comentarii

ganduri parintilor si bunicilor


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
asta este opinia ta - de JCC la: 29/10/2003 12:54:10
(la: Evreii si o manie curioasa..)
nu stiu daca ne cunoastem sau nu, cunosc utilizatorul "tolanici" aici pe luneta, dar daca vrei poti pune X sau Y, principalul sa am o identificare pentru a adresa un raspuns.. :-)

despre toate momentele si faptele in decursul istoriei pe care le expui,
aceasta este opinia ta si esti liber sa o ai, lasa si altora libertatea de a avea o opinie sau de a si-o face...

Constat dupa asigurarea afirmarilor tale, ca cunosti si ai trait multe, deci trebuie sa fi in varsta destul de inaintata,
eu sunt mai tanar, stiu doar ce-mi povestesc parintii si bunicii,

poti sa-mi spui pe ce date si dovezi precise te bazezi? povesteste-ne lucrurile concrete traite de tine, ce cunosti din indelungata ta experienta?
lucrurile traite, de catre oameni care par impartiali, ma intereseaza
mult, ascultand invat multe..


#2568 (raspuns la: #2562) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
La mine in casa au vorbit si - de Ly la: 05/11/2003 00:49:38
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
La mine in casa au vorbit si altceva decit romaneste. Nu m-au invatat asa ca acum trebuie sa invat singura. Asta peste limbile straine clasice - engleza si franceza !!!

Din experienta personala daca in casa e cel putin un parinte sau bunici ce vorbesc alta limba este bine pt. copii sa invete acea limba.

Asa ca in cazul meu - nu e discutie. Orice copil din casa va invata romaneste. Daca nu vrea aplicam programul ...submarin si il trimitem intr-o vacanta luuungaaa undeva unde nu are de ales decit de vorbit romaneste. Nu vorbeste, nu se intelege cu nimeni !!!

Adevarat ca in caz de copil decis putem gasi in loc, la sfirsitul exercitiului submarin, localnicii vorbim engleza sau franceza dar in principiu daca avem un numar suficient de localnici nevorbitori de alte limbi si copil rezonabil de mic ar trebui sa mearga !!!!

Programul submarin poate fi aplicat pentru mai multe limbi straine si diferite culturi.
tragedie... - de sorin1975 la: 18/11/2003 13:28:32
(la: A existat holocaust in Romania?)
Regret si cred multi regreta tragedia pe care a trait-o poporul evreu... dar as vrea sa spun ca toate popoarele au suferit in acel razboi... nu s-a numit "mondial" degeaba... intrebati-va parintii, sau bunicii si va vor spune cum au simtit razboiul, daca sunteti afara intrebati orice batran de pe strada ce a simtit atunci.. cate speculatii se faceau despre "sfarsitul lumii"... credeti ca poporul german nu a suferit? milioane de bombe au cazut asupra germaniei... acel popor a suferit doar pentru vina de a se fi lasat mintit si tarat intr-un razboi care nu era a lui ci a unui nebun pe nume ...nici nu merita sa-; scriu numele...
nu stiu ce sa zic, ma uimeste - de mapopescu la: 06/02/2004 04:36:01
(la: Obiceiuri si traditii..nunta..)
nu stiu ce sa zic, ma uimeste majoritatea parerilor negative.
sa va povestesc cum a fost la noi.

am cerut-o de nevasta pe doamna mea in 1 decembrie 99, data propusa pt cununie prin vara. in februarie ne hotarim sa facem nunta mai repede, macar la biserica. in aprilie.

cu o saptamina inainte de nunta la biserica ne hotarim sa facem si cheful, petrecerea, ma rog, tot atunci. nasii mei ne-au ajutat sa gasim o salita mica. fiindca nu incapeau decit 50 de persoane odata, am chemat pe cei mai in etate (sa nu sune urit) pe la amiaza si pe cei mai tineri seara.

a fost un chef teribil, am avut 100 de prieteni si rude care au venit, anuntati cu o saptamina inainte pe telefon, ca invitatiile scrise nu am mai apucat sa le facem:D

apropo de interesele financiare in a aface nunta etc dupa ce am scazut restaurantul si alte cheltuieli ne-au mai ramas bani de o dacie din 75 pe care ne-au dat-o nasii la pret redus ;) asa ca...

nici video nu ne-am permis, parintii si bunicii ne-au ajutat f mult cu ce au putut, bani sau produse de la tara (brinza, tuica) sau prajituri. rudele la fel.

a iesit perfect. nasii s-au distrat teribil si cind ne reintilnim cu ei sau cu alti "participanti" ne amintim cu placere de acea noapte.

nu am avut nici "catel" adica acea persoana ce tot strigat toata nunta si anunta si darurile. la plecare cine a vrut si a putut ne-a felicitat si ne-a lasat un plic, un cadou etc. toti au fost bine primiti si li s-a multumit la fel.

am uitat sa va spun ca muzica a fost asigurata de un prieten care a venit cu PCul sau personal si mp3uri :)

vedeti ca se poate si altfel?

PS prima fetita a fost botezata de nasii mei iar cea de a doua speram ca va fi bootezata de nasii din partea sotiei, fara conditii sau probleme de nume ale copilului sau de alta natura.
Roman din US visind la Marea Neagra - de (anonim) la: 03/03/2004 14:00:33
(la: Marea Neagra, amintiri)
Un copil de 2 ani si jumatate tinut de mina de mama lui pe peronul garii din ( Vasile Roaita pe atunci ? ) Eforie Sud in tim ce tatal alerga spre casa de bilete pentru a cumpara tichete pentru trenul deja stationat la peron..

Un copil de 7-8 ani invatind sa inoate in lacul Techirghiol - unde ne petreceam dupaamiezele avind aces la lac din curtea gazdei, d-l Stoica care locuia chiar in spatele garii din Eforie Sud. Bunicul si mama, mari inotatori incercau sa transmita copilului talentul si cunostiintele lor, cu foarte putin suces. Dupa o saptamina de incercari, copilul a avut un vis incare inota, stia sa inoate din totdeauna, natural, fara efort. De dimineata baietelul de 7 ani isi uimeste parintii si bunucii inotind ca un pestisor...

