comentarii

gesturile se fac pe ascuns


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Cecilia,3853 - de anita47 la: 22/11/2003 02:20:22
(la: Musulmani in Franta)
Crezi ca in Franta ar putea avea loc un atentat de o asemenea amploare?(pentru ca discutai despre "un start pentru extremisti")

Din jurnalul National(22/11/03):
==================================Tehnic vorbind, ancheta pe marginea atentatelor de joi de la Istanbul progreseazã. Autorii lor au fost identificati, politia opereazã arestãri, dar amenintarea teroristã persistã
Aproape toate capitalele lumii îsi avertizau ieri cetãtenii sã evite deplasãrile în Turcia, în perioada imediat urmãtoare. Motivul este, pe cât de simplu, pe atât de înfricosãtor: în Turcia ar urma sã se producã noi atentate.

Luptãtori în Cecenia
Cei doi autori ai atentatelor sinucigase de joi au fost identificati de politie. Sunt amândoi turci, potrivit cotidianului „Hurriyet”. Azad Ekinci si Feridun Ugurlu, doi militanti islamisti, erau deja dati în urmãrire în cadrul anchetei privind atentatele sinucigase de sâmbãtã, tot de la Istanbul, care au vizat douã sinagogi. Despre Ekinci se stie cã ar fi luptat în Bosnia si Cecenia, ba chiar cã s-ar fi antrenat în Pakistan, cel putin asa sustine fratele lui, citat de „The Guardian”. Informatia nu este de neluat în seamã, dat fiind faptul cã toate trei locatiile sunt fiefuri recunoscute ale retelei teroriste Al-Qaeda. De altfel, încã de joi, imediat dupã comiterea atentatelor, specialistii în lupta antiteroristã vorbeau despre o amprentã a retelei conduse de Ossama ben Laden în tragedia de la Istanbul.
Arestãri si amenintãri
Alti sapte suspecti au fost arestati si interogati de politia din Istanbul, dupã atacurile de joi, a doua mare loviturã în interval de cinci zile pe care o suferã metropola turcã. Marea Britanie, direct vizatã de atentatele de joi, a afirmat, prin ministrul sãu de Externe, Jack Straw, prezent la Istanbul, cã atacurile constituie un adevãrat „11 septembrie al Turciei”. Marea Britanie si SUA au afirmat joi searã cã sunt în posesia unor informatii privind posibile noi atacuri în Turcia, avertizându-si cetãtenii sã evite deplasãrile în aceastã tarã. Avertismentul lor a fost reluat, de altfel, de majoritatea capitalelor lumii si se resimte deja în special în domeniul turismului, multe rezervãri pentru Turcia fiind anulate.
Mãsuri de securitate
Potrivit Ministerului turc de Externe, „securitatea a fost considerabil întãritã în jurul tuturor reprezentantelor diplomatice, consulare si comerciale strãine” din Turcia. La Ankara, capitala tãrii, universitãtile care au angajati profesori din strãinãtate au anuntat cã au devansat vacanta care marcheazã sfârsitul Ramadanului, închizându-si portile încã de joi, în loc de vineri searã, din precautie.
Al-Qaeda avertizeazã
Temuta Al-Qaeda a revendicat atentatele de la Istanbul si a amenintat cã urmãtoarea tintã va fi Japonia. Mesajul radicalilor, apãrut în sãptãmânalul saudit „Al-Majallah”, nu poate decât sã ne îngrozeascã. Mai ales cã presa turcã sustinea zilele trecutã cã, potrivit unui mesaj Al-Qaeda, tintele retelei vor fi Japonia, Bulgaria si România.
▪ Al-Qaeda si partizanii sãi din lumea întreagã sunt autorii atentatelor de la Istanbul.
▪ Al-Qaeda amenintã Statele Unite si Japonia cu noi operatiuni. În momentul în care primul soldat japonez pune piciorul în Irak vom lovi capitala Tokyo. Japonia poate fi usor distrusã, iar japonezii stiu asta.
▪ Aliatii americanilor stiu cã vor avea de trecut momente dificile de acum înainte si trebuie sã pregãteascã multe spitale si cimitire.
▪ Operatiunile din Istanbul au fost un succes, iar cele care vor urma vor reusi si ele gratie colaborãrii bune dintre comandamentele noastre regionale. (Marina Constantinoiu)
Avem lege privind apãrarea tãrii
Legea privind pregãtirea economiei nationale si a teritoriului pentru apãrare a fost publicatã ieri în Monitorul Oficial, urmând sã intre în vigoare peste 60 de zile. Coincidentã sau nu, actul normativ a fost publicat concomitent cu producerea sângeroaselor atentate de la Istanbul. Legea prevede înfiintarea unui Oficiu Central de Stat pentru Probleme Speciale, institutie în subordinea Guvernului si care va elabora un plan de mobilizare a economiei nationale pentru apãrare. Pe baza acestui plan se va asigura necesarul de produse si servicii ce vor fi consumate, rationalizat, de cãtre populatie. Presedintele României poate hotãrî punerea în aplicare a acestui plan numai în cazuri exceptionale, inclusiv în caz de agresiune armatã îndreptatã împotriva tãrii. (Silviu Sergiu)
Portul Constanta, pãzit cu strãsnicie
Accesul în Portul Constanta este de joi extrem de greu, în contextul în care autoritãtile au luat aici mãsuri speciale de securitate în urma atacurilor de la Istanbul. Potrivit Mediafax, portile de acces în port sunt pãzite de lucrãtorii unei firme de pazã care verificã tot ce intrã în incinta zonei, dar si de echipe ale Politiei de Frontierã si Directiei Vamale. Accesul persoanelor în Gara Maritimã este controlat, în orice moment, printr-un sistem video de supraveghere. (Lavinia Tudoran)
Politia turcã nu mai are vacantã de Ramadan
Politistii si jandarmii din Istanbul nu vor mai avea vacanta traditionalã de la încheierea Ramadanului, a anuntat guvernatorul orasului. Politia si jandarmeria vor avea zile grele cu ocazia sãrbãtorilor de la finalul Ramadanului, care au început ieri searã si tin o sãptãmânã. Autoritãtile trebuie sã securizeze toate zonele aglomerate din Istanbul, gãrile, statiile de metrou, mijloacele de transport în comun, centrele comerciale, arhipline mereu la terminarea Ramadanului. Pe de altã parte, analistii internationali sunt de pãrere cã urmãtoarea tintã turcã a Al-Qaeda ar putea fi Strâmtoarea Bosfor. Tranzitatã de numeroase tancuri petroliere, strâmtoarea ar fi un obiectiv atractiv pentru teroristi. (Lavinia Tudoran)
Coincidentã: Simulare de alarmã la turnul BRD
Blocul turn din Piata Victoriei – sediul central al Bãncii Române de Dezvoltare (BRD) – a fost evacuat ieri, pentru aproximativ o orã, în timpul unei simulãri de incendiu. Cu doar o zi în urmã, la Istanbul, un alt bloc turn, sediu al bãncii HSCB, era lovit în plin de nebunia teroristã.
În jurul orei 13:00, prin sistemul de comunicatii al clãdirii, a fost transmis un mesaj prin care angajatii BRD erau îndemnati sã pãrãseascã, fãrã panicã, sediul bãncii, „din motive de securitate”. Scenariul simulãrii – pus la cale de oficialii BRD – a presupus aparitia unor scurgeri de gaze din conducta centralei termice, care ar fi condus la izbucnirea unui incendiu.
Exercitiul s-a încheiat cu bine. Oamenii au pãrãsit blocul turn în opt minute, desi timpul estimat pentru evacuarea clãdirii era de 12 minute. (Daniela Ivan)
A aflat din ziar cã bãrbatul era atentator
Sotia unuia dintre bãrbatii care s-au sinucis în atacurile cu masinã-capcanã de la Istanbul a aflat despre moartea sotului ei din presã. „Nu-mi spunea niciodatã nimic”, a declarat Aysun Cabuk, vãduva lui Mesut Cabuk, care a aruncat în aer o camionetã plinã de explozibili în fata unei sinagogi din Istanbul, sâmbãtã, 15 noiembrie. Sotul ei, somer, petrecea mult timp citind cãrti islamiste si devenise din ce în ce mai credincios. Cu cinci zile înainte de atentate a venit acasã, în orasul Bingol, din sudul Turciei, si-a luat valiza si pasaportul si a spus cã pleacã la Dubai. De atunci n-a mai dat nici un semn.
Si-a vãzut iubita sãrind în aer
Un tânãr britanic a avut groaznicul ghinion de a-si vedea logodnica, cetãtean turc, sãrind pur si simplu în aer. Graham Carter, în vârstã de 34 de ani, era cu iubita sa la Consulatul britanic, pentru a-i lua ei vizã. Cuplul urma sã ajungã în Marea Britanie si sã se cãsãtoreascã. Din nefericire, soarta le-a rezervat un sfârsit groaznic. „Tin minte cã am vãzut o camionetã la poarta Consulatului, apoi explozia si pe iubita mea sfârtecatã. Nici acum nu-mi vine sã cred decât cã a fost un cosmar oribil”, a povestit Graham cotidianului britanic „The Sun”. Ei se cunosteau de mai bine de patru ani. În urma exploziei, britanicul a rãmas cu rãni multiple la fatã, mai ales în zona ochilor. (Lavinia Tudoran)

O româncã în Iadul de la Istanbul
Chiar dacã printre români nu existã victime, am descoperit un caz în care unul dintre ei a avut de suferit. Este vorba de Yldîz Oztabu, o tânãrã în vârstã de 31 de ani, originarã din Cernavodã, dar stabilitã în Turcia în urmã cu sapte ani.
Femeia si-a vãzut dãrâmate toate cele trei magazine pe care le detinea în Istanbul. Acestea erau amplasate la doar 20 metri de intrarea în Consulatul Marii Britanii si de locul în care a explodat o masinã-capcanã.
„Am vãzut cum se împrãstie aurul”
„Mã aflam în magazinul de aur cu sotul si angajatii mei. Deodatã s-a auzit o bubuiturã cutremurãtoare. Dupã 3 secunde s-a împrãstiat un val de cenusã si de fum. Am vãzut cum sar geamurile si usile, cum aurul din vitrinã se împrãstie. Initial am crezut cã e vorba despre o explozie de gaze naturale. Apoi, din câte am auzit, am aflat cã a fost vorba de un camion Skoda, care a sãrit în aer”, ne-a povestit aceasta. Ea s-a ales cu rãni usoare de la geamurile sparte, dar care nu au necesitat îngrijiri medicale speciale.
Sotul a rãmas socat
Zona s-a pustiit rapid, în primul rând din cauza spaimei. Yldîz, care pe lângã magazinul de aur mai avea douã de „bazar otoman”, s-a întors abia ieri la prânz la lucru. „Pânã la 12:30, zona a fost închisã. Am reusit sã recuperãm câte ceva din aur, dar nu stiu cât am pierdut”. Sotul ei a rãmas socat, preferând sã stea acasã: nu mai vrea sã mai audã de magazine. (Corespondentã din Istanbul - Florin Gongu)
Turcii vorbesc de patru români ucisi
„Din informatiile pe care le avem pânã la aceastã orã, ar exista patru români între persoanele ucise în exploziile de joi de la Istanbul”, declara ieri-dimineatã ambasadorul Turciei la Bucuresti, Ömer Zeytino˜glu. Diplomatul a adãugat cã nu are informatii despre posibile atentate asemãnãtoare în România, dar cã nu este exclus ca Al-Qaeda sã loveascã si la Bucuresti. (Lavinia Tudoran)
Deocamdatã, nici un român pe liste
Autoritãtile turce au anuntat cã, de joi noapte, numãrul rãnitilor si decedatilor a rãmas constant. În plus, se precizeazã cã rãnitii sunt tot mai putini: multi vin la spitale si pleacã acasã cu simple bandaje. E posibil ca aceasta sã fie o strategie pentru linistirea populatiei. Tot rapoartele oficiale aratã cã nu mai putin de 12 spitale au fãcut internãri în urma atacurilor teroriste de joi. Cei mai multi, 47, se aflã la „Taksim Ilkyarum”. Între numele victimelor nu se aflã nici unul românesc. Nu ar fi exclus însã ca unii sã fie din România, de origine tãtari, turci sau machedoni.
A început numãrãtoarea victimelor
Conform unui raport preliminar al Prefecturii Istanbul, dupã atentatele teroriste de joi dimineatã, în capitala economicã a Turciei au murit 27 de persoane, iar alte 250 au fost rãnite. Din fericire, printre acestia nu se aflã nici un român. Precizarea a fost fãcutã de cãtre consulul României, Mircea Neatã. Acesta a infirmat declaratiile fãcute la Bucuresti de cãtre câtiva diplomati turci.
În ciuda faptului cã sfatul cel mai des adresat în ultimele ore de cãtre autoritãti a fost acela ca lumea sã evite aglomerãrile, cetãtenii din Istanbul nu si-au putut reprima curiozitatea si au dat buluc în locurile afectate de atacurile teroriste. Este un prim semn cã viata reintrã la normal si cã starea de soc a trecut. Rãmân afectati cei a cãror trudã de o viatã s-a nãruit în explozia de joi, precum si familiile îndoliate ori cele care s-au ales cu accidentati.
Cei mai multi morti sunt englezi si turci
La Istanbul trãieste una dintre cele mai mari comunitãti de români din strãinãtate. Din fericire, nici un compatriot de-al nostru nu a fost afectat grav de atacurile teroriste. „Am fost la Prefecturã, am vorbit cu viceguvernatorul, si la Ministerul de Externe. Am fost asigurat cã, pânã acum, nu existã nici un român care sã fi murit sau sã se fi accidentat”, ne-a precizat Mircea Neatã, consulul României la Istanbul. De altfel, el a colindat prin toate spitalele unde au fost aduse victime si nu a descoperit vreun nume românesc. „Cele mai multe sunt englezesti si turcesti. 24 dintre cei 27 de decedati sunt deja identificati. Mai sunt unele probleme cu cei accidentati grav”, a completat Neatã.
Lucescu: „M-am obisnuit cu bombele”
Antrenorul echipei de fotbal Besiktas Istanbul, Mircea Lucescu, se pregãtea asearã sã plece cu echipa la Izmir, unde azi va juca împotriva celor de la Denizli. El nu pãrea afectat de cele petrecute, dar a condamnat gesturile teroristilor.
▪ Jurnalul National: Ce-ati fãcut, v-ati ascuns dupã atentatele de joi?
Mircea Lucescu: Nu, dar am preferat sã-mi tin telefonul închis, cã altfel riscam sã devin corespondent de presã.
▪ Cum ati resimtit evenimentele?
Eram în casã si explozia s-a auzit. Casa mea e situatã în zona acelei bãnci.
▪ V-ati speriat?
Deja m-am obisnuit dupã bombele acelea de sâmbãtã de la sinagogi. Sigur, este o situatie grea, delicatã, nu poti sti în nici un moment ce se poate întâmpla. Cine face astfel de lucruri nu sunt teroristi, ci adevãrati killeri, care ucid fãrã nici un scop.
▪ A fost afectat vreun jucãtor de la Besiktas?
În afarã de Giunti, nimeni. Ceilalti nu au avut de suferit.
▪ S-a pus problema sã se întrerupã campionatul?
Nu, nici n-avea rost. Stiu cã meciul din Ligã al Galatei a fost amânat, dar asta la cererea celor de la Juventus. Nu se punea problema ca o echipã mare sã nu fi putut beneficia de protectie si sigurantã. Cred cã au exagerat cu sperietura. Pânã la urmã, aceste amânãri nu fac altceva decât sã dea satisfactie celor care provoacã asa ceva. Ei asta urmãresc: sã creeze confuzie si panicã.
=========================================================



#4890 (raspuns la: #3853) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu-i bai, doar n-avem nimic de ascuns... - de Jimmy_Cecilia la: 16/12/2003 06:00:39
(la: Errare humanum...)
deja spam-uri primim destule, cand ai un yahoo , adresa ti-e publicata..
Cand incarci un logiciel gratuit, incarci si un spion..
asa ca 2-3 e-mail in plus...
Eroarea e umana, si in plus avem ceva de ascuns? Nu cred...
Nimeni nu ne obliga sa deschidem e-mailurile de la necunoscuti..
asa ca nu-ti fa griji Daniel..
Planul ascuns al lumii: - de (anonim) la: 19/04/2004 07:20:45
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Bufnila, ai vorbit de multe ori despre planul ascuns al lumii. E teoria conspiratiei la mijloc sau e cu totul altceva? Si ce crezi despre planul asta? Si de ce tii mortis sa fie revolutie in filozofie? Tu esti filozof? Crezi ca filozofii nu se simt bine asa?

Anda Mateescu
Cum sa ajungi la Biserica?... - de homeless la: 01/09/2004 16:04:05
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Sarut mana, parinte!

Pentru ca m-am intors relativ de curind la Biserica si experienta mea poate fi folositoare si altora, doresc sa le adresez membrilor cafenelei citeva cuvinte, pe care poate aveti bunavointa sa le comentati si dumneavoastra. Va multumesc!


Am suferit si stiu ca sunt multi altii asemenea mie. M-am îndoit si stiu ca sunt multi altii educati în acelasi sens. M-am lacomit si stiu ca sunt multi altii robiti poftelor.

Daca nu ai avut norocul unor bunici care sa-ti calauzeasca primii pasi catre Biserica, daca parintilor tai le-a fost teama sa discute cu tine despre Dumnezeu, daca profesorii te-au îndrumat catre stiintele exacte, daca esti nascut între 1950 si 1970 si te declari ateu sau agnostic, înseamna ca aveam multe lucruri în comun.

Nu participi la liturghie, nu tii post, nu te spovedesti si nu te împartasesti. Apelezi la Biserica doar când o cere traditia, la botez, la nunta, la înmormântare, iar problema cheltuielilor este mai importanta decât semnificatia ritualului la care iei parte.

Crede-ma ca se poate si altfel!

Ca este mai bine altfel, trebuie sa descoperi singur, pas cu pas. Nu sunt preot, sunt doar un crestin ortodox, iar textul de fata nu este o predica, nici o calauza duhovniceasca, încerc doar sa le ofer celor din generatia mea, cu preocuparile mele, o simpla marturie spre a-i convinge sa încerce.

Si încerc sa o fac putin altfel pentru ca stiu cât am întârziat sa pornesc pe acest drum pentru ca nimeni nu-mi vorbea "pe limba mea". Unele carti publicate se adreseaza credinciosilor practicanti sau oamenilor simpli, care nu cauta nod în papura. O sa ai si tu acces la ele, dar textul lor, în aparenta arhaic si rudimentar, transmite un mesaj, extrem de valoros, doar dupa ce crezi cu adevarat. Alte carti se adreseaza elitei care are acces la semnificatiile dezbaterii teologice si nu sunt la fel de spumoase precum lucrarile de filozofie destructivista, aflate acum la moda. Noi, cei care putem tine piept unei dezbateri stiintifice, culturale, dar care ne simtim ridicoli sau stânjeniti în biserica, am fost uitati. Ori texte încifrate, ori texte plicticos de simple, pentru cei cu patru clase.

Dar, din proprie experienta, stiu ca nu încifrarea sau plictisitoarea simplitate au fost adevarata piedica, ci spaima ca nu stiu cum sa ma adresez preotului ca sa-i pun întrebarile care ma framânta si nici masura în care el este dispus sa-mi raspunda, ca si stânjeneala ca nici macar nu stiu când sa-mi fac cruce în timpul slujbei, deruta în fata rugaciunii pe care nu stiam sa o folosesc.

Iar atunci când mi-am luat inima în dinti - hotarât sa aflu adevarul, nu transformat peste noapte în credincios practicant - si i-am întrebat pe colegii si prietenii care facusera pasul, fie îndrumati înca din copilarie, fie sub îndrumarea unui duhovnic rabdator, m-am lovit de un soi de bigotism, am fost privit cu superioritate si am fost uluit sa descopar cum discuta la o bere despre canoanele pe care le-au primit de la duhovnicul la moda la care au apelat.

Totul era împotriva mea! Bunul simt îmi spunea ca toti erau fatarnici, prea era mare diferenta între ce auzisem despre credinta si ce vedeam la altii, cartile, pe care le folosisem de atâtea ori pentru a-mi dezvolta cunostintele si abilitatile într-un domeniu sau altul, nu ma conduceau spre adevar, la slujba îmi era rusine sa particip...

Acum pot sa-ti spun ca este simplu, mult mai simplu decât pare, ca este extraordinar, ca nu trebuie "sa rupi podelele bisericii" pentru a deveni peste noapte un bun credincios...



Poate ca nu este semnificativa, dar este o marturie sincera povestea mea, asa ca încep cu ea.

O operatie nefericita m-a tinut câteva luni în pat. Am recitit mai multe carti, dar am primit si un Acatistier, spunându-mi-se ca Acatistul Sfântului Pantelimon ma va ajuta... Neîncrezator si curios am deschis cartea, dar am descoperit ca nu stiu ce sa fac. Eram trimis la "obisnuitul început", dar nu era nici un capitol cu acest titlu. L-am întrebat pe cel de la care primisem Acatistierul si, dupa ce a facut ochii mari, "cum de nu stii macar atâta lucru?!", mi-a explicat unde era ascuns "obisnuitul început".

Pe masura ce ma însanatoseam, am trecut de la o lectura pe zi la una pe saptamâna si mi-am promis, cumva recunoscator, desi nu puteam cântari ajutorul primit, sa citesc Acatistul în ziua în care era pomenit Sfântul în calendar. Marturisesc ca am uitat, doar nu mai eram bolnav!

Reluând obiceiul parintilor de a petrece o parte din concediu calatorind în circuit pe la mânastirile din nordul Moldovei, am reprodus exact traseul si gesturile lor. Am facut sute de fotografii, am scris primul pomelnic sub îndrumarea unei maicute, am deranjat probabil multe slujbe si multi credinciosi intrând în biserici, am baut în fiecare seara asa, ca-n vacanta, oricum, nu pot sa spun ca a fost un pelerinaj, ci o simpla excursie. Ba chiar am trait si momente neplacute, am fost mustrat de o batrâna ca stau cu mâinile la spate în biserica, am fost sfatuit de un calugar sa-mi vad de drum când i-a fost evident ca nu vreau sa intru în biserica, sa ma rog, ci doar sa fac câteva poze.

Cu putin timp înainte sa moara, dupa o lunga suferinta, tatal meu, ateu si el, a acceptat sa se spovedeasca. Din pacate, nu am apucat sa vorbesc cu el despre experienta traita, iar sfiala cu care preotul a acceptat sa ne însoteasca la cimitir, în alta parohie, nu mi-a placut. O nunta într-o celebra zona rezidentiala în care am vazut cum preotul cel tânar se opreste, le face un semn smecheresc mirilor si raspunde la telefonul mobil, a fost înca un argument pentru mine ca nu sunt facut pentru credinta, desi stiam si eu povestea cu "sa faci ce spune preotul, nu ce face el".

Acumularea unor pacate, de care eram numai în parte constient, m-a transformat, am devenit rau, impulsiv. Am cautat placerea dincolo de morala si bunul simt. Cu cât îmi satisfaceam mai din plin trupul, cu atât sufletul îmi era mai greu. Ajunsesem sa ma rup de mine însumi. Realizam ca individul care se bucura de toate placerile vietii nu sunt eu, nu mai sunt eu. Pentru ca traiam fara nici o spaima, îmi spuneam ca pot sa mor în orice clipa, nu-mi mai pasa. Ardeam ca si cum viata mea nu mai însemna nimic.

Pentru ca nu-mi mai pasa nici de minciuna, minteam cu placere, pe mine si pe ceilalti. O astfel de minciuna mi-a produs, chiar si în nebunia în care traiam, o spaima care m-a nedumerit. Eram pregatit sa ma sinucid când, dintr-o întâmplare, am ajuns la un schit pierdut în munti.

Un singur frate avea grija de toate. Staretul era plecat, calugarii lipseau si ei, omul, aflat si el la început de drum, era singur. L-am salutat si l-am privit. Am realizat ca este un om fericit. Cu hainele lui ponosite, cu frigul din jur, fara curent electric, fara apa calda, facând lucruri atât de simple în aparenta, era fericit. Iar ochii îi erau inteligenti, stralucitori, nu era un amarât aciuiat la mânastire.

Am vrut sa stiu de ce. Am luat câteva carti ale parintelui Cleopa. Îl vazusem la Sihastria, ma impresionase ca persoana si era singurul autor despre care stiam ceva. Rasfoindu-i cartile, m-am emotionat. Mi-am adus aminte de ora petrecuta în fata chiliei, ascuns printre zecile de credinciosi, de placerea cu care-i ascultasem cuvintele care alcatuiau un discurs firesc, pornit din suflet.

Apoi am cazut iar.

De unde eram sigur ca nimic nu exista dincolo de imediata realitate materiala, câteva experiente traite în preajma celor cu "puteri paranormale" m-au convins ca exista dimensiuni la care nu am acces. Dar m-au trimis pe un drum gresit. Am citit tot felul de evanghelii apocrife si istorii "secrete" ale Bisericii, manuale pentru "sporirea puterilor paranormale", am acceptat prezenta si "tratamentul" unui maestru Reiki, încercând mereu sa gasesc o explicatie materialista pentru ceea ce simteam, o justificare mai aproape de science-fiction decât de credinta adevarata.

Dar, în ciuda cautarilor, mi se spunea ca sunt tot mai "negru".

Am renuntat la toate experientele si lecturile de acest fel si m-am întors la parintele Cleopa. Eram disperat. Am îngenuncheat în fata unei icoane, mi-am facut cu o neasteptata sinceritate semnul crucii si, cu ochii în lacrimi am rostit în gând: "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul!"

Si trei lucruri s-au întâmplat în aceeasi saptamâna. Am ajuns, ca din întâmplare, la moastele Sfântului Antonie cel Nou de la Iezer. Singur în biserica, m-am apropiat si am îngenuncheat lânga racla si o caldura cum nu mai simtisem m-a cuprins. Am fost uluit ca, fara sa-mi fi spus cineva, înainte de iesirea din biserica, m-am dus sa ma închin si sa sarut icoanele, lucru pe care-l vazusem la altii, dar pe care nu-l mai facusem niciodata. Apoi, la o alta mânastire, am ajuns, pentru prima data, la începutul liturghiei si, pentru ca eram înconjurat de credinciosi pe care nu doream sa-i stânjenesc, am îngenuncheat alaturi de ei, am ascultat pentru prima data slujba de la un capat la altul. Dupa slujba, marturisesc ca m-am grabit sa pornesc spre parcare ca sa fumez o tigara, dar glasul unui diacon ne-a adunat pe toti când a anuntat ca parintele va tine si o slujba de dezlegari. Nu stiam despre ce este vorba, dar am avut curajul sa intru iar, sa îngenunchez si sa-mi rostesc si eu numele atunci când a sosit momentul. Ajuns acasa, mi-am luat inima-n dinti si am acceptat sa-l însotesc pe un prieten la duhovnicul lui. Parintele, care a înteles imediat ce-i cu mine, nu m-a lasat sa-i sarut mâna, asa cum vazusem ca se face, gândindu-se, cu siguranta, ca o fac doar din politete, si mi-a strâns mâna barbateste, apoi m-a luat deoparte, mi-a spus ca nu-i totul pierdut, m-a pus sa ma gândesc la motivul pentru care traiam ceea ce traiam si m-a trimis sa ma spovedesc la parohul bisericii de care apartin.

Cum sa ma spovedesc, cum se face asa ceva? Mi-am luat o carticica, un îndrumator pentru spovedanie, am trecut peste toate orgoliile care-mi spuneau ca textul este scris pentru un om simplu, de la tara, si am aflat. Nu mai tinusem post dar, cum tocmai începea Postul Pastelui, am tinut post pentru prima data în viata mea. Si am descoperit pe raft o carte a Cuviosului Paisie Aghioritul, nu stiu nici azi de unde cumparata, pe care am citit-o în Post. Si am fost în fiecare duminica la liturghie. Iar predicile parca erau spuse pentru mine, pentru suferintele si îndoielile mele.

În ultima saptamâna am hotarât ca este momentul. Am intrat în biserica, dar eram singur si am fugit când l-am vazut pe parinte iesind din altar. A doua zi, dupa ce am citit rugaciunile din îndrumarul pentru spovedanie, am luat iar hârtia pe care-mi scrisesem cu atâta emotie pacatele, multe, si am intrat în biserica.

M-am spovedit pentru prima data în viata! Am plecat ametit, constient ca am facut cel mai important pas din viata mea.
Gesturile noastre "vorbesc" d - de Hypatia la: 03/12/2004 13:40:21
(la: SUNTEM NOI O COMUNITATE?)
Gesturile noastre "vorbesc" despre noi, despre felul de a fi si de cu ceilalti...
In rest, lasati la latitudinea mea intelegerea criticilor... Ma astept ca acele persoane sa se comporte asa, de vreme ce alta data mi-au scris clar ca nu ma suporta... Mai conteaza motivul? Eu cred ca nu.... Dumnezeu cu mila!
Vrei sa cunosti un om? Pune-l un om sa vorbeasca despre el....este suficient pentru a-l cunoaste... La fel si un grup oarecare. Ce mi se pare nelalocul lui, e atunci cand oameni care se aduna frecvent in acelasi grup, refuza sa recunoasca grupul, sa vorbeasca despre el...
E important de observat cum sentimentele negative blocheaza intelegerea...
De vreme ce exista refuzul politicos- prin neraspundere si atat- si refuzul galagios, intelegem ca exista si doua feluri de oameni....
Multumesc ambelor parti, pentru ca si "tacerea" este un raspuns...

Hypatia
#30492 (raspuns la: #30477) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Gesturi mici... - de Gabi M la: 29/04/2005 19:11:12
(la: intrebari !?!)
Tot plecind de la propria experienta, treaba asta cu roata care se invirteste, am constatat de multe ori ca se adevereste. La noi se zice ca Dumnezeu nu bate cu bíta...Mai devreme sau mai tirziu, de multe ori mai tirziu, fiecare "raspunde" pentru faptele sale.
In ceea ce priveste gesturile mici... Oricit de mici ar fi ele, sint ca semintele: in pamint bun dau roade!

...Am sters un rínd, incepusem iar sa dau sfaturi! :-).

Orisicít, ar fi multe de spus, sint multe intrebarile puse. Tema e foarte complexa, insa eu cred ca societatea, asa in general, nu este mindra de scursorile ei...
#46385 (raspuns la: #46297) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
v-ati ascuns? :)) Belle si - de irma la: 09/11/2005 18:23:33
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
v-ati ascuns? :))

Belle si eu la fel (ca sa ma aflu-n treaba)

OM, eu stiu de gluma, dar mintea mea nu-i acordata la poezii :))
de-a v-ati ascuns - de proletaru la: 21/02/2006 16:25:51
(la: aveti incredere in persoana din 'partea cealalta' a monitorului?)
lumea virtuala e fascinanta printr-o multime de elemente dar are limitele ei. e un spatiu in care te poti proteja ca identitate, intimitate (ca entitate) si poti interactiona la alte nivele si in timp mult mai scrut decat ai face-o in real. aici fiecare e de obicei ce vrea sa fie sau macar are aceasta iluzie. problema e ca daca nu ai formate si exersate bine intuitiile din real, o iei in "freza" de nu te vezi.
psatiul mi se pare periculos prin iluziile pe care le genereaza si nu prin efectul folosirii de informatii personale... doar putini inconstienti ajung sa-si dea numarul cartii de credit sau pin-ul unor pseudoanonimi.
flerul, intuitia si experienta dar si o anume sensibilitate sunt "sculele" care te ajuta sa faci slalom printre deliciile virtuale. daca te stii folosi de ele, realitatea asta nu e chiar rea si poti sa-ti imbogatesti sufletul si mintea.
in ceea ce-i priveste pe ceilalti nu cred ca e motiv de panica. sunt fiinte ca si tine. ai insa grija ce scoti pe "gura" si pe unde te invarti.
sunt locuri in care cu un limbaj civilizat esti luat de fazan si face lumea misto de tine pana te apuca plansul si altele in care esti rapid ejectat daca arunci cu rahat pe peretzi.
eu am ajuns la "performanta" de a "citi" destul de repede si exact cu cine am de-a face. daca in mod normal poti sa deduci din trasaturile fetei, imbracaminte, gesturi, limbaj, privire ce fel de om ai in fatza ta, prin inductie am reusit sa intuiesc destul de exact pe cineva cu care ma conversam pe messenger cum arata. vocabularul, felul de a se exprima, consistenta discursului, temele abordate, finetea intelegerii, nuantele exprimarii te ajuta sa intelegi si sa compilezi un portret.
e drept ca tre sa ai o experienta sociala vasta sa te "joci" cu chestii delicate si sa nu te inseli.
la fel ca si in lumea reala, in spatiul asta virtual functioneaza selectia naturala.
2 povestioare - de cactus la: 11/03/2006 12:31:41
(la: calitatea numarul unu la o persoana ...)
…doua povestioare, fire de viata, recent petrecute:

1. mi-am revazut o colega de generala dupa 30 de ani, in conditiile in care s-a nimerit sa fie agentul imobiliar care imi vindea casa….parerea despre ea de acum 30 de ani era proasta…acum m-am bucurat, caci timpul schimba oamenii….parea ca se bucura si ea….in aceeasi zi, a reusit sa-mi adanceasca parerea initiala, prin gesturi departe de bun simt si profesionalism, dovedind ca a ramas un mic trepadus smecher intinand si reputatia unei agentii…..si nu i-as fi cerut decat…corectitudine….
2. am intrebat o (din pacate, asa-zisa) prietena ce calitate apreciaza la un om…a spus sinceritatea…m-am bucurat, caci apreciez acest lucru, mult….cu toate acestea, cand am incercat sa-i spun ce cred in anumite situatii, reactia a fost aceeasi, s-a suparat spunand ca sunt geloasa…din pacate timpul a dovedit ca aveam dreptate….. creatorul de scuze din ea a creat singur paiul din ochiul altuia…..am incetat sa-i mai spun ce cred….si de fapt si…sa-i mai spun…..

sa existe oare, varianta pentru presa a ce apreciem la celalalt, si varianta ascunsa, stiuta doar de noi? cati au curajul sa-i dea glas ?

________________
...non bis in idem...
celdesubdush - de Cri Cri la: 08/08/2006 16:56:58
(la: Ce este frumosul?)
Eu am inteles ca discutam despre "prima vedere"; ca din acest motiv spuneai ca frumusetea interioara e ascunsa. Daca incepe sa analizeze, oricine poate vedea in cele din urma; doar daca nu se incapatzaneaza "sa tina ochii inchisi".
Deci.. eu nu prea "vad" fetzele, hainele.. uneori si gesturile sau cuvintele imi scapa. "Vad".. aerul din jurul aceluia.
Hmm.. am inceput sa repet prea des chestia asta.:)))
--------------------------------------------
He who laughs last thinks slowest.
#138066 (raspuns la: #138059) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
femeile privite din alt unghi (pt. carapiscum) - de Intruder la: 09/10/2006 22:28:17
(la: D’ALE BĂRBAŢILOR)
"Femeia ce ironizeaza totul la orice pas"
si eu sufar de mania persecutiei...

"Femeia care nu vine la întâlnire sau nu-si tine cuvântul dat"
poate nu mai are credit in telefon...

"Femeia care astazi te ridica în slavi si mâine te coboara în infern spunându-ti cu seninatate ca totul e un joc pasionant"
jocu-i joc, deh!...asa-i cu liftul!

"Femeia care bârfeste alte femei"
ha-ha!...si Regina Angliei a barfit-o pe Lady Di...:) si tu ce cauti intre femeile care barfesc?...ca pe mine ma dau afara sau ma trimit dupa paine!

"Femeia care mereu aminteste de fostele sale relatii comparându-te eventual cu fostii ei parteneri (comparatii de cele mai multe ori negative pentru tine)"
credeam ca ele compara-n gand, asa cum facem si noi...:D

"Femeia avara ce îti numara banii din portofel dintr-o singura privire"
nu-i avara, asa-i ea, de la natura!

"Femeia care se machiaza dimineata peste machiajul din ajun"
ai intalnit si specimene din astea?...la faza asta eu sunt mai catolic decat tine:
nu-mi plac (nu ca nu le suport) femeile care se machiaza-n fata mea si nu la baie sau aiurea.
bineinteles, nu mai pot ele de ce nu-mi place mie...

"Femeia care vorbeste prea putin ca si cea care vrea numai ea sa vorbeasca"
adica nici prea-prea, nici foarte-foarte; nici cu prefectura nici cu vaca primariei...

"Femeia care se crede superioara privind de sus pe oricine i-ar iesi în cale"
ai dreptate! si mie-mi plac alea mici de statura si care merg doar uitandu-se la tivul fustei...via Teheran!

"Femeia care îti da iluzii desarte"
...ti le da, nu ti le ia!

"Femeia care nu stie sa faca diferenta între un gest de tandrete si unul de complezenta"
periculoase...le dai un martisor, le pupi de ziua lor pe obraz si apoi te acuza de agresiune sexuala.

"Femeia care nu râde la glumele mele"
cea mai tare!...traiasca dictatura, jos matriarhatul!!! "Tatal nostru carele esti in ceruri...vreau sa (se) râda ea la toate glumele mele asa cum si eu (ma) râd la toate glumele ei...amin."

"Femeia care bea peste masura"
o data sau de doua ori pe an nu le sta rau sa bea peste masura...unele-s chiar dragalase si mai scapa din prejudecati. numai sa nu beii si tu peste masura ca sa-ti aduci aminte ce dracu' ati facut in noaptea aia? (cat e masura? un gram, un dram, o lingurita, un gat, un strop?)

"Femeia care scuipa"
macar o data-n viata, are voie?

"Femeia care te foloseste în experimente personale"
nu te foloseste...asa crede ea!

"Femeia care îti deformeaza afirmatiile ca sa te scoata vinovat"
mai bine afirmatiile decat articulatiile!

"Femeia „surda” care se gândeste la cu totul altceva atunci când tu îi vorbesti"
ori e indragostita de altcineva, ori nu-i place fotbalul...

"Femeia încredintata ca stie absolut totul despre barbati"
...lasaaaaa, nu fi egoist! si noi stim totul despre politica, fotbal, sex!

"Femeia tip „institutie publica” la care intra si ies în permanenta asa-zisi „prieteni/prietene"
nu-s toti "asa-zisi"...poate-s chiar prieteni, electricieni, mecanici, postasi, omu' cu laptele, femeia de serviciu, coana mare, cumnata de la Barlad, tanti Aglaia, pic si poc...

"Femeia care cauta scuze în loc de mijloace de rezolvare a problemelor"
cica stiu dom'le sa schimbe becuri, sa repare dushul, sa rezolve o pana la masina, sa se descurce la circa financiara, banca si alte d-astea!...noi suntem doar de decor prin casa...pana si copii pot avea fara noi...si orgasm...(asta n-am zis-o eu!)

"Femeia fara idealuri"
pastreaz-o!!! nu-i da drumu-n lume, aia nu-si doreste nimic...e ultimul specimen; au fost doua exemplare dar Maica Tereza a murit...

"Femeia care îsi face veacul în magazinele de moda"
daca nu cumpara nimic, las-o!...poate-i cleptomana si mai economisesti si tu un ban...

"Femeia care trezeste în mine frustrari si temeri de mult apuse"
ptiu, nu mai cobi!...apara-ne Doamne de satana si sa nu ne moara muza!

"Femeia care joaca rolul mamei atunci când ar trebui sa-l joace de fapt pe cel al sotiei/iubitei"
...a-ncurcat borcanele!

"Femeia care nu te respecta dar asteapta sa o tratezi ca pe o regina"
s-astepte!!!...tu oricum esti regele.

"Femeia care râde atunci când altii plâng"
explica-i cum trebuie sa se poarte la inmormantari.

"Femeia care face din tântar armasar"
armasarul e animalul lor preferat.

"Femeia suspicioasa care vede lucruri teribile ascunse sub gesturile, vorbele sau faptele tale"...
e vizionara.

"Femeia care are mania luxului exagerat si din aceasta pricina vrea sa o ia înaintea celorlalte (adica sa le depaseasca pe celelalte) femei"
pune-i frana!

"Femeia pentru care doi barbati se iau la bataie"
cand doi se bat al treilea le-o sufla, c-asa-i in tenis...

"Femeia care îti face comentariul literar la rândurile pe care i le-ai scris sau, mai rau, nu le considera demne de atentia ei"
...iar te-apuca!?

"Femeia care se rusineaza cu mine în public"
las' ca si eu am cocoasa, nasul mic, urechile mari, ochi de sticla...ma resemnez!

"Femeia care vrea sa aiba întotdeauna ultimul cuvânt de zis într-o discutie"
toate "vrea" ca nu suntem in Tara Minunilor!

"Femeia ascunsa în sine care nu stie sa se exteriorizeze"
sa se exteriorizeze dar nu prea mult (c-aud vecinii!)

"Femeia care crede ca maturitatea vine o data cu vârsta"
cand de fapt e invers, nu?

"Femeia pentru care sexul cu partenerul de viata este un supliciu"
daca taceai, filozof ramaneai...:D

"Femeia care nu-si recunoaste greselile"
...si nu se jura-n biserica!

"Femeia care n-a învatat sa spuna: „îmi pare rau"
aia sa stea pe coji de nuca!

"Femeia dependenta de atentia celor din jur (care vrea cu orice pret sa capteze atentia tuturor"
crede ca n-ai antena; spune-i omeneste ca esti legat la reteaua prin cablu.

"Femeia care doarme cu câinii si pisicile în pat"
doar nu vrei sa doarma cu tine!!!

"Femeia care te întrerupe din explicatiile pe care i le dai si schimba cursul discutiei"
de ce trebuie sa-i dai explicatii?

" Femeia careia îi sare tandura din te miri ce"
repara-i "tandura"...daca nu s-a stricat arcul!

"Femeia pentru care argumentarile tale sunt semnul ca nu vrei sa-ti recunosti vina"
...si nu-i asa??

"Femeia care îti interpreteaza tacerea ca pe un act de tradare"
habar n-are ca tacerea-i de aur si esti bogat!

"Femeia care, în dorinta de a-i face pe cei din jurul ei sa se simta bine, îsi ignora partenerul"
bine ca nu te baneaza...

"Femeia care îsi spioneaza partenerul si-l banuieste de aventuri fara a avea vreo dovada în acest sens"...
n-o mai lasa sa citeasca romane de Agatha Christie sau Rodica Ojog Brasoveanu...

"Femeia care vorbeste când nu gândeste iar atunci când gândeste nu mai vorbeste"
nu stiam ca femeile gandesc.

"Femeia-„cetate” care vrea sa fie cucerita dar fara a fi asediata"
schimba tactica de razboi.

"Femeia care spune ca vrea sa te ajute, însa nu se-ntreaba daca ea însasi n-are nevoie de ajutor"
...cu ce te deranjeaza?...las-o sa te ajute pana nu se razgandeste!

"Femeia care schimba barbatii ca pe ciorapi"
un barbat care sta prea mult timp la casa aceleasi femei, se-mpute. Probabil e valabila si reciproca.

"Femeia care se teme ca acceptându-ti cadoul înseamna în mod automat ca da dovada de slabiciune si în consecinta accepta sa o cumperi"
dar tu n-o cumperi, nu?

"Femeia care nu te întreaba si pe tine cum ti-ar placea sa se îmbrace la un anumit eveniment"
si daca te-ntreaba, face tot cum vrea ea!...tu spune-i cum ti-ar placea sa se dezbrace.

"Femeia care pretinde o groaza de lucruri de la partener dar nu se-ntreaba ea ce-i ofera acestuia"
...deh...ele zic ca ofera o "chestie" (nu-i spun numele; sunt pudic...) care costa bani...:(

"Femeia care suspina dupa fostii ei parteneri"
...si asta-i tare...:))) cica nimeni nu suspina de bine. nu puteai sa sari punctul asta?

". Femeia care vrea ca de ziua ta sa o scoti undeva la o cina romantica- deci tot ei sa-i oferi, chiar si de ziua ta (foloseste prilejul tot în favoarea ei)"
...cool!!! leag-o dom'le, pune-i calus la gura sa nu tipe, bag-o cu suturi in portbagaj si du-o la un sexy-bar sa-nvete cum se lucreaza la bara!

"Femeia care evita sau nu raspunde întrebarilor ce i le pui"
au alergie la interogatorii...incearca cu un bec de 200 W, in ochi...poate scoti ceva de la ea.

"Femeia care îsi roade unghiile"
da-i altceva sa roada sa n-ajunga ca Venus din Milo...

"Femeia care te trimite la dracul"
nu te duce, ramai acasa.

"Femeia care vrea sa para ce nu este"
...deh...schimbarea de sex a devenit ceva banal.

"Femeia care nu stie sa spuna „multumesc!"
...da-da-da!...si care nu stie sa ne pupe mainile...si picioarele...si...lasa! (dati-mi palme!)

"Femeia care crede ca totul i se cuvine sau i se permite"
...da-o cu capu' de pamant, trimite-o la munca in ocna de sare, inham-o la plug!!!


"Femeia care nu stie sau nu vrea sa faca anumite compromisuri"
aici mi-e greata!...vai de barbatul sau femeia care-i silit(a) sa faca vreun compromis cu pistolul la ceafa!


______________________________________
Curiosity killed the cat, but for a while I was a suspect.
Bitterdream, - de munteanu rodica la: 16/11/2006 07:52:11
(la: DACA NU AR EXISTA CAFENEAUA.COM)
Da, prin deschidere inteleg un mod mai simplu de a intelege sau cel putin o incercare.
Si la prieteni vechi si foarte vechi ma gindeam amintindu-mi o mica intimplare, cind ,fiind in grupul nostru de prieteni cu vechime de peste 35 ani, am ajuns la concluzia ca ne putem anticipa gesturile, gindurile.Si ca o gluma am hotarit sa construim un azil,care sa stam cu totii mai la batrinete sa ne ingrijim unii pe altii.
Cafeneaua insa parca te invita la viata .
Iar viata inseamna mult mai mult, inseamna diversitate.
Pot spune ca tineretea si prospetimea care sta ascunsa in sufletul fiecaruia, prind aripi atunci cind esti in cafenea.
#157558 (raspuns la: #157473) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
m-am ascuns in spatele monito - de maan la: 30/11/2006 11:48:58
(la: DACA NU AR EXISTA CAFENEAUA.COM)
m-am ascuns in spatele monitorului si in fata tastaturii!
cine poate sa vada dincolo........

masca-i asadar un accesoriu inutil.
o porti pentru aceia care oricum nu pot vedea.
de ceilalti nu te poti feri.

#160562 (raspuns la: #160352) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
camera ascunsa - de Alexandros la: 14/12/2006 16:24:56
(la: Cool, hazliu sau vulgar?)
Recitind toate comentariile de pe conferinta imi vine in gand o scena din realitate.
Camera ascunsa.
Revolta de la inceputul farsei si zambetul inca fortat la auzul replicii:
Zambiti, ati fost filmati cu camera ascunsa:))))

"omul stie mult mai multe decat intelege" - Alfred Adler
lafemme - de adina.petre la: 11/12/2008 13:29:01
(la: Virtual vs Real)
ce buna a fost asta cu "auto-trolarea", pacat ca n-o pot spune prietenilor mei ne-forumisti. :)))

si acu', anti trolare: cred ca virtualul ne mananca din farmecul personal, si ne da doar iluzia anonimatului. aici nu vede nimeni ca stam dezbracati in casa, sau ca mancam in timp ce vorbim cu ei, aici ne simtim in siguranta cu asta. dar nici nu se vede de cate ori zambim, sau chiar radem (asa cum am ras eu cu auto-trolarea), nici daca gesticulam sau cum primim un comentariu. de obicei, cand sunt singuri oamenii isi permit fata de ei insusi gesturi, actiuni, pe care in vazul lumii si le reprima. cauta filmulete cu camera ascunsa din orice domeniu, si ai sa vezi. :))
mai pe seara detaliez, acum, realul meu isi cere drepturile! :)
#371603 (raspuns la: #371598) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
gesturi inexplicabile? - de philo la: 10/08/2009 13:21:45
(la: gesturi inexplicabile)
Sper ca am trecut varsta gesturilor inexplicabile. Le-as fi dat si eu caci am incredere in oameni pina la proba contrarie si cred ca acest pricipiu e in Biblie.
Daca "ce tie nu-ti place, altuia nu-i face", atunci merge si reciproca: "ce-ti place tie fa-i si altuia".
alex anda-gesturi inexplicabile - de philo la: 12/08/2009 09:56:59
(la: gesturi inexplicabile)
Peste o anumita virsta numarul gesturilor inexplicabile scade si gasim explicatii pentru cele din trecut.
#470587 (raspuns la: #470473) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
m-am ascuns - de beatlemaniacul la: 15/12/2009 05:20:48
(la: azi)
m-am ascuns in penumbra patului, te-am asteptat vreo 3 inserari, aveam tigari si o ceasca de vodka, pana la urma am plecat incetisor spre birtul mahalalei ... daca vii cauta-ma acolo, s-ar putea sa fi adormit cu capul pe pulpa vreunei tiganci ...
*** - de cuminte la: 04/08/2010 19:37:40 Modificat la: 04/08/2010 21:05:29
(la: in situatii neprevazute ...)
Mă cunosc foarte bine, ştiu care-mi sunt reacţiile: uneori îs zmeu cu ţâţe şi oricine-mi stă în preajmă e halit, alteori îs mai domoală-n gesturi.
Nu văd de ce n-aş recunoaşte că am ascuns în gena mea un animal care muşcă, dă târcoale, amuşinează, sfâşie şamd, amintindu-şi trăirile primordiale care-i scociorăsc instictu' de supravieţuire.
Mizantropie sau panica? - de Diana G. Verpe la: 18/08/2003 04:58:39
(la: Mizantropia)
Mizantropia, uneori, poate fi o forma ascunsa a fricii de societate. Exista in fiecare dintre noi un prag. Situat pe diferite nivele, pragul poate fi prieten sau dusman. Ca prieten el ne protejeaza, pentru ca stim ca mai este atat pana la capatul puterilor. Ca prieten, pragul este situat undeva sus pe scara de valori a capacitatii noastre mentale. Ca dusman insa, odata atins pragul, este clar ca inceputul sfarsitului a sosit! Este clar ca am ajuns sa traim clipa in care suntem satui de societate, de perfidia umana, de pacla in care viata de zi cu zi se desfasoara.Este clipa in care intram in panica pentru ca ne simtim lipsiti de puterea de a lupta in continuare.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...