comentarii

ghiseele


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Lume, lume... - de SB_one la: 11/11/2003 13:59:53
(la: Romani in strainatate)
Romanostrainii

Periodic, din Romania se rup bucati care aluneca spre Vest. Ca sa scape de marea de saracie de acasa, vreo 2 milioane de romani au luat drumul Occidentului, unde, cu disperarea celor pe jumatate inecati, se agata de orice slujba posibila. Iar romanii pleaca, de regula, unde le-au spus rudele si prietenii ca e bine. De aceea, dupa ani de plecari in sir indian, din casa in casa, acum Milano poate spune ca are un "mic Bacau" la periferie. In Nepos


Periodic, din Romania se rup bucati care aluneca spre Vest. Ca sa scape de marea de saracie de acasa, vreo 2 milioane de romani au luat drumul Occidentului, unde, cu disperarea celor pe jumatate inecati, se agata de orice slujba posibila. Iar romanii pleaca, de regula, unde le-au spus rudele si prietenii ca e bine. De aceea, dupa ani de plecari in sir indian, din casa in casa, acum Milano poate spune ca are un "mic Bacau" la periferie. In Nepos, o mica localitate din Bistrita-Nasaud, lumea e mai asezata, asa ca oamenii au luat drumul Spaniei cu preotul in frunte. Si, ca sa se simta ca acasa, au pus in bagaje pancarta cu numele localitatii pe care au plantat-o undeva langa Madrid. "Botezul" unor orasele din Spania cu nume romanesti nu e deloc o gluma, cum pare la prima vedere. Din cei o suta si ceva de mii de locuitori ai Castillon-ului, un orasel langa Valencia, 25.000 sunt romani. In Coslada figureaza in actele primariei 10.000 de romani, dar fiecare ins cu hartii oficiale mai tine in spate alti 7-8. La fel, poluri de concentrare ale romanilor exista peste tot in Europa, din Italia, unde muncesc 300.000 de compatrioti, pana in Irlanda. In mod firesc, pe langa concentrarea in anumite zone, s-au produs si specializari. Un exemplu clasic in acest sens, care e deja pomenit de sociologi, e cel al osenilor ajunsi la Paris. Primii oseni au aparut in capitala Frantei in 1992, cand a sosit o "echipa de cercetare" compusa din 7 barbati. Osenii, fiind seriosi si muncitori, s-au specializat in vanzarea ziarelor si au trimis vorba in sat ca "e bine". Apoi, au urmat valuri de emigranti. Acum, din cei 1.000 de vanzatori romani de ziare din Paris, 770 sunt oseni, iar 53 sunt din Maramures, adica din vecini. Una peste alta, cele 2 milioane de oameni care muncesc cate 8-9 luni pe an in strainatate trimit in tara miliarde si miliarde de dolari. Practic, acesti bani tin in viata subreda economie romaneasca, dar pretul platit este mare. Nici cinci la suta din emigrantii nostri temporari n-au plecat cu forme legale, prin Oficiul pentru migratii a fortei de munca sau printr-o agentie de plasare. Aproape toti sunt "turisti" care, odata trecuti de Curtici, s-au indreptat spre santierele si docurile occidentale. Acesti muncitori "la negru" se transforma deseori, de dragul celor 400 de euro pe care-i trimit lunar familiilor de acasa, in niste sclavi moderni care muncesc 12 ore pe zi, 7 zile pe saptamana. In tara, Guvernul munceste de zor pentru integrarea in Uniunea Europeana, dar i-a cam uitat pe romanii care sunt deja acolo. Acesti oameni sunt chelnerii, bucatarii, constructorii si agricultorii Europei, dar sunt si cetateni romani. Acesti romani, cand se imbolnavesc vin acasa si doresc, la batranete, o pensie. Dar plata contributiilor nu e un lucru simplu. La ora actuala, printr-o ordonanta de urgenta, emigrantii nostri temporari au posibilitatea sa incheie o asigurare facultativa de pensie sau de sanatate. Dar, pentru asta, trebuie sa vina in tara, unde cozile la ghisee sunt lungi si unde timpul nu costa la fel de scump ca in Occident. Nimeni nu s-a gandit sa ofere posibilitatea incheierii acestor asigurari in strainatate prin firmele care efectueaza transferuri bancare din strainatate in Romania. Asta, in ciuda faptului ca bugetul asigurarilor sociale e pe butuci si ca, daca doar 100 de mii de "straini" ar cotiza pentru pensii, Casa de Pensii ar incasa lunar 6 milioane de dolari. La fel se intampla lucrurile si cu contributiile de sanatate si de somaj. A lucra pe slujbe de chelner sau agricultor in Europa nu e deloc o rusine. Asa au facut italienii, dupa razboi, asa au facut irlandezii intre cele doua conflagratii mondiale. Dar, pentru a trece mai departe, la slujbe mai calificate, e nevoie de o strategie nationala. Executivul ar trebui sa stie precis ce slujbe se cauta si se vor cauta in urmatorii ani in Uniunea Europeana si sa adapteze planurile de invatamant in consecinta. De asemenea, mai trebuie compatibilizate diplomele, dar si competentele, pentru a produce si sudori si doctori la standarde UE. Apoi organigrama institutiilor statului care se ocupa de "straini" ar trebui sa fie proportionala cu numarul acestora. Totusi, Oficiul pentru migratii are doar 70 de oameni, iar Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor n-are decat 3 angajati cu drept de autentificare a acestora. Daca lucrurile vor merge la fel de lent ca pana acum, fara sa se tina seama ca anul 2007 se apropie repede, romanii vor cara mult timp, de acum incolo, tava prin Europa.



