comentarii

glumedespre moldova


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Rusii, insa, nu se tem de "supararea" romanilor... - de belazur la: 24/03/2004 18:43:51
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
Seful Misiunii OSCE imputa Tiraspolului tergiversarea procesului de relansare a negocierilor in format pentagonal
24 martie 2004
Seful Misiunii OSCE din Republica Moldova, William Hill, imputa Tiraspolului tergiversarea procesului de relansare a negocierilor in problema reglementarii crizei transnistrene in format pentagonal. Marti seara, Hill a declarat presei de la Chisinau ca autoritatile transnistrene refuza, sub diferite pretexte, toate solicitarile Misiunii OSCE in privinta unei date exacte la care reprezentantii Tiraspolului ar fi disponibili sa se convoace la masa tratativelor alaturi de cei ai Chisinaului si de mediatori - Rusia, Ucraina si OSCE.
"De cateva saptamani incercam sa precizam cand este posibila convocarea unei runde de negocieri in format pentagonal, incercam sa consultam in acest sens partea transnistreana, dar, din pacate, reprezentantii Tiraspolului invoca diferite motive, potrivit carora ba nu sunt pe loc, ba sunt bolnavi, ba se afla in imposibilitatea de a se intalni. Am primit pe 17 februarie o nota, prin intermediul careia partea transnistreana isi reconfirma disponibilitatea de continua un dialog constructiv. Cu toate acestea, este greu sa afirmam ca am avut un dialog, tocmai pentru ca suntem refuzati constant de catre autoritatile de la Tiraspolul atunci cand solicitam intalniri pentru a discuta problemele actuale din cadrul procesul de negocieri", a declarat Hill.

"Sper ca autoritatile transnistrene se vor razgandi si isi vor modifica tactica, astfel incat acestea sa corespunda intru totul declaratiilor oficialilor de la Tiraspol", a subliniat, in context, seful Misiunii OSCE din R.Moldova.

Acum o saptamana, autoritatile de la Chisinau au solicitat mediatorilor, prin intermediul ministrului Reintegrarii al R.Moldova, Vasili Sova, sa fixeze o data exacta la care va fi convocata o noua runda de tratative in format pentagonal. "Consideram ca perspectivele reluarii negocierilor in format pentagonal sunt reale, dar trebuie depuse eforturi suplimentare", a declarat Sova. El a indemnat reprezentantii Rusiei, Ucrainei si OSCE sa initieze consultarile necesare pentru a permite convocarea unei intalniri in format pentagonal, cu participarea Chisinaului si a Tiraspolului, pana la sfarsitul lui martie, in conformitate cu hotararea adoptata de mediatori la Belgrad. In primul rand, trebuie reluat lucrul la proiectul documentului politic de baza, ceea ce ar permite relansarea activitatii Comisiei Constitutionale Mixte, a subliniat oficialul moldovean.

Negociatorii nu s-au mai intalnit in format pentagonal, cu participarea reprezentantilor Chisinaului si ai Tiraspolului, de la sfarsitul lui noiembrie trecut, aceasta pauza intervenind dupa refuzul presedintelui moldovean, Vladimir Voronin, de a semna planul rusesc de reglementare transnistreana atestat cu denumirea "Memorandumul Kozak".

BASA-PRESS
#12768 (raspuns la: #12767) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cine sunt ajarienii si de ce lupta ei... - de belazur la: 24/03/2004 18:49:44
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
Cine sunt ajarienii şi de ce luptă ei împotriva georgienilor?

Probabil, nou alesul preşedinte al Georgiei, Mihail Saakaşvili, ignoră evenimentele din R. Moldova şi nu este la curent cu relaţiile dintre Voronin şi liderul separatiştilor Igor Smirnov.

Vezi: http://www.jurnal.md/articol.php?id=1376&cat=3&editie=
#12769 (raspuns la: #12768) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Romania si provocarile regionale ale integrarii euro-atlantice - de belazur la: 24/03/2004 18:54:40
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
Moldova, Romania si provocarile regionale ale integrarii euro-atlantice

Romania si provocarile regionale ale integrarii euro-atlantice

- relatia cu Republica Moldova si posibile consecinte pe termen scurt si mediu -

DAN DUNGACIU

"Anumite actiuni si evenimente recente din viata politica a Rusiei si din politica externa a Rusiei ne-au pus pe ganduri... Prezenta trupelor ruse [in Georgia si Moldova] nu se conformeaza angajamentelor asumate la Istanbul. Doresc sa le spun rusilor inca o data ca, in opinia noastra, trebuie sa depuna mai multe eforturi pentru aplicarea obligatiilor pe care si le-au asumat la Istanbul. Rusia nu a respectat calendarul retragerii".(Colin Powell, ianuarie 2004, Moscova)

"Pentru prima data in istorie, interesele Romaniei coincid cu cele ale Occidentului in ceea ce priveste Republica Moldova... O data la doua generatii (1918, 1940, 1991), Moldova este cap de lista a prioritatilor agendei diplomatice internationale si aproape de fiecare data Occidentul este prins pe picior gresit, pentru ca nu a existat o analiza profunda a acestui spatiu. Acum ne aflam intr-un astfel de moment. Si, pentru prima oara, Romania are posibilitatea de a influenta deciziile internationale". (Vladimir Socor, 28.01.2004, Bucuresti)

"Replica pe care urmeaza sa o dea Occidentul politicii externe agresive, promovate de Moscova in spatiul post-sovietic, o poate constitui extinderea treptata a Aliantei Nord-Atlantice si a Uniunii Europene, pana cand acestor organizatii li se vor alatura, intr-o forma sau alta, tarile din imediata lor apropiere, Ucraina, Belarus, Republica Moldova, Georgia si Azerbaidjanul". (The Wall Street Journal, ianuarie, 2003)

Republica Moldova - o prezenta absenta

Republica Moldova are un statul paradoxal pe agenda publica a dezbaterilor din Romania. Este invocata, dar nu discutata, este pomenita (rar!), dar nu analizata. Este o prezenta, dar o prezenta discontinua, fara substanta, fara efect. O prezenta... absenta.

Acest text apare nu doar din dorinta de a inventaria un an de evolutii politice si geopolitice din Republica Moldova, ci de a evidentia, prin recul, o realitate care devine evidenta pentru orice observator de la Bucuresti sau aiurea. In anul 2004, una dintre mizele cele mai insemnate de pe agenda de politica externa a Romaniei va fi chestiunea Republicii Moldova, respectiv prestatia Chisinaului fata de Bucuresti si reactia pe care Romania va trebui sa o aiba fata de sfidarile puterii politice comuniste de peste Prut. Caruselul provocarilor la adresa Romaniei a inceput deja, si exista toate motivele sa credem ca el va continua. In plus, evolutia evenimentelor din Republica Moldova sugereaza ca dosarele geopolitice deschise in 2003 sunt departe de a fi solutionate, iar efectele acestei stari vor afecta, pe termen scurt si mediu, conditia Romaniei de membru NATO si aspirant la un loc in Uniunea Europeana. Faptul ca 2004 este an electoral pentru ambele tari (in primavara lui 2005 vor avea loc in Republica Moldova alegeri parlamentare) nu face decat sa complice ecuatia.

O conferinta si mai multe semne de intrebare

Pozitia Romaniei fata de Republica Moldova nu va fi de aici inainte benevola si nu o va implica numai pe ea, caci Romania este plasata acum la granita celei mai mari aliante militare pe care a cunoscut-o omenirea si care are interese geo-strategice in Istmul Ponto-Baltic si Caucaz. De aici sarcinile ce-i incumba. Toate evolutiile indica o crestere treptata - teoretica, cel putin! - a importantei Romaniei pe aceasta axa, si pozitia ei in viitoarea arhitectura de securitate regionala va depinde, in buna masura, de competenta si hotararea ei de a gestiona adecvat aceasta somatie iminenta. Dincolo de adeziunile fervente si retorica integrarii in NATO, urmeaza, in 2004, testul implicarii si evolutiei efective in aceasta regiune.