Un baiat de 14 ani in vacanta cu parintii la Eforie Sud. Pe faleza se intilneste cu Sorin, colegul de scoala. Imparte cu el o sticla de bere si o tigare, un Kent. Sorin ii spune ca si Carmen Cristea pe care adolescentul nostru o iubea pe ascuns ( adica numai el stia de asta ) este in statiune cu parintii. In seara respectiva se petrece prima mare revolta - adolescentul nostru vrea sa fie in vacanta cu prietenii si nu cu parintii care instantaneu au devenit, plictisitori, blazati, nestiutori ...

Un student de 20 de ani, aflat in vacanta de vara cu colegii la Neptun - o seara petrecuta la Paradis, baut mult prea mult si la ora 12 noaptea facut baie in pielea goala, in piscina de la Paradis cu amicu Fane si 2 fete de la ASE. O glorie, cit de efemera poti fi...

Un proaspat absolvent, indragostit aflat in vacanta cu iubita lui la Carmen Silva/Eforie Sud - anul este 1990. La alimentara are vin de Cotnari vechi de 5 si 6 ani. Un italian a deschis o gelatteria exceptionala - pizza pe care o face este cu siguranta cea mai buna in lume. Granita este deschisa - draga, nu vrei sa mergem sa vedem si Vama Veche, Varna, Burgas .. de ce nu. Ce superb este si litoralul bulgaresc.

Anul este 2003. Un tata tinind de mina un baiat si o fetita care se incapatineaza sa raspunda in alta limba decit in ceea in care li se vorbeste se plimba agala pe sub aleiile cu tei de la Eforie Sud . Tatal arata copiilor locurile unde a copilarit, unde a petrecut clipe de neuitat alaturi de parinti si bunici. Copii sint mai mult preocupati de conul de inghetata iar tatal zimbeste gindindu-se ca mai are inca 7-8 ani pina cind va deveni acel monstru plictisitor care isi forteza copii sa mearga cu el in vacanta ..
sa ne dam "dashteptzi" - de (anonim) la: 01/06/2004 20:29:46
(la: Cu cine votati la primaria Capitalei? Sondaj pt. bucuresteni)
pai la faza cu "asta e jocul, ori te conformezi ori pleci", eu zic ca cu o astfel de atitudine n-avem nici o sansa sa fim parte din economia europei; asta se numeste totalitarism si nu democratie; in sensul ca unii impun regula iar altii se conformeaza; apropos: am locuit 8 ani in italia si anglia, acum am o afacere in romania si mi-am intemeiat o familie;
sper sa fi cei care gandesc ca mai sus, sa fie pe cale de disparitie; altfel ma vad nevoit sa vand tot si sa ma intorc in anglia;
recunosc, nu accept acest tip de joc, parintii si bunicii n-au avut prea mult de ales, eu insa am

si de incheiere: astia suntem, cu asta defilam;
#16055 (raspuns la: #15520) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pro... - de Pasagerul la: 02/11/2004 20:37:23
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
SCOALA
Religia este cea mai indragita materie in randul elevilor de la scoala primara. Desi a fost propusa ca proba pentru Bacalaureat, nu exista manuale decat pentru patru ani de studiu, din cele 12 clase la care este disciplina optionala.
OANA ANTONESCU in Jurnalul National

Costin Terci este elev in clasa a II-a la Scoala nr. 149 din Capitala si are doua mari pasiuni: fotbalul si... religia. Nu s-a hotarat inca daca va fi preot sau fotbalist, dar inainte de culcare, la rugaciunea de seara, pune o vorba buna si pentru echipa lui favorita, FC National. Stie o sumedenie de rugaciuni si pentru fiecare dintre ele a primit din partea profesoarei de religie cate o iconita, ca recompensa. De altfel, toti colegii lui se lauda cu o colectie impresionanta de iconite. Chiar si cei mai lenesi dintre ei stau cu placere la orele de religie, nu atat pentru ca nu dau lucrari de control, cat pentru ca sunt foarte atractive. Profesoara lor, Beatrice Neagoe, a transformat orele de religie in adevarate spectacole in care micutii recita rugaciunile in fata clasei. "Este foarte important ca parintii sau bunicii sa-i apropie de biserica inca de cand sunt mici. Cei mai multi dintre copiii pentru care predau stiau deja multe lucruri despre biserica si Dumnezeu, iar bunicii, in mod deosebit, i-au invatat si cateva rugaciuni", ne povesteste profesoara de religie. Costin merge aproape duminica de duminica la biserica, impreuna cu bunica, si nici nu-si aminteste cand a invatat prima rugaciune, dar dintre toate, preferata lui este "Doamne, Doamne, Ceresc Tata".

ALTFEL. Daca la celelalte materii nu poti sa-i spui elevului decat "Invata!", la religie lucrurile nu stau la fel. "Tine de abilitatea profesorului de a-i atrage catre aceasta materie; e nevoie de alte metode de predare si de o altfel de programa decat cele stiute", este de parere directorul Scolii nr. 174 din Capitala. Profesoara care a predat aici vreme de cativa ani, fiica de preot de altfel, a avut grija ca fiecare elev sa aiba in casa o Biblie. Pentru a-i apropia mai mult de religie, ea a adus in fiecare clasa cate o icoana si impartea elevilor reviste cu teme religioase. Profesoarei foarte indragite de micuti i-a urmat o alta, a carei metoda foarte drastica de predare i-a nemultumit si i-a indepartat de aceasta materie.

Exista totusi o programa chiar si pentru religie, dar manuale nu au decat clasele I, a II-a, a IX-a si a X-a. "Speram ca de anul viitor sa avem manuale si pentru celelalte clase si in special manuale pentru liceu, intrucat am primit cereri din toata tara pentru a introduce religia ca materie la examenul de Bacalaureat. Ne gandim serios la aceasta posibilitate, dar deocamdata nu este posibil", ne informeaza inspectorul pe Religie Nicolae Iordachescu. La primele lectii, micutii invata semnul crucii, afla ce este biserica, ingerul pazitor si asculta curiosi povestirile profesorilor despre crearea lumii. Lucrurile sunt ceva mai complicate la clasele mai mari, unde discutiile pe marginea Bibliei sunt mult mai aprofundate.