Marius NITU


Continutul acestui site este proprietatea SC Adevarul SA.
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este posibila numai cu acordul
SC Adevarul SA.


#3990 (raspuns la: #3828) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
din Foisorul de foc - de Catalina Bader la: 21/01/2004 05:50:19
(la: Un salariu decent in Romania)
O tara intreaga a parut fascinata de furia cheltuielilor de sarbatori, de ploaia banilor aruncati pe cadouri, distractii sau calatorii. Mai cu seama marile orase au lasat impresia unei alte Romanii, in care oamenii au bani in exces si disponibilitati nelimitate. Agentiile de turism anuntau inca de la inceputul lui decembrie ca locurile de cazare pentru cele mai scumpe hoteluri au fost epuizate, iar reportajele din magazinele de electrocasnice semnalau un fel de apocalipsa a cumparaturilor de sezon. Stirile televizate si forfota oraselor lasau impresia de bunastare generalizata, in mare contrast cu ceea ce se intimplase peste an, cind tara gemea sub povara scumpirilor tarifelor la lumina, caldura sau la telefoane. Goana dupa un Revelion de lux contrasta cu precedentele stiri referitoare la sute de mii de oameni care se debransau de la reteaua de termoficare sau cu statisticile oficiale, care continua sa arate un venit mediu de numai 125 de euro.
In fata freneziei cheltuielilor, multi se intreaba de unde apar atitia bani, de unde atitea masini, case, concedii, termopane sau electrocasnice? De unde succesul magazinelor de lux, de unde aglomeratia din localurile cu pretentii in care e greu sa obtii o rezervare? Cine sint cei care umplu discotecile, barurile si tin aprinse luminile orasului pina dimineata? Prinsi cu grijile de zi cu zi, oamenii cu posibilitati modeste si chiar cei din clasa de mijloc privesc intrigati aceasta defilare de prosperitate, intrebindu-se daca nu cumva statisticile au ramas in urma, iar Occidentul s-a mutat peste noapte la gurile Dunarii. Secretul acestei aparente bunastari nu sta insa nici in consolidarea clasei de mijloc, nici in simplul efect cumulativ al “cheltuielilor de ocazie”, spun economistii. Combustibilul care anima distractia si consumul in Romania sint banii care lipsesc din statistici.
Un observator strain venit intr-o Romanie descrisa de deja celebrii parametri ai saraciei este contrariat sa vada aceasta euforie aparent generalizata a consumului. “Socat de ceea ce se intimpla pe teren, n-ar intelege cum de toata lumea se plinge ca n-are bani sa-si plateasca intretinerea, dar negustorii vind aproape orice de sarbatori. Se poate intreba, pe buna dreptate, de unde bani si mai ales, cine sint oamenii cu bani?”, spune analistul Florin Petria. Dintr-o inexplicabila pudoare, vorbim putin de noua clasa de “nouveaux riches”, noii imbogatiti, adica. Cine sint ei? Nu prea stim, iar comentatorii doar banuiesc, urmarind sursele posibile de bani. Lasam la o parte “clubul celor 300” de milionari in dolari, care nu prea-si mai petrec sarbatorile prin Romania si fac deja cumparaturi la Paris. Clubul noilor imbogatiti nu poate fi confundat nici cu asa-numita “clasa mijlocie”. In Romania, clasa de mijloc, recunoscuta ca atare prin salariile mari primite din banci, case de brokeraj, sucursale ale marilor corporatii sau prin veniturile obtinute din afaceri nu e foarte numeroasa. In afara de asta, oamenii care fac bani din profesie sint rereori prezenti in peisajul social, impartindu-se doar intre serviciu si viata de familie si concentrindu-se pe investitii majore.

Mirajul clasei de mijloc

“Clasa de mijloc este reprezentata de indivizi cu studii superioare, bine calificati profesional si mici antreprenori. Nu au averi mari, ci medii, dar reprezinta o categorie relativ importanta. In Europa, patura intelectualilor variaza in jurul a 30 la suta. In Romania, ca pondere a populatiei cu studii superioare, ne situam pe unul din ultimele locuri din Europa, cu aproximativ zece la suta din populatie. Standardul de consum al paturii de mijloc este special. Sint mai putin interesati de bunurile de stricta subzistenta si tind sa investeasca in altceva, tind sa faca economii, iar, in Romania, tind sa-si cumpere electrocasnice, locuinte si automobile. In vestul Europei aceasta patura consuma foarte mult turism, in special turism cultural”, explica sociologul Bogdan Voicu, specialist la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii.
Aspectul dinamic al pietei in Romania ar putea crea impresia ca in sfirsit a aparut si la noi mult rivnita clasa de mijloc, patura groasa a celor care tin in stare de functionare industriile producatoare de masini, umplu teatrele si cinematografele si impulsioneaza industria serviciilor. “Oricum ai socoti, clasa de mijloc nu se extinde dincolo de 5-10 la suta din populatia Romaniei, iar oameni cu averi considerabile sint vreo zece mii. Raportat la populatia Romaniei, asta nu e prea mult”, explica analistul economic Ilie Serbanescu. Vreo 200.000 de oameni, risipiti in toata tara, nu explica momentele de maxima risipa si nici aparenta bunastare de peste an. “Statisticile arata ca veniturile lunare ale unui salariat, chiar si ale celor mai bine platiti, nu pot sustine cu intensitate euforia consumului.
Risipa sarbatorilor arata insa dimensiunea banilor “negri”, pentru care nimeni n-a platit vreo taxa. E perioada cea mai transparenta pentru economia subterana”, spune Florin Petria.