Poate Bucurestiul sa isi asume un asemenea rol? - este pana la urma interogatia majora pentru 2004. Din nefericire, semne de intrebare relativ la putinta sau abilitatea Bucurestiului au aparut prea repede. Intre 19-22 ianuarie 2004, la Niederpöcking, Lacul Starnberg, Germania, sub egida Pactului de Stabilitate in Europa de Sud Est, in cooperare cu Ministerul de Externe German (si organizata de Asociatia pentru Europa de Sud Est) s-a desfasurat conferinta "Perspectivele europene ale Republici Moldova". Este prima conferinta de asemenea anvergura dedicata explicit Republicii Moldova, iar participarea a fost numeroasa - aproape o suta de reprezentanti ai asociatiilor sau institutiilor politice sau nepolitice cu interese in Republica Moldova sau regiune - si de inalt nivel: Erhard Busel, Coordonator special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud Est, William Hill, Seful Misiunii OSCE la Chisinau, Vladimir Filipov, reprezentantul Consiliului Europei la Chisinau, reprezentanti ai Ministerelor Afacerilor Externe ale unor tari europene, experti internationali, liderii politici de la Chisinau (Nicolae Dudau - Ministru de Externe - Iurie Rosca, Dumitru Braghis, Oleg Serebrian, Oazu Nantoi etc.).

In cadrul conferintei, trei grupuri de lucru au discutat strategii europene, politici economice si sociale, precum si aspecte de securitate referitoare la Republica Moldova. Aceste comisii vor pregati terenul pentru intrunirile viitoare si pentru elaborarea unor proiecte sau strategii care sa includa si recomandari concrete pentru factorii de decizie d la Bruxelles sau Chisinau. O conferinta, asadar, de o importanta strategica indiscutabila. Din partea Romaniei a fost invitat, intr-o prima instanta, doar Gabriel Andreescu, Centrul de Studii Internationale, Comitetul Helsinki ("expertul favorit" al liderilor politici sau de opinie ai Partidului Comunistilor aflat acum la putere la Chisinau). Textul preferat al echipei istoricilor oficiali ai regimului comunist este, de departe, Renate Weber, Valentin Stan si Gabriel Andreescu, "Relatia Romaniei cu Republica Moldova", text tiparit in 22 Plus la 25 ianuarie 1995, in care autorii acreditau ideea unei "minoritati romanesti" in Republica Moldova. Pentru o valorificare recenta a lui Gabriel Andreescu in presa oficiala de la Chisinau, se poate vedea Haralambie Corbu, "Culegem ceea ce semanam", serial tiparit pe prima pagina a Moldovei Suverane, ianuarie 2004. Al doilea favorit al istoriografiei comuniste si revizioniste de la Chisinau este Lucian Boia, considerat de Vasile Stati, autorul penibilului Dictionar moldovenesc-romanesc, drept "cel mai obiectiv istoric roman". In principala lucrare revizionista a lui Vasile Stati, Istoria Moldovei, "Vivar-Editor", Chisinau 2002 - pe a carei coperta troneaza fara jena imaginea "Moldovei Mari" - Lucian Boia este gratulat cu atributele cele mai inalte: "prestigiosul istoric roman" etc. Invocarea lui Lucian Boia este, totusi, inepta si frauduloasa: istoricul oficial al revizionismului "moldovenesc" utilizeaza demersul lui Lucian Boia in litera, nu in spiritul lui. Stati utilizeaza deconstructia (de-mitizarea) istoricului de la Bucuresti doar pentru istoria Romaniei, niciodata pentru ceea ce el considera a fi "istoria Moldovei").

Revenind acum la invitati, nu poti sa-ti reprimi perplexitatea (pe care unii au exprimat-o public acolo!): vecina Moldovei, Romania, reusea "performanta" diplomatica de a avea un invitat din cei aproape o suta! In ultima clipa, s-a reusit introducerea pe lista invitatilor, ca observator, a unui reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe. Cam putin pentru o tara care are ca sarcina gestionarea viitoarei frontiere estice a NATO si UE si care nazuieste sa devina locomotiva Republicii Moldova in demersurile acesteia - cate sunt! - de integrare europeana. Iar aceasta prezenta debila spune ceva despre strategia (existenta sau nu) a Bucuresti-ului in raport cu Republica Moldova sau despre institutiile care sunt puse in miscare (sau nu) pentru aplicarea acesteia. Cu atat mai mult cu cat la Niederpöcking, reprezentatii altor doua tari, Polonia si Lituania, au declarat explicit intentia de a deveni ele locomotiva Republicii Moldova in eforturile acesteia de integrare in structurile europene! Cuplata cu refuzul obstinat al Chisinaului de a colabora cu Bucurestiul - de aici, firesc, disponibilitatea institutiilor occidentale de a gasi un inlocuitor -, propunerea pare amenintator de plauzibila, iar consecintele geopolitice pentru Romania sunt incomensurabile: in esenta, este vorba despre a doua deposedare a Romaniei - dupa "pierderea" flotei din Marea Neagra - in ceea ce priveste capacitatea Bucurestiului de a actiona pe frontul de Est (Marea Neagra si Caucaz). O Romanie care pierde initiativa spre Est devine un actor figurant si nesemnificativ in orice initiativa a Washingtonului sau a UE in Caucaz sau Istmul Ponto-Baltic. Aceasta este, geopolitic vorbind, miza confruntarilor Chisinau - Bucuresti si aici sta, se pare, explicatia razboiului declansat de puterea comunista la adresa Romaniei.

Inainte de a detalia, sa urmarim, rapid, cateva repere ale acestei campanii.

"Aria calomniei". Chisinaul ataca Romania la institutiile europene

Doar cateva mostre: "In timpul celor 1213 zile cat Moldova s-a aflat sub ocupatia Romaniei, un evreu era ucis la aproape fiecare doua minute" (din "Plangerea 435" depusa de Andrei Neguta, deputat comunist, la Consiliul Europei, 2003); "Romania a ramas unicul imperiu in Europa, constituit din Moldova, Dobrogea si Transilvania" (Presedintele Vladimir Voronin, Postul de televiziune NIT, decembrie, 2003); "Scopul lui Rosca [liderul PPCD] este crearea provinciei romanesti si invadarea acesteia cu sute de mii de romi" (Moldova Suverana, publicatie oficiala a guvernului Republicii Moldova, 14 ianuarie 2004)... Sunt doar cateva exemple dintre zecile care invadeaza astazi spatiul public sau politic de la Chisinau sau aiurea. Razboiul declansat de Chisinau - flancat, probabil, de alti "prieteni" traditionali ai Romaniei - au adus relatiile dintre cele doua state in faza cea mai delicata din 1990 incoace. Dupa o perioada de relativ inghet de dupa 2001, a doua jumatate a anului 2003 a marcat apogeul acestei confruntari. Iata cateva momente ilustrative ale acestui dosar care nu pare ca se va inchide curand.

In 2002, relatiile bilaterale romano-moldovene fusesera, practic, suspendate o data cu anularea vizitei la Chisinau a primului-ministru Adrian Nastase in urma unor neinspirate declaratii belicoase ale unor oficiali moldoveni. In aprilie 2003, Ministrul roman de Externe, Mircea Geoana, si omologul sau moldovean, Nicolae Dudau, declara la Chisinau ca Tratatul de baza dintre Republica Moldova si Romania ar putea fi incheiat pana la finele anului curent. Ministrul romana prognoza chiar ca posibila o vizita a Presedintelui Iliescu, in toamna, in Republica Moldova. (Ca gest de bunavointa, Mircea Geoana anunta re-esalonarea datoriilor din importul de curent electric ale Republicii Moldova.) Chisinaul astepta de la aceasta vizita semnarea Tratatului de baza moldo-roman - vizita nu va mai avea loc.

Declaratiile belicoase ale comunistilor nu se opresc; dimpotriva. La 25 iulie 2003, la Chisinau, apare Dictionarul moldovenesc-romanesc, semnat de Vasile Stati, care afirma ca aceasta carte "demonstreaza existenta obiectiva a celor aproximativ 19.000 de dovezi de netagaduit ale individualitatii si dainuirii seculare a limbii pe care moldovenii o numesc moldoveneasca". Institutul de Lingvistica al Republicii Moldova anunta ca il va actiona in judecata pe Vasile Stati, pentru compilatie si furt intelectual. In acelasi zi, ziarul guvernamental Moldova Suverana publica celebra "Conceptie nationala de stat a R. Moldova" a Presedintelui Voronin. Unul dintre scopurile acestor gesticulatii politice era provocarea autoritatilor romane inaintea intalnirii dintre cei doi presedinti. La inceputul lunii august, Presedintele Ion Iliescu se intalneste, la Costesti-Stanca, cu omologul sau moldovean, Vladimir Voronin. Cei doi sefi de stat nu fac referinte la "Tratatul politic de baza moldo-roman", despre care Voronin afirma cateva zile inainte ca ar trebui discutat in mod obligatoriu.

