recoltam altoiul cat mai proaspat, (seva sa nu se usuce).

Vitza de vie nu am altoit, si sincer, m-ar interesa cum se face.

Succes!

sanjuro

Nu stiu cand ai fost tu ultima data in Copou, dar tot asa e. Maine se deschide expozitia "Flori de toamna" la Gradina Botanica - uitasem, dar mi-ai amintit tu si cred ca o sa ma duc.

Cand impodobesti balconul cu flori si in spate pui plante aromate sau legume, este original sifrumos

dar cand balconul devine curte..
un prieten imi scria ca vecinul lui de apartament (locuieste intr-un bloc) din Sibiu, n-a gasit altceva mai "luminat" sa faca decat sa creasca gaini in balconul lui..

avea si un cocos la inceput, ca punea gaina sa cloceasca, acum l-a taiat, a fost un adevarat zazboi in ploc, ca scula pe toti vecinii..

Se pare ca nu mai pot de"schide ferestele cate o data, dupa ploie, miroase, miroase..

m-am pus si eu pe gradinareala, insa pe Coasta de Azur este o sansa, avem flori tot timpul anului..
am sa-mi fac o gradinita chinezeasca, cu un mic, mic lac si un poduletz

Papadie, ce te mira atât chestria cu gainile in balcon?
Bunica a fost recent in Romania, salariile sunt mici, de mizerie, fosti colegi de scoala de-ai ei stau 4 generatii intr-un apartament de 3 camere , bucatarie si hol mare si au si ei animale in balcon, iepuri, gaini, iar vecinii la fel.
Strabunica despre care imi vorbea bunica (prietena ei) are o pensie de urmas de 650.000 lei, bunicii (fata cu sotul) au amandoi in total 4.200.000 lei de pensie, Tatal un salariu de 2.800.000 lei , mama nu a gasit serviciu, 3 copii de 9, 7 si 2 ani.
Caldura si regie iarna : + 5.000.000 lei
fa totalul, Papadie, sa vezi ce ramane...

Mizeria este mare, si pentru un ou sau o bucata de carne pentru copilasi, oamenii fac multe, chiar ograda in balcon..
Bunica le-a dat ceva bani, dar asta e doar o picatura de apa in ocean.

vezi asta e, sa-injuri pe romani cind nu-si fac ordine dar sa iubesti orice gaura din macadam! E AL NOSTRU! Eu nu am mai vazut asa multa mizerie; chiar si cersetorii aveau humor, vinzatoarele politicoase;

intr-o zi nevasta-mea avea un buchet de flori in mina si - trecind pe linga un cersetor - zice tipul: " doamna , da-mi si mie o floare! Poate ca era numai un prof. univ. la o pauza intre cursuri dar em am gasit mult humor aici.

Tziganii sint dusi in Italia-la fiecare 10 m. unul si probabil franta

Romanii nu pleca din lasitate ori pt. ca fug de realitate si nici pt. ca nu-si mai iubesc tara... ci pt. ca simt ca pot mai mult si in tara nu au avut si poate nu au nici acum( nu mai stiu) posibilitatea sa o dovedeasca.
In general cei care au plecat nu au avut de la inceput un trai mai bun.. si poate nici acum nu-l au, nu te asteapta nici unde in lumea asta nimeni cu flori la sosire.
Cale usoara nu exista in viata... vrei ceva lupti , muncesti te zbati...si cu atat mai mult aici printre straini. Trebuie sa demonstrezi inca o data ca esti capabil ca poti face ceva . Nu as spune ca pornind inca o data de la zero este calea cea mai usoara. Si nici ca aici nu e acea lupta pt. supravietuire, in alta forma dar lupta exista. Lupta pt. existenta o gasesti la toate nivelele.. depinde doat cat de sus ridici pretentiile.
Cei care au plecat in alte tari( in general) au avut o situatie destul de buna in RO. Altfel nu aveau banii necesari pt. plecare.
Asa ca nu cred ca este chear asa de usor si nici nu suntem noi cei plecati cei fara patriotism ori cei fugiti de munca si responsabilitati... !
Poate suntem cei care ne zbaten la hotarul dinte 2 lumi. Una in care treim si una in care am vrea sa traim...
La asta v-ati gandit?
Nu spun ca (pt. mine cel putin) e mai greu decat in RO.in timp am reusit sa ajung aproape acolo unde am visat.. dar drumul nu a fost usor si sunt convinsa ca nici de acum nu va fii usor.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Si nu ucid cu mintea tainele ce le intalnesc in calea mea
in flori, in ochi, pe buze ori morminte.
Lumea minunata in care traim trebuie sa o analizam cu ochiul artistului, nu cu ochiul rece al logicii (mintii noastre).
Si chiar daca mintea si logica ne spun altceva sufletul va percepe ce inseamna corola de minuni a lumii.
Sa fie o definitie a infinitului? Si daca da, ce este dincolo de infinit? Mai necuprins decat infinitul?
Putem noi oare sa intelegem infinitul daca ne aruncam un gand asupra a ceea ce inseamna:
in flori - in ochi - pe buze -ori morminte -
Ce este mai frumos decat frumusetea naturii. Unde putem sa intalnim mai multa caldura si mai multa culoare decat in frumusetea florilor.