Mai bogati decit arata statisticile

Bineinteles, exista o patura de mijloc activa, cu resurse financiare “curate”, la care se adauga adolescentii si studentii, care cheltuiesc cam tot ce au - din resurse proprii sau de la parinti. Numarul acestora este insa departe de a explica dimensiunile consumului de timp liber. Oricit de adinc ar cauta in buzunar, cei care sint platiti cu un salariu minim pe economie, situat in noiembrie la un nivel de 62 euro, tot nu pot cheltui mai mult de echivalentul a 2 euro pe zi. Asta in situatia in care nu platesc nici o factura in luna decembrie. Nici in esaloanele superioare din punct de vedere salarial raspunsul freneziei consumului nu isi gaseste raspuns: oficial, cei mai bine platiti romani sint bancherii. Potrivit statisticilor pentru noiembrie, salariul mediu in banci a fost totusi de numai 325 de euro, si astfel nici acestia nu pot cheltui decit vreo zece euro pe zi.

Cheltuiala de placere

In timp ce Alvin Toffler vorbea despre un “al patrulea val”, anume economia timpului liber, spre care se indreapta lumea occidentala, Romania ramine intr-o etapa premergatoare, incercind sa-si acopere golurile acumulate pina acum. “Consumul de timp liber nu pare a fi mare in Romania. Indivizii bine platiti din companiile prospere au de compensat ani de zile in care parintii lor nu au putut acumula bunuri.
Asa ca nu dau bani pe “loisir”, ci prefera sa investeasca masiv in apartamente - Romania fiind, de altfel, una dintre putinele tari cu numar record de proprietari de case (90 la suta). Pentru comparatie, Anglia are sub 40 la suta. In afara aparentei bunastari si a unui tip de consum impulsionat de aproximativ 17 la suta din populatie, romanul o duce mai prost decit orice alt european, exceptind spatiul ex-sovietic, Albania, Bosnia si Serbia. Raportat la propriile lor asteptari, romanii o duc chiar si mai rau: in jur de 70 la suta spun ca isi ating cel putin strictul necesar. La inceputul anilor '90 asteptarile erau foarte puternice. Dupa indepartarea lui Ceausescu am inregistrat o lunga perioada de recul. Abia acum, cind se inregistreaza vagi cresteri economice, este o perioada relativ mai buna pentru acumulari”, spune sociologul Bogdan Voicu.

Economia subterana, motorul zonelor urbane

Acumularea de capital se poate face de multe ori pe spinarea celorlalti, la limita legii, sau de cele mai multe ori in afara legii. Asa se face ca unii dintre “nouveaux riches” autohtoni au radacini in traficul de tigari, droguri, si in general orice marfa adusa prin contrabanda in tara si vinduta la preturi mici. “Banii din economia subterana ajung in final in consum, din cauza asta vedem masini de ultima ora, exod in perioada vacantelor catre destinatii exotice si imbulzeala in supermarketuri. Oamenii isi construiesc locuinte, cumpara masini scumpe si nu-i intreaba nimeni de unde sint banii. Paradoxal, la noi economia subterana face sa creasca PIB-ul intr-o masura mai mare decit in alte tari”, adauga Ionut Popescu.
Banii se misca mai ales in marile orase, cu precadere in Bucuresti, subliniaza analistul economic Ilie Serbanescu. Economia subterana, estimata de specialisti intre 20 si 40 la suta din cea “oficiala”, joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. “Noi avem tabloul din Bucuresti, care nu e chiar repetabil in restul tarii. Evident ca in ultimul an s-au intensificat vinzarile la nivelul intregii tari, dar in Bucuresti media salariala e oricum cu 50% peste cea din restul tarii (dar si preturile sint mai ridicate). Densitatea firmelor, administratia centrala, ambasadele fac din populatia capitalei categoria cea mai bine salarizata in raport cu tara”, spune Florin Petria.
“Economia subterana e distribuita inegal pe teritoriul tarii. Exista sume enorme care provind din trafic, bani care se misca in orasele din apropierea frontierelor si in capitala. Fac o diferenta intre munca “la negru”, din constructii, de pilda si traficul cu diverse produse, de la tigari, aur sau droguri, sau orice alta marfa de contrabanda, care intra in tara fara taxe. Traficul de marfuri explica in parte, bunastarea relativ mai mare a oraselor din apropierea frontierelor. Constanta sau Oradea sint orase sensibil mai prospere decit Focsaniul, de pilda”, spune Florin Petria.

Spaga, unealta a prosperitatii

Mai exista o categorie de “nouveaux riches”, din care fac parte, in general, coruptii deja platiti din buget. Investitorii straini sustineau ca in Romania coruptia este mai intensa in spitale, la ghiseele sau birourile functionarilor marunti. Dar “spaga” micilor corupti e in mare parte platita din venituri legale, sustine Petria. Bani in plus, netaxati, constata analistii, sint si in buzunarele liber profesionistilor care tarifeaza oficial doar o parte din venituri. Muzicieni, avocati, notari sau coafeze. Ei sint insa mascati de sumele destul de substantiale cistigate “legal”.

Bunastare de import

Nu in ultimul rind, printre argumentele cresterii aparente a nivelului de consum se numara faptul ca imigratia a crescut. Dupa un virf absolut in 1990, s-a inregistrat o perioada de stagnare, dupa care a inceput din nou sa creasca dupa '95. “Mai nou, au aparut adevarate retele de emigrare. Exista, de pilda, o cursa Teleorman-Barcelona, care pleaca de la Dobrotesti joi la ora 1.00. De undeva din Botosani se pleaca in fiecare saptamina la Bruxelles. Exista comune intregi in care jumatate din populatie este la munca in strainatate”, explica sociologul Bogdan Voicu. “Sintem mai bogati decit in statistici si oamenii simt asta, mai ales in preajma sarbatorilor.
Un studiu recent arata ca 1,7 milioane de gospodarii au cel putin cite un membru plecat la munca pe alte meleaguri. Astfel in Romania au intrat anul trecut cel putin doua miliarde dolari, din care aproape jumatate intra in circuitul bancar, restul vin direct la chimir”, sutine analistul economic Ionut Popescu. Banii “stranierilor” explica in mare parte faptul ca in ultima vreme consumul a crescut vizibil mai rapid decit veniturile oficiale, spune Popescu.