Odata cu preluarea presedintiei Consiliului de Ministrii al Consiliului Europei, Moldova incepe o campanie sistematica de denigrare a Romaniei. Alexei Tulbure, reprezentantul permanent al Moldovei la Consiliul Europei acuza Romania de opozitie fata de planurile de "federalizare" ale Republicii Moldova si de implicare in manifestatiile anti-rusificare si anti-comuniste din anul 2002. (Prestatia oficialului de la Chisinau a fost uluitoare. Nu doar ca nu a adus vreo proba in sprijinul celor afirmate, dar a incheiat emfatic: "Noi vom considera astfel pana nu ne vom convinge de contrariul in baza intregii acelei informatii pe care trebuie sa ne-o prezinte Guvernul roman"). Urmeaza apoi acuzele de "anti-semitism" si "xenofobie". Seful Comisiei pentru Relatii Externe din Parlamentul moldovean, Andrei Neguta, reia argumentele de "anti-semitism", depunand o cerere catre Comitetul de Ministri al Consiliului Europei pe aceasta tema. (In reuniunea din 21 ianuarie 2004, Comitetul de Ministrii a dat un raspuns negativ interpelarii lui Neguta, infirmand acuzele parlamentarului moldovean.) Actorii acestei campanii sunt insa mult mai numerosi decat cei invocati. Victor Stepaniuc, Seful grupului parlamentar al comunistilor, a adresat o interpelare - Interpelarea Nr. 434 - referitoare la situatiei Bisericii Ortodoxa de Stil Vechi din Romania, acuzand Guvernul Romaniei de incalcare a drepturilor omului. Si exemplele pot continua.

In septembrie, premierul roman Adrian Nastase anunta ca Romania nu este interesata sa incheie un "Tratat politic de baza cu Republica Moldova", pentru ca Bucurestiul a recunoscut independenta R. Moldova si "respecta principiile dreptului international in relatiile bilaterale". In noiembrie 2003, Ministrul roman de Externe Mircea Geoana declara la Chisinau ca Romania va sprijini in continuare Republica Moldova pe calea integrarii in structurile europene, fara a tine cont de declaratiile care "au incercat sa puna o umbra in relatiile bilaterale", lansate de oficiali moldoveni. La finele lunii decembrie, Presedintele Voronin completeaza aceasta campanie anti-romaneasca declarand, printre altele, ca "Romania este azi unicul imperiu din Europa, constituit din Moldova, Dobrogea si Transilvania..." (Presedintele Voronin nu si-a ascuns niciodata anti-romanismul, "doctrina" preferata, in fapt, al Partidului Comunistilor al carui lider este. In 2000, de pilda, actualul presedinte al republicii solicita inlocuirea denumirii "limba romana" cu "limba materna" in proiectul de nomenclator al specialitatilor pentru predarea in institutiile de invatamant superior si caracteriza drapelul de stat al Republicii Moldova drept "fascist", datorita identitatii sale cu cel romanesc.) Urmeaza cateva atacuri la persoana Presedintelui Romaniei. Presedintele Iliescu riposteaza: declara ca partidul de guvernamant din Republica Moldova este un partid comunist cu "naravuri staliniste" si condamna "campania antiromaneasca" promovata de partidul comunistilor condus de Vladimir Voronin. In cadrul ceremoniei de inaugurare a Anului Stefan cel Mare si Sfant de la Vaslui (10 ianuarie 2004), presedintele roman respinge conceptul de "Moldova Mare" lansat de autoritatile Republica Moldova. Relatiile nu sunt inghetate, insa, cel putin din partea Bucurestiului: "Relatia Romaniei cu Republica Moldova va ramane o relatie prioritara si extrem de importanta pentru tara noastra in pofida recentelor declaratii ale presedintelui tarii vecine", a declarat la 12 ianuarie 2004 intr-o conferinta de presa, ministrul roman de Externe, Mircea Geoana. Zece zile mai tarziu, in cadrul unei intalniri cu membrii corpului diplomatic acreditat in Republica Moldova, Presedintele Voronin declara ca relatiile cu Romania poarta un caracter "destul de destructiv".

Romania "cade" de pe harta?

Avem acum tabloul intreg. Fie si rapid conturata, campania declansata de Chisinau nu are nimic intamplator, nimic din atitudinea conjuncturala si reactiva sau din lipsa de fermitate a Bucurestiului. La Chisinau exista strategii, la Bucuresti - nu suntem siguri; la Chisinau este o campanie concertata, la Bucuresti sunt riposte sporadice si fara coerenta. Acuza care a deschis seria, cea de "interventie" a Romaniei in treburile interne ale Republicii Moldova este ridicola, cel putin pentru motivul ca in momentul in care Chisinaul arunca pe piata aceasta poveste Romania era cel mai putin implicata in Republica Moldova de la declararea independentei acestei republici incoace.

Constatarea sugereaza ca scopurile campaniei sunt altele, cu atat mai mult cu cat atacurile impotriva Romaniei cresc direct proportional cu apropierea Romaniei de structurile euro-atlantice. Credem ca tinta acestei campanii este discreditarea Romaniei pe plan international si scoaterea ei din joc de pe spatiul geo-politic in care este destinata sa evolueze. Daca Romania nu mai lucreaza cu Republica Moldova, nu (mai) are motive substantiale sa se implice pe axa Istmul Ponto-Baltic - Caucaz. Va deveni dintr-o pozitie geopolitica un simplu amplasament - eventual, pentru diverse baze militare.

In pofida isteriei insuportabile si a retoricii neghioabe, Chisinaul are un proiect infinit mai coerent decat al Bucurestiului in zona. La 15 ianuarie 2004, Vasile Sturza, ambasadorul Republicii Moldova in Bulgaria, a inmanat la Tirana scrisorile de acreditare presedintelui albanez, devenind astfel si ambasador al Republicii Moldova in Albania, cu sediul la Sofia. In ziarul oficial Moldova Suverana aparuse cu o zi inainte un amplu material a lui Vasile Sturza: "Pentru Republica Moldova cooperarea si parteneriatul cu tarile din Balcani reprezinta unul dintre obiectivele sale strategice in regiunea Europei de Sud-Est" - veritabil plan de actiune in viitorul apropiat. Pe relatia Chisinau - Sofia, evenimentul cel mai important l-a constituit vizita de stat a presedintelui Republicii Bulgare in Republica Moldova: 17-19 ianuarie 2003. De atunci relatiile au luat o turnura ascendenta, fiind semne ca anul acesta relatiile se vor intensifica. Reamintim ca Bulgaria exercita in 2004 presedintia OSCE, institutie cu atributii decisive in solutionarea problemei transnistrene. Insa nu doar relatia cu Bulgaria este vizata. (In prima jumatate a anului 2004, de pilda, presedintele Republicii Macedonia va vizita Chisinaul.) In sectiunea "Prioritatile politicii externe ale Moldovei in Balcani" din textul citat se precizeaza ca dezinteresul fata de regiune "ar distanta Republica Moldova de spatiul european". De aceea, "pentru Republica Moldova valorificarea potentialului de cooperare si parteneriat cu tarile din Balcani reprezinta unul din obiectivele sale strategice in regiunea Europei de Sud-Est". Una dintre actiunile strategice ale Chisinaului decurge firesc: "Semnarea acordurilor inter-guvernamentale, in special a Acordului cu privire la liber schimb, ceea ce va permite Republicii Moldova sa se incadreze in regiunea de liber schimb a Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est".

Daca adaugam relatiile bune ale Chisinaului cu Budapesta, intelegem ca integrarea Republicii Moldova in UE are legatura cu oricare alt stat, cu exceptia Romaniei. Fie Polonia, fie Lituania, fie Bulgaria, fie - poate - Ungaria sunt candidatele Chisinau-lui la parteneriat pe coordonatele UE, Sud-Estului Europei sau Caucazului. Romania risca sa "cada" de pe harta strategica a zonei.

