comentarii

globalizarea


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
vad ca ati globalizat obezita - de om la: 01/02/2007 21:19:57
(la: Obezitatea la americani)
vad ca ati globalizat obezitatea :)) Adaug un fapt divers global :))
-obezitatea este din ce in ce mai mult considerata un pro-inflammatory immune response (Th1) . Deci unii destepti s-au gandit sa foloseasca schistosoma mansonii ca o cura de slabire (deoarece are rol de represor Th2). Se pare ca merge :))

Teoria obezitatii, bolilor autoimune, diabet, etc: IGIENA! Deci deoarece suntem mai curati (eliminam contactele cu diverse bacterii si viermi "ai copilariei" :) , Sist Imunit. devine mai bulversat. Nu prea mai stie cand sa reactioneze si la ce ;))

-este un link care descrie mai pe larg si foloseste un alt vierme:))))))))))))
http://www.uihealthcare.com/news/currents/vol2issue1/1helminths.html


----------------------------------------------------------
misiaczek, misiaczek, malutki misiaczek !
#172766 (raspuns la: #172637) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lume puhoi - de (anonim) la: 08/09/2003 01:33:40
(la: Felicitari pt casa noua, Daniel)
Cam asta-i peste tot....globalizare turistica care are ca rezultat maltratarea naturii inconjuratoare de catre fiinta numita om.
Unele tari conserveaza mai bine decit altele.Franta se pare ca a ramas in urma desi vrea sa fie liderulul politic si cultural al lumii
Am fost in Franta de doua ori:1977 si 1995. Intre toti acesti nu s-a schimbat nimic in bine dar ei ne critica pe noi romanii de parca la ei acasa ar curge laptele si mierea. Ce vreti standarduri duble...:)
#187 (raspuns la: #185) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
reporteri - de zabriski la: 05/11/2003 17:43:03
(la: Deontologia reporterului, sau fapta penala?)
N-o sa-ti vina sa crezi, dar, teoretic vorbind:

1. Regulile profesionale spun ca reporterul are datoria de nu interveni in nici un fel in desfasurarea evenimentelor
2. In zonele de conflict, reporterii pot fi capturati si executati sumar daca fac vreun gest (de ex. transportarea unui ranit la spital) din care ar putea reiesi ca sint intr-o tabara sau alta. Si asta pentru ca e esential ca din tot comportamentul lor sa reiasa ca sunt non-combatanti.

Asta teoretic.

Practic, reporterii de razboi, oricat de detestabili ar parea, sunt si ei oameni si intervin in situatii ca cea pe care ai descris-o. Cei mai multi isi fac chiar bine meseria - cel putin mie asa mi se pare. Ma pun in locul lor. M-as duce eu oare pe front sa povestesc lumii despre Sierra Leone, sau Irak, sau mai stiu eu ce?

Cat despre fapta penala (neasistarea unei persoane aflate in pericol de moarte), sigur ca, pe timp de pace, cel care filmeaza cu cinism atunci cand un om moare sub reflectorul lui ar trebui inculpat, daca legea spune asta. Intr-o zona de razboi probabil ca nu se gandeste nimeni la asa ceva.

Pana la urma, nu poate exista cate o regula pentru fiecare situatie in parte - si atunci totul depinde de calitatea umana a reporterului si de "common sense" (n-avem in romaneste un echivalent multumitor).

Daca pe tine decizia reporterului de a-l filma in continuare pe omul ranit te-a dezgustat, inseamna ca a fost o decizie dezgustatoare. La fel si cea a producatorului, care decis sa difuzeze reportajul.

Spectatorii au instincte bune - arareori o dau in bara in situatii ca asta.

Pana la urma m-am lansat in divagatii, desi nu mi-e clar unde si in ce conditii se petrecea intamplarea. Era razboi? Sau pur si simplu o ciocnire de strada, ca cele care apar la manifestatiile "anti-globalizare"?
Josif C. Drãgan - de SB_one la: 20/12/2003 13:31:05
(la: Romani in strainatate)
Josif C. Drãgan:

Este cel mai bogat român, dar spune cã nu a stat niciodatã sã îsi numere banii. S-a stabilit încã din tinerete în Italia, a fost considerat, mult timp, apatrid, dar spune cã, în sufletul lui, nu a pãrãsit niciodatã România. Într-un interviu „Verde-n fatã” cu Marius Tucã, Josif Constantin Drãgan a explicat de ce se stie atât de putin despre el în tara natalã si cine ar fi, în opinia sa, „vinovatii”.