De ce cresc florile?
pentru ca au radacina in pamant si le lumineaza soarele. Si le hraneste apa.
Un ciclu complet - un cerc sublim si inchis: PAMANT, CER si APA.Intre pamant si cer exista apa. Apa se intoarce in PAMANT si de acolo se reintoarce inspre cer.
Apa este fluidul energetic care ne hraneste si care ne ajuta sa facem conexiunea intre cer si pamant, intre pamant si cer.
Tot apa, conexand cerul cu pamantul ne ajuta sa vedem curcubeul.
Sa fie oare CURCUBEUL COROLA DE MINUNI A LUMII?!

IN OCHI: sa ne privim in ochi cand ne-intalnim. Ochii sunt oglinda sufletului. Simbolul ochilor este curatenia sufleteasca.
Sa ne privim in ochi cand ne vorbim, sa nu mintim. Minciuna nu face parte din darurile cu care ne-a inzestrat Dumnezeu. Cand mintim plecam involuntar ochii. De ce?
Pentru ca sufletul nostru stie intotdeuna cand mintim.

PE BUZE: mimica noastra spune multe.
Buzele sunt oglinda sufletului nostru.
Ati mintit vreodata fara sa va tremure buzele? Ati iubit vreodata fara sa va tremure buzele? V-ati suparat vreodata fara sa va tremure buzele?
V-ati bucurat vreodata fara sa radeti?
Ati plans vreodata fara sa va miscati buzele?
Si chiar daca pe dinafara v-ati pus o masca sufletul vostru stie care este adevarul.

ORI MORMINTE:
Trecand prin viata cu sufletul curat ajungem sa plangem (apa) si sa zambim amar in fata mormantului. MAREA TRECERE va fi mai usoara daca acceptam viata cu sufletul senin, curat.
Si mi-amintesc de altceva: ,Opreste Doamne, ceasornicul cu care ne masuri destramarea '
Ce ruga frumoasa, dar ce importanta are timpul nostru relativ la timpul universal?!

Lumina altora
sugruma vraja nepatrunsului ascuns
in adancimi de intuneric,
dar eu,
Lumina altora sugruma vraja nepatrunsului ascuns in adancimi de intuneric: Sa lasam pe fiecare sa-si traiasca viata si sa o inteleaga . Fiecare are DRUMUL LUI. Ceea ce pentru mine este relevant la nivel de experienta nu este valabil si pentru celalalt: fiecare are nevoie de Propria Experienta. Si fiecare trebuie sa-si gaseasca singur calea spre LUMINA.
Si nu vei putea sa intelegi lumina decat atunci cand esti in intunericul necuprins. In lumina soarelui, lumina in lumina se percepe greu.

Eu, cu lumina mea sporesc a lumii taina - eu sunt LUMINA.Lumina in lumina. Si impreuna cu lumina universala, eu, parte a luminii universale potentez cresterea luminii universale.

si-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micsoreaza, ci tremuratoare
mareste si mai tare taina noptii,
Luna, este lumina din lumina Universala.
Lumina ei este tremuratoare precum o flacara de lumanare deoarece LUNA ne lumineaza primind lumina.
Si lumina din lumina - care este luna, ma ajuta pe mine-trecator vremelnic prin aceasta lume -si care sunt DOAR o luminita, sa sporim
impreuna taina cea mare a intunericului.
Care este aceasta?
Unde este INTUNERIC este si LUMINA.

asa inbogatesc si eu intunecata zare
cu largi fiori de sfant mister
si tot ce-i neinteles
se schimba-n neintelesuri si mai mari
sub ochii mei-
caci eu iubesc
si flori si ochi si buze si morminte
Asa imbogatesc si eu intunecata zare cu largi fiori de sfant mister- Lumina din lumina, ma cufund in intuneric. Mi-e putin frica si ma cutremur de Intunericul din jurul meu. Lumina inca nu pot sa o vad.
Prea necuprins e INTUNERICUL.
Bajbaind in intuneric, tot ce e neinteles se schimba in intelesuri si mai mari. Intunericul te cuprinde si te simti nestiutor si firav. Sufletul tau e curat dar oare, mai reusesti sa vezi LUMINA?