Relatia Bucuresti-Chisinau are dimensiuni politice si geopolitice care vizeaza pozitia geopolitica a Romaniei in viitoarea configuratie strategica pe una dintre directiile cruciale de inaintare a frontierei NATO, respectiv Eurasia. Este fundamental ca realitatile de peste Prut sa intre, competent, pe agenda civica sau politica a dezbaterilor de la Bucuresti. Anul 2004 va fi, din acest punct de vedere, un test crucial atat pentru diplomatia romaneasca cat si pentru societatea civila.

http://www.yam.ro/articles/2004/martie/23/1.html
#12770 (raspuns la: #12769) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Noi si Rusia - de belazur la: 24/03/2004 19:39:08
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
Am avut si eu ideea de a initia o discutie despre pericolul rusesc in zona, dar banuiam ca subiectul nu ar fi foarte popular pe acest forum. De ce? Pentru ca observ o perceptie deformata a Rusiei si a relatiilor ruso-moldovenesti in mass-media din Romania (de publicul larg nu mai vorbesc). De pilda, acum un an Valentin Stan declara cu nonsalanta intr-un interviu la BBC ca Rusia nu are nici un interes in RM, ca RM este bine-merci "independenta si suverana", uitand de faptul ca exista o armata rusa care stationeaza ilegal pe teritoriul Republicii Moldova (pe care Rusia a recunoscut-o, deci i-a recunoscut si Constitutia, care prevede neutralitatea RM, si frontierele existente...). Uitand de insistentele Rusiei de a se oficializa limba rusa in RM - oficializare care contribuie la o rusificare si mai barbara, decat in perioada sovietica, a populatiei neruse din RM. Uitand de insistentele cu care Rusia a cerut infiintarea unor Universitati rusesi SI (sic!) slavone - finantate de Guvernul RM, atunci cand in RM inca nu exista suficiente scoli in limba romana... Uitand de invazia ruseasca in mass-media din RM... Cu alte cuvinte, pentru analistul de la Bucuresti, totul era roz si frumos in lume, Rusia o putere democratica si prietenoasa... Ei bine, nu e chiar asa: Rusia este o tara saraca, dar o putere nucleara. O tara a paradoxurilor pe care Occidentalul nu le poate intelege, pur si simplu: o tara in care "democratia" este extrem de ciudata, drepturile omului sunt incalcate cu regularitate, iar Kremlinul controleaza mass-media, cecenii sunt exterminati cu o barbarie medievala: barbati ucisi dupa criteriul etnic, fete violate si apoi decimate in fata parintilor, dar o tara in care TOT cecenii se duc sa-l voteze pe Putin in proportie de peste 89 la suta... Si exemplele pot continua. Cel mai usor e sa declari Rusia, asa cum se obisnuieste de demult... paradoxala.

Si daca nu poti explica un lucru/fenomen, esti tentat ori sa-l divinizezi, ori sa-l demonizezi... Nici una, nici alta nu sunt de mare ajutor. De asta am postat cateva articole in care Rusia apare ceva mai... reala - vazuta desigur prin prisma largirii frontierelor NATO si UE. Sigur, ar mai fi si alte articole, dar ma opresc deocamdata aici... :)

Eugeniu Coseriu-un geniu romanesc inca putin cunoscut - de ema word la: 25/03/2004 07:01:09
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
Am avut placerea sa/l intilnesc pe marele savant la un colocviu international de stiinte ale limbajului. Venise insotit de nepoata sa de la Cluj si de un colectiv de universitari clujeni condus de prof. Borcila. El este primul care a condus o mare opra de cultivare in Romania a scolii si operei lingvistice coseriene, in timp ce Bucurestiul l/a evitat multa vreme pe Coseriu. De notat ca abia dupa moartea sa Coseriu a fost evocat in revista Academica, in timp ce numel mut mai mici decit al sau sint periate frecvent acolo. Dar, sa nu mai insist, caci as putea sa nedreptatesc pe cineva.
Va voi relata , insa , un episod despre omul Coseriu, un episod care mi/a intart ideea ca avem de/a face cu un geniu. In cadrul acelui simpozion international, trebuia organizat si momentul contactului savantului cu presa. Erau patru zile in total. Iar Coseriu, sa nu uitam, era deja un om foarte batrin si destul de bolnav deja. Cu toate ca prezenta sa in tara ar fi trebuit sa fie un eveniment, Televiziunea Romana, radio Romania Cultural, nu mai vorbesc de radiourile si televiziunile comerciale nu au onorat invitatia. A venit in schimb Radio Iasi, au venit citeva ziare din Moldova si...desi foarte saraci(aveau cu ei numai un sac cu pesmeti, in anul 1999! si o canistra de benzina), redactori de la sectia cultura de la televiziunea Chisinau (care au filmat si inregistarat tot ce a insemnat Coseriu, tot ce am luat si noi ca interviuri separate). Coseriu ne/a progamat pe toti redactorii de cultura de la presa pe durata unei zile. Auzind ca era un program esalonat intre orrele 8 dimineata si 18 seara, am crezut ca cei programati pentru dupa masa vor avea parte de un Coseriu obosit, terminat. Cumplit ne/am inselat ! De la 8 dimineata pin ala 18 sera, cu o pauza de masa la prinz) Domnul Coseriu a fost intr/o forma teribila, vorbea cu aplomb, era prezent in tot felul de digresiuni ai comentarii, abatindu/se cu stralucire cind si cind de la filonul pur lingvistic, pentru intruziuni de discurs din sfere din cele mai diverse: arta, politica, Basarabia, Peru, Grecia, scoala sa de la Tubingen s.a. In tot acest timp, a fumat, a facut si glume si, iertata/mi fie comparatia, desi spatiul de discutii era unul foarte larg si deschis, in prezenta universitarilor romani si straini, desi totul se derula in cele citeva limbi de circulatie pe care maestrul le stapinea la perfectie, mereu se initia cite un "duel" de opinii intre cei prezenti, moderatori si Domnul Coseriu, in urma caruia el cistiga mereu fara dubii, privind apoi, plin de rivna in jur, parca stapinind un perpetuum mobile al demonstrativitatii si rigorii imbatabile.Parca ar fi spus, cu umor inteligent: cine vine la rind? ca un pugilist al ideilor si discursului impecabil academic. Ei bine, forta acestui om ce nu mai era de mult tinar, uriasa lui capacitate de sinteza, usurinta cu care se plimba prin toate domeniile vaste ale culturii omenesti, dublata de deschiderea extraordinara fata de problemele mari ale Romaniei, ale Basarabiei, ale Europei, ale planetei, mi/a atras atentia asupra supradotarii , a genialitatii omului din fata mea. Si acum, credeti/ma, ascult casetele cu acele interviuri si ma cutremur. Era bine sa aiba si radioul Bucuresti asa ceva, si televiziunea. Dar altele le sint lor idealurile...


Cordial,

Ema Word
#12800 (raspuns la: #12798) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
romani, francezi, fiecare in coltul lor - de mapopescu la: 01/04/2004 15:53:41
(la: Imaginea Romaniei: un nou scandal in Franta.)
Uite de pe site-ul Bbc chiar ieri am citit o poveste cam horror despre Ungaria: http://news.bbc.co.uk/1/hi/world/europe/3567679.stm.

Iar poze cu tigani va pot face o gramada, cind ma duc in satul sotiei totdeauna dimineata (vara) este o intreaga procesiune a comunitatii in cautare de lucru, mincare, tuica etc.

In ceea ce priveste Franta, aminiti-va de cea mai recenta initiativa, cartea "Roumanie, capitale... Paris" de Jean-Yves Conrad(http://www.amazon.fr/exec/obidos/ASIN/2848980133/402-2450408-3133743).

Dinspre romani, pentru francezi, in afara de reprosuri (deh! sora mai mare uituca!) si mici furtisaguri ... numai bine. Care a fost ultimul reportaj foto/film facut de romani in Franta? Care este imaginea Frantei in Romania? Credeti ca un francez ar fi mindru de ceea ce spunem sau credem despre ei?

Marius Popescu

PS Ungaria si-a dat silinta sa organizeze anul trecut parca Anul Ungariei la Paris, inclusiv cu expozitie de tramvaie de epoca pe Champs Elysèes si in fata primariei. Care a fost ultima initiativa publica sau privata de a prezenta Romania francezilor???

PS2 Nu demult TV5 a consacrat un weekend Romaniei care a fost destul de obiectiv, prezentind si Casa Poporului, si manastirile din Moldova, si Sibiul ...

Concluzia mea trista: asteptam ca occidentalii sa vina sa ne vada, le aratam cu scirba mizeriile noastre, iar cind ei le prezinta public ne loveste pudoarea si le reprosam indecenta, propunindu-ne "sa luam masuri"!
#13156 (raspuns la: #13130) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
13162 - de Dinu Lazar la: 02/04/2004 14:51:35
(la: Imaginea Romaniei: un nou scandal in Franta.)
pai, stimate domn, eu nu m-am legat de aparatu` lu` hartistu` care este.
Daca aveti cindva timp si dati o goneta sa cititi ce mai scrie subsemnatu` in vorbele despre fotografie de pe situl asta veti vedea ca eu sunt cel mai mare partizan al lomografiei (vedeti la google ce este) si sunt absolut convins ca absolut cu orice gioarsa de aparat se pot face opere de arta. M-am legat eu de aparatul sau de polaroidu` sau de tehnica??? Poate mai vedeti ce am spus, nu are rost sa repet aici, dar daca poate va e greu sa faceti scroll in jos, acolo scrie:
"- desi tehnic aparent sunt corecte, atit de corecte cit pot fi produse de un aparat automat, minuit la marea zeflemea -
- ca idee sunt banale si la limita de foare jos a limbajului vizual si facute la stilul "opreste aici masina sa-i pozam si pe astia" - pozare care se face ducind aparatul la ochi stind in picioare si luind o "amintire" cu un obiectiv care ala e, cine stie care,
- ca estetica sunt dezastru, sunt poze facute de cineva care habar nu are de ce e aia fotografie, facute in bataie de joc, dupa ce ca subiectul e cum e, mai e si fotografiat ca dracu`; o lumina execrabila, umbre foarte urite, compozitie voit idioata probabil, ca subiectul sa fie si mai dezastruos, linii de fuga si de compozitie zero, perspectiva e la pamint,
genul de imagine facute de un inapoiat mintal care zice ca e voit totul si ca e mare arta pe care noi, intzepeniti in timp, nu o putem pricepe."

Asa ca unde ati vazut ceva de polaroid sau vorbe despre tehnic corect ce poate transmite, chiar sunt curios.

Mesajul transmis de fotografii francezi e unul la misto si daca chiar va intereseaza problema despre cum se face imaginea unei natii, mergeti tot la conferinta mea pe la inceputuri si cititi cum un mare redactor de la o mare publicatie europeana a fost dus la ciolhane la manastiri in moldova, si articolul publicat era despre copii strazii si aurolacii de la Gara de Nord.
Nu vreau acum sa dezgrop mortii, dar a fost vazut un membru marcant al gedeseului cum platea niste aurolaci ca sa se ia la bataie si sa filmeze un sanchi cine verite, ca sa faca un film cu care a luat multi bani de la fundatii barosane... cam asa se scrie istoria.
Si ar mai fi chestii, dar plictisim lume a pe aici.
Parerea mea este ca foarte multe lucruri sunt murdare si jegoase la noi si alte multe lucruri sunt minunate si superbe si incintatoare; de ce se vad in lume numai si numai alea jegoase, sa ne spuna iluminatii care mai beau cafele pe aici, dar parerea mea e ca un aport considerabil il aduc incompetentii nostri guvernanti, care este.
Fraza pe care se bizuie propaganda Romaniei acum este "Romania, pur si simplu surprinzatoare"
Tata si mama campaniilor de imagine a fost anul trecut pe aici in Ro si a fost intrebat ce crede de fraza asta si a spus ca e o timpenie.
Nu mai intru in detalii ca nu are rost.
Cum e cu polaroidu?
#13208 (raspuns la: #13197) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sergiu - de (anonim) la: 02/04/2004 16:04:09
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
sunt student la 2 facultati si le fac nu pentru a ramane in Romania sau Moldova,pentru ca de aici sunt eu,ci pentru a putea emigra in Canada.De ce?pentru ca as vrea un viitor mai bun pe care nu mi l-as putea obtine acolo unde sunt acum(poate gresesc).Visul meu e sa ajung in Canada si sa ma realizez acolo...Veti spune ca nu sunt patriot,dar unde mai poti vorbi de petriotism cand,,stomacul ti-e gol,, . Am auzit de la cineva ca pentru a putea emigra in Canada si a obtine cetatenie trebuie sa fii casatorit,sa ai facultate,cazierul curat si cam vre-o 10 mii de dolari sa te poti intretine primele trei luni,dar astea sunt doar zvonuri asa ca va rog mult daca puteti sa ma ajutati cu niste informatii precise.Sper sa nu va suparati daca am fost prea direct sau daca am gresit cu ceva....
#13217 (raspuns la: #9823) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tudor Gheorghe este si va ra - de (anonim) la: 14/04/2004 04:33:34
(la: Tudor Gheorghe a plans pe scena)
Tudor Gheorghe este si va ramane un mare cantaret si compozitor, pentru mine el inseamna atat de mult, ca nici nu stiu cum sa spun: eu periodic am nevoie sa-l ascult, de la el am aflat de Macedonschi , de atitea poiezii bune. Concertul din a doua zi de Pasti e concert de zile mari. La noi in R.Moldova nu ajung CD sau casete de muzica buna romaneasca. De ce?!!!!!!!!!!!!!!!!
Va rog transmiteti cele mai calde felicitari, sanatate si zile senine la toti care au fost inscena. Multumesc
#13812 (raspuns la: #6864) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru daniel racovitan - cauzele emigrarii - de maria de las maravillas la: 21/04/2004 18:21:15
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
Am plecat din tara acum 4 ani, locuiesc in Madrid
Am terminat facultatea de energetica in '88, dupa stagiatura m-am recalificat de 2 ori : contabil si webdesign. Sunt dintr-un oras din Moldova in care PSD are traditie, am lucrat la Primarie si Camera de Comert. Aceasta expierenta m-a facut sa-mi schimb la 180 grade ideea in ce priveste emigrarea; in situatia data era singura solutie de a iesi din marasm: coruptia, imoralitatea, nu cred ca este exagerat: prostitutia intelectuala, piedicile si lipsa de ajutor in progresul profesional, incapacitatea sefilor.
Nu e usor in strainatate, mai ales la inceput cand nu ai permis de munca. Dar nici de departe nu se compara cu situatia din tara. Am vazut ceea ce n-am crezut: sa lucrezi fara nici un contract si sa te plateasca asa cum au au spus - SA SE TINA OAMENII DE CUVANT - la noi este de domeniul povestilor, cum la fel este coborarea preturilor de sarbatori,
investirea banilor primiti de la Fondul European in integrarea emigrantilor.
Exista omenie, dar nu in Romania
Da, cantece ca "Eu nu ma las" - de belazur la: 27/05/2004 03:49:27
(la: Va place O-Zone?)
Da, cantece ca "Eu nu ma las" sunt apreciate acasa, in Basarabia, unde subiectul este unul sensibil (eu cel putin i-am apreciat anume pentru curajul de canta peste tot acel "Eu nu ma las" - era un gest de sfidare a ideologiei de stat a RM). Pentru Romania si Europa O-Zone a avut o oferta diferita.

;) Iata nca un gest de-al O-zonilor in masura sa-i irite pe "conducatorii" nostri "iubiti":

"RFE/RL asked O-Zone's front man whether the band considers itself Romanian or Moldovan. Moldova was part of Romania until World War II, and 65 percent of its population of 4.5 million is Romanian.

"We come from [the Republic of] Moldova, from [the former Romanian region of] Basarabia, but we launched our careers in Romania, and we wrote our songs for the Romanian market," Toderas said. "Anyway, [Moldova and Romania] are together, you know -- this is one Romania, the Greater Romania. We are together -- we are Moldovans who shot to fame in Romania and then in Europe."

Mai mult, citit aici: http://www.rferl.org/features/features_Article.aspx?m=05&y=2004&id=814CE60F-0383-4815-B572-B7C896CDDC38
#15904 (raspuns la: #15146) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
o-zone - de (anonim) la: 04/06/2004 01:29:40
(la: Va place O-Zone?)
Intr-un final am vazut si videoclipul baietilor. De mult nu am vazut o grozavie asemanatoare. E absolut.. insolit.
Belazur, respect activitatea ta diplomatica si lobby-ul moldovinesc, insa sa-i numesti chiar dizidenti pe baietii tai...
Ozonii ca artisti sunt unii mediocrii, sa recunoastem, la fel cum maneaua romaneasca e o emanatie lugubra a proletariatului post comunist. Si unii si altii cauta o iesire catre o piata oarecare si atat. Sunt dizidenti in colturile si cotloanele mass-media si in timpul lor liber, sa nu ne imbatam cu apa rece. Nu cred ca in fata unei reviste cu tiraj mai mare, care evident va impune subiectul discutiei, vor refuza interviul propriu-zis doar pentru ca le vor fii cenzurate din motive de marketing, orice asertiune politica. Nu vor spune: daca nu ne lasati sa vorbim despre politica si rusizare nu mai aparem in revista sau spatiul vostru.
Asa ca hai sa-i lasam acolo unde sunt: intr-un top de vara.
Placand unei piete europene deja plictisite si avide de exotisme. Si atat. Niste artisti de moda, de o moda pasagera, si nici de cum poeti, politologi dizidenti si asa mai departe. Noi romanii, iar asta ii include si pe cei din Rep. Moldova, avem tendinta aberatiei hiperbolice, a comunicarii metaforice chiar cand se potriveste ca nuca in perete (poftim comparatie).
Sa nu ma judeci gresit, nu incerc sa fiu negatisvistul de servici ci pur simplu as vrea si un strop de rationament in toata povestea asta cu O-Zone-ii astia cu care atata te falesti.
Eminescu sa ne judece!

Gabi Boldis
#16092 (raspuns la: #15904) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
opinii si opinii - de enigmescu la: 18/06/2004 18:36:55
(la: Obiceiuri si traditii..nunta..)
in opinia mea cred ca se creaza o confuzie pt. faptul ca se pleaca dintr-un punct gresit. mi se pare f. important sa intelegem mai intai ce inseamna traditie, obicei, si ce presupune aceasta/acesta. pt. mine un obicei poate sa insemne spalarea pe dinti in fiecare zi, la fel de bine cum poate sa insemne cununarea la biserica. unele sunt automatisme capatate in decursul vietii, altele sunt experiente traite de milioane de oameni inaintea noastra! n-as vrea sa dau definitii aici dar cateva caracteristici as putea enunta pt. traditiile care tin de evenimentele mai importante ale vietii.
as incepe prin a spune ca exista traditii si traditii, unele mai noi, altele mai vechi; apoi exista oameni si oameni, unii mai cuminti, altii mai...altfel. mai este desigur si problema locurilor de referinta- interesant ar fi de facut aici o paralela intre diferite locuri din tara. dar sa le luam pe rand.
o traditie corecta, care (inca) pastreaza caracterul ei sacru si non-formalist, este aceea care se adreseaza obiectiv sufletului/spiritului uman si mai putin logicii si apoi lumii in general. de fapt chestiunea e destul de complexa fiindca, concret, rareori deslusim sau reusim sa facem diferenta intre o traditie laica si una bisericeasca. stiu ce spun si de ce o spun! cei mai multi sunt tentati sa le amestece. si nu e bine fiindca una e sa mergi imbracat national la biserica si alta e sa urmezi traditia dreapta a bisericii. vreau sa spun aici ca un mare "merit" pt. neintelegerea lucrurilor il au cei care cunosc cate ceva despre traditiile adevarate dar nu explica nimanui ce e cu ele. sa revin. in cazul cununiilor, ca si al nuntilor(am sa ma explic dupa aceea de ce fac distinctie si intre ele, chiar daca nunta se mai numeste in ritul ortodox si cununie), s-au amestecat in decursul timpului nenumarate prostii scornite de persoane care s-au vrut in centrul atentiei sau care, din nestiinta, au inventat ceva pt. ca li s-a parut a tine de mistic. in realitate insa s-a cazut in misticism si intr-un anume fel in profanare a vechilor si realelor obiceiuri. de aceea unora li se pare ca traditiile noastre ortodoxe sunt bune...de aruncat. insa tineti cont ca in nici o biserica ortodoxa, din toate timpurile, nu s-a predicat de la amvon vreodata ceva despre alte traditii decat cele bisericesti!!! dar cine sa le asculte cand noi toti ne astupam urechile sufletului nostru ca sa auzim doar ce mai e nou si dealtfel perisabil?! asadar o traditie adevarata mi se pare ca ar trebui sa aiba pecetea unei oarecari vechimi, in primul rand, apoi girul celor care sunt in cunostinta de cauza si pot sa explice CE ANUME REPREZINTA ELE, CARE ESTE SEMNIFICATIA LOR. sigur ca pusul cununiilor pe capul mirilor are o semnificatie aparte pt. mine, la fel cum inconjuratul mesei de trei ori are o alta semnificatie- si sunt atat de multe... dar ce importanta poate avea ruptul colacului deasupra capului mirilor la inceputul nuntii? sau faptul ca miresele nu trebuie sa se vada intre ele... ori ca n-au voie sa se uite inapoi pana nu ies din biserica(asa ca le intepeneste gatul si spatele pana la sfarsitul slujbei)... dar de aruncatul la tinta cu bomboane atunci cand se inconjoara masa, de se face un taraboi general si un ras de te intrebi ce cauti acolo...? intrebati pe cineva odata de ce face acel lucru si-o sa vedeti ca habar nu are. nu-i intelege rostul, insa asa a vazut la altii ca au facut inainte. intrebarea mea este: aceia au stiut ce fac??? dar cei dinaintea lor??? insa cred ca aici mai e o problema majora: anii de comunism ateu si mai nou de libertinaj ateu! anacronismul dintre cele doua nu se vede si in ceea ce priveste optiunea religioasa si, odata cu aceasta, in mistificarea realelor valori. adica si intr-un curent si in celalalt gasim prea mult ateism care face inaccesibila calea spre cunoastere a traditiilor perene.
nu sunt sigur daca fac tocmai bine despartind cununia de nuta dar cred ca in constiinta majoritatii cam asa e de facto. cununia e slujba religioasa la care cei doi miri participa in calitate de viitori soti legitimi in fata lui Dumnezeu- si nu prea stiu ei de ce!; nunta e acea, indraznesc sa spun, masturbare a simturilor. sa nu fiu inteles gresit, nu sunt impotriva nuntii traditionale cu tot ce implica ea, chiar daca asta nu le place altora. sunt insa impotriva celor care, asa cum s-a mai spus, se dezlaneaza si se dezmata ca niste pagani- o fi aici influenta romana ramasa de la Traian?! asta nu putem sti sigur dar ce stim sigur e ca dacii, conform spuselor istoricilor de atunci, "aveau obiceiul de a bea pana la deplina imbatare"! concluziile le puteti trage singuri. si pt. ca tot mi-a venit in minte zicala "cearta fara bataie e ca nunta fara lautari" ma intreb ce fel de nunta poate fi aceea la care sa nu te bucuri si sa dansezi de fericire??? ce poate fi mai frumos decat sa marchezi acest unic(ASA AR TREBUI SA FIE!!!) eveniment din viata alaturi de cei dragi, apropiati sau nu? ce conteaza ca vom fi istoviti dupa nunta, ca avem batai de cap, ca nu mai stim pe unde sa scoatem camasa fiindca am fost scurti la minte si nu ne-am gandit serios la ce e de facut ca sa mearga bine?... important e ca vom fi fericiti alaturi de celalalt. iubirea conteaza cel mai mult. insa nu trebuie contestat faptul ca aceasta mai trece si prin burta, inclusiv (sau mai ales de aceea) intr-o societate flamanda ca a noastra. asadar scopul poate scuza mijloacele. in plus va mai puteti gandi si la aspectul pozitiv al reunirii si al comuniunii cu cei dragi- daca asta ii implica si pe cei cu bani n-am nimic impotriva!
iar acum sa ma refer la oameni. tendinta aceasta de contrafacere sau de impropriere de la altii, specifica in prea mare masura noua(uneori), exista de cand existam ca neam. nu prea avem ce face, defilam cu ce avem. insa nimerit mi se pare a fi un lucru si anume ca fiecare roman(cu cat mai tanar cu atat mai bine) trebuie sa inceapa sa-si inteleaga mai intai istoria si apoi implicit traditiile. fac o precizare: aici, in Melbourne, exista festivitati speciale dedicate anumitor zile sau sarbatori traditionale la asiatici, spre ex., insa nu si pt. romani- si credeti-ma ca cei de aici daca ar vedea asa ceva ar ramane inmarmuriti. (am intrat deja la capitolul traditii laice) vreau sa spun ca noi ajungem sa ne uitam datinile(pe care poate nici macar nu le-am stiut sau le-am inteles vreodata) daca ne dezradacinam de glie. si asta e un punct mai mult decat negativ pt. noi. insa de capacitatea de intelegere si de ACCEPTARE a obiceiurilor populare care, repet, de multe ori s-au intersectat cu cele religioase- poate si pt. faptul ca la inceput biserica a condus inclusiv viata laica, sociala- deci de aceasta capacitate este direct responsabila pregatirea noastra anterioara. asa ca cine se crede curat dar de fapt nu intelege ce-i cu unele obiceiuri sa stie ca se face direct vinovat si ca are o malformatie congenitala: la suflet! insa asta se poate indrepta printr-o experienta nu tocmai traumatizanta a unui transplant din niste carti de referinta.
in ce priveste locurile de referinta, adica a originii anumitor datini, stiti f. bine ca difera la fel de mult cum difera limbajul romanesc: Ardeal, Moldova, zona Oltului, Dobrogea, capitala samd. interesant e ca majoritatea acestor obiceiuri tin intr-o oarecare masura de slujbele religioase. nu pt. ca sunt indicate de slujitorii bisericii, ci pt. ca acestia nu mai pot face nimic ca sa le schimbe. in primele veacuri ale erei crestine biserica a preluat unele obiceiuri si le-a increstinat, asta deoarece s-a vazut ca unele nu pot fi scoase cu totul din constiinta vechilor pagani. li s-a dat o alta forma si un cu totul alt inteles, de aceasta data izvorator de speranta reala, datator de viata in cel mai sublim inteles al cuvantului. la fel s-a intamplat si in cazul nostru. sa spunem aici ca Apostolul Andrei, cand a ajuns in partile Dobrogei de azi, n-a mai considerat necesar sa inainteze in noul teritoriu cucerit de romani fiindca a constatat cu surprindere probabil ca locuitorii de aici, dacii, erau inclinati spre o credinta unica, intr-un singur Dumnezeu, in nemurirea sufletului si viata de dupa moarte. ceea ce e extrem de important fiindca vedem astfel care e contextul in care au luat fiinta noile(pe atunci) datini si putem intelege complexitatea fenomenului si amploarea lui.
dar sa incerc sa scurtez. in general traditiile tin de oameni, locuri, timpuri si factori inerenti(diferite imprejurari). ce e in afara bisericii se numeste traditie laica si de cele mai multe ori nu are un suport teologic-dogmatic; ce e inauntrul ei sta scris in cartile de aur ale istoriei bisericesti care, sa fim realisti, le intrec pe cele laice; in cea de a treia categorie, cea mai detestata si mai tapetata, categoria "cu fundul in doua luntrii", sta 'ghiveciul' inventat de unii si absorbit de altii, un ghiveci fara gust sau forma, fara savoare si fara miros de tamaie. e un ghiveci pe care il poti pune intr-un ghiveci pt. flori ca sa dai cu el in capul celor care habar n-au cum sa se fereasca de el!!!
s-am incalecat pe-o sa / si v-am spus-o chiar asa.
just me
Moldova...hmmm??? - de (anonim) la: 28/06/2004 05:41:57
(la: Ce sunt românofonii din Republica Moldova?)
Ma n-am fost niciodata acolo dar mi-ar placea sa merg ca am auzit ca e o atmosfera super!!! Am auzit ca jumate din populatie e Rusa asa ca....
ce pot sa spun??Asa ca Rusii ar putea s-o federalizeze oricand!
nu va avea loc nici o unire - de AndreiS la: 29/06/2004 01:24:43
(la: Chiar daca s-ar intarzia intrare in UE, Ro s-ar unii cu Moldova?)
Moldova nu se va unii cu Romania intr-un viitor apropiat. Cetatenii din Moldova se cred moldoveni (sau rusi), in nici un caz romani. Habar nu au limba romana, cativa mai rasariti vorbesc moldoveneasca si restul rusa. Economia si turismul sunt la pamant. Si sa nu mai zicem si de pseudorazboiul civil Moldova - Transnistria.

Singura unire posibila ar trebui sa fie Moldova lor cu Moldova noastra si Romania sa ramana doar Tara Romaneasca (muntenia, banat si dobrogea) si Transilvania. Ar ramane doar o tarisoara mica si prospera.

c ya
no, bene... - de Alice la: 30/06/2004 12:35:11
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
"De la primele atestari ale romilor în România, ei erau servitori, si apartineau mosierilor, mânastirilor, si curtilor domnesti. Multi erau tinuti din cauza meseriilor specifice pe care le aveau. Pâna la abolirea sclaviei în secolul al XIX- lea, noi grupe de sclavi au fost aduse cu Imperiul Otoman. Viorel Achim ofera o perspectiva asupra tuturor tipurilor de sclavi care existau, în functie de tipul de proprietar, profesie, felul de tribut pe care romii trebuiau sa îl plateasca stapânilor lor, si în functie de sedentarismul sau nomadismul lor.
Acesta era un nomadism în care oamenii traiau în sferturi fixe de iarna, iar vara calatoreau pe aceleasi drumuri, vizitând aceleasi locuri în fiecare an, având un permis de la proprietarul lor. Din punctul de vedere al nomazilor, aceste permise ofereau chiar si protectie: a le face lor rau îi facea rau puternicului lor proprietar. Fara asemenea documente ei ar fi fost priviti ca sclavi fugiti, iar aceasta era privita ca o crima. Acesta era un sistem bine controlat, si în zile determinate ale anului ei trebuiau sa plateasca tribut proprietarului lor. Oriunde în lume greseli si deprecieri interveneau în relatia dintre nomazi si sedentari.
Pentru sedentari, pamântul si cladirile sunt bunurile cele mai importante în care investesc si pe care vor sa le lase generatiei viitoare. Nomazii nu pot vedea valoarea acestor bunuri: "nu le poti lua cu tine". Ei prefera sa investeasca în lucruri cum ar fi: carute, aur, cirezi mari de vite, care în mentalitatea sedentarilor nu au o valoare stabila. Toate considerate de autor ca fiind "bani risipiti".
În acele vremuri nimeni nu era egal fata de altcineva. Aceasta egalitate este un principiu destul de recent al dreptatii. Fiecare grup, în concordanta cu clasa, religia, limba, descendenta, chiar si din acelasi imperiu sau provincie, avea statutul sau, era guvernat de un set de legi diferit si cadea sub jurisdictia unor judecatori diferiti. Din cauza acestor statute diferite, casatoriile între grupuri erau foarte limitate, astfel diferitele culturi cu seturile lor de norme si valori, activitatile economice tipice, limbile, s-au mentinut pentru secole.
Mai târziu, ca parte a politicii de asimilare a romilor, membrii diferitelor grupuri au fost obligati sa se casatoreasca între ei. Un exemplu al unei astfel de politici a fost legea proclamata în 1783 de Joseph al II-lea, împaratul Imperiului Austriac, care organiza viata romilor din Transilvania în detaliu. Ei erau obligati la asimilare totala cu cei din jur: nu aveau voie sa vorbeasca în propria limba, sau sa îmbrace portul traditional, li se interzicea casatoria în cadrul etniei, nu erau lasati sa dreseze cai, iar numarul lautarilor a trebuit redus cât de mult posibil. Copiii lor au fost nevoiti sa mearga la scoala, fiind sub responsabilitatea preotului local. Mosierul trebuia sa le acorde terenuri mici de pamânt astfel încât acestia sa fie implicati în agricultura. Oricine îsi abandona casa sau locul de munca era tratat ca vagabond si era adus înapoi pe locul unde era înregistrat. Implementarea acestei legi depindea, în orice caz, de conditiile locale si de aceea variau foarte mult de la o provincie la alta.


Abolirea sclaviei


Sub influenta miscarii internationale de abolire a sclaviei, si în ciuda rezistentei dârze opuse de nobilime, la mijlocul secolului al XIX-lea grupuri de sclavi, incluzând grupuri de romi, au fost eliberate în Valahia si în Moldova. Aceste masuri au avut ca obiectiv obligatia ca romii sa fie legati de satele în care urmau sa lucreze în agricultura pe aceleasi baze ca si alti tarani: o parte din recolta trebuia data proprietarului de pamânt. Multi romi au refuzat loturile de pamânt ce li se acordasera în aceste conditii neavantajoase, si au ales sa îsi mentina profesiile lor. Pentru ei abolirea însemna o agravare a exploatarii lor. Multi dintre ei s-au mutat la marginea oraselor sau satelor, si ca rezultat în fiecare sat s-au asezat cei care prelucreaza metale precum si alti mestesugari, unde populatia din agricultura avea nevoie de deprinderile lor. Bineînteles ca o parte din populatie au devenit tarani, în primul rând cei care deja lucrau ca sclavi pe acel pamânt. În jurul unui numar de mânastiri, satele erau formate în principal sau chiar în totalitate din romi.
Unele grupuri nomade si-au continuat stilul de viata itinerant. Primavara, veneau din calatoriile lor de iarna în satele de care apartineau în mod oficial, îsi plateau taxele, si apoi calatoreau în toata tara pâna iarna urmatoare. În timpul celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea si la începutul celui de-al XX-lea, abolirea sclaviei a iscat un puternic val migrator spre alte parti ale Europei si spre America.



Perioada interbelica si al doilea razboi mondial


Perioada dintre cele doua razboaie mondiale se caracterizeaza pe de-o parte printr-o mai mare asimilare a romilor si pe de alta parte aparitia unei miscari proprii de emancipare a acestora. Au fost fondate organizatii cum ar fi Uniunea Generala a Romilor din România. Din nefericire, ele nu au avut timpul necesar pentru a se consolida. Dupa instalarea dictaturii regale si izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, aceste organizatii au fost dizolvate. În aceasta perioada, progresul industrial a facut ca multe din bunurile lor manufacturiere sa devina demodate si non-competitive. Artizanatul lor era în declin; unele meserii au disparut pur si simplu.
Rasismul care a aparut în perioada interbelica nu a fost inventat de catre germani. Istoria lumii este, din pacate, plina de astfel de izbucniri ale rasismului. Strategiile variau de la reducerea grupurilor mari la un statut marginal al unei cetatenii de categoria a doua, sclavie, la epurare etnica si genocid total. În aceasta perioada, asa-numitii "oameni de stiinta" au scos la iveala justificari "stiintifice" ale inferioritatii unor grupuri etnice, usurând în acest fel drumul politicilor promovate de guvernul condus de Antonescu, împotriva romilor. În 1942 cam 25000 de romi au fost deportati în Transnistria unde au fost lasati pe bancurile râului Bug, fara a avea unde sa munceasca si fara suficiente mijloace de subzistenta. Selectia acestora s-a bazat pe stilul de viata, nomadism, timpul petrecut în închisoare, lipsa mijloacelor de subzistenta sau a unei ocupatii permanente. Aproximativ jumatate dintre ei au murit acolo.


Regimul comunist

Sub regimul comunist toti erau egali în fata legii. Bineînteles, ca în."Ferma Animalelor" de George Orwell, unde unii erau "mai egali" decât altii. Desi o lege nu facea distinctia între grupuri, unele grupuri erau mai afectate de o lege decât altele. O "hârtie" putea discrimina foarte mult. Regimul comunist nu le-a recunoscut romilor statutul de minoritate etnica, si ca o consecinta, nu li s-a acordat o educatie în limba lor natala, si nu s-a tinut cont de specificul lor cultural.
În acele timpuri, datorita politicii angajarii totale, fiecare avea un loc de munca si un câstig, care îi asigura persoanei îngrijire medicala gratuita, un numar de zile de concediu si dreptul la pensie. Multi romi au lucrat ca muncitori necalificati în uzine mari, sau în "cooperativele agricole de productie" (fermele de stat).
O data cu închiderea unor mari uzine sau cu reducerea fortei de munca la un nivel mai competitiv, si cu retrocedarea terenurilor cooperativelor catre proprietarii originari, majoritatea romilor si-au pierdut slujbele. Multi dintre ei si-au reluat modul de viata traditional, incluzând reîntoarcerea la nomadism.
Diferitele grupuri de romi s-au adaptat în diferite feluri la noua situatie. Unii dintre ei si-au gasit relatiile profesionale, prietenii, în timp ce altii sunt victime ale saraciei si discriminarii si nu au nici un mijloc de supravietuire.



Bibliografie:

Achim, Viorel:
1998 Tiganii în istoria României, Bucuresti: Editura Enciclopedica
Fonseca, Isabel
1995 Bury Me Standin. London: Chatto and Windus
Fraser, Angus
1994 The Gypsies. Oxford: Blackwell Publishers
Stewart, Michael
1996 The Time of gypsies. Boulder: Westview Press.
Yoors, Jan
1967 The Gypsies. New York: Simon and Schuster "

[www.edu.ro/download/istoria_rromilor_v4.pdf] - situl e al Ministerului Educatiei, sper ca nu-i o frauda ...:(

ps. regasesc stilul lui 'enigmescu' la un vechi (de-acum antic) forumist care-si spunea 'dogmatic' si cu care am discutat candva despre atitudinea lejer didactica a mesajelor pe care le redacteaza.
Dogmatic isi construia argumentele practicand o forma interesanta de maieutica.

Mi-a placut sa studiez asta...

Mdaaa... - de (anonim) la: 30/06/2004 15:12:42
(la: Chiar daca s-ar intarzia intrare in UE, Ro s-ar unii cu Moldova?)
1.De unde ai luat ca nu se cred romani?

2. Cum sa se uneasca "Moldova lor cu Moldova noastra", daca zici ca ei nu scred romani? Pe baza atunci? Ca doar moldovenii din Romania se cred ROMANI?

3. Cred ca nu prea stii ce spui. :)
#17060 (raspuns la: #16954) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
amintiri - de Alice la: 04/07/2004 09:39:59
(la: Amintiri din Copilarie)
ma gandeam azi, in preajma unor prieteni draji, c-ar fi lucru nemaipoment dac-am putea sa ne-alejem amintirile ... nu ne plashe cutare ... zvrrr cu ea la cosh ...sa baji foarfeca in cedeul cu amintiri cum bine zicea ...

cat ii despre copilarie ... well, cum se spune pe la mine, la moldova, n-as da nimic, ma prinde egoismul si de multe ori n-as povesti nik, de teama ca saracesc - evident nu-i ashea ...nu-s saraca, rar om mai bogat!:)

ne-au prins la furat, ca ne duseram cu biciletele, devreme-n zori, si-am intrat in lanul de floarea-soarelui (niste dihanii de plante ca mi se tot parea c-ausi ma prinde de gat o frunza si-mi ie viatza!) am decapitat ce-am gasit mai flanic si-am inceput a le bate, sa scoatem semintele!
ne-au prins, zic, doi paznici, ne-au dezbracat la chiloti si-au confiscat tot ce-aveam la noi, dupa ce ne-au legitimat cu doua bete la cur ... de caciula.
ne-au uns bine cu vaselina de tactoare si ne-au dat drumul.
mamaaaaa, asa umilinta m-am ferit a mai pati de-atunci ... lacramez azi, gandindu-ma.
is aici, intr-un cotlon, sub masutza scunda cioplita de cari - ii locul meu secret cand ii iubirea prea mare sau deznadejdea bate-n porti poruncitoare.
uneori nu m-as intoarce ...al dreaq freud, il si-aud analizand pozitia asta cu genunchii la gura, naiba sa-l ia de frustrat!
de-obicei arunc un ochi in lumea voastra 'a celor mari' si-mi zac in barba ca nu-i inca timpul sa trec pragul.

n-am ani multi, n-am ani putini.
am ANI cand buni, cand prosti ...cu timpul am ce am - asta-i, prin excelenta, un cretin.
none - de (anonim) la: 04/07/2004 10:57:13
(la: Videoclip "Dragostea din tei", O-zone)
Referitor la melodia baietilor din Moldova:este un hit aici,in Londra si-i admir. M-au facut sa realizez iarasi ce inconstienti suntem noi, romanii, cand preluam orice din afara fara sa realizam ce valori avem la noi acasa...Nu stim sa ne valorificam talentele, sa le facem reclama si sa ne mandrim cu ele. Pentru ca ,asa ca baietii de la O-zone,sunt multi altii nedescoperiti sau pur si simplu minimalizati.
A trebuit sa stau printre straini 4 ani ca sa constientizez ca, avem atatea talente pe care, din pacate , le tinem anonime!
Monica Onciu, Londra
numai in parte dreptate - de Dragos Bora la: 07/07/2004 18:08:29
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
> Domnul Bora are numai in parte dreptate.

Intr-adevar.

> Dar clientii nu stiu ce carte cumpara. Afla ulterior.
> Si poate vor abandona cumparaturile de la acea editura.

Acesta este un semn de intrebare. Afla sau nu? Daca afla a-
tunci cum procedeaza. Avind in vedere antecedentele, n-as fi
prea optimist.

> Asa ca majoritatea poate bascula rapid, daca apare o oferta
> reala.

Aici am, din nou, dubii. As fi curios de reactia editorilor
(nