comentarii

game of thrones


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
de ce purtam crucea - de Socaciu Ela la: 02/10/2003 05:00:45
(la: Exista sfintenie fara Dumnezeu?)
As vrea sa spun ca nu purtarea unei cruci zilnic te va ajuta sa ajungi in Cer, ci numai simpla ta credinta in jertfa pe care Iisus, Fiul lui Dumnezeu a facut-o in locul tau si al tuturor. Acolo meritam noi sa fim, atarnati pe acea cruce, nu El. Dar asta nu ar fi rezolvat problema... Tot ce tine de noi este sa ne comportam cu umilinta inaintea incercarilor pe care Dumnezeu ni le da. Biblia spune ca "Suferinta este scoala rabdarii!" De ce ne trebuie rabdare? Cred ca stie fiecare bine de ce. In lumea de astazi te intrebi cum vei razbi pentru ca iti spui ca tot ce ai nevoie este rabdarea...
Poate ar trebuie sa ne uitam mai mult in sus, nu pentru a spune: "Of, Doamne", ci pentru a spune: "Doamne, stiu ca numai Tu ma cunosti intru totul si numai Tu poti sa imi dai si azi ceea ce imi lipseste".
Incearca sa te bizuiesti numai pe El, si mai putin pe oameni. Vei vedea rezultatul si nu cred ca vei spune ca m-am inselat. Sunt sigura.
#647 (raspuns la: #578) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ceea ce e free nu e illegal. - de taanari la: 04/10/2003 01:18:23
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
ceea ce e free nu e illegal. its a matter of thinking :)
Hei! - de Alice la: 10/10/2003 08:42:00
(la: Sinead O'Connor: "Sean-Nos Nua")
Credeam ca nu mai asculta nimeni Sinead! Amicii mei cam stramba din nas...:)
Am descoperit-o tarziu, dupa ce am auzit-o intepretand "Don’t cry for me Argentina" (exceptional, comparand-o cu Madonna!), "Ave Maria" sau "Gloomy Sunday", "I want to be loved by you", "Succes has made a failure of our home", "Scarlet ribbons".Am o listaaaa!
Suflet si calitati vocale incredibile...
Ce sa zic? Numara-ma pe lista!
DEHA este pe scurt un hormon - de Nico la: 10/10/2003 19:13:41
(la: D.H.E.A. sau tineretea vesnica ???)
DEHA este pe scurt un hormon produs de corpul uman: dehydroepiandrosteron. Este responsabil pentru producerea si reglarea steroizilor si hormonilor sexuali. S-a observat ca nivelul acestui hormon scade dramatic cu varsta ( la 70 ani este 5% comparativ cu nivelul de la 20 ani). Acest fapt a dus la deductia logica - dar necomfirmata din pacate - ca suplimentand acest hormon imbatranirea poate fi reversata sau macar incetinita. Nu este total exlusa posibilitatea metionata de tine ... teoretic vorbind!


Pentru vorbitorii de limba engleza ( De pe Internet adunate!)):
"DHEA" is short for dehydroepiandrosterone, a hormone naturally produced in the human body in the adrenal gland.
For what is DHEA used?
DHEA / Dehydroepiandrosterone is the sole precursor hormone responsible for the production and regulation of every other steroid and sex hormone in the body. It has recently been discovered that bodily levels of DHEA decline with age (a typical 70-year old will have about 5-10% the DHEA of what a typical 20 year old produces), leading to the (logically correct and possible) hypothesis that supplementing DHEA will reverse or halt the aging process. This is probably just another round of humankind's hope for the discovery of the Fountain of Youth, but there are some valuable elements to DHEA supplementation that are worth investigating. For example, declining levels of DHEA are implicated in
Alzheimer's disease
diabetes
arthritis
obesity
cancer
atherosclerosis and heart disease
lupus
Din pacate, petitia nu are ni - de Claudia la: 12/10/2003 23:53:37
(la: Petitie Protest: Referendumul pentru Constitutia Romaniei)
Din pacate, petitia nu are nici o valoare legala, si nici nu ne-am propus sa aiba :) Este un protest simbolic, un spatiu public in care ne putem spune oful si cere ceva. Majoritatea discutiilor nu parasesc spatiul privat (familie, prieteni) sau semi-public (ca listele de discutii). Protestul e o initiativa care si-a propus sa puna in contact oamenii, sa le arate ca nu sunt singuri si sa ofere speranta pentru o colaborare viitoare. Putem face ceva impreuna, daca ne dorim. Sper ca altii sa se inspire din ceea ce am facut si sa faca ceva mai bun, mai puternic data viitoare.
#1100 (raspuns la: #981) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Claudia - de papadie67 la: 13/10/2003 00:38:54
(la: Petitie Protest: Referendumul pentru Constitutia Romaniei)
Nu pot decat sa-mi reiterez admiratia pt ceea ce-ati facut voi, cu site-ul vostru si sa-mi inghit mania si balele turbarii atunci cand iti citesc sperantele (desarte).
De ce nu mergeti pan' la capat, acum c-aveti un pic de experienta si-un pic de "recognition". E greu financiar? Vreau sa v-ajut!
E greu intelectual? Nu cred, din ceea ce ati aratat deja.
DE ce e greu? Vorbiti! Poate v-aude, Doamne-ajuta, cineva.
Vorbiti! V-ascult si poate nu sunt singurul.
Ci spuneti, nu ca noi, observatorii!
Stii care-i diferenta dintre-a spune of-ul si a-l rezolva?
Eu stiu ca stii ca nu "speranta" este. Ati actionat, in loc de a "spera". De ce muriti?
Sunteti deja Acolo; nu v-am impins, noi tanguitorii intr-acolo. De ce plecati acum, cand de-abia ati ajuns la noi? Pai, ati venit degeaba!?
Suntem mioare; v-ati erijat in baci! Stati baci, ce dracului, sau daca nu, ce vreti? Ce-ati vrut? De ce plecati?!?
#1103 (raspuns la: #1100) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din nou pentru Dan Calin - de Ingrid la: 14/10/2003 15:39:55
(la: A existat holocaust in Romania?)
Despre trenul mortii, plimbat pe ruta Iasi-Calarasi(Ialomita), iata "amintiri" culese dintr-un site probabil neolegionar :
"Viorica Agarici – mit si adevar in problema "Trenului mortii"

Din capul locului declar ca nu am intentia de a nega sau minimaliza tragicele evenimente petrecute la Iasi in iunie/iulie 1941, care s-au derulat pana in gara Romanului. Despre asta s-a scris si se va mai scrie mult, incat modesta mea contributie s-ar pierde ca o picatura de apa intr-un ocean de venin. In schimb, voi aduce cateva elemente noi legate de cele intamplate la Roman. Cititorii au latitudinea sa le arunce in talgerul balantei ce li se va parea mai adecvat.

Asadar, la gara din Roman - Era in fatidica zi de 3 iulie 1941, cand s-a anuntat sosirea, in tranzit, a unui tren cu evrei deportati din Iasi. Pentru fetele de la Cantina Crucii Rosii, ca si pentru personalul punctului sanitar din gara condus de doctorita Veronica Falcoianu (foto alaturata), situatia parea similara cu cea a trenurilor de raniti cu stationare scurta, avand alta destinatie. In acest rastimp, li se acordau, in vagoane, ajutoarele umanitare si medicale necesare. Totusi, judecand bine, medicul de serviciu la punct in acea zi, in unire cu echipele de la cantina, au inteles ca situatia actuala va fi oarecum diferita. Din aceasta cauza au chemat-o in ajutor pe doamna Viorica Agarici, presedinta Filialei locale a Societatii nationale de Cruce Rosie. Dansa a venit fara intarziere, insotita de vicepresedinta, d-na Eliza Vargolici si de medicul primar al judetului, dr. Stefan Pasov. In urma lor a sosit si seful Comenduirii Pietei, cpt. I. Cocaneanu.

Din primul moment, duduia Viorica a inceput a-si organiza echipa cu care avea sa intre in actiune. Din aceasta faceau parte: Sofia Lazarescu (sefa cantinei), invatatoarele Zoe Iacobescu, Elena Taune si Maria Curelescu, tinerele Mura Hagiaturian, Rodica Lazarescu si doua maici detasate de la manastirea Agapia. Intre timp, cpt. Cocaneanu a luat informatii suplimentare de la biroul de miscare al garii, de unde s-a intors foarte posomorat. Cand au iesit pe peron, cantinierele cu tavi si cosuri cu de ale gurii, 4 soldati cu caldari cu ceai, doctorita Falcoianu insotita de of. san. V. Toma si infirmierele voluntare de Cruce Rosie, purtand medicamente pentru urgente si material de pansat, Cocaneanu s-a apropiat de d-na Agarici, soptindu-i ceva la ureche. Cei prezenti au spus ca niciodata n-au vazut-o decat blanda si amabila, dar acum si-a iesit din sarite!

Deodata intra trenul in gara - o garnitura lunga cu vagoane de marfa ("bou-vagon" cu portierele zavorate) din care razbateau voci disperate, cerand ajutor si apa! Pentru acest tren insa era un Ordin de la Comandatura militara germana din Iasi, ca nimeni sa nu se apropie.



Interventia Reginei-Mama (Relatare a doctorului Nicolae Horga, radiolog sef la Spitalul Precista)

La aflarea acestui ordin d-na Viorica Agarici i-a cerut cpt. Cocaneanu sa intervina pentru a fi deschise vagoanele si a se putea acorda asistenta medicala celor din interior. Cpt. Cocaneanu l-a contactat telefonic pe generalul de Divizie Stefan Ionescu, prefectul judetului Roman care tocmai atunci se pregatea sa intampine pe Regina Mama Elena, sosita intr-o vizita la spitalul din Roman.

Prefectul i-a expus Reginei situatia disperata din gara chiar in Spitalul Precista Mare (atunci Z.I. 448). cand se faceau prezentarile si i-a raportat tot ce se intampla in gara. Revoltata, regina l-a trimis pe aghiotantul ei pentru a verifica daca informatia este adevarata. Cand aghiotantul s-a intors si a confirmat cele spuse de prefect, Regina i-a cerut generalului Stefan Ionescu sa-i inlesneasca legatura cu generalul Ion Antonescu, care se afla in trenul Patria, aflat in exclusivitate la dispozitia sa. Regina cerandu-i sa ordone deschiderea portierelor si acordarea asistentei medicale evreilor din tren.

In tot acest timp, d-na Agarici a dus o adevarata "batalie" cu soldatii germani care pazeau si ei trenul. Ea a pasit hotarata inainte, facand fetelor semn sa o urmeze. Trebuiau sa strabata distanta pana la linia a 4-a, unde fusese tras trenul cu deportati, semn ca nu va avea cale libera. Prioritate aveau atunci trenurile militare germane si romanesti, care goneau spre front. Asa incat avea de stationat un timp, exact cat era nevoie a intra cu ajutoarele cerute. Soldatii germani, cand au vazut ca grupul de persoane in alb se apropie hotarat de trenul lor, le-au iesit inainte, cu pistoalele mitraliera intinse si strigand: "Zuruck Verboten!" (Indarat! Oprit!). Era o prima somatie. D-na Agarici, fara teama, li s-a adresat pe acelasi ton: "Verflucktes Gesindel, auf die Seite!" (Creaturi blestemate, la o parte!). Cpt. Cocaneanu, stiind de ce sunt in stare acesti ostasi fanatici, din trupele SS, a venit in graba rugand echipa sa se intoarca pe peron, caci la o a doua somatie, acestia vor trage in plin. A fost un moment de panica. Fetele si soldatii cu caldari au facut cale intoarsa. Numai duduia Viorica Agarici s-a repezit ca un glonte in fata locomotivei, prinzandu-se cu mainile de ea si a inceput a striga cat tinea o gura ca daca nu se deschid portierele vagoanelor, pentru a se acorda ajutor detinutilor, ea ramane acolo pana ce va trece trenul peste dansa!

In timpul acesta, nemtii isi vedeau linistiti de treaba, asteptand momentul cand vor putea ordona pornirea trenului, cu riscul, de a strivi romanca aceea furioasa... La amenintarea cu pistolul in piept a unui ofiter SS, Viorica Agarici a raspuns: "Wenn Du mich schiesst, schiesst Du deine Mutter!" (Daca ma impusti pe mine, o impusti pe maica-ta!).

Intre timp, generalului Ion Antonescu, informat de cele intamplate la Roman si neavand autoritate asupra militarilor germani care nu permiteau asistarea detinutilor, a luat legatura cu Comandantul al Armatei a XI-a germana, generalul colonel Eugen von Schorner solicitandu-i aprobarea celor solicitate de regina Mama. Acesta, in cele din urma, a ordonat asistarea deportatilor din trenului cu evrei.

In sfarsit au fost date la o parte usile de la un vagon, le-a aparut o scena de infern: vii si morti, claie peste gramada, cu imbracamintea sfasiata zaceau intr-un namol de fecale si urina. Era prea din cale afara! Pentru a nu alarma populatia orasului (din care peste 7000 erau evrei), care prinzand de veste, incepusera a aflui spre gara, s-a convenit ca trenul sa fie impins indarat, la Sabaoani. Acolo fura deschise toate vagoanele iar cei morti, dupa ce au fost verificati de cpt. Dr. Radu Popovici, chirurgul Spitalului Militar (venit si el cu sanitarii sai, foto alaturata), au fost depusi intr-o groapa sapata ad-hoc in dosul garii.

Dupa intoarcerea trenului in gara dintre cei vii, cei bolnavi au fost consultati de doctorita Falcoianu, o parte din ei fiind internati in Spitalul Militar pentru ingrijirile necesare. Intre timp, dr. Stefan Pasov, medicul orasului, colaborand cu Presedintele Comunitatii evreiesti, dr. med. Reznic Meer, au organizat transportarea, cu randul, a tuturor deportatilor valizi la baia Companiei a IV-a Sanitara de langa gara, unde au fost curatiti, reechipati cu haine noi, hidratati si alimentati, cu ajutorul si pe contul Comunitatii. Bineinteles, sub paza severa, pentru a se evita dezertarile. La randul lor, prin grija Companiei a IV-a sanitare, toate vagoanele au fost spalate, dezinfectate si capitonate pe jos cu paie proaspete, peste care s-au intins cearceafuri.

A doua zi, 4.VII.1941, cu obloanele descuiate, trenul - fost pana aici ???al mortii" - s-a repus in miscare. Pe parcurs, oprind in garile mai mari, se deschideau usile vagoanelor pentru ca echipele de Cruce Rosie sa poata controla si asista deportatii. E drept, ici - colo se mai auzea si cate o huiduiala, venita din partea unora, dar asta nu a influentat cu nimic tinuta ocrotitoare a organelor oficiale. Ajunsi cu bine la Calarasi (pe Dunare), la predare in lagar au fost numarati 776 de oameni. Precum se stie, in 1944, au fost eliberati cu totii.



Epilog

1. Prin anii ‘50, dupa razboi, victimele, in numar de 53, dezgropate la Sabaoani (nu "370" cum gresit s-a scris!), carora li s-a adaugat mortii in numar de 360, depusi anterior la Mircesti, au fost aduse la Cimitirul Israelit din Roman, unde au fost reinhumate in doua gropi comune alaturate, peste care s-au turnat placi de beton cu dimensiunea de 3/10 metri. Din cele de mai sus rezulta ca, daca intre Mircesti si Roman, cale de 20 km, si-au pierdut viata inca 53 de oameni, fara "minunea" de la Roman, la Calarasi ar fi ajuns numai cadavre.

A fost in mod incontestabil, meritul duduii Viorica Agarici, de a-i fi salvat pe acestia. Dar nu numai al ei, singura; fara concursul tuturor persoanelor sus mentionate, n-ar fi reusit aceasta performanta. Ii reamintim: capitan I. Cocaneanu, general divizie Stefan Ionescu, vicepresedinta Crucii Rosii romascane, Eliza Vargolici, cei trei medici cu ajutoarele lor. In fine, dar nu in ultima instanta, acordul in acest sens al conducatorului statului (si prin concursul prompt al Reginei Mama Elena), a tras mult in cumpana. Mai e nevoie sa amintim si compasiunea populatiei romascane (crestini si mozaici la un loc) care au contribuit cu totii la usurarea suferintelor atator oameni inocenti...?

2. La urma, inca ceva despre doamna Viorica I. Agarici, eroina acelor zile. Dupa anii 1949, a fost despuiata de toata averea ei (proprietatea de la Calugareni, jud. Roman, casa din oras de pe str. Alexandru cel Bun etc.) si aruncata in strada, fara chip de subzistenta. A avut totusi noroc de cateva familii romascane care i-au intins atunci o mana de ajutor. Familia av. Mart a primit-o intr-o odaita, iar dintre evrei, dr. medic Iosif Abraham si fotograful Jack Reinstein organizau lunar, pentru ea, o cheta (bani marunti), pe care doamna nu voia sa-i primeasca decat sub forma de recompensa pentru meditarea unor copii (printre care si elevul Radu Cozarescu). Desigur, fiind retinuta in casele acestora si la masa de pranz. In fond, era adusa in pozitia de cersetoare. De altfel, si umbla cu cosnita de papura in mana, unde i se mai arunca cate ceva...

Ar fi plecat din Roman, dar nu avea unde: sotul, mort de gangrena apendiculara in spitalul de aici (nu la Iasi, cum s-a scris!), cei trei fii, Georgel, Vasilica si Costache, bagati la puscarie... Abia in 1967, Georgel fiind eliberat, s-a mutat la dansul, in Bucuresti. De atunci si-a adus aminte si Federatia comunitatilor evreiesti de meritele doamnei Agarici, fixandu-i o mica renta viagera.

Acum, eroina de la Roman isi doarme somnul de veci intr-un cimitir din Bucuresti, in vreme de copacul sadit in amintirea ei, pe "aleea dreptilor" de langa Rechowot (Israel), creste falnic.

Dr. Epifanie Cozarescu

#1330 (raspuns la: #1328) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
GLOSSA : ce e val, ca valul trece.. - de JCC la: 15/10/2003 11:09:44
(la: Cele mai frumoase poezii)
de Eminescu : Glossa

Vreme trece, vreme vine,
Toate 's vechi si nouã toate;
Ce e rãu si ce e bine
Tu te'ntreabã si socoate;
Nu spera si nu ai teamã,
Ce e val ca valul trece;
De te'ndeamnã, de te cheamã
Tu rãmîi la toate rece.

Multe trec pe dinainte.
In auz ne sunã multe.
Cine tine toate minte
Si ar sta sã le asculte?
Tu aseazã-te deoparte.
Regãsindu-te pe tine,
Când cu zgomote desarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbã
Recea cumpãn-a gândirii
Inspre clipa ce se schimbã
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipã tine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si nouã toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume sã te-nchipui;
Joace unul si pe patru
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
Si de plânge, de se ceartã,
Tu în colt petreci în tine
Si'ntelegi din a lor artã
Ce e rãu si ce e bine.

Viitorul si trecutul
Sunt a filei douã fete,
Vede'n capãt începutul
Cine stie sã le-nvete;
Tot ce-a fost ori o sã fie
In prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zadarnicie
Te întreabã si socoate.

Cãci acelorasi mijloace
Se supun câte existã.
Si de mii de ani încoace
Lumea-i veselã si tristã;
Alte mãsti, aceeasi piesã,
Alte guri, aceeasi gamã,
Amãgit atât de-adese
Nu spera si nu ai teamã.

Nu spera când vezi miseii
La izbândã fãcând punte,
Te-or întrece nãtãrãii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamã n'ai, cãta-vor iarãsi
Intre dânsii sã se plece,
Nu te prinde lor tovarãs;
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenã
Lumea'ntinde lucii mreje
Ca sã schimbe actorii'n scenã.
Te momeste în vârteje;
Tu pe-alãturi te strecoarã,
Nu bãga nici chiar de seamã,
Din cãrarea ta afarã
De te'ndeamnã, de te chiamã.

De te-ating, sã feri în laturi,
De hulesc, sã taci din gurã;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacã stii a lor masurã;
Zicã toti ce vor sã zicã.
Treacã'n lume cine-o trece;
Ca sã nu'ndrãgesti nimica,
Tu rãmâi la toate rece.

Tu rãmâi la toate rece,
De te'ndeamnã, de te cheamã;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera si nu ai teamã;
Tu întreabã si socoate
Ce e rãu si ce e bine;
Toate-s vechi si nouã toate;
Vreme trece, vreme vine.



erata - de gabi la: 16/10/2003 03:35:59
(la: Filmele mele)
"Age of Innocence" (dupa un roman de Edith Warton) ii apartine de fapt lui Scorsese si este superb.
Hmm, prima carte (mai degraba - de Daniel Racovitan la: 16/10/2003 13:05:25
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Hmm, prima carte (mai degraba colectie de carti) care imi vine in minte si care mi-a marcat intr-adevar existenta e Biblia. A doua, "The seven habits of highly efective people" a lui Stephen Covey

Sorry, inca nu am intalnit vreo carte de beletristica care sa-mi marcheze viata :)
Da’ n-am stiut ca-i chiar atat de rea situatia... - de Alice la: 17/10/2003 11:09:07
(la: Zece moduri in care poti distruge un computer :))
Ce-am retinut eu de-aici (ca printre altele..:)): "if you leave your laptop unattended in Nairobi, leave a banana on top of it as a protection offering.":)

PS. Merci ca te-ai intors! S-"aburise" Luneta ...:)

Alors, c' est grave! - de papadie67 la: 18/10/2003 02:22:52
(la: Buna dimineata intelepciune .....)
Something' s rotten in Denmark! Get knifes, go suffer now alot instead of slowly and forever dying...
#1590 (raspuns la: #1589) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Holocaustul in cifre si contradictii - de Zamolxe la: 18/10/2003 22:29:23
(la: A existat holocaust in Romania?)
Dragul meu evreu roman,
(Valentinb)

Pina acum am stat si am citit. Nu am vrut sa comentez, sau sa ma bag. Ti-am vazut si meciul cu preopinentul. Tu ai fost cel care a atacat primul, fara argumente dar foarte agresiv si ai primit doar un raspuns pe o masura mai mare decit tine.

Ma bucur ca nu vrei scuzele nimanui si este foarte bine.
Vad insa la tine o consecventa in a sustine contradictii si in a sustine o idee profund eronata si extrem de periculoasa.
Sustii permanent ca in romania a fost holocaust.
In romania nu a fost holocaust.
Legionarii, ciuma verde, au avut ce au avut si cu romanii in egala masura.
Astfel ca asasinarea lui IG Duca si a lui Nicolae Iorga, ca si a multor altor romani importanti sau oameni simpli, se incadreaza in aceleasi exact aceleasi actiuni criminale ale legiunii care au lovit si evreii.
Iar comunistii din Romania au fost majoritatea evrei sau unguri, asa cum arata arhivele PCR.
Si multi legionari au ajuns comunisti cel putin in prima faza. “Rosia inainte de a fi rosie a fost verde!”

Pentru ca holocaust la romani nu a fost, asa nici actiunile legionarilor fata de evrei nu pot purta numele de holocaust. Vezi definitia holocaustului.

Este foarte periculos si consecintele sint nebanuite pe termen lung, sa amesteci termenii, sa faci un terci din istorie, sa speculezi, sa faci asocieri fortate. Drama poporului evreu este mare si ea nu trebuie umflata si extinsa.
Realitatea reala este suficienta.

Holocaustul are o definitie clara, precisa si categorica. Atunci cind incepi sa scri despre holocaust trebuie sa te referi strict la definitie. Daca insa ignori definitia atunci poti sustine orice.

The Holocaust was the systematic, bureaucratic, state-sponsored persecution and murder of approximately six million Jews by the Nazi regime and its collaborators. "Holocaust" is a word of Greek origin meaning "sacrifice by fire."

De exemplu in Germania au fost pogromuri si inainte de inceperea WW2. Dar ele nu intra la holocaust. Sint violentze, sint crime, dar nu sint parte a holocaustului. Pentru ca in acest caz putem spune ca holocaustul a inceput in Rusia o data cu primele pogromuri, adica la inceputul secolului 20!

Holocaustul a inceput o data cu adoptarea SOLUTIEI FINALE de catre germania in 1942 si a avut ca elemente de baza lagarele de exterminare, camerele de gazare si crematoriile.

Hartile de pe site-ul din sua al muzeului holocaustului arata clar ca din romania nu au plecat trenuri spre lagarele de exterminare. http://www.ushmm.org/wlc/en/index.php?lang=en&ModuleId=10005143 si faci click pe “See maps”.

Asta este o realitate pe care trebuie sa o accepti chiar daca nu o vrei sau nu iti convine.

Deportarea evreilor din 1941-1942 seamana mai mult cu deportarea in Baragan din anii ‘50-‘60 decit cu deportarea in Germania.
Cifrele referitoare la acea perioada, aflate pe resursele de informare evreiesti sint extrem de contradictorii si ireale. Astfel in “Enciclopedia Holocaustului” editia 1990 Macmillan Publishing Company.
This unit, along with Wehrmacht units and Eisatzgruppe D, killed between 150,000 and 160,000 Jews during July and August 1941.
Pentru ca lucrez in probleme de logistica, aprovizionare, desfacere stiu foarte bine care sint mijloacele necesare unor probleme asa de mari. Resursele pentru rezolvarea unor asemenea probleme sint foarte mari, surprinzator de mari.
Acum am sa ma opresc la aceasta cifra: in perioada iulie august 1941 au fost omoriti 160.000 evrei in Basarabia. (http://motlc.wiesenthal.com/text/x03/xm0347.html)
A omori 160000 oameni in 60 zile inseamna 2660 oameni pe zi, 111 pe ora, adica unul la 30 secunde, 24 ore din 24, 7 zile din 7. Daca omorirea era teoretic posibila, eliminarea cadavrelor era o problema extrem de dificila. Ar fi trebuit sa ramina extrem de multe gropi comune, foarte mari, care insa nu exista. Saparea gropilor, mutarea pamintului, plasarea cadavrelor, acoperirea cu pamint implica o munca foarte mare. Si nici o marturie nu consemneaza asemenea intimplari extreme.

In Basarabia anului 1920 erau 267.000 evrei , iar in anul 1939 erau 205.000 evrei.
Din acestia au fost deportati in URSS 10.000. In 1941 au fugit spre URSS 5.000.
Teoretic in Basarabia au ramas 190.000 evrei.
Se afirma (fara probe evidente) ca in perioada iulie august 1941 au fost asasinati 160.000 evrei din Basarabia.
Teoretic la 1 septembrie 1941 mai erau 30.000 evrei in Basarabia.
Dar acelasi site spune ca la 4 septembrie 1941 mai erau 64.176 evrei si ca la 25 septembrie erau exact 43.397, mai multi decit cei 30.000 din calcule.
Acestia sint deportati in Transnistria unde mor inca 25.000.
Practic in Transnistria supravietuiesc 5.000 evrei basarabeni dar se reintorc 50.000. Evident ca undeva exista exagerate si fara acoperire in evidentele vremii.

Toate cifrele privind evreii sint contradictorii atunci cind se vorbeste de Romania, Basarabia, Bucovina, Transnistria.

Astfel pentru Romania se dau urmatoarele cifre privind evreii:
1933 – 980.000 usa holocaust museum harta
1939 – 607.900 simon wiesental
1939 – 760.000 tot simon wiesental in acelasi text
1940 – 342.000 idem dupa pierderea teritoriilor transilvania, basarabia. bucovina
1950 – 280.000 ramasi dupa emigrarea a 70.000 evrei.

Asta inseamna ca evreii din Romania nu au fost deportati.

Ungaria, participanta activa la Holocaust, a trimis spre camerele de gazare aproape toti evreii din Transilvania ocupata in anii 1943-1944, adica circa 200.000.

Dar, cu toate acestea la cei 6 milioane de evrei morti in holocaust, Romania este nominalizata cu 700.000 evrei exterminati desi in 1939 erau doar 607.900 evrei in Romania Mare si au ramas 280.000, 70.000 au emigrat, iar 200.000 au fost exterminati in Ungaria.

280.000+70.000+200.000=550.000
607.900-550.000=67.900 evrei din Romania Mare morti in timpul deportarilor de boala, frig, mizerie, foame, violente, crime.

67.900

Zamolxe

PS. S-a mai pus intrebarea, si eu o reiau, la care nici un evreu sau neevreu nu dat un raspuns concret, clar, si documentat: de ce sint evreii persecutati de toate popoarele lumii?
Nu am studiat acest aspect, dar mi se pare extrem de ciudat. Nu se poate ca toate popoarele sa deteste si asupreasca evreii asa pur si simplu!
Trebuie sa fie o cauza sau mai multe, trebuie sa fie motive concrete!

Z.
Tineretul roman/felicitari - de (anonim) la: 19/10/2003 09:54:08
(la: Test de limba engleza.)
Tinerii romani stiu engleza si inca foarte bine si as vrea sa-i felicit fiindca multi straini intilniti de mine in multele mele pelerinaje in jurul lumii o vorbesc la un nivel inferior sau de loc in comparatie cu romanii nostrii. Franceza ,la fel.
Un exemplu ar fi cu cei lucreaza pe vapoarele de croaziera ale unor companii de turism in portul Miami
Una dintre ele este Royal Caribbean .Vaporul se numeste "Majesty Of The Sea" si am navigat cu ei foarte recent pe traseul Miami-Nassau(Bahamas)-Coco Islands- Key West-Miami timp de o saptamina.
Sandu ,roman din Sf .Gheorghe lucreaza ca "purser"( o slujba foarte importanta pe un vapor de 2000 de pasageri) si face parte din echipajul salariat al vaporului in comparatie cu restul care lucreaza la bar,la restaurant sau ca ,cameristi si care sint platiti din bacsisurile adunate de la turisti inainte de debarcare.
Engleza lui Sandu era foarte buna in comparatie cu cea a unora din alte tari care lucrau cu el pe acelasi vapor in alte departamente si pe care de abia puteai sa-i intelegi.
Exemplu cu romanii care stiu engleza si care nu ar intelege un banc englezesc la fel ca un englez get beget este o chestie relativa.
Acelasi lucru se poate spune si invers despre englezii si americanii care stiu romaneste dar care la un banc romanesc rid si ei mai putin.

A aparut in Romania: - de Ingrid la: 21/10/2003 07:20:44
(la: A existat holocaust in Romania?)
O istorie a evreilor de Paul Johnson ;
trad. de Irina Horea. - Bucuresti : Editura Hasefer, 2003. - 492 p. ;
Tit. orig. în lb. engleza: A history of the Jews .
ISBN 973-9235-84-0
#1778 (raspuns la: #1754) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Canalul Dunarea Marea Neagra - de ilana gillon la: 22/10/2003 09:14:24
(la: A existat holocaust in Romania?)
Sint in Israel de 40 ani si nu mai vorbesc/scriu bine Romaneste. Asi vrea sa continui in Englezeste.

I reached this site completely by chance and was amazed to see that the situation of the Jews in Romania during the communist era and before is still of such a huge interest.
My father Ing. Aurel Rozei was one of the engineers that were employed in the first Canalul Dunarea Marea Neagra project. He was sentenced to death in 1952 for sabotageing the works. Is this trial known now in Romania ? What is the attitude towards it. Any information will be highly appreciated.
summer of '68 - de gabi la: 23/10/2003 01:50:41
(la: Marea Neagra, amintiri)
...intr-o seara, tarziu, iesind cu parintii de la "Zorba Grecul" pe care-l vazusem la un cinema in aer liber din Mamaia, mi-amintesc foarte clar ca am ramas extaziat in fata unei uluitoare descoperiri: existau acolo niste lumini mici, pitite de-a lungul bordurii prin iarba, in loc sa fie in varful betelor alora inalte, care mai tarziu am aflat ca se numeau stalpi. Era ca-ntr-o poveste...! Stiam deja sa numar pana la trei: mama, tata, eu.

In seara urmatoare nu le-am mai vazut: eram deja in tren, plecati pe fuga catre casa, la fel ca multi altii, speriati...trupele Pactului de la Varsovia tocmai intrasera in forta in Cehoslovacia, intrerupand "povestea" si "stingand luminile".
#1915 (raspuns la: #1914) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
un poet persan - de gabi la: 23/10/2003 02:04:13
(la: INTREBARE)
"Saadi lived about 1207- 1291. He was born in Shiraz. He travelled for about 30 years of his life. He died in his hometown; his tomb is in Shiraz...Saadi is one of the wittiest writers of modern or ancient times. The beauty of Saadi's style is that it is simple yet elegant..."

Nu l-am citit, insa daca seamana ca stil lui Omar Khayyam, m-as aventura...
#1916 (raspuns la: #1877) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ficaciori pe canapele, (pentru JCC) - de sanjuro la: 24/10/2003 02:19:40
(la: GRASIME? Da, dar grasime buna!)
Pai am castigat la un concurs de retete culinare, (scoici cu ciuperci) un bax cu toata gama de cafea SATI...dar asta-i alta poveste.

Sa-ti dau o reteta simpla si gustoasa:

Ficaciori pe canapele:

Se iau ficaciori de pui, se spala si se scurg. Se oparesc intr-un vas cu apa clocotita, si se scurg din nou. Separat se taie fasii subtiri de bacon, kaizer sau costita, (trebuie sa fie late cam de trei degete, si lungi de 15...20cm). Se sareaza putin ficateii si se pipereaza, si se infasoara in bacon prinzandu-se cu cate o scobitoare, sa nu se desfaca. Se taie franzela, (bagheta) felii cam de 1cm, si se unge fiecare bucatica cu putin unt. Se ia un vas de sticla termorezistent, (Jena) care se unge pe fund cu putin unt, si se pun feliile de franzela, cu ruloul cu ficatei asezat vertical. Se da la cuptor, (foc moderat) si se tin cat sa inceapa sa se rumeneasca putin bacon-ul. Se seveste cu cartofi piure sau piure de spanac.
Vinul, unul demisec, usor aromat, sauvignon blanc sau sauvignon fumee, servit frapat.

Pofta buna!


sanjuro
#2020 (raspuns la: #1939) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In trecut , parintii nostrii.. pt Papadie - de JCC la: 24/10/2003 03:49:26
(la: GRASIME? Da, dar grasime buna!)
Papadiorule, ai uitat ca in trecut parintii nostrii mancau sanatos, cand mancau o rosie, era rosie si avea nu numai gustul de rosie, dar si elementele nutritive: vitamine, saruri minerale si toata gama, date de soare si de ingrasaminte natural, organic
nu erau tratate cu toate pesticidele, ingrasaminte chimice si hormoni de crestere sau culturi modificate genetic
legumele cresteau intr-un aer curat, nu poluat sau radioactiv.
Ce mancau, le facea un stoc de nutreimente in organism
Apoi munceau greu, se epuisau si consumau tot ce inghiteau, mergeau mult pe jos..
Nu mai era cum sa se depuna grasimea pe muschi, tot ce faceau zilnic consuma totul.
Nu erau electro-menajere de astazi, nu erau nitratii, colorantii si conservatorele de azi, nu inghiteau otrava chimica o data cu mancarea, sau iradiatii...
Azi avem progresul dar si otrava progresului
de cate ori cumparam un ambalaj cu mancare, ne cumparam in plus si doza de dioxina si alti produsi cancerigeni,
atat in mancarea propriu-zisa, cat si in gazele ce ies in aer dupa arderea ambalajelor..

Papadio, putem compara doar lucrurile care sunt comparabile..
#2040 (raspuns la: #2033) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...