DEFAVORIZATI. Pentru elevii care apartin altei religii decat cea ortodoxa exista profesori, dar articolul nr. 158 din Legea invatamantului obliga scolile sa intruneasca grupe de minimum zece elevi de alta confesiune. Acolo unde sunt mai putin de zece elevi nu exista profesori, deci nu pot studia religia. Ministerul Educatiei lucreaza in prezent la un proiect care sa faca posibila predarea religiei chiar si in situatiile de acest gen. O varianta ar fi reunirea lor intr-o alta institutie de invatamant, dar aceasta solutie presupune deplasarea copiilor la alte scoli, numai pentru a li se preda o singura ora de religie. Pana cand se va gasi o solutie, parintii trebuie sa intocmeasca o cerere prin care sa solicite inlocuirea religiei cu o alta materie, din randul celor optionale.

SUCCES. In prezent exista peste 13.000 de profesori care predau religia in intreaga tara. Inspectorul Nicolae Iordachescu, deopotriva preot, este foarte incantat de succesul pe care l-a avut aceasta materie, cu deosebire la clasele mici, pentru ca "aici se pun bazele credintei, prind dragoste fata de religie si capata o conceptie sanatoasa in privinta relatiei om – Dumnezeu si tolerantei fata de alte culte religioase".


LIBERTATE
"Fiecare parinte are dreptul de a alege pentru copilul sau religia si confesiunea, dar la fel de bine pot sa refuze studierea ei" - Nicolae Iordachescu, Inspector de Religie in cadrul Ministerului Educatiei
"La mamaliga de odinioara, la - de Daniel Racovitan la: 03/12/2004 12:08:04
(la: Generatia de afara)
"La mamaliga de odinioara, la sarmalute, cozonac, palinca, slanina afumata. La colidele de Craciun, la ciocnele oualor de Pasti."

Cum necum, dar daca trag linie noua nu ne lipseste nimic din lista de mai sus.
Caltabosi si slanina afumata, chiar de-am avea tot nu am manca (intentionam sa traim ceva mai mult si mai sanatos decat parintii si bunicii nostri), asa ca nu jinduim.

Cred ca chestia asa cu "mamaliguta, cozonacii, gogonelele si sarmalutele care au ramas in Romania" e mai mult o prejudecata.


___________________________________________________
cretini, da' multi...
anisia, fefenica, cum ma simt - de nasi la: 16/12/2004 02:27:08
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti din Romania ?)
anisia, fefenica, cum ma simt cind ma intorc din romania? rasuflu usurata!!!!!! de fapt, simt ca RESPIR din nou.
parintii si bunicii sunt singurul motiv pt care ma mai duc in ro. celelalte rude au devenit cu timpul mai mult "cunostinte" - care odata ce-ai aparut la orizont, sau au auzit ca "esti pe-aproape" incep sa faca inventarul cu ce au nevoie, cam cit le-ar trebui ca sa "se rezolve", ca partea cu "cine sa le dea" se subintelege....
prietenii mei si-au luat deja si ei zborul prin cele strachinatatzuri - ii vad foarte foarte rar, mai mult ne "auzim" pe net...
cit sint in ro, imi lipsesc serviciile de calitate, produse de calitate, bunul simt al celor din jur...
cind ma intorc ACASA, din romania, ma intorc tot la familie. si la prieteni. si la toate lucrurile carora le-am dus dorul cit am fost in ro. de aia rasuflu usurata. "acasa" nu este in romania.

DARKMAN -SUEDIA - de (anonim) la: 21/01/2005 19:05:43
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
In primul rind este foarte important , atunci cind te gindesti sa pleci din tara in care te-ai nascut, unde vrei sa ajungi??? Vei raspunde : undeva unde este mai bine ! Corect ! ...dar numai in cazul in care ai destule cunostiinte despre lume , popoare , culturi si mai presus de toate ..."nervi de otel"...Sa nu crezi ca daca ai facut o facultate esti cineva...poate in tara ta ...si care e tara ta? cit vei trai vei avea numai una , cea in care esti nascut , crescut ,in cea in care radacinile tale sint mai puternice decit tu singur crezi , unde parintii si bunicii tai au trait...
In Europa este foarte greu sa i-ti gaseti un loc , pentru ca , in primul rind respectul in fata unui alt popor , cu traditii si o puternica istorie ,trebuie sa-l cistigi prin munca , tu trebuie sa fii de 2,3,4 ori mai bun , mai destept , mai inteligent , mai rapid ingindire si fapta decit prostul prostilor la EL acasa...prima definitie este a cunoaste limba tarii respective fara greseli si accente straine....in cazul in care nu esti deja un "cunoscut"...fotbalist de exemplu...!Ultimul negru alcolist american ,daca vine in Romania ..."este un American!" Daca vine din Etiopia...nu are valoare...Asta nu inseamna ca nu poti trai in West...dar sa nu ai prea multe asteptari...de multe ori trebuie sa muncesti necalificat cu toate ca poate ai o facultate ...Drumul e greu , dar nu imposibil ,dar mai inii de toate gindestete ca la tine acasa esti "D-nul Profesor , sau Inginer si nu se stie cita vreme va trece pina vei atinge acelasi stagiu in alta tara !Si in nici un caz SCANDINAVIA...!EU SINT AICI LA POLUL NORD DE 15 ANI...si vorbesc aprope perfect Suedeza , unpic daneza si norvegiana ...ia drumul spre Canada , Australia....

DARKMAN ÄR TILLBAKA !
#34099 (raspuns la: #33330) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poveste - de (anonim) la: 01/04/2005 19:46:02
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
M-am nascut intr-o familie Crestina, parintii si bunicii mei erau oameni foarte credinciosi si inca de mic m-au invatat sa cred in Dumnezeu, imi citeau povesti din Biblie si asa mai departe.
Viata in familia mea a fost mereu minunata. Am avut niste parinti iubitori iar cu fratele si surorile mai mici ma intelegeam in general bine. Dumnezeu era mereu prezent in casa si viata noastra.

La scoala nu am fost niciodata foarte popular dar aveam citiva prieteni. Am avut relatii de prietenie atit cu baieti cit si cu fete. Fetele pentru mine au fost mereu o companie placuta.

Am intrat la pubertate cind eram prin clasa a 5°a. Pentru prima data am inceput sa am sentimente sexuale. Insa eram pregatit. Am fost un copil precoce din punct de vedere intelectual, mi-a placut mereu sa citesc mult asa incit stiam cite ceva despre primele porniri sexuale. Primele mele simtiri sexuale au fost mai mult un fel de curiozitate si credeam ca era normal ca aceasta curiozitate sa fie legata de prietenii mei de acelasi sex. Este o virsta la care multi baieti experimenteaza din punct de vedere sexual unii cu altii, dar asta nu este un indiciu al orientarii sexuale viitoare. Eu nu experimentam cu nimeni dar citeam mult si stiam ca un pic de ‘confuzie sexuala’ era perfect normala la virsta aia si ca multi baieti simt o atractie sexuala pentru alti baieti in timpul acestei perioade. Acest gind ma recomforta dar in acelasi timp nu-mi evita gindul ca pornirile mele sexuale erau pacatoase. Asa ca m-am concentrat si mai tare in Dumnezeu, scola si alte aspecte asteptind sa treaca etapa delicata.

Putin cite putin prietenii mei incepusera sa descopere sexul opus, era perioada in care ne impartaseam unii altora care fata ne atragea mai tare. In grupul meu era o fata care se purta foarte frumos cu mine asa ca le-am marturisit prietenilor mei ca imi placea de ea.. Insa cind ei ma intrebau daca credeam ca era draguta, nu stiam ce sa spun. Niciodata nu ma gindisem la colegele mele ca fiind ‘dragute’. Asa ca raspundeam ca cel mai tare conta ce era in interiorul ei. In acelasi timp ma intrebam ce anume facea ca prietenii mei sa se refere la ele ca fiind dragute. Nu intelegeam dar credeam ca era doar o chestie de timp si de a intilni persoana adecvata. Ma consideram in acelasi timp mai putin dezvoltat din punct de vedere sexual in comparatie cu prietenii mei.

Cind am inceput sa am visuri erotice, m-am ingrozit. In visele mele nu apareau fete asa cum scria in cartile pe care le citeam ci .....baieti! Ma trezeam atemorizat, ma simteam rau, murdar, pervers. Am inceput sa evit compania colegilor mei atractivi, sa ma concentrez mai tare in Dumnezeu, aveam incredere in ajutorul sau. Dar daca reuseam sa-mi inhib gindurile in timpul zilei, noaptea nu puteam evita sa visez...

La virsta aceea nu stiam multe despre comportamentul homosexual. Doar stiam ca era ceva amoral intre doi oameni de acelasi sex (barbati in general) si ca era complet condamnabil, un mare pacat. Dar nu asociam sentimentele mele cu comportamentul homosexual.

Mai tirziu, aspectul homosexualitatii a revenit intr-o forma mai personala. Unii colegi incepusera sa ridiculizeze homosexualitatea folosind termeni injositori. Ca raspuns, un grup de colegi incurajau toleranta. In cursul conflictelor, unul din colegi s-a declarat in mod deschis homosexual. Era fratele mai mare al unui prieten. Declaratia lui m-a shocat. Nu cunoscusem niciodata personal un homosexual (sau cel putin nu stiam). De fapt nu-l cunosteam personal dar faptul ca era fratele unui prieten (ma gindeam ce ingrozitor sa ai un frate homosexual) ma facea sa cred ca il cunosteam. Am inceput sa ma gindesc daca si prietenul meu era homosexual, poate ca se contagiaza, ma gindeam.

Intre timp elaborasem propria mea teorie in legatura cu homosexualitatea. In privinta mea, credeam ca inca treceam prin acea perioada de confuzie sexuala, din care asteptam sa ies pe masura ce ma maturizam. Credeam ca existau alti baieti care ca si mine treceau prin aceasta criza si ca lipsa lor de cunoastere ii putea duce la greseala de a se autoeticheta homosexuali si sa adopte un mod de viata homosexual, distrugindu-si in acest fel viitorul. De aceea vroiam sa-i spun fratelui prietenului meu sa astepte ca totul se indreapta, sa nu ia calea gresita. Dar nu am avut niciodata sansa sa-l inilnesc personal si sa-l avertizez de pericol. Aceasta nu m-a oprit sa adopt o pozitie publica acuzativa fata de homosexualitate si sa subliniez caracterul sau pecaminos. Vroiam sa fiu intelegator dar in acelasi timp sa fiu coerent cu credinta mea in Dumnezeu.
La liceu am cunoscut o fata extraordinara – L. Era foarte simpatica, spontana, sincera, activa, facea sport, si mai ales era Crestina. Ma simteam bine cu ea. Am inceput sa iesim din ce in ce mai mult impreuna si din ce in ce mai mult imi dadeam seama ca reprezenta tot ce cautam la o fata. Eram indragostiti oficial. Desi ne intilneam des, nu aveam nici o graba sa avansez in aspectul fizic, sexual. Ma purtam foarte educat cu ea. Nu m-am simtit niciodata atras fizic de L desi stiam ca aspectul ei fizic era foarte apreciat de ceilalti colegi. Cu toate astea tineam foarte tare la ea si faceam tot posibilul sa-i fiu un adevarat prieten. Singurul sarut pe care i l-am dat vreodata a fost pe obraz.

Intr-o zi am mers impreuna la un concert. Ne simteam bine, atmosfera era plina de emotie, dar amintirea pe care o am despre acel moment nu are nimic de a face cu muzica. In timp ce eu si L stateam fericiti tinindu-ne de mina, privirea mea s-a intilnit cu cea a unui tip foarte atractiv in multime. Am vazut fata lui pentru o fractiune de secunda dar imediat am simtit toate emotiile si gindurile mele concentrate asupra lui. Am recunoscut ca erau sentimente relationate cu sexualitatea mea. Imediat mi-am dorit sa-l cunosc, sa vorbesc cu el sa-l imbratisez. Cred ca m-as fi multumit doar sa ma asez linga el pentru tot restul serii. Recunosc ca nu era primul care ma facea sa ma simt in acest fel. Dar in acel moment am constientizat penibila situatie – stateam alaturi de cea mai frumoasa fata, pe care o iubeam si care ma iubea, iubita mea, cu care speram sa ma insor intr-o zi, si cu toate astea emotiile mele cele mai intense erau stirnite de un strain in multime, unul de acelasi sex... Ce se intimpla cu mine? Nu-mi asculta Dumnezeu intensele mele rugaciuni sa ma ajute sa nu mai am aceste sentimente oribile, perverse, nedorite pentru altii de acelasi sex, nu-mi vedea suferinta?
Obrajii mi s-au umplut de lacrimi iar L credea ca era din cauza muzicii. Dar pe drum catre casa si-a dat seama ca ceva nu era in regula si m-a intrebat. Eu nu am putut sa-i spun adevarul – cum puteam sa-i spun ca ma atrageau barbatii?

Intr-o zi chateam cu niste prieteni. Cu unul din baietii de pe chat vorbisem doar o data sau de doua ori dar am simtit imediat o conexiune, si ne-am trezit rapid ca purtam o corespondenta privata. Vorbeam despre tot felul de chestii pina cind mi-am dat seama ca era ceva special in relatia mea cu acest baiat foarte diferit de relatia mea cu ceilalti prieteni. Recunosteam in el ceva care imi amintea de mine. Cu cit conversam mai mult, cu atit mai mult simteam un sentiment de frica amestecat cu bucurie la gindul ca descopeream care era acea legatura misterioasa intre noi.
Deodata el m-a intrebat daca eu vroiam sa il intreb ceva, dar intrebarea pe care as fi intrebat-o mi s-a nazarit greu de pus. I-am zis ca nu imi venea sa-l intreb nimic deosebit. Cu toate astea el mi-a spus: ‘Nu sint gay, dar nici hetero. Sint undeva intre. Cred ca ma poti numi bisexual’
Imediat am izbucnit in lacrimi. Toate sentimentele reprimate timp de ani de zile, ma napadisera dintr-o data. M-am rugat in tacere. L-am intrebat daca putea sa mentina un secret. Si atunci i-am povestit tot. Datorita marturisirii lui aveam un nume pentru ceea ce imi framinta viata. Eram un ‘bisexual’. Dar pentru mine acel termen nu insemna o alegere si nici macar nu era o stare permanenta. Era doar o eticheta pentru conditia mea, o conditie eram sigur, temporara.

In cele din urma am capatat curajul sa-i marturisesc lui L ca eram bisexual si am fost uimit si uluit de usurinta cu care a acceptat si m-a incurajat sa continuam relatia noastra. Eu am fost de acord, aveam incredere ca Dumnezeu ma va ajuta daca credinta mea in El era puternica, credeam ca prin El voi invinge.

Mi-au trebuit citeva luni ca sa admit ca termenul corect pentru situatia mea era homo- si nu bisexual. Alesesem termenul bisexual pentru ca cel de homosexual are implicatii atit de ingrozitoare pentru mine. Nu puteam fi ‘gay’ pentu ca era pacat. Dar in final a trebuit sa recunosc ca sexul opus nu m-a atras niciodata din punct de veder fizic. O femeie frumoasa nu a stirnit niciodata emotii in mine. Asta m-a facut sa-mi dau seama ca nu eram corect fata de L. Stateam cu ea pentru ca vroiam sa fiu normal si imi placea compania sa dar niciodata nu am apreciat compelt feminitatea sa. Un prieten comun imi spunea mereu ce norocos eram sa am o prietena atit de deosebita, de frumoasa si plina de calitati. Mi-am dat seama ca el simtea ceva ce eu nu simtisem niciodata.


In cele din urma am fost amindoi de acord sa intrerupem relatia, mai tirziu ea si-a gasit alt prieten, a facut bine.

Chiar si dupa ce am acceptat ca sint ‘gay’ am mai crezut ca era o stare trecatoare. Eram intr-o cautare continua de cazuri de gays care au luat calea dreapta. Intre timp am incetat sa-l mai rog pe Dumnezeu sa-mi arate calea si am inceput sa-l intreb ce era de facut. Nu mai aveam raspunsuri. Cred ca nu am fost suficient de inteligent sau suficient de credincios ca sa gasesc raspunsul. Tot ce pot sa fac este sa ma umilesc in fata Lui, sa cad in genunchi si sa ma rog.

Multi dintre voi nu vor fi de acord cu multe din povestirea mea, dar asta este adevarul. Unii afirma ca nu ar trebui macar sa ma numesc homosexual ci doar ‘atras de acelasi sex’. Eu prefer cuvintul homosexual din motive proprii. Ce stiu este ca sint mai Crestin decit oricind, asta este adevarul chiar daca ma numiti homosexual sau nu.

Justin
este comunismul de vina - de anib la: 15/04/2005 20:15:10
(la: Este Comunismul de vina pentru caracterul Romanilor?)
cind au invatat romanii sa fure de la servici, macar un creion, nu in timpul comunismului?

cind n-i s-au spalat creierele cu pionieri, utc-isti si membrii? nu tot in aceeasi perioada?

cind au fost colectivizarile? cind i-am intors spatele lui Dumnezeu?

noi cei din 44 pina acum ce-am facut in timpul acela? unde-i organizatia 'solidaritatea'' DE LA NOI DIN TARA?

cine iesea la demonstratii si striga ura? strainii?

cine a fost capul revolutiei? un roman?

si dupa ce am facut toate acestea nici macar nu avem bun simt sa recunoastem ca am gresit, tot timpul zicem ca alti-s de vina

inca si azi toti se duc cu spaga peste tot ca sa obtina ceva, asta nu dovedeste ca suntem un popor muncitor, civilizat si cinstit ci...

eu sunt din brasov si in 80 cind am spus prietenelor mele de la bucuresti ca nu gasesc mincare in brasov si ca magazinele sunt goale numai cu mustar si apa minerala mi-au raspuns: 'la noi sunt de toate' de parca asta era problema

toate tarile se revoltau, cine a ramas la urma, romania si albania

e drept ca brasovenii au iesit in strada cu mult inainte dar le-au inchis militia gura repede cu batai si schingiuiri iar cei care-au facut-o sunt mari sefi acuma, nimeni nu i-a tras la raspundere

branenii, cei din tara motilor, banatenii si altii s-au opus dar trebuia sa ne opunem toti insa atita timp cit bucurestenii bat din palme si zic ura la orice guvern instaurat nu o sa progresam

iar acuma ei pleaca din tara, nu din lipsuri ci ca sunt aventurieri, pe care-l auzi a avut de toate in tara de te miri de ce a mai plecat sa o ia de la matura din nou impreuna cu familia

de ce am plecat din tara? nu am plecat cautind o aventura ci ptr ca nu mai gaseam de mincare, de aceea iar ce-am suferit inafara am sa spun si pe lumea cealalta

ce am scris nu am scris cu ura ptr ca acum sunt alt om si nu mai urasc pe nimeni, stiu ca tara mea este sus si deci aici pe pamint sunt doar un strain si accum am ajuns sa am de toate, inclusiv pozitia sociala din tara si mai sus inca

am scris ptr ca asa au fost faptele si ptr ca trebuie sa fim responsabili si sa recunoastem ce am facut si ca am gresit si am tacut

sigur ca nu noi am colaborat cu comunistii/rusii ci parintii si bunicii nostri

pe citi nu i-am auzit ca era mai bine in timpul lui ceausescu, ptr cine era mai bine? ptr hoti, lenesi, lingai si oportunisti, ei ar fi stat mai departe in negura aceea inca alti 50 de ani

ba am auzit ca bucurestenii ai pun flori pe mormint de te-apuca greata


pai ... - de maan la: 20/09/2005 23:31:23
(la: cum ai reactziona daca...)
nu m-am gandit niciodata la frate-meu facand dragoste cu o femeie si sigur nu ma voi gandi la el in patul altui barbat!

menirea unei femei e maternitatea, iar desavarsirea ei se-ntampla cand e mama, prima data.
cred cu incapatanare in puterea familiei de-a forma caractere, in forta tatalui si-n blandetea mamei.
de-aceea gandul ca fratele meu nu va avea copii niciodata, desi i-un om extraordinar, ma va sfarsi de tristete.
fireste, gandirea mi-e egoista, intrucat ma gandesc la ce-mi doresc EU pentru el, nu la-mplinirea propriilor sale dorinte.

dar lumea-i rea oricum!
barbat sau femeie, daca-i sa se-ntample, cineva tot ii va frange inima, cineva tot l-o subjuga si-ntr-o zi va fi dependent de iubire!
nu-mi ramane decat sa-i fiu alaturi, de ma vrea, la plans ori raset, deopotriva.

inca un lucru: desi ma straduiesc din rasputeri, nu cred ca voi ajunge sa-nteleg vreodata homosexualitatea.
pot s-accept ca frate-meu e homosexual, dar nu pentru asta-l voi iubi sau aprecia ci pentru calitatile lui umane, alea pe care ni le-au transmis parintii si bunicii!




black mumba, are vreun homosexual garantia ca nu se va indragosti la un moment dat de un hetero?
cum vezi tu probabilitatea aceasta?

ps. sub semnul sarpelui, "balck mumba" trimite mai mult la-ntelepciune si mai putin la unul dintre veninurile cele mai aprige, nu?:)

Copil in Iepoca de aur - de flipper la: 23/10/2005 22:06:36
(la: Amintiri din Iepoca de Aur)
Niciodata nu voi putea uita acele timpuri incredibile, imi dau seama de dramatismul lor si de dezumanizarea la care am fost supusi, mai ales acum, cand departe de Romania fiind, povestesc prietenilor mei…amintiri din copilarie, si le vad expresiile fetelor!
Mi-amintesc lampa cu gaz agatata in perete in bucatarie, tacamurile, sau pungile cu o bucatile de carne cal.III, plus legumele congelate aferente si obligatorii, rarele carti bune care circulau pana ramaneau fara coperti, colegul Georgescu(chiar asa se numea!)care avea pe bunicu’secretar de partid isi manca portocala si salamul de Sibiu in pauza mare sub ochii nedumeriti ai celorlalti…
Cozile, frigul din clasa, frigul de acasa, cravata si snurul de comandant de detasament, pe care, spre regretul ulterior, le-am aruncat imediat dupa…
Cafeaua ALVORADA, shop-ul de la hotelul Nord, unde stateam cu ai mei , de unde nu puteam cumpara nimic, si era mereu plin cu stive de ciocolata.
Duminica, cand se circula cu masina cu sot sau fara sot, imnul Trei culori…cantat in fiecare dimineata, la scoala…
Iar acum??? Tranzitia spre mai bine, care apasa pe umeri fragili ai parintilor si bunicilor pensionari, dezamagirea care te face sa pleci…ubi bene…micile rautati pe care poate si altii, nu numai eu le traiesc departe de casa atunci cand iti dezvalui originea, si eterna mea intrebare…oare a cui e vina, ca dincolo de cortina de fier noi am dus-o cel mai prost, ca acum dupa atatia ani ne caznim si nu reusim sa gasim un drum firesc…ca natie, prin istorie???
Caverna creationista si prizonierii sai - de Cassandra la: 01/11/2005 16:16:54
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
Din caverna platonica a distinsilor mei adversari s-a revarsat un potop de raspunsuri pe puncte reluind pina la satietate teme care este de banuit ca deja plictisesc si fosilele din vitrinele muzeelor.
Trebuie sa recunosc ca, desi are aparenta unui schimb de idei, aceasta polemica are toate ingredientele unui dialog al surzilor, cu tot ridicolul si inutilitatea lui.
Aceeasi dinamica o putem gasi, de exemplu, pe siturile unde vor sa te convinga ca "americanii n-au fost niciodata pe luna" Te minunezi de bogatia de "dovezi" pe care acestia si alti teoreticieni ai conspiratiilor universale le pot aduce, si nici macar nu cad in tentatia sugestiilor tendentioase personale sau a fixatiilor anale si de caca-pipi ca in cazul distinsilor mei adversari.

Cei care polemizam aici nu sintem nici oameni de stiinta, si nici (cred) teologi. De aceea argumentele noastre sint departe de a aporta ceva original sau definitiv in arena acestei confruntari, in care au coborit sa combata campioni "grei" ai gindirii stiintifice si teologice-filozofice actuale.

Si atunci, de ce tot deranjul si pierderea de timp?
Pentru ca, in ceea ce ma priveste, este grauntele de nisip pe care pot sa-l aduc in ajutorul comunitatii laiciste - a celor care (multi credinciosi printre ei) cred ca religia este un spatiu spiritual privat si intim, si nu are ce cauta in departamentele de stiinta ale universitatilor si in consecinta nici la orele de stiinta din scoli.
Parintii si bunicii celor de pe acest for au trait o epoca in care ideologii marxisti si apoi toate "cladele" lor au avut pretentia sa invadeze si sa controleze toate ungherele spiritualitatii umane, cu efectul devastator pe care il cunoastem. Dupa ce acestia si-au incheiat glorios ciclul scufundind pentru citeva generatii bune europa de rasarit, celor care am supravietuit experimentului ni se ofera oportunitatea de a participa la alt "razboi / cruciada ideologica, aceea pe care fundamentalismul protestant american (adica cei care interpreteaza in mod literal Biblia crestina asa cum de exemplu talibanii iau Coranul mot a mot) l-a declarat la inceputul secolului trecut "modernitatii" (a se citi laicitatii). Si cine a fost "dusmanul" natural pe care il combat de atunci? Ati ghicit, Teoria Evolutiei Speciilor a lui Wallace - Darwin. Au cistigat o prima batalie in Tenesee in 1925 (Butler Act) impotriva profesorului J.T.Scopes ("Procesul maimutelor") care indraznise sa predea evolutia in scoala, ceea ce a dat impuls pentru legile anti-evolutie din Mississipi si Arkansas, care s-au adaugat celor date in 1923 in Okhlahoma si Florida. Situatia s-a schimbat insa dramatic odata cu deschiderea cursei spatiale de catre sovietici. Piuitul semnalelor radio ale sputnikului (ati vazut "October Sky?) a trimis un soc electric pe coloana vertebrala a americii. Textele scolare de stiinte au fost revizuite si actualizate cit ai bate din palme (si printre ele bineinteles cele de biologie au inceput sa sustina din ce in ce mai puternic teoria evolutiei) - ceea ce a dus la legalizarea predarii evolutiei in scoli (decizia Curtii Supreme a SUA in cazul Epperson v. Arkansas-1968: Susan Epperson acuza statul Arkansas de violarea "Establisment Caluse" a primului amendament la Constitutie prin interdictia predarii evolutiei) si eliminarea Butler Act in Tennessee.

Fundamentalistii au fost atunci nevoiti sa gaseasca o noua strategie: daca nu pot sa invinga stiinta, atunci trebuie sa i se uneasca: Henry Morris a inventat "Creationismul Stiintific" aducind importante contributii la cartea cu acelasi nume, care a fost publicata in 2 versiuni: una "fardata" pentru scolile publice, depurata de orice referinta religioasa iar cealalta pentru publicul "de incredere", cu un apendice care explica modul in care stiinta provenea din interpretarea literala a Bibliei. Si au pornit din nou la atac: in 1981 Arkansas aproba legea de "timp egal" care impunea o abordare egalitara a "stiintei evolutiei si stiintei creatiei" in scoala. Dar bucuria a durat putin, caci un grup de oameni de stiinta si de religiosi coordonati de pastorul metodist William McLean au obtinut abrogarea ei, tribunalul federal considerind in cazul McLean v. Arkansas Board of Education ca legea pentru timp egal era anticonstitutionala in 3 aspecte: 1-lipsa unui scop legislativ secular, 2-scopul ei primar era promovarea religiei, si 3- promova un amestec excesiv intre guvern si religie. In ultimii 20 de ani creationistii "stiintifici" au suferit infringeri dupa infringeri in curtile federale, care in virtutea primului amendament au permis scolilor sa impiedice predarea creationismului ca stiinta si au interzis ca profesorii sa fie obligati sa citeasca elevilor "evolution disclaimers" inaintea inceperii studiului biologiei.

Dar creationistii nu s-au lasat pagubasi. Au venit cu o noua "inventie": ID (Intelligent Design) De data asta au luat si mai in serios masurile de deghizare, evitind cu orice pret sa mentioneze pe Dzeu, de parca notiunea de "Inteligent designer" n-ar fi acelasi lucru. Toate marile nume din ID "senior fellows" la CSC (Centru pentru Stiinta si Cultura)-o sectie a Institutului Discovery, care este un "think tank" conservator din Seattle. CSC este "creierul" ID si a fost creat in mod explicit "ca sa invinga materialismul stiintific si destructiva lui mostenire morala, culturala si politica" si "sa inlocuiasca explicatiile materialistre cu modul teistic de intelegere a faptului ca natura si fiinta umana au fost create de Dumnezeu".

In fine, pe scurt impresia mea este ca asistam (si unii ne implicam cu mai mult sau mai putina buna stiinta) intr-un razboi declarat de un sector retrograd (sau conservator cum ii place sa se numeasca) al societatii americane, cu puternice resurse economice, impotriva laicitatii educatiei mintilor tinere, impotriva dreptului celor vulnerabili de a primi elementele de judecata rationala care sa le dea libertatea de a-si alege singuri, ca adulti, modul in care sa inteleaga lumea si propriul lor destin. Si daca in acest razboi cade ca victima independenta si onestitatea stiintifica, n-are decit.

Un proces sinucigas al spiritului si destinului intelectual american, pe care cei care iubesc si admira aceasta natiune il depling si au dreptul si datoria sa-l combata.

danila, iar ma iau de tine... - de maria de la medgidia la: 17/11/2005 15:13:15
(la: EXPERIENTA CANADIANA "Canadian Experience")
n-as mai termina niciodata daca m-as pune sa fac o analiza a textului tau peste care troneaza conceptia lu` nea marin, cititor anonim al ziarului "adevarul", ziar de aceeasi categorie de credibilitate cu "libertatea", "jurnalul national" sau "evenimentul zilei"...

in runda asta de monolog o sa ma refer la cateva fraze din textul tau, chiar daca nu iti apartin, prin a caror includere in textul conferintei se intelege ca subscrii la ideile promovate acolo...

1. >De ce oamenii cu educatie si ani de experienta trebuie sa lucreze in sevicii inumane si degradante ?>
servicii degradante sunt alea sa servesti cafeaua sau sa speli pe jos?... da cand te duci la toaleta si faci caca, nea danila, nu te degradezi cumva? n-ar trebui sa vina vreunu` sa te stearga la fund, ca sa nu te murdaresti matale pe mana aia cu care ai semnat diploma?

2. >Mama are un PhD in psihologie lucrind in invatamint mai multi ani>
intamplator este domeniul meu... sunt diferente mari intre conceptele cu care opereaza psihologia ruseasca (dupa care ne-am luat si noi, prin influenta proximitatii impuse a sistemului social (concepte precum: caracter, temperament, comportament/ behaviour, ca sa incep cu cele fundamentale) difera, ceea ce duce la diferente mult mai mari pe parcurs...
ei pun accentul pe dezvoltare, pe cognitiv-comportamental si experientiala, noi punem accentul pe etapizarea vietii psihice, o modalitate analitica, pe perioade de fixatie si regres...
mai clar, europa de sud-est pune accentul pe scormonirea gunoiului interior primit de la parinti, frati, bunici, si scufita rosie, in timp ce ei pun accentul constructiv, pe dezvoltare si evolutie, nu pe "ce ai", ci pe "ce alegi sa faci cu ceea ce ai"...
asa ca eu n-as lasa in cabinet un psihoterapeut roman care sa-i explice puiului de canadian ca are un complex oedipian, "sa recunoastem, tu de fapt vrei sa-ti ucizi tatal"...
(caz real, si terapeutul inca practica in rom, nu a fost exmatriculat pentru ca pana mai anu` asta nici n-a existat comisie pentru asa ceva, si oricum nu se poate face nimic pana nu exista o plangere in sensu` asta, asta-i etica, e normal)...

asa incat presupun ca exista diferente de genul asta si in alte profesii... e o analogie...

3. >Trebuie sa ai o tenacitate de otel pentru a reusi sa faci un ban.>
nu doar in canda iti trebuie tenacitate, ci in viata in general, ca sa razbati...

4. >bariera catre mediul acestora, la cluburile sau petrecerile private este de netrecut.>
pentru asta se duce un emigrant in canada? de cluburi si petreceri private te doare, nu de o viata decenta, asa cum in romania, cu acelasi volum de munca nu reusesti sa ti-o permiti?
cu filme tip "dallas" se evalueaza succesul social?

pardon, danila... ar trebui sa fie un test de inteligenta eliminatoriu la inscrierea pe site-ul asta...
ceva gen "incheiati-va SINGURI la sireturi si cronometrati-va... va rugam sa nu trisati"... s-ar mai tria populatia...

----------------------------------
Counseling pentru cretini: bungee-jumping de la 30 m cu coarda elastica de 60 m.
In ceea ce ma priveste... Car - de laura_ la: 09/12/2005 12:15:50
(la: In curând Craciunul..)
In ceea ce ma priveste... Carciunul este sarbatoarea preferata !!!!!
Nu stiu daca asta este o rezultanta a traditiilor din familia mea... ori a amintirilor din copilarie....inca vii in sufletul meu....
In familia mea... este stiut faptul ca de Craciun si/sau Pasti ... ne strangem toti:parinti, copii, bunici,nepoti si... mai nou....stranepoti...
Din copilarie imi aduc aminte de mirosul cozonacilor, prepararea carnatilor, caltabosului, de invelitul salmalutelor... si altor astfel de bucate traditonale... Imi aduc aminte de bucuria pregatirii atelor si infiptul cu acul in ciocolatelele, bomboanelor aduse de mama,impodobirea bradului... si nu in ultimul rand... de asteptarea sosirii tuturor... eram asa de fericita... ca-i vad pe toti ... ca toata lumea-i vesela... si ... asa de nerabdatoare sa vad ce-mi aduce Mosul...
Craciunul... ca si atunci... acum pentru mine... are aceeasi semnificatie.... aceeasi bucurie...
Apropo de post.... imi aduc aminte... ca... bunica mea era cu "responsabilitatea " asta... ne punea pe toti copilasii familiei sa tinem post cel putin trei zile... si inainte de Craciun eram toti impartasiti...
Acum... incerc... macar cele doua posturi mari de peste an sa le tin... sa ma bucur de sarbatoare la sfarsitul acestora...
biserici orthodoxe - de 5 FEB la: 17/12/2005 09:40:13
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)
Agreez cu gemini si majoritatea la acest subiect. Cred ca specia umana in general degenereaza exponential.Cred ca important e, daca avem rabdare, sa ne gasim cei buni si sa ne bucuram ca suntem romani.Este o binecuvintare dupa mine sa te nasti, botezi, traiesti si mori orthodox.Ceilalti cu treaba lor, nu-i judecam.Totusi mie mi se pare ca un mare procent din noi ne schimbam felul de a gindi logic, clar, efectiv,"normal",si nu mai consideram valorile vietii ca atare.Mai ales aici unde sunt eu, lumea e rece -parinti, copii, bunici, unchi etc. devin reci si se izoleaza si nu mai accepta pe altii.
Trebuie sa inchei, as plati mult pentru o prietenie "ca acasa"!
Va iubesc pe toti ca sunteti romani si toti puteti fi buni, si fara hotii, panarame si de-altele. Se poate !Ce nu e al tau, sau ce spui rau se intoarce inapoi cumva. Totul se plateste !
#95538 (raspuns la: #87049) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nonverba - de Donna Alba la: 19/12/2005 19:40:53
(la: Doar femeile sângerează)
"Totuşi, deşi de fiecare dată când mă gândeam că mama ar putea păţi ceva rău mi se strângea ceva în piept, ca o gură de pungă, el avea întâietate. Fusese ales eroul meu fiindcă era puternic, rareori în preajmă. Mama îmi părea prevăzătoare, monotonă, dar mai ales era mereu lângă mine. Îmi îngăduiam s-o neglijez. La vremea aia, Oedip zăcea ameţit prin vreo cârciumă."....

Superba confesiunea personajului-copil!!! De o sinceritate dezarmanta!

Pe parintii si bunicii din viata noastra ne permitem sa-i credem nemuritori, alteori sa-i credem neimportanti. Orice am avea de adaugat la conturarea profilului lor in imaginatia noastra putem lasa pe alta data, mai e timp, ei sunt acolo vesnic! Si dintr-o data realizam ca nu mai sunt. Au plecat catre zari mai luminoase. Abia atunci percepem golul lasat de imaginea lor neintregita. Abia atunci ne dam seama ca mai aveam o multime de lucruri sa le spunem sau sa invatam de la ei, despre ei...Golul se mareste pe zi ce trece, iar DORUL ne face sa vrem sfasietor sa dam timpul inapoi...
Craciun de altadata - de doctors la: 05/01/2006 16:36:53
(la: Craciunul de altadata)
Vremurile trecute au un farmec aparte,pe care generatiile de acum nu-l cunosc in toata splendoarea sa.Parfumul epocii in care au trait parintii si bunicii nostri in tineretea lor cu greu poate fi apreciat de tinerii de azi.Cred ca iti trebuie o anumita cultura si o anume stare de spirit pentru asta.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...