▪ Marius Tucã: Vã amintiti cum ati fãcut primul milion de dolari?
Josif Constantin Drãgan: Nu-mi amintesc pentru cã nu l-am numãrat, nu am stat sã numãr banii, ci am vrut sã stiu cã se realizeazã, ca o confirmare a succesului, a împlinirii datoriei muncii în societatea din care fac parte.
▪ Sunt corecte aprecierile si evaluãrile publicate?
Tot timpul s-a vorbit de bani, pentru mine nu a fost important sã am bani si sã-i folosesc pentru scopuri personale; am avut o viatã normalã si aspiratiile mele în acest domeniu au fost pe mãsurã. Bani, bani, bani, nu se vorbeste decât de bani.
Aprecierile au fost fãcute pe anumite criterii si ca atare si rezultatele au o valabilitate relativã pentru cã sunt din puncte de vedere diferite. Se vorbeste de bogãtia cuiva, într-o tarã, într-un moment în care problema de bazã este sãrãcia, o tarã unde oamenii sunt la limitã, dacã nu sub limita existentei, ajungând sã fim sãraci într-o tarã bogatã.
Despre afaceri
▪ Ce credeti cã face diferenta dintre dumneavoastrã si urmãtorii clasati în topul celor mai bogati români?
În primul rând, cred cã putem vorbi aici despre întinderea europeanã si nu numai a Grupului Multinational Drãgan, apoi despre soliditatea lui clãditã în aproape 60 de ani de existentã, care cred cã-i dau o dimensiune aparte în peisajul economic actual.
▪ Cu câti dintre românii din top 10 vã cunoasteti personal?
Îi cunosc personal doar pe câtiva dintre ei, pentru cã dezvoltarea Grupului Multinational Drãgan m-a tinut mult timp departe de tarã.
▪ Vã gânditi sã vã implicati în privatizarea companiilor de gaze din România?
Nu, pentru cã în privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor. Continuarea privatizãrii cu insistentã este o diminuare a propriilor capacitãti, fiind o declaratie de incapacitate. În 1996 am preluat de la stat o societate Petrom pe care-am dezvoltat-o si unde am devenit actionarul principal.
▪ Cum apreciati estimarea cã stocurile de gaze din tarã se vor epuiza pânã în 2005?
În aceastã perspectivã, dezvoltarea sectorului GPL (principalul obiectiv de activitate al grupului Butan Gas) devine o prioritate în România. Acest tip de „energie mobilã” este rezultatul unor resurse care nu se epuizeazã la fel de usor, constituind o alternativã viabilã si în viitor.
▪ Ati fost nevoit sã dati vreodatã spagã în România?
Eu nici nu cunosc cuvântul „spagã”, a trebuit sã întreb ce e spaga? Mi s-au cerut mici atentii, în diferite ocazii, pentru a mi se face anumite comisioane. Este o metodã total dezagreabilã si descalificantã, nu am apelat la ea si nici nu am încurajat, în tot ceea ce am fãcut, acest mijloc de a obtine avantaje de pozitie sau diverse facilitãti. Tot ceea ce am obtinut, de-a lungul vietii, este exclusiv rodul dedicãrii, intuitiei, pasiunii si muncii mele. Spun acestea rãspicat, cu toate cã, deseori, inexplicabil, am întâmpinat piedici în concretizarea unor initiative economice sau culturale, de altfel benefice pentru societatea româneascã.
▪Domeniile dumneavoastrã de afaceri sunt foarte variate. Cum se explicã diversitatea lor?
Am fost si sunt interesat de cât mai multe si diferite domenii. Am o imaginatie efervescentã si dorinta de a acoperi suprafete întinse de activitate. Omul este produsul societãtii si are o datorie fatã de ea: sã munceascã. Munca este o obligatie.
Asa am importat si exportat tesãturi si fibre din Italia în România pentru pânzele de avion din care se realizau aripile avioanelor la IAR Sibiu. Am gândit afaceri cu banalele, dar utilele mãturi. Am fãcut marketing în pietele de desfacere din Elvetia, Belgia si Anglia fãcând comert cu produse alimentare, am afaceri imobiliare... O afacere nu se naste decât dintr-o mare cunoastere a pietei si din dorinta de activitate.
Despre cartierul Josif C-tin Drãgan
▪ E adevãrat cã detineti o stradã în Italia?
Da, existã la Venetia o stradã care se numeste Calea Draga, unde de altfel si locuim, stradã care existã cu acest nume de prin 1600. E o purã întâmplare....
Dar în Grecia existã o localitate lângã Teba, Dragania, onoare pe care statul grec mi-a conferit-o pentru cã aici am creat prima zonã industrialã din Grecia.
▪ Domnule profesor, haideti sã revenim putin. Spuneti-mi si mie cum ati plecat din România.
Am plecat cu trenul... si cu bursa de studii pentru un an – de 6.000 de lire – oferitã de Guvernul italian, prin Institutul Italian de Culturã. Cu acesti bani îmi plãteam locuinta, întretinerea si câteodatã mici aventuri de tinerete. Îmi amintesc cã am cunoscut o cântãreatã la Biserica Greco-Catolicã de la Roma si îmi permiteam sã o invit câteodatã la cinematograf. Îmi completam bugetul cu 100 de lire lunar, tinând contabilitatea domnului Rossi, vânzãtor de alimente.
▪ Care este povestea cartierului Josif Constantin Drãgan din Lugoj?
Povestea cartierului ce-mi poartã numele, în Lugoj, este una extrem de simplã. Am primit o solicitare din partea municipalitãtii si a locuitorilor acelui cartier – unde se aflã, pozitionat si sediul Butan Gas International – de a contribui, financiar, la eliminarea datoriilor pe care oamenii din aceastã zonã a Lugojului le aveau cãtre regiile locale, respectiv întretinere, gaze si altele. La vremea când a fost fãcutã solicitarea, adicã anul 2000, suma pe care am alocat-o era destul de importantã. Astfel, am ajutat comunitatea respectivã si, drept recompensã, acestia au hotãrât ca acest cartier al Lugojului sã poarte numele meu. De altminteri, mai este o piatã, chiar în centrul orasului, pe care am reamenajat-o integral, contribuind cu aproape 200.000 de dolari, si care îmi poartã numele. Alãturi se aflã si Catedrala Greco-Catolicã „Coborârea Sfântului Spirit”, la repictarea cãreia am contribuit. Nu mai putin o creatie a mea, la care tin cu deosebire, este Universitatea Europeanã Drãgan, la Lugoj si Brasov, cetate a spiritului si mintii românesti, de talie europeanã si, de curând, acreditatã.
Clãdirea Universitãtii din Lugoj este opera unui arhitect din Timisoara, Radoslov, proiect care a fost premiat la Venetia si care a pãstrat multe dintre doleantele si indicatiile mele de a îmbina vechiul cu modernul, de a continua ideea de cetate medievalã, viitoare Cetate a Stiintei.
Despre politicã
▪ Care politician din România v-ar convinge sã îl votati?
Nu am fost niciodatã implicat în viata politicã. Acest lucru nu a fãcut si nu face parte dintre preocupãrile mele. Cred însã cã unul dintre politicienii cãruia i-as acorda, fãrã ezitare, votul meu ar fi unul care ar sesiza rolul pe care România l-ar putea ocupa, prin ceea ce reprezintã ca potential, în rândul natiunilor lumii.
▪ Ce simpatii politice aveti?
Nu am simpatii politice care sã mã determine sã apreciez, mai mult sau mai putin, un oarecare partid sau om politic. Am încercat, în toate contactele si relatiile avute cu politicienii români sau strãini, sã pun mai presus de toate interesele tãrii mele, fie ele economice sau de altã naturã. Asta apreciez la orice om politic sau formatiune de guvernãmânt.
▪ Ce credeti despre alianta PNL-PD?
Nu-mi exprim nici o opinie.
Despre investitiile în presa din România
▪ Cât de implicat sunteti în presa din România?
Implicat nu este cuvântul cel mai potrivit. Am fondat o serie de publicatii în România, si mã refer la cotidianul „Natiunea”, „Renasterea Bãnãteanã” din Timisoara, sãptãmânalul „Redesteptarea” din Lugoj, „Buletinul European”. De asemenea, am investit în televiziune si radio, având propriile posturi la Lugoj, anume Europa Nova. Editãm, la Bucuresti, în cadrul tipografiei „Fed Print”, diverse publicatii cu caracter cultural, ziare, reviste, carte si multe altele. O implicare de naturã pãrtinitoare, politicã sau de altã naturã, nu am avut si nu avem. Dar am considerat cã presa poate constitui, pentru spiritul românesc, letargic acum, un vehicul valabil prin care sã poatã deveni din nou treaz. De asemenea, aceste initiative legate de presã au potentat toate actiunile Fundatiei Europene Drãgan, contribuind la rãspândirea culturii si a românismului în tarã si în Europa. În plus, am contribuit si la configurarea postului de radio Vocea Basarabiei, din Moldova, pentru a da posibilitatea românilor de acolo sã se exprime alãturi de semenii lor din tara româneascã. Si, sincer, nu a fost usor sã se concretizeze acest lucru.
▪ Fundatia Europeanã Drãgan a editat „Istoria Literaturii Române” a lui Cãlinescu. Cum ajungea aceastã carte în România?
Neexistând în România de foarte multã vreme „Istoria Literaturii Române” a lui George Cãlinescu, aceastã fiind deja epuizatã, dar necesarã pentru cunoasterea mai de aproape a literaturii române, am considerat necesarã reeditarea sa în limba românã si în limba englezã. Aceastã carte am trimis-o în 135 de exemplare tuturor autoritãtilor, începând cu presedintele Ceausescu, iar apoi, profitând de organizarea unui Congres Cultural la Bucuresti, cu posibilitatea de a introduce orice publicatie, având autorizatia organizatorilor, am introdus 5.000 de exemplare nelegate, pentru a fi distribuite si folosite în scoli.
▪ Cum de unele dintre cãrtile dumneavoastrã ajungeau sã fie editate în România?
Diverse edituri, de exemplu Cartea Româneascã, primeau autorizatiile necesare de la sectia culturalã în raporturile cu strãinãtatea si astfel ajungeau sã fie editate în România cãrtile mele.
Despre pasiunea pentru istorie
▪ De unde pasiunea dumneavoastrã pentru istorie?
Nevoia proprie de a cunoaste ca român istoria neamului în care m-am nãscut, a Tãrii Românesti si a altora din Europa si din întreaga lume. Aceastã pasiune pentru cunoasterea istoriei era stimulatã de stabilirea mea în Italia, pe care o consider a doua patrie, si de faptul cã, 30 de ani dupã plecarea din România, nu am putut sã revin în tarã din cauza unui decret dat de Ana Pauker, în care se prevedea pierderea cetãteniei românilor care nu se întorceau în tarã în termen de 60 de zile. Am fost considerat mult timp apatrid.
▪ Ce credeti despre scandalul Holocaustului, declansat în urmã cu câteva luni la noi?
Cred cã este vorba despre lipsa de cunoastere a prim-ministrului nostru, care a adoptat atitudinea Asociatiei evreilor de a fi despãgubiti si care au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri de beneficii condamnatã de însusi profesorul universitar Normal Finkelstein în lucrarea sa „The Holocaust Industry”, lucrare tradusã în multe tãri din lume. Nu a fost Holocaust în România.
▪ În opinia dumneavoastrã, ce înseamnã sã fii bun român?
Sã fii bun român înseamnã împlinirea datoriei de a-ti iubi propria tarã, sã-ti cinstesti neamul cu credintã, oriunde te-ai afla, si de a-ti îndeplini îndatorirea de a munci.
Despre maresalul Antonescu
▪ Se spune cã aveti un cult pentru maresalul Antonescu. De unde vi se trage aceastã admiratie?
Cum am mai spus, maresalul Antonescu este o figurã marcantã a istoriei, este eroul si martirul neamului românesc. În împrejurãri dramatice pentru tarã, a avut o comportare exemplarã, a fost animat de un înalt patriotism si spirit de sacrificiu. A purtat un rãzboi just de întregire a frontierelor, impus de vecini agresivi, si de apãrare a evreilor din România si din tãrile vecine, ocupate de nazisti, falsificându-le chiar cu pasapoarte plecarea, de la Constanta cãtre Palestina. Simt o profundã durere la nerecunoasterea acestor merite ale sale, ca si atunci când a fost acuzat, condamnat si ucis cu acceptul fostului rege Mihai. Pãcat cã, repet, din oportunism politic sau pentru obtinerea de avantaje pasagere, denigrãm un ROMÂN, fãcându-l dusman al tãrii.
▪ De ce românii stiu atât de putine lucruri despre „personajul” Josif C-tin Drãgan? V-ati ascuns vreodatã de presã?
Îmi doresc ca oamenii sã stie cât mai multe despre realizãrile mele, nu despre mine, dar nu refuz niciodatã sã mã fac cunoscut. Tot ceea ce am fãcut pentru tara mea, inclusiv lobby-ul fãcut pentru afirmarea valorilor sale în Europa si în lume, de exemplu statuia lui Antonescu, tipãrirea „Istoriei Literaturii Române” a lui Cãlinescu, Fundatia Europeanã Drãgan, Butan Gas-ul, Capul lui Decebal de la Orsova, cea mai mare sculpturã a lumii, înainte de statuile celor patru presedinti ai Americii de la Muntele Rushmore chiar, actele mele de mecenat, de caritate, de bunãvointã fatã de societatea româneascã au fost, în general, trecute cu vederea de mass-media româneascã sau au fost minimizate ca importantã.
▪ Cam câte interviuri acordati într-un an?
Destul de putine.
Despre familie
▪ Cât de des îsi vede familia cel mai bogat român?
Nouã ani, sotia mea a stat alãturi de mine zi de zi. Pãstrãm traditia si ideea de familie prin prezenta celor trei copii: Stefan Constantin de 4 ani si gemenii Alexandru Eugen si Tudor Sebastian de 2 ani, pentru care, de exemplu, masa de prânz este sfântã. Tot timpul suntem împreunã, îmi desfãsor viata alãturi de ei si sunt parte nelipsitã din viata mea, suport activ al acesteia.
Despre patriotism
▪ În anul 2003 al Europei mai existã patriotism?
Trebuie sã existe. E un sentiment firesc si o datorie de onoare, un sentiment care, din fericire, va exista chiar dacã, în timp, frontierele vor dispãrea.
▪ Cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, profilul românului si cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, România actualã?
Este împovãrat de greutãti si totusi optimist si încrezãtor într-un viitor mai bun. România zilelor noastre este încã marcatã de frisoanele tranzitiei. Este însã foarte atasatã idealurilor europene, pe care si le poate apropia prin integrarea în UE, proces care în nici un caz nu trebuie ratat.
▪ Ce-ati putea sã comentati legat de Revolutia din 1989?
În anul 1989 consider cã nu a avut loc o revolutie, ci o loviturã de stat pentru înlãturarea presedintelui Ceausescu si a regimului comunist, cu consecintele de rigoare. Istoria va demonstra ceea ce nu mai e de demonstrat: adevÃrul.
▪ Care este opinia dumneavoastrã legat de fenomenul globalizãrii?
Globalizarea a devenit fireascã.
▪ Ce v-a determinat si care au fost conditiile plecãrii din România?
Bursa de studii care mi-a oferit posibilitatea de a mã realiza cu succes.
▪ Ati reusit sã impuneti cultura româneascã prin ceea ce ati fãcut în Italia?
Cu prisosintã. Aceasta a fost una dintre principalele mele preocupãri. Am creat Fundatia Europeanã Drãgan, reprezentatã în marile capitale europene, am editat încã din anii ’50 „Buletinul European”, care apare si în zilele noastre, am înfiintat Editura Nagard, Universitatea Golden Age, Centrul European de Cercetãri Istorice de la Venetia si multe altele. Am fost considerat promotorul Europei Unite de astãzi.
▪ Cum ati încadra în istoria României miscarea legionarã?
O miscare politicã fireascã pentru epoca respectivã, de apãrare a intereselor nationale.
▪ Vã veti întoarce vreodatã definitiv în România?
Vã pot spune cã nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar în perioada când am fost plecat din tarã. Am purtat-o mereu în suflet, cu atât mai mult acum, când mare parte a timpului meu se desfãsoarã în tarã, pot spune cã sunt, am fost, definitiv acasã. Pãmântul natal te atrage sã te întorci acolo unde ai fost zãmislit.
▪ Nu vã temeti cã fiii dumneavoastrã ar putea fi, la un moment dat, „striviti” de povara averii dumneavoastrã?
Povara aceasta se va împãrti si va deveni, probabil, „suportabilã”. Ideea bogãtiei nu o suport, e ceva extravagant si nu trebuie folositã ca atare de viitoarele generatii. Atât timp cât eu am o viatã normalã si copiii mei vor urma acelasi model: o mãsurã în toate.

Josif Constantin Drãgan
DATE PERSONALE:
Data si locul nasterii: 20 iunie 1917, Lugoj
STUDII:
1938: licentiat al Facultãtii de Drept, Universitatea din Bucuresti
- licentiat în Stiinte Economice si Politice, Universitatea din Roma
- doctor în Drept, Universitatea din Roma
AFACERI:
1941: se orienteazã spre domeniul petrolier, exportând petrol din România cãtre Italia
1948: formeazã societatea Butan Gas SA, care se ocupã cu îmbutelierea si distribuirea gazului
ALTE TITLURI:
1966-1976: Presedinte al
Federatiei Internationale de Marketing
1973: Membru al Camerei de Comert italo-române
Doctor Honoris Causa al Universitãtilor din Craiova si Timisoara
Cetãtean de onoare al oraselor Lugoj si Cluj-Napoca si al comunei Spãtaru (judetul Buzãu)
IMPLICARE ÎN ÎNVÃTÃMÂNTUL ROMÂNESC:
1967: Ia fiintã, în Italia, Fundatia Europeanã Drãgan
1990: Înfiinteazã, la Bucuresti, „Drãgan European Business School”
1991: Pune bazele, la Lugoj, Universitãtii Europene Drãgan
VOLUME PUBLICATE:
1985: The World Mission of the International Marketing Federation
1987-1989: Geoclimate and History
1995: Bazele Cognitive ale Cercetãrilor de Marketing (în colaborare cu prof. M.C. Demetrescu)
1976: Istoria milenarã a tracilor
1985: Imperiul milenar al Daciei
1996: Istoria românilor
1996: Adevãrata istorie a românilor

Nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar când am fost plecat din tarã.
Nu am stat niciodatã sã numãr banii.
În privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor.
Am fãcut afaceri cu mãturi.
La Venetia locuim pe Calea Dragan.
Evreii au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri si beneficii.
Am fost considerat promotorul Europei Unite de azi.
Am o viatã normalã si o mãsurã în toate.

Note:


#7014 (raspuns la: #6999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
må dore sufletul cå nu vorb - de (anonim) la: 29/12/2003 15:52:41
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
må dore sufletul cå nu vorbeste romåneste, nu pentru-cå numai eu sint romåncå,dar este bine så stie så vorbeascå pe unde se duce, este bine så stii så deschizi gura ,pe mine m-a ajutat foatre mult in viatå så vorbesc 5 limbi stråine cursiv, este un plus si este usor in viatå si så studiezi si så cålåtoresti.acum cu globalizarea prinde bine. succes.si nici o datå nu e tirziu.
Dan, multzam ca mai ai rabda - de SB_one la: 11/02/2004 15:09:53
(la: Tablitele de la Tartaria)
Dan,
multzam ca mai ai rabdare sa raspunzi.

"Manipularea istoriei, mai ales in globalizare, devine arma de distrugere in masa"

Motto: “A nu sti ce s-a intamplat inainte de a te fi nascut este tot aceea ca si cand ai fi necontenit prunc; caci, ce este varsta omului, daca memoria faptelor noastre nu s-ar uni cu veacurile cele mai dinainte.”


"Alexandru GRUIAN

P.S. Toata aceasta polemica are si un substrat. Ma bucur ca azi, în România, se poate discuta liber despre probleme în divergenta. Ma bucur ca exista libertatea cuvîntului, iar Napoleon Savescu îsi poate sustine linistit ideile, pe care istoricii pot sa le combata sau sa le accepte. Sper sa fi apus definitiv politica pumnului în gura.
Am colegi în presa care au îmbratisat una sau alta dintre cauze, nu neaparat istorice. Le respect alegerea si semnatura care le însoteste opinia. Poate sunt idealist, dar opinia semnata este cea care da masura personalitatii autorului. Sub fiecare articol scrie Marcel Bot, sau Daniel Maris, sau Lucian Stanciu, Mircea Lepadatu, Vladimir Brilinsky, indiferent de parerile sustinute si de cauza îmbratisata. Cel putin sa stii pe cine sa înjuri, daca nu vrei sa-i lauzi. Nu pledez pentru o fratie a presei, ci pentru onoarea de a semna ceea ce scrii. Restul e delatiune…"
........................................................

"Ion Irimescu si tablitele de la Tartaria

Maestrul Ion Irimescu a fost solicitat de Primaria Cluj-Napoca sa se implice intr-un proiect care vizeaza amplasarea in oras a unui monument dedicat tablitelor de la Tartaria, considerate a fi purtatoarele celui mai vechi scris din lume.
Primarul Gheorghe Funar a declarat miercuri, intr-o conferinta de presa, ca Ion Irimescu a venit deja cu o sugestie cu privire la cum ar trebui sa arate acesta. „Maestrul s-a gandit la un contur al Romaniei Mari, iar pe fiecare provincie istorica sa fie amplasata o tablita“, a afirmat primarul. La randul sau, prof. univ. dr. Virgil Lazarovici, unul dintre specialistii care s-a aplecat indelung asupra descifrarii scrierii de pe aceste artefacte, a spus ca, in opinia sa, respectivul monument ar trebui sa includa si o placheta comemorativa dedicata arheologului Nicolae Vlasa, cel care a facut celebra descoperire in 1961.
Municipalitatea clujeana considera ca este absolut necesara marcarea, printr-un monument, a descoperirii tablitelor de lut ars de la Tartaria, care sunt depozitate, in conditii de maxima siguranta, in Muzeul de Istorie a Transilvaniei. Aceste tablite sunt considerate a fi purtatoarele celui mai vechi scris din lume, datate in jurul anului 5500 i. Hr., specialisti de pe intreg mapamondul fiind preocupati si la ora actuala de descifrarea lor.
In 1961, cercetatorul clujean N. Vlassa descoperea trei tablite de lut in micuta asezare Tartaria, de pe Muresul transilvan. Tablitele, acoperite cu semne grafice asemanatoare intr-un mod uimitor scrierii pictografice sumeriene de la sfarsitul mileniului IV i.Ch., s-au dovedit a fi, in urma cercetarilor, cu 1000 de ani mai vechi decat primele marturii ale scrierii sumeriene. Ele datand, deci, de acum aproape 7000 de ani."
(http://www.cotidianul.ro/anterioare/2003/cultura/cult1622iun.htm#MONUMENT)




ptr. doritorii de link-uri:

[http://www.typolexikon.de/s/schriftgeschichte.html]

[http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=9188]

[http://www.e-altfel.ro/dacica/Dacia/erau.htm]

[http://www.nouaromanie.ro/redescoperirea%20romaniei_files/TARTARIA%20prima%20resedinta.htm]

[http://www.nouaromanie.ro/redescoperirea%20romaniei_files/Toponimicul%20TARTARIA.htm]

[http://perso.wanadoo.fr/philippelopes/Bios23090TablettesTartaria.htm]

[http://www.dr-savescu.com/tartaria/]

[http://www.proel.org/alfabetos/tartaria.htm]

[http://en.wikipedia.org/wiki/Tartaria_tablets]

[http://en.wikipedia.org/wiki/Old_European_Script]

[http://www.prehistory.it/ftp/arta_populara01.htm]

[http://www.politicienihunedoreni.ro/arh/24.htm]

[http://www.magazin.ro/Arhiva/1997/04dec/stiinta.htm]

[http://www.zamolxis.ro/spiritualitate/mito01.htm]

[http://perso.wanadoo.fr/philippelopes/TablettesTartaria.htm]

[http://www.dacii.ro/modules.php?name=Top]

[http://www.zamolxis.ro/arhaic/ii.htm]

[http://users.cwnet.com/millenia/Sumer-origins.htm]

[http://www.inoan-press.com/ist/default.html]

[http://www.asa3.org/ASA/PSCF/1975/JASA3-75Yamauchi.html]

[http://www.dacia.org/history/sumer-e.html]

[http://www.ournet.md/~geometrical/Geometrical%20revolution.htm]

[http://dacia.8m.net/Continuitatea/continuitatea.html]

[http://rezistence.tripod.com/NRG/pol4.htm]

[http://www.parutions.com/pages/1-10-364-2408.html]






SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#9462 (raspuns la: #9440) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. SIXPACK - de Paianjenul la: 17/03/2004 22:47:37
(la: Somnul raţiunii şi victoria al-Qaida?)
..."Negocieri pasnice" zici?... "Cererea drepturilor in mod civilizat"?....

Ce sanse au demonstrantii "pasnici si civilizati" de a preveni procesul de globalizare economica, proces ai carui primi beneficiari vor fi cei care sint deja multimilionari... sarantocimea urmind sa se multumeasca tot cu firimiturile cazute de la masa lor... (...asta in timp ce resursele naturale ale pamintului lor urmeaza sa fie zvintate sub ochii lor...)?...

Cite milioane de "ne-musulmani" din Europa, America si Australia au protestat "pasnic" si "civilizat" impotriva invaziei (whooops! ..."eliberarii"!...) Irak-ului: cine i-a bagat in seama?....

De cite greve "pasnice si civilizate" e nevoie uneori pentru ca patroni abuzivi sa-si vina in "fire" si sa accepte conditii decente de munca si salarizare pentru angajatii lor?...

E cazul sa continui?...


#12307 (raspuns la: #12265) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
raspuns catre Monsieur Andre Morariu (avec accent aigu sur e) - de (anonim) la: 20/03/2004 02:02:30
(la: Florin Iaru: "In 1989 s-a terminat cu optzecismul")
Stimate Domnule Andre Morariu,

Ma surprinde in mod neplacut suficienta Domniei Voastre in a emite judecati de valoare asupra literaturii romane luind in considerare si ca punct de referinta numai un...almanah literar din 1985 sau 1986 ce poarta fotografia impuscatului in frunte, deci provine din galeria literaturii ideologice de partid si de stat din epoca, neconcludenta in ceea ce priveste o reprezentativitate chiar si numai teoretica a fenomenului literar romanesc. Acest fenomen literar include, daca este sa doriti a fi obiectiv si a face o cercetare stiintifica a chestiunii, si literatura oficiala a propagandei, si literatura de rezistenta (rezistenta prin cultura, evident), si literatura disidentei, si literatura carcerala, si literatura exilului, si literatura de sertar...si citeva inca alte sectiuni (de care ar fi fost bine macar sa fi auzit si Domnia Voastra, pentru a face un dialog in cunostinta de cauza aici, iara nu o runda de pugilism). Oricum, va admir pentru curajul de a emite pareri atit de categorice intr/o chestiune pe care se vede ca nu o stapiniti (dar asta imi dovedeste o data in plus ca sinteti intr/adevar roman, ca va pricepeti desigur la fel de bine la politica, la fotbal, la agricultura si la meteo, ca aveti o profunda aversiune fata de toata familia de concepte ce insoteste familia de cuvinte "roman"- episod masochist pe care il traverseaza astazi toti conationalii nostri, pe buna dreptate, doar de la noi a plecat la Paris si marele Emil Cioran, care de citeva ori se jurase ca nu va mai vorbi niciodata romaneste, atit de suparat si ingretosat era de Romania, sau daca mergem cu memoria si mai in urma, insusi Caragiale s/a autoexilat la Berlin catre sfirsitul vietii lui, cuprins de sila fata de ratarea si inutilitatea eforturilor de a construi in spatiul romanesc idei coerente, democrate si progresiste... ).
Pentru a va ajuta sa deveniti insa un pic mai sceptic in agresivitatea aroganta a sentintelor...globalizatoare, eu va recomand cu caldura sa achizitionati, bunaoara, volumele din seria "Unde scurte" ale Doamnei Monica Lovinescu(una dintre marile noastre scriitoare si femeie critic de literatura si cultura, stabilita la Paris in anii 40 si care a tinut timp de decenii cel mai important, consistent si consecvent jurnal critic al evolutiei literaturii romane, pe care l/a difuzat cu acribie prin Radio Europa Libera, care devenise practic o adevarata Academia de Cultura Libera a Romaniei sub totalitarism), sa mai achizitionati cele trei volume ale Jurnalului ei, precum si lucrarea cu caracter autobiografic "La apa Vavilonului", primele carti fiind scoase la prestigioasa editura Humanitas. Veti gasi acolo opera celei mai importante constiinte critice a literaturii noastre dintotdeauna, care a consemnat, in ordinea aparitiei lor dintre anii 40 si 90, tot ce , fenomenologic, aparea si se manifesta in tara sau in exil, ma refer la carti, curente literare, curente ideologice, atitudini politice, atitudini personale sau de grup ale scriitorilor s.a. Ar fi bine sa mai cititi opera critica asupra literaturii romane a lui Nicolae Manolescu, sau lucrari asemanatoare semnate de Mircea Martin, Al. Cistelecan, Ion Simut, Mircea A. Diaconu, Marin Mincu etc...Am senzatia ca va lipsesc lecturile fundamentale in aceasta chestiune, si tocmai de aceea veniti cu o atitudine ostila atit de evidenta, incit pentru o clipa mi se parea ca sinteti chiar importiva dialogului.
Mais, non, mi/am spus in sinea mea. Trebuie sa/i dam acestui Monsieur sansa de a deveni ceea ce se doreste, in cheie socratica, maieutica, ori pentru aceasta dialogul nu trebuie intrerupt, caci Domnia Sa, traitor la Paris fiind, este, sau macar se straduieste sa fie un bun european, adica un coseur desavirsit si un partener de dialog intelept.
Alors, e bine sa stam de vorba, si e bine sa va informati neincetat, dar nu din almanahuri(care sint producte de divertisment si subcultura), ci din operele fundamentale, cele teoretice, cele critice, cele beletristice. Nu conteniti sa sperati ca veti atinge cindva conditia de gratie a intelectualului, or aceasta este : nu conteni sa te informezi, nu conteni sa te indoiesti.
Va iert, in consecinta, si pentru graba de a ridica primul piatra si de a condamna in bloc toata literatura romana: banuiesc ca nici nu v-ati dat seama ca, procedind astfel, nu faceti decit sa reiterati experienta de tip totalitarist-cine nu e cu noi, e importiva noastra.
Eu, una, intorc si celalalt obraz, va intind mina si va invit sa nu conteniti a exersa dialogul de pe pozitiile polemicii cordiale...
#12448 (raspuns la: #12414) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
La ce buna UE? - de (anonim) la: 07/05/2004 19:52:32
(la: APELEZ LA MINTILE SI INIMILE ROMANE)
La felul cum pui problema mi-a fost fara sa stiu clar ca nu traiesti in Europa. UE nue e o comunitate de luat palme si dat suturi ci e o Uniune bazata pe interese econumice. Mai simplu, inchipuie-ti ca te clatini singur pe o barca pe mare si ca la cativa metri de tine pluteste o adunatura de barci care au format o insulita si care nu mor nici de foame si nici de sete pentru ca fac schimb intre ei (schimb de rezerve alimentare, retete de gatit, distractie, servicii, etc.). Tu care esti singur pe barca, nu vrei si tu sa gusti o bucatica de la ei? Nu? Atunci vei muri de foame.
Mai uita-te si ce e aia UE, World Trade Organization, globalizare, sau chiar pe o harta si intreaba-te: Cat e de mare Romania si poate ea sa rastoarne singura lumea?
America... tara tuturor posibilitatilor, a libertatii de informare, a presei....
Ortografia bat-o vina .... - de Muresh la: 14/05/2004 23:38:26
(la: Gramatica si butélia)
Muresh
Care sa fie problema ?
1. Se spune , intr-adevar , "conform afirmatiei facutA anterior"
si nu "conform afirmatiei facutE anterior" ("facutE" se potriveste cu "conform afirmatiilor facutE anterior") . Nu stiu , dar n-am nici o problema "pe chestia asta" . Vorbesc natural , fara sa fiu nevoit sa ma outocontrolez gindindu-ma tot timpul la legile gramaticale .
2. "Sunt" si "sint" :
In primele clase primare si , dealtfel , prin romaneasca vorbita acasa , fusesem instruit a spune si scrie "sunt" . Mai tarziu s-a schimbat macazul si ni s-a spus ca trebuiese trecut la "sint" . Motivul nu-l stiu . Sa fie nevoia de a fi asemanatori cu rusii , sau cu latinii ?
Adica , de ce n-am incerca sa fim noi insine si sa vedem ce se intampla .
Au mai fost si alte schimbari : de exemplu "intr'o" a devenit "intr-o" --s-a eliminat apostroful . Schimbarea a fost motivata de nevoia de simplificare a ortografiei , in special in folosul stradaniilor de a micsora numarul analfabetilor . Am salutat aceasta schimbare desi de atunci simt c-am pierdut din autenticitatea limbii .
3. Ma folosesc de "se datoreste" si nu de expresia "se datoreaza" (prea e caraghios) , "cafeina" si nu "cofeina" , , s.a.m.d .
(Apropo , cum trebuieste spus :
"Doi oi moi " sau "doua oua moua" ?) .
4. Termeni in englezese au intrat in limba noastra . De exemplu chiar la "Cafenea" sintem indrumati sa "afiseaza ultimele mesaje din sit" (mare atentie , "sit" nu "shit") . Probabil ca e in regula . Procesul de globalizare impune . Chestia e ca limba noastra , fiind o limba fonetica , ajungem la contradictii . Sit e si "sit (down)" , etc .
#15424 (raspuns la: #15405) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Muresh - de AlexM la: 21/05/2004 23:37:37
(la: Gramatica si butélia)
Muresh
Care sa fie problema ?
1. Se spune , intr-adevar , "conform afirmatiei facutA anterior"
si nu "conform afirmatiei facutE anterior" ("facutE" se potriveste cu "conform afirmatiilor facutE anterior") . Nu stiu , dar n-am nici o problema "pe chestia asta" . Vorbesc natural , fara sa fiu nevoit sa ma outocontrolez gindindu-ma tot timpul la legile gramaticale .

corect este intradevar "conform afirmatiei facutã anterior (ce afirmatie? aia "facutã") Mai frumos este cu "anterior" care, ar trebui sa fie "afirmatie anterioarã" dar care printr-un necunoscut mecanism de hiper-correctie involuntara este folosit ca "afirmatiei anterioare":-)Desigur ca acest exemplu nu a pornit de la "afirmatia facuta anterior" unde anterior este folosit corect ci numai de la observatia despre cum se foloseste cuvantul "anterior" in anumite contexturi cand acest cuvant joaca rolul de adjectiv si trebuie acordat cu substantivul ce'l insoteste.
2. "Sunt" si "sint" :
In primele clase primare si , dealtfel , prin romaneasca vorbita acasa , fusesem instruit a spune si scrie "sunt" . Mai tarziu s-a schimbat macazul si ni s-a spus ca trebuiese trecut la "sint" . Motivul nu-l stiu . Sa fie nevoia de a fi asemanatori cu rusii , sau cu latinii ?

hai sa tinem politica departe de lingvistica. Forma româneasca este "sânt" cu "â" ; ca acest sunet este redat grafic prin "â", sau "î", asta nu este numai o chestiune minora de "gust" al celor ce decid. Aparent numai "a" si "e" devin "â" in limba româna si nu si "i". Din punctul meu de vedere, justificat ar fi deci scrierea cu "a" ->"sânt"

Adica , de ce n-am incerca sa fim noi insine si sa vedem ce se intampla .
Au mai fost si alte schimbari : de exemplu "intr'o" a devenit "intr-o" --s-a eliminat apostroful . Schimbarea a fost motivata de nevoia de simplificare a ortografiei , in special in folosul stradaniilor de a micsora numarul analfabetilor . Am salutat aceasta schimbare desi de atunci simt c-am pierdut din autenticitatea limbii .

o schimbare minora dar totusi apostroful joaca rolul sau si cratima rolul ei.

3. Ma folosesc de "se datoreste" si nu de expresia "se datoreaza" (prea e caraghios) , "cafeina" si nu "cofeina" , , s.a.m.d .
(Apropo , cum trebuieste spus :
"Doi oi moi " sau "doua oua moua" ?) .

Doua oua moi; Neutrul este caracterizat prin sg = terminatie masculina, pl= terminatie feminina. Asa invataram la shcoala. Pentru cazul in discutie, discrepanta vine de la cuvantul "ou" care are forma de plural in "ã" si de toate numeralale care sint compuse cu "2" care cer si ele acordarea lor la substantivul langa care sint. Deci:
-doua oua moi (moi pentru ca-i pluralul lui moale unde vedem ca transformarea li > i via li > l'i ( prezent inca in Aromâna ) > i
(doua, dozecisidoua,treizecisidoua -douajdoua, treijdoua etc:-)


4. Termeni in englezese au intrat in limba noastra . De exemplu chiar la "Cafenea" sintem indrumati sa "afiseaza ultimele mesaje din sit" (mare atentie , "sit" nu "shit") . Probabil ca e in regula . Procesul de globalizare impune . Chestia e ca limba noastra , fiind o limba fonetica , ajungem la contradictii . Sit e si "sit (down)" , etc .


"sit" nu este prezent nici in DEX 1998; neologisme care intra in limba in mare parte cu circulatie redusã in ciuda incercarilor (snobiste?) de a le impune. Un utilizator normal foloseste mai mereu " am vazut pe o pagina de web" in loc de "pe un sit de web".
De fapt este foarte interesant aceste gen neutru in lb. româna care cere o terminatie feminia aiurea. De ce spun "aiurea"? Pentru ca inca nu stiu de o explicatie acceptabila a pluralului românesc in "-uri".
Nu se explica prin Latina si nici prin slava si este un sufix care a jucat un rol de sufix "colectiv" in IndoEuropeana; acest sufix aparent vine din substrat unde avem si formele sale de feminin singular "-urã" si masculin singular "-ure"; pentru unele cuvinte intalnim o reducere a sufixului masculin "-ure" in "-ur" ( veizure/viezur, strugure/strugur, mugure/mugur) iar pentru unele cuvinte intalnim aceasi forma de -ure/urã numai pentru feminin ( buturã/buture).
Un sufix foarte, foarte interesant dat fiind ca multe cuvinte Latine fac plural in "-uri"; asta ar arata o "adaptare" a cuvintelor din Latina la "modul de a vorbi" al unei anumite populatii. Dar ma opresc aici pentru ca urmarirea unei astfel de idei ar ridica un mare semn de intrebare asupra sintagmei "cuvinte mostenite din Latina" si ar arata ca de fapt nu sint cuvinte mostenite ci "imprumutate". Iar sa sustii ca limba româna a imprumutat cuvinte din Latina si nu ca a mostenit, ar insemna sa negi ca limba româna ar fi o limba NeoLatina precum "surorile" ei. Or, asa cea, este pentru multa lume intelectuala au ba asemanator unei crime a la les majeste:-))

Alex


#15730 (raspuns la: #15424) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ar fi , poate asta , un fel d - de Muresh la: 29/08/2004 14:06:12
(la: Mai avem identitate cei plecati din tara?)
Ar fi , poate asta , un fel de raspuns , dar e raspuns pt o alta intrebare . Ai sarit cateva randuri .
Si , totusi , la sobect : Bineinteles ca vorbesc in numele meu . Nu am pretentia sa te reprezint pe mata si pe nimeni altul .
Ma gandesc la evrei . Timp de 2000 de ani au visat la o patrie a lor .
Au dobandit-o si majoritatea celor care au plecat acolo , acolo raman , cu razboaiele si saracia lor - si sunt multi saraci acolo .
Romanii ....?. Au o tara a lor ... si n-au nimic .
Cinci milioane de romani , un sfert din populatia Romaniei , si-au parasit glia stramoseasca .

Si acum continua mata sa vorbesti de integrare , de globalizare .

Nu ai remuscari ?.
Norocul tau .
#20599 (raspuns la: #20592) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cine paraseste -pt. desdemona . - de Muresh la: 02/09/2004 21:53:03
(la: Mai avem identitate cei plecati din tara?)
"Daca .....simti ca te-am acuzat de ceva....".

Nu m-am gandit la asta .

Ai un suflet mare si te iubesc pt. asta .
Sunt totusi mirat ca nu oferi intaietate celor ramasi acasa .Poate ca atitudinea asta e un fel de scut care te apara de dorul pt. casa .
Cum am mai spus , eu cred ca locul fiecaruia e in tara lui de bastina . Si totusi , daca 20 - 25% din populatia Romaniei traieste inafara granitelor , este ceva aici neinteles mie .

Spui ca : "Eu cred ca identitatea unui om trebuie sa transcenda apartenenta la o tara ".

Am avut noi , israelienii , un sef de stat Izhak Rabin , care in urma cu ani spusese astfel :

"Cine paraseste Israelul este un lash si un tradator ."

Izhak Rabin , fie-i tarna usoara , nu era un politician "nascut" , el fiind militar la origina , si nu era obisnuit sa se exprime cu diplomatie .
Eu m-as fi exprimat mai altfel . Insusi fiul lui traieste azi in SUA .
Am observat ca cei care au parasit Romania se impart in doua categorii :
1. Din aceasta categorie fac parte defaimatorii de tara . Ei vorbesc cu dispret de cei ramasi acasa .
2. "Globalizatorii" - termen inventat ad-hoc de mine - a doua categorie .. Termenul "tara" e demodat , spun ei . A venit timpul sa consideram globul pamantesc drept tara noastra . Toti sunt fratii nostrii , toti merita bunele noastre intentii .
Nu-i inteleg pe nici unul din ei . Cred ca oamenii din ambele categorii cauta sa justifice faptul ca si-au parasit tara , dar poate ca gresesc, nu mai stiu...Toata chestia asta mi se pare grozav de ciudata . Poate ca disparitia sentimentelor nationalist-patriotice e un fel de reactie impotriva fostului regim comunist care dadea Statului intaietate asupra individului .
Dar nici asa . Ati cam sarit peste cal , domnilor (in general) .
Ati plecat ?
OK , dar de ce atatea vorbe ...?

M.
#20902 (raspuns la: #20860) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O să-i ajungem cu succes din - de Simeon Dascalul la: 08/11/2004 15:27:13
(la: Copii romani in SUA)
O să-i ajungem cu succes din urmă. Părinţii mei susţin că-i o diferenţă foarte mare între şcoala de acuma şi şcoala de pe vremea lor. Verişoara maică-mii îi proafă şi se îngrozeşte la gândul că mai are zece ani până la pensie. Prevesteşte că în curând vom ajunge „ca-n America”, referindu-se la droguri, violenţa în şcoli şi dispariţia moralei „clasice”.
Nu mă interesau prea mult predicţiile ei, şcoala mi s-a părut o debandadă plictisitoare şi inutilă, mirosind a praf de cretă şi care trebuia completată cu meditaţii scumpe. Singura valoare ce i-am găsit-o era cea socială: aveam un cerc de prieteni şi de câteva ori pe an mergeam în excursii cu clasa. Dar dacă mă gândesc pe termen lung trebuie să admit că tendinţa-i într-adevăr de dezagregare şi că după ce o să am copii n-o să-mi placă să-i ştiu într-un loc chiar mai catastrofic decât fosta mea şcoală.
Nu cred că SUA reprezintă ceva singular. Eventual e în avangardă, dar n-o să ne ia mult timp ca să ajungem ca ei. Cred că halul în care e astăzi şcoala e pur şi simplu un rezultat al evoluţiei societăţii şi datorită globalizării peste tot va fi la fel.
necesitatea (?) unei limbi internationale - de Isis la: 18/11/2004 00:54:45
(la: necesitatea unei limbi internationale)
Aceasta necesitate este artificiala, ca si globalizarea, care este o reformulare a internationalismului propovaduit de comunism.
Fiecare limba este necesara, (chiar si fiecare dialect este justificat prin insasi existenta sa), deoarece limbile popoarelor sunt punti de legatura între generatii. Ele sunt adevarate tezaure de informatie, de mesaje ancestrale. Renuntarea (fortata) la propria limba în favoarea unei limbi adoptive seamana cu o mutilare, cu o diminuare a personalitatii.
Orice limba impusa, (fie ca e vorba de rusa impusa cândva - nu cea a lui Puskin sau a lui Dostoievski, ci cea care simboliza comunismul, cu limbaju-i specific - fie ca e vorba de o alta limba), se resimte ca o siluire. Internationalizarea în sensul homogenizarii, globalizarea fortata, care nu tine cont de devenirea fireasca a natiunilor este una dintre cele mai sumbre perspective ale omenirii.
Interesul pentru alte limbi, daca vine de la sine, este însa cu totul altceva. El vine dintr-o cautare, cautarea de a întelege si de a se face înteles, si nu în ultimul rând înseamna si dorinta de a afla mai multe despre propria limba, prin comparatie. Dar repet, acest lucru este benefic doar daca vine din propriul interes, ca de altfel tot ce este experimentat în viata, din dorinta de a cunoaste, si nicidecum prin decretarea de catre cei care-si iau aceasta putere.
Limba auxiliara - de giocondel la: 22/11/2004 20:37:19
(la: necesitatea unei limbi internationale)
pai..eu nu ma refeream la situatia in care toate popoarele ar renunta la propriile lor limbaje si dialecte, renuntand astfel la mare parte din chiar identitatea lor..ci la posibilitatea adoptarii universale a unei Limbi Auxiliare, pe langa cea specifica, fapt ce ar face mult mai usoara comunicarea intre persoane provenind din culturi diferite si parti opuse ale planetei.

cat despre globalizare, nici acest fenomen nu implica, in mod necesar, renuntarea la propria identitate ca si natiune, ci mai degraba invita la o unificare a planetei, a aceleasi specii, intr-o mare si diversa gradina a existanetei: UNITATE IN DIVERSITATE!!! exact ca si florile unei gradini, diferite culori, arome si forme, insa impreuna creaza o armonie si unitate ademenitoare.

cam atat ,deocamdata.

When the fire of love is ablaze, it burneth to ashes the harvest of reason… And when the fire of love is become ablaze, the harvest of reason will be wholly consumed.” -Seven Valleys
Bravo! - de nickyola la: 25/11/2004 23:53:03
(la: Copii romani in SUA)
Sunt multumita ca si chiar fara sa-ti dai seama scoala a avut si un alt rol in viata ta.Sti sa scri si scri bine si ca sa vezi ce chestie sti si unde este America ca sa nu-ti spun ce cuvinte uzezi"avangarda" "globalizare".
Mult noroc si o scoala sigura pentru copii tai.
#29876 (raspuns la: #28046) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Apocalipsa? De ce nu? - de Lucian C. la: 08/12/2004 17:45:53
(la: Traim vremuri apocaliptice?)
Pentru orice observator preocupat de soarta omenirii este clar că ne îndreptăm spre ceva, o situaţie de criză care să rezolve tensiunile care se acumulează văzînd cu ochii, de la globalizare şi polarizarea socială, la marile probleme ecologice - poluare, stratul de ozon, efectul de seră - şi conflictele rasiale, etnice şi religioase care mocnesc peste tot, ca să amintim doar o parte din potenţialele feţe ale apocalipsei ce (poate) va să vină...
Ar trebui să ne punem problema apocalipsei?
În secolul care a trecut a devenit evident un fapt: omenirea a ajuns la stadiul în care acţiunile ei au efecte la nivel planetar. Avem exemplul războaielor mondiale, al modificărilor climatice datorate industrializării şi folosirii combustibililor fosili şi nu în ultimul rând al creşterii (inimaginabile doar cu decade în urmă) a vitezei şi cantităţii informaţiei. Asta înseamnă că avem instrumentele necesare pentru a fabrica o apocalipsă respectabilă. Ignorînd, evident, alte cauze posibile care nu fac obiectul discuţiei, gen asteroizi care ne pică în cap, etc.
Care este reacţia noastră la aceste posibile ameninţări?
Există discuţii - mai mult sterile - privitoare la dezarmare (pare stupid şi poate aşa şi este, avem la nivel global mai multe arme decât ne trebuie pentru extincţie totală...), destrămarea URSS nu se ştie dacă a rezolvat o parte a ecuaţiei prin dispariţia unei superputeri sau a complicat-o, în privinţa poluării toate calculele şi simulările făcute ne arată că măsurile luate sunt cu două viteze în urma efectelor negative. Iar pe fondul globalizării accelerate care şi aşa deranjează tot mai mult apar grupuri care militează "fiecare pentru el" într-o reţea complicată de acţiuni şi reacţiuni din ce în ce mai imprevizibile, deja urechea devine insensibilă prin saturaţie la ştiri gen proteste, atentate, terorişti, convorbiri de pace, forţe multinaţionale... Efectul bulgărelui de zăpadă pare iminent iar propagarea unui conflict local la scară internaţională nu ar mai dura ani sau luni ci eventual zile...
Avem şi premisele declanşării unei apocalipse? Le cam avem... Poate că Nostradamus avea dreptate.
Şi ce putem face? Cred că îmi iau o bere şi deschid televizorul să mă uit la ştiri. Apropo, eu cu cine votez? ( ;) )
MEDIA ALTERNATIVA PE PICIOR DE LUPTA - de AlterMedia la: 16/12/2004 23:40:01
(la: dobrovolschi si radio guerilla)
RETEAUA Internet, utilizata corespunzator, poate deveni o arma extraordinara de promovare a unor idei. Niciodata, nici un alt intrument nu a putut oferi posibilitatea informarii atat de rapide si simultane unui potential public de zeci de milioane de persoane din toate tarile lumii. In plus, mijloacele de informare oficiale nu mai sunt detinatoare in exclusivitate ale dosarelor de presa si in consecinta, nu mai pot sa revendice calitatea de unici intermediari intre sursa informatiilor si public.

• Fara manusi!

Datorita progreselor tehnice, reteaua Internet este azi capabila sa-si faca auzita opinia si sa rivalizeze cu cele mai mari grupuri de presa. Ea cuprinde un numar de retele asociate si militanti, desfasurand proiecte ce pot lua forma site-urilor web, radiourilor web sau agentiilor de presa alternativa. Marile evenimente pot fi astfel analizate comparativ cu varianta oferita de mass-media “oficiale”.

Astfel, Carta Maior, agentia alternativa multimedia creata de un avocat brazilian, lucreaza in acest moment cu peste 25 de jurnalisti, de trei ori mai mult ca pana acum. O alta, ATTAC-Info, inregistreaza recorduri impresionante: Cinci buletine de stiri pleaca in fiecare seara spre 95.000 de abonati, in cinci limbi, iar 50 de redactori, sprijiniti de 1200 voluntari traducatori de pe Internet, intretin site-ul.

Nu mai putin faimoasa este reteaua Indymedia, nascuta ca urmare a manifestatiilor contra summit-ului OMC de la Seattle. Aceasta are azi mii de membri si zeci de antene in tari de pe cinci continente. Zilnic, mii de documente, texte, materiale audio-video, sunt oferite gratuit milioanelor de vizitatori. Colectivul international al acestei retele utilizeaza toate resursele Internet pentru a aduce la cunostinta si a polulariza propria viziune asupra lumii.

Insa Indymedia a inceput sa piarda din popularitate, tot mai multi acuzand-o de subordonare unor interese politice mai mult sau mai putin transparente. In ultima vreme au aparut si fisuri in unitatea sa, unele colective abandonand total sau partial reteaua.

Atat succesele cat si insuccesele predecesorilor, au facut posibila aparitia retelei AlterMedia. Dar, de aceasta data, a fost necesara dezvoltarea unei agentii de presa cu adevarat alternativa, care sa devina ecoul militantilor sinceri, autentici, anti-globalizare. Pentru ca cei precum Indymedia si Jose Bove, care prefera termenul de “alterglobalizare”, in final lupta tot pentru “un fel de globalizare”. AlterMedia a ales sa fie perceputa ca un inamic al colaboratorilor sistemului, si inspirata de independenta Indymedia din zilele sale bune, a propus un altfel de media: libera, alternativa si profund antiglobalizare.

• Vocea dizidentilor

De la lansarea oficiala, AlterMedia si-a precizat obiectivele in carta sa constitutiva: “azi, mijloacele media sunt in serviciul catorva grupuri financiare, ce impun - mai mult sau mai putin direct -, punctul lor de vedere. Putinele mijloace de informare denumite ‘alternative’ s-au aliniat si ele la tiparele ideologice ale corectitudinii politice, si cenzureaza pe toti cei capabili sa propuna o alternativa reala la sistem.”

AlterMedia se vrea un mod de exprimare liber a celor ce nu depind de nici un lobby, de nici un sindicat si de nici un partid politic. AlterMedia este vocea celor ce nu si-au sacrificat libertatea de exprimare in favoarea corectitudinii politice. Ea functioneaza, in fapt, ca o agentie de presa alternativa cu corespondenti in cadrul unor organizatii si colectivitati cu sensibilitati diferite, si care au in grija dezvaluirea unor informatii pe care publicul nu ar trebui sa le cunoasca.

Membrii AlterMedia se prezinta deci, ca dizidenti ai unei societati tehnocratice si dezinformate. Dizidenti care vor sa impartaseasca altor adevarati dizidenti, cuvantul lor.

AlterMedia dezvolta, azi, un colectiv de activisti de presa specializati in producerea, difuzarea si promovarea informatiilor alternative. Fata de marile trusturi de presa, comerciale sau institutionale, AlterMedia utilizeaza reteaua Internet pentru a promova o viziune asupra lumii, in ruptura totala cu sistemul actual.

AlterMedia ofera zilnic si gratuit informatii scrise, audio, foto, video. Cat despre modul de functionare, ea scurt-circuiteaza mecanismele traditionale de productie mediatica, formate din jurnalisti activi si consumatori pasivi. Cititorii pot transmite informatii sau propune articole care, dupa validarea lor de echipa de moderatori, pot fi publicate pe site.

Folosind puncte de vedere independente, AM se inscrie si intr-o miscare de rezistenta impotriva proprietarului de tehnologie informationala, simbolizat de Microsoft, propunand o informatie libera lansata, printr-o informatica libera!

Prezenta in tot mai multe tari, AM este capabila sa ofere cu usurinta informatii de rezonanta locala, ce privesc direct comunitatile si oamenii. In acest moment, AlterMedia poseda deja 16 “antene” nationale: Romania, Franta, Belgia, Flandra, Germania, Grecia, Spania, Portugalia, Canada, Scotia, Statele Unite, Elvetia, Olanda, Italia, Polonia si Cehia.

Gestiunea si alimentarea unui site “national” este relativ simpla, gratie utilizarii unui sistem de publicare specific Internetului. Astfel, fiecare “antena” este condusa de o echipa locala, care nu trebuie sa aiba neaparat cunostinte de informatica. O interfata web foarte intuitiva, prescurtari tipografice si un formular cu cateva campuri predeterminate permit punerea in forma unui text, fara a fi necesara utilizarea limbajului HTML. Pe scurt, utilizatorul de internet poate participa cu usurinta la dezvoltarea retelei AlterMedia, realizand un site functional si facil de accesat al unui oras, unei regiuni sau unei tari.

Reteaua AlterMedia a luat fiinta in decembrie 2002. Dar aceasta initiativa merita a fi sustinuta de intreaga comunitate care se pronunta in mod real impotriva globalizarii si Noii Ordini Mondiale. Pentru prima data, militantii patrioti din diferite tari si-au unit eforturile pentru construirea unei voci contra-putere, a carei vocatie este dezvoltarea la scara internationala.

AZI, SUNT SAISPREZECE NATIUNI. MAINE, ALTELE SE VOR ADAUGA LA VOCEA REZISTENTEI!

Redactia AlterMedia Romania
==================
http://ro.altermedia.info
http://www.altermedia.ro
#31825 (raspuns la: #30912) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Trasul de par, bombe si isterie.... - de ampop la: 11/02/2005 08:14:11
(la: Cine se teme de adevărul despre Trianon?)
Dupa prezentarea filmului Trianon la Antena 1 spiritele s-au incins, CTPopescu aproape ca s-a tras de par cu Koltay Gabor...iar la conferinta de presa asisderea, spiritele erau inflamate la maxim, un "mitic" admonestand vehement "bozgorii iredentisti". Panem et circensis, stil Bucuresti, Romania, show pe cinste.
Trianonul este un moment al istoriei, ca si Diktatul de la Viena. La fel si anexarea Basarabiei si Bucovinei de catre Stalin. Cei TARI au dictat iar cei MICI s-au supus.Ce-ar fi fost daca n-ar fi fost Trianonul (cum zice Koltay Gabor)...greu de spus. Ar fi ramas imperiile? Cine stie...In orice caz tendinta de conglomerare si de creare de formatiuni suprastatale este manifesta. Sa luam de pilda UE...Nu este oare acum un mare "imperiu" european? De la "temnita natiunilor" cum ziceau maxist-leninistii inainte de WWI, apar statele nationale iar apoi dupa macelul WWII se ajunge iar la tendinta de conglomerare...
Tendinta este clar generala si toata lumea i se supune. Servicii speciale, guverne, oameni de cultura, plebe etc.
Niste oameni de arta si istorici maghiari sar calul si ies din turma.Se umfla orezul in ei si nu mai aplauda cu plebea si emit teorii ce sunt contrare trendului european. Adica vorbesc de natiune, limba si cultutra materna, popor si Ungaria Mare...la o vreme cand avem de a face cu Europa Mare. In mod similar suna in urechile altora si limba romana din Moldova (si nu limba moldoveneasca), Stefan cel Mare (nu Szent Istvan), de la Nistru pana la Tisa, Romania Mare etc.
Sunt toate manifestari FIRESTI. In prezent zic eu, doua tendinte se confrunta pe plan mondial...una, majoritara (din punct de vedere politic si mai ales economic) de globalizare, de conglomerare suprastatala si cealalta, de individualitate nationala...ultima incet, incet inabusita de prima care are "banul gros".
Koltay Gabor si Raffay Erno sunt reprezentantii celei din urma tendinte si...romantic, poetic isi pun retoric intrebari "ce ar fi fost de nu ar fi fost Trianonul?"
Nu ar fi existat WWII, Hitler, Stalin si holocaustul... sincer, MA INDOIESC. Ar fi avut Imparatul capacitatea de a gestiona un imperiu austro-ungar in asa fel incat sa-l transforme intr-un germene al viitoarei UE? Fiecare are dreptul la vise...si mie mi-a placut la Viena la curtea imperiala...dar din pacate istoria si politica nu este poezie. "Poezie" cu oameni de caracter, coloana vertebrala, onoare, mandrie nationala, trecut maret...
Iar daca in spatele lui Koltay si Raffai se afla "iredentisti", cred ca si aceia sunt la fel de "poeti"...."UE uber alles" baietilor iredentisti si/sau unionisti. That's all folks!
Mario
#35932 (raspuns la: #35769) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...