Vise roz alimentate din strainatate

“Numeroasa categorie a romanilor care lucreaza in strainatate, majoritatea in conditii ilegale, aduce in tara bani din partea cenusie, gri, a economiilor occidentale. Majoritatea celor care lucreaza in strainatate au aranjamente de plata care nu trec prin fortele de munca din tarile respective. Parte din acesti bani cistigati “la negru” in strainatate sint trimisi in Romania si sint cheltuiti cu aceasta ocazie”, spune Florin Petria. “De regula, migrantii romani, care in clipa de fata acopera intre 10 si 12 la suta din gospodariile romanesti, trimit in medie cam 200 de euro pe luna in tara, potrivit ultimelor studii CURS si OIM. Asta inseamna dublul salariului mediu pe economie, ceea ce inseamna un consum mai mare. Oamenii care migreaza sint mai apropiati paturii de mijloc. Majoritatea acestor bani merg in investitii si consum. Acesta din urma este un consum de tip superior”, explica sociologul Bogdan Voicu.

Dezavantajele banilor nemunciti

Sarbatorile sint un bun prilej sa pipaim dimensiunea economiei subterane si sa ne intrebam pe citi oameni a imbogatit ea, insa o vaga impresie cu privire la subiect ne putem face si in restul zilelor de peste an. Pe de alta parte, banii negri sau gri vin din traficul de marfuri, din munca la negru afara, din spagile birocratilor sau din veniturile de completare a salariilor. Probabil cel mai devastator efect al imbogatitilor din zona subterana a economiei este cresterea nesabuita a preturilor datorata usurintei cu care toti acestia pot accepta scumpirile. “Din pacate, veniturile ilegale sint marea sursa a inflatiei, pentru ca cine are bani in surplus accepta mai usor un pret mai mare. Banul care vine muncit si taxat nu genereaza asa de usor inflatie. Concentrarea banilor “negri” in orasele mari ridica preturile si amplifica inflatia.
In Romania nu exista o statistica regionala a indicelui de crestere al preturilor, dar dintr-o asemenea analiza am putea afla ca inflatia evolueaza diferit in Moldova, fata de Constanta, Timisoara sau Bucuresti. O asemenea statistica ar descrie mai bine unde se concentreaza veniturile netaxate”, spune Florin Petria. “La o analiza atenta, observi ca economia subterana e distribuita inegal. In esenta, banii se-nvirt in orasele mari. Daca vrei sa cumperi un produs mai scump in Braila, de exemplu, nu-l gasesti. Chiar daca ai facut bani la Braila, cumparaturile mai sofisticate le faci la Bucuresti, si asa se explica in parte si vinzoleala pe marile artere comerciale din Capitala”, apreciaza Ionut Popescu.
Economia subterana joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. Cei care nu au bani se grupeaza, insa, intr-o majoritate tacuta, in mare contrast cu bunastarea “risipitorilor” al caror numar nu-l putem socoti.
In lumina celor de mai sus, devine evident insa ca incercarile de a evalua cresterea nivelului de trai sau progresul economic invocind cresterea consumului sau aparenta bunastare din centrele oraselor corespunde in prea mica masura realitatii. Economia subterana, exodul fortei de munca si sursele “semilegale” de cistig continua sa fie factori principali in peisajul economico-financiar, contribuind decisiv la mirajul bunastarii.
Scump/11989 - de Tombola la: 14/03/2004 11:28:50
(la: Romani in strainatate)
Este scump avind in vedere ca pentru banii platiti serviciile sint foarte proaste ,incepind de la receptia in hotel si pina la chelnarii din restaurantul hotelului care sint asa cum i-am lasat inainte de 1989.
Nu zimbeste nimeni si ai impresia ca-si fac slujba zilnica din sila. sau lene ?
La ghiseele CFR coada nene,clasa a I a catre Iasi arata la fel ca a unui vagon de tren personal,cu pipi pe jos in WC ,fara apa,sapun ,hirtie igienica si prosop,geamuri care nu se inchid sau deschid si perdele care ieseau din cuiele in care erau agatate. Gauri in tapiteria banchetelor de fapt o mizerie de tren de cica clasa 1 CFR :)
Camera la hotel a fost OK pentru 30 de dolari pe noapte,singurul lucru care a foast ok .
Micul dejun in restaurantul hotelului desi erau prea multi ospatarite si numai 3 mese ocupate de straini nu puteai sa iei o chifla in plus ,o bucata de unt sau a doua cafea fiindca toate se ascundeau in bucatarie dupa ce-ti serveau micul dejun si asta dupa o anumita asteptare.
Concluzie : este scump nene cu asa servicii .
Mincarea are acelasi pret ca in California adica scumpa sau ca si-n Frankfurt adica si mai scumpa.
Ce este foarte ieftin sint vinurile romanesti de foarte buna calitate si de toate soiurile. Berea scumpa si nu am putut bea bere romaneasca ca nu am gasit-o ,ca cu cea straina sint obisnuit desi nu prea beau cam des.
Scump nene...mai bine si mai ieftin intr- o croaziera Miami, Bahamas - Nassau,Coco Key,Key West,Miami pe Pricess of the Sea. 5 zile 6 nopti pentru 2 peroane 486 de dolari incluzind totul masa 24 de ore din 24, cabina,.Zborul pina la Miami si inapoi nu a fost inclus dar a fost gratis ptr mine si nevasta-mea fiindca eu am liber pe toate liniile aeriene din lume. Daca ar fi fost inclus si zborul ar fi costat pentru doua persoane cam vre-o 900-1000 de dolari.
Daca as fi trebuit sa pleca cu nevasta in Ro.tot pentru 5 zile m-ar fi coastat cu mult peste 1000 de dolari asta fara copii ca daca luam si copiii in consideratie ar trebui sa ai cam 3000 de dolari sau mai mult
Este scump nene:)

Andre Morariu
#12019 (raspuns la: #11989) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
La France.... - de Calypso la: 10/08/2005 15:22:04
(la: Viata si integrarea romanilor in Franta)
de cand am ajuns in Franta am ramas placut impresionata (si asta e putin spus!):

- oamenii extrem de politicosi, iti zambesc pe stada, la ghisee....daca din intamplare, in aglomeratie, se intampla sa calci o persoana pe picior(e numai un ex.) se intoarce spre tine ZAMBIND spunandu-ti "c'est pas grave"

in 90% din cazuri, pe starda, la un ghiseu etc nu ti se spune doar "bonjour" pur si simplu, ci "bonjour madame/monsieur"!!

gardianul imobilului unde locuiesc(un francez de vreo 55-60 ani), de fiecare date cand ma vede imi spune: "bonjour madame, comment allez-vous?" apoi mai schimbam cateva cuvinte despre vreme etc....
la fel face si cu restul vecinilor mei!

tin sa precizez ca pt meseria de gardien d'immeuble iti trebuie cam 4 clase primare (bine, acu' or mai fi si cu 8 sau 9 clase-aici gimnaziul e de 9 clase);

concluzia e ca oameni extrem de simpli, fara studii au politetea in sange!

la magazinul de paine daca mergi de mai multe ori, brutarul (le boulanger)
nu-ti mai zice doar "bonjour madame" ci te mai intreaba si ce mai faci, cum iti merge etc... la fel si la alte magazine!

-oamenii sunt f discreti
- sunt f calzi si prietenosi dupa ce faci tu primul pas spre ei (si asta doar ca sa nu supere, sa para indiscreti, deci tot dintr-un bun simt extrem)
- te integrezi fff usor (daca si vrei) in Fr

- francezii au un f fin simt al umorului
- francezii citesc mult (cand mergi cu trenul majoritatea au cate o carte in mana )

acum, ce sa zic, poate am avut eu noroc sa intalnesc doar francezi super-super....



terapie in grup? :) - de Intruder la: 26/10/2005 14:57:41
(la: sa ne recunoastem defectele)
hai, sa-mi iau inima-n dinti si sa va zic si eu defectele mele...!!
de unele sunt constient, altele mi s-au pus in carca (zic eu!)...:)))

sunt dezordonat cu lucrurile mele (si nu numai), cu timpul meu, cu folderele din calculator (e o varza!!!)
sunt risipitor cu banii, habar n-am pe ce si unde se duc, nu stiu niciodata cati bani mai am in card, cumpar repede orice si de oriunde, sa scap, nu-mi place sa fac cumparaturi...
sunt putin misogin, dar incerc sa nu se vada pentru ca totusi, ar fi urata lumea fara femei...ahhh, imi place ce scrie Cartarescu, sorry...
citesc la masa cand sunt singur...citesc in baie, nu pun capacul WC-ului la locul lui, nu pun la loc dopul de la pasta de dinti...dupa ce ies de sub dus, trebuie sa intri cu barcuta...
sunt uituc...uit de multe ori usa frigiderului- deschisa, uit apa curgand, becurile aprinse, uit sa ma deloghez daca intru intr-un internet cafe, uit parole, uit in ce foldere am scris acele parole...uit ca sunt in ''delegatie'' si duc gunoiul!!!...(he-he, glumesc...ce credeati?)
cateodata sunt rau cu cine nu merita si prea bun cu cine nu trebuie ("rautz", imi spunea cineva)
am doza mea de snobism, n-o prea arat pentru ca-n ansamblu sunt un om popular...
unele lucruri incepute le abandonez, apoi le reiau si termin repede cu ele...uite asa se face un rasol, daca nu stiati...uneori, trebuie sa reiau totul da capo al fine si de aici o gramada de timp pierdut...
n-am rabdare nici cat sta un caine-n coada, nu-mi place sa stau la ghisee, posta, banca, etc.
cam atat...mai vreti?
hehe, Carmen vad ca a avut curaj mai mare decat mine...la chestiile alea despre sex, nu umblu...:)))

p.s.
pe cand o conferinta despre calitati, sa-mi refac imaginea???...;)






























Studii in strainatate - de Katerina la: 08/12/2005 20:11:23
(la: Ai studiat in strainatate?)
Ei bine... Eu studiez in momentul de fata un Master in Spania -Cooperare Internationala. Cum descriu experienta? Ei bine, sunt abia la inceput si deocamdata sunt inca in faza de descoperire. Daca ma simt acceptata de colegi? Din fericire, da. Spun din fericire, deoarece a veni la studii intr-o tara ¨invadata¨ de emigranti romani, care nu au tocmai o faima buna, parea paradoxal pentru multa lume la inceput. Discriminata, nu m-am simtit in nici un moment la facultate. In institutiile de stat, la ghisee, si in alte situatii in care trebuia sa ma identific cu permisul de studii pe care scrie mare: STRAIN - NATIONALITATE: ROMANA, da, m-am simtit discriminata.
Dificultati intampinate? Tocmai am spus cate ceva despre discriminare si imi aduc aminte de zilele cand cautam camin. Eram pe punctul de a semna contractul pentru a ocupa o camera, si administratorul cand a aflat, cu stupoare ce-i drept, ca sunt romanca si-a adus aminte brusc ca promisese camera altcuiva. Am trecut peste situatiile acestea penibile, gandindu-ma ca peste tot in lume exista lume ignoranta care te ¨judeca¨ dupa nationalitate.
In ce priveste calitatea, ma declar foarte multumita. Desi Spania nu este o tara cu un nivel de studiu foarte ridicat, metodica aplicata la masteratul pe care il fac mi se pare excelenta: se bazeaza foarte mult pe comunicare, pe impartasirea experientelor (suntem 15 nationalitati diferite), pe studii de caz, etc.
Daca o sa imi foloseaca? Ca experienta de viata, mi se pare extraordinar si sfatuiesc pe oricine are posibilitatea sa studieze in strainatate, sa o faca, macar pentru experienta de viata pe care o va castiga. Beneficii intelectuale cu siguranta imi va aduce. Sa speram ca nici cele profesionale nu vor intarzia sa apara.
Ma mai enerveaza - de M a o la: 04/04/2006 08:52:18
(la: ce va enerveaza?)
tantarii
rautatile copiilor (alea care vin "din interior", nu cele copiate de la adulti)
balegile pe drum, cand conduc
iarna, cu tot ce tine de ea
ghiseele unde trebuie sa stai aplecat
promisiunile desarte
cei care intarzie
scobitul in nas, cand astepti la semafor (priviti cu atentie in toate partile, imposibil sa nu prindeti unul "in direct")
canalele fara capac (furate de tiganoi si duse la fier vechi)
cred ca mai sunt...





"Constientizarea propriei ignorante este direct proportionala cu volumul cunostintelor acumulate."
(Klaus F.A. Mister)
mici motive de innebunire - de vania la: 04/04/2006 19:46:52
(la: ce va enerveaza?)
1. ghiseele la semiinaltime - esti definitiv umilit si obidit in fata hyperfunctionarei plictisite, artagoase si cu sechele comunistice

2. profesorii universitari care au acelasi ton ca personajele de mai sus - cand vorbesc despre concepte, parca scuipa seminte

3. pompierul ala cretin care nu ne-a lasat pe mine si pe mihai sa intram, ca niste studenti amarati ce ne aflam, la "noaptea de la spartul targului" a lui Purcarete, in cadrul recentului festival national de teatru.

4. noua categorie de snobi (din aia alternativi, deh)

picky - de latu la: 16/11/2006 20:58:13
(la: DOMNULE, CU TOT RESPECTU' : ESTI UN BOU !)
Pomenita gara are rampa de-ncarcat bovidee ?
Nu numai ca are o asemenea rampa, dar toata cladirea are forma unei rampe, motiv pentru care la inceput bovideele erau greu de calauzit la bidee, ratacindu-se tot timpul pe la alte ghisee.
Spun la inceput, pentru ca acum fagasele provenite de la masele care s-au miscat incolo si inapoi, ghideaza si personalul de serviciu ca si vietzuitoarele in discutie.

Se cauta fotografi pentru emiterea cartilor de identitate.
Asta s-a si discutat vehement in randurile (patru si cinci) asociatiei de fotografi ne-amatori si plurimuncitori. Dar tenorul (Ivan Rebroff) a fost in final, ca aceasta meserie ar fi un copil nascut mort avand in vedere trecerea la carti de identitate pa baza de date biometrice, concluzia fiind "mai bine portar-paparazzo" decat "paparazzo-IT-Admin".
Gasesc asta o mare pierdere pentru micutele exemplare rotofeie a caoror tzel la implinirea a 14 ani a fost tocmai copilul de care era vorba, dar sunt convins ca ei vor trece si de aceasta data cu brio examenul, asa cum au facut-o si in trecut.
__________________
Things to do today: 1) Get up; 2) Survive; 3) Go back to bed.
#157664 (raspuns la: #157657) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maniacule, - de Intruder la: 07/12/2007 21:04:25
(la: Bucurestiul meu iubit, cat imi esti de drag! )
nu, Medias nu era la parterul nici unui bloc. in P-ta Iancului n-a fost construit un "circ al foamei", poate confunzi cu P-ta Delfinului (nu stiu daca-i mai zice asa, undeva pe la bd. Chisinau, fosta Socului si nu in acelasi areal...)
p-ta Iancului nu-i o piata cu ceapa si cartofi, e o intersectie...langa sediul Pro-TV, prima statie de metrou dupa P-ta Bucur Obor, inspre Mihai Bravul.
in spatele fostului Medias e str. Avrig, erau pe-acolo birouri si ghisee unde se plateau impozite si de fapt de-acolo incepe Pantelimonul...de aceea ma gandeam c-ai confundat cu Delfinului.

mai bine ma faceam taximetrist...
cand vii in Romania, ma chemi si te iau de la aeroport. :))))
#263865 (raspuns la: #263849) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
om - de zaraza la: 13/02/2008 23:17:43
(la: Una buna, pe zi.)
eu nu dau nimic la cersetori, la munca, frate! dau doar batranilor si cantaretilor, daca imi place ce canta si de ei in general. m-am facut capitalista, na!

(faza cu o baba la patiseria din romana, pe vremuri in locul nu stiu carui magazin de haine actual: era o patiserie lungaaaa, cu multe "ghisee", unde mancam in stundentie: doua pateuri si un lapte batut. si acolo erau diverse babe amarate care cerseau. si de obicei luasem o baba de-asta in colimator, si cand imi luam mie 2 pateuri, ii luam si ei doua si i le dadeam. intr-o zi, i-am dat pateurile altei babe (adica nu babei mele), ca eram cu capul in nori si nici n-o vazusem pe baba respectiva in zona. si imi mancam eu pateurile linistita, cand vine baba "mea" cu o falca in cer si una in pamant: " pai ce faceti, m-ati uitat?!". am ramas cam interzisa, cred ca m-am balbait, pentru ca oscilam intre revolta si intentia de a=i explica ca n-o vazusem, si alta baba fusese mai aproape... in fine.. de atunci m-am lecuit de fapte bune principiale. le mai fac doar la impuls, daca simt pe moment. daca nu, salutare si la munca!

zaraza
#285318 (raspuns la: #285316) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mao - de om la: 07/03/2008 14:32:54 Modificat la: 07/03/2008 14:33:50
(la: Din manualele de religie: Pedeapsa divina - te calca masina!)
Nu-i nicio soparla, verifica singur. Io am rabdare:) = am avut si eu rabdare ca sa reascult stirea si...
-transplantarea a fost, este si va fii legala
-discutia era CUM/CAND sa se faca prelevarea de organe si tesuturi in cazul persoanei decedate
-parlamentul a cerut opinii de care tine sau nu cont, nimic impotriva constitutiei in vigoare, astfel
i) medicii sugereaza ca cetatenii sa fie considerati donatori din oficiu
ii) BOR, sugereaza sa se consulte familia in cazul ca decedatul nu a stipulat in avans ceea ce vrea sa faca cu corpul lui.

UIte ca imi dau si eu cu parerea pt parlament (sic), sper sa nu ma bage careva la puscarie pt imictiune in treburile statului:
-sunt 100% pt donare si transplant
-sunt pt liberatatea de alegere in cunostinta de cauza si nu constrangere din oficiu. Atfel as propune incepand de astazi:)
i) in momentul depunerii actelor pt BI ca cetateanul sa primeasca o brosura informativa despre donare-transplantare, urmand a fi optiunea lui daca primeste un BI cu mentiunea DONOR sau nu
ii) minorii pana in 14 ani, in caz de deces sa fie consultati parintii
iii) minorii 14-18ani, in momentul cand depund actele pt BI sa primeasca brosurica iar parintii sa le-o explice. decizia de donor sau nu sa fie luat IMPREUNA
iv)guvernul sa faca o campanie mass-media pt a explica ceea este donarea-transplantarea si beneficiile ei. De asemenea, sa puna la dispozitia cetatenilor (de ex la ghiseele postale) stickere cu mentiunea donor. Astfle toti cetatenii romaniei care vor sa fie donori (si in cunostinta de cauza dupa vizionarea campaniei de informare a guvernului) sa poate procura si lipi de BI optiunea DONOR.
Si gata balciul :)))
#291327 (raspuns la: #291080) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Facerea lumii financiare - de Areal la: 01/09/2008 19:14:01
(la: DICTIONAR DE CUGETARI)
1. La început Bancherul a făcut Creditul şi Depozitul.
2. Şi sediul Bancii era netocmit şi gol. Întuneric era deasupra lui şi Duhul Bancherului se purta pe deasupra ghiseelor.
3. Şi a zis Bancherul: "Să fie Comisioane!" Şi s-au făcut comisioane.
4. Şi a văzut Bancherul că sunt bune comisioanele şi a despărţit Bancherul comisioanele de restul taxelor.
5. Comisioanele le-a numit bancherul venit, iar taxele le-a numit venit suplimentar. Si a fost ziua întâi.
6. Şi a zis Bancherul: "Să fie o tărie prin mijlocul procedurii de credit, ca sa desparta clientii dupa riscuri. Şi a fost aşa.
7. A făcut Bancherul tăria şi a despărţit Bancherul dosarele dupa clienti foarte profitabili si clienti deranjant de profitabili.
8. Tăria a numit-o Bancherul analiză de risc. Şi a văzut Bancherul că este bine. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a doua.
9. Şi a zis Bancherul: "Să se adune comisioanele cele de sub cer la un loc şi să se ascundă DAE!" Şi a fost aşa. S-au adunat apele cele de sub cer la locurile lor şi s-a ascuns DAE..
10. Pe DAE l-a numit Bancherul "Ucigă-l Toaca", iar adunarea comisioanelor a numit-o Distracţie. Şi a văzut Bancherul că este bine.
11. Apoi a zis Bancherul: "Să iasă din credit alte comisioane, cu sămânţă într-însele, după felul şi asemănarea lor şi taxe roditoare care să dea rod cu sămânţă în sine" Şi a fost aşa.
12. Si a dat fiecare credit alte şi alte comisioane, cu sămânţă într-însele, după felul şi asemănarea lor, şi taxe roditoare care rodeau cu sămânţă în sine Şi a văzut Bancherul că este bine.
13. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a treia.
14. Şi a zis Bancherul: "Să fie promoţii care să lumineze creditele, să despartă proştii de fraieri şi să fie semne ca să deosebească anotimpurile, zilele şi anii.
15. Şi să slujească drept luminători pe tăria Băncii, ca să lumineze viitorul ei. Şi a fost aşa.
16. A făcut Bancherul cei doi luminători mari: Biroul de Credit pentru persoanele fizice şi Centrala Incidentelor de Plăţi pentru cele juridice.
17. Şi le-a pus Bancherul pe tăria cerului, ca să-i lumineze acitivitatea
18. Şi a văzut Bancherul că este bine.
19. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a patra.
20. Apoi a zis Bancherul: "Să mişune banca de vietăţi, fiinţe cu viaţă în ele, care să mă roage în genunchi să le dau credite. Şi a fost aşa.
21. A adunat Bancherul animalele cele naive care mişună în bancă. Şi a văzut Bancherul că este bine.
22. Şi le-a binecuvântat Bancherul şi a zis: "Semnaţi contractele şi vă înmulţiţi şi veniţi la Mine cu toate rudele voastre să le dau credite "
23. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a cincea.
24. Şi a zis Bancherul: "Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră, ca să stăpânească fraierii, credulii şi toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!"
27. Şi a făcut Bancherul pe al doilea bancher, după chipul Său.
25. Şi Bancherul l-a binecuvântat, zicând: "Creşte şi te înmulţeşte şi umple pământul şi-l supune; şi stăpâneşte peste toate vietăţile ce se mişcă pe pământ în căutare de credite "
26. Apoi a zis Bancherul: "Iată, să dai împrumuturi în toate valutele pământului. Acestea vor fi hrana voastră."
27. Şi a privit Bancherul toate câte a făcut şi iată erau bune foarte. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a şasea.
În cea de-a saptea zi, a privit peste umăr, în timp ce se odihnea. Deja se facuse o coada de cativa kilometri in fata Bancii…


Aceasta postare este special pentru donquijote, ca sa-i arat ca nu-mi lipseste simtul umorului, pe care Domnia sa nu pre il poseda!
#338019 (raspuns la: #337665) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
honey - de zaraza la: 31/01/2009 22:07:50
(la: un erou)
eu cred ca era un om foarte frustrat, stresat, obosit de nenumaratele hotii pe fatza. poate epuizat de munca intensa, care abia ii permitea sa traiasca la limita subzistentei. si poate tocmai treceau vreo 2 jeep-uri pe langa el. :))

si cand l-a vazut pe ala cu jaful i s-a pus pata: ei fir´ati ai dreaq, numai sa furati stiti, toti hotii s-au ajuns in tara asta. ia stai nene, sa va arat eu voua!

si pac!


poate exagerez, repet, nu cunosc circumstantele. dar ma stiu pe mine, dupa o zi de stat la ghisee in fatza unor functionari cretini si nesimtiti, sunt in stare sa strang de gat pe oricine mi se pare cretin si nesimtit.

zaraza
#400428 (raspuns la: #400427) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de picky la: 09/06/2009 14:16:51
(la: Zamolxianism)
Nene! Matale te-ncadrezi la grupa celor care explica cum au aparut bibliotecile americane: unii au vrut sa faca niste librarii mari, mari; si cum nimeni nu cumpara, au inceput sa dea cartile cu-mprumut. Asa a devenit Library o... bibliteca.
Acuma, poate ca ar trebui sa si treci pe la ghiseele ei...
#449165 (raspuns la: #448751) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
m-as lasa cu mare stoicism in voia turperatorului. just imagine: 335 de zile de frustrare departe de birou, iarna, autoritati, ghisee, trafic :))
#465853 (raspuns la: #465849) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Apoll la: 08/08/2010 18:54:14
(la: fraze de comentat)
evident, politetea variaza de la societate la societate

da,depinde de loc, timp si mediu.
Politetea autentica nu are o parte buna inclusa in bunatate? Nu m-a deranjat niciodata politetea functionarilor de la ghisee sau a vanzatoarelor,
#562551 (raspuns la: #562550) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Am fost de acord cu afirmatia Hertei Muller ca am fost cu totii partasi dictaturii, pentru ca altfel nu ar fi rezistat. M-a surprins reactia de aparare produsa de aceasta afirmatie.

nu stiu reactiile de aparare, nu le stiu toate. am decis sa las putin deoparte subiectul, pentru ca nu-mi plac justificarile (ale mele, ale altora)...dar acum iti zic niste chestii:

intai ca jocul de sah nu se joaca numai cu pionii si niciun pion nu pleaca de pe patratica lui daca n-are in spate nebuni, ture si regina, da?
...si un rege vulnerabil, dar rege totusi.
apoi, ceva foarte important: comunismul nu s-a oprit la granitele Romaniei.
te-ai gandit vreodata ca exact unde s-a nascut comunismul - acolo a si murit? ma rog, n-a murit repede dar e in agonie...Gorbaciov, glasnost, alea-alea.
ar mai fi ceva dar ar insemna sa aduc justificari alor mei (pentru ca eu eram inca in scoala primara)
ai mei au dat spaga la doctori, la macelari, la militie, la responsabili de alimentara, la ghisee...si asa.

oare fostii studenti din Praga anului '68 - au constiinta mai curata decat ai mei?
#576028 (raspuns la: #575994) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de pescadorul la: 02/03/2012 11:36:24
(la: Stimate ciumpalac)
Si mai sustii ca functionarul ar fi vreun slujbas al cetateanului, cum adica "stapanii" se inghesuie la coada si "sclavii" ii privesc superior de la ghiseu si le mai aplica si cate o morala... :)
Dar daca iti place sa visezi, n-ai decat.
Bine sistemul este in asa fel conceput de niste minti diabolice si nu de astazi ca "stapanul" sa-si piarda juma de viata pe la tot felul de ghisee dupa tot felul de stampile si aprobari idioate si inutile, el platind bineinteles acest sistem sofisticat de autoflagelare. Ba dupa cum vezi s-a ajuns la inversarea rolurilor, "stapanul" a devenit umilul cetatean iar "sluga", inepuizabilul inventator de taxe, impozite si dari prin care sa-si alimenteze incompetenta de a pune in miscare ceva viabil care sa stopeze sarabanda asta de "obligativitati fiscale" impovaratoare care toate stranse laolalta se numesc reforma.
#630266 (raspuns la: #630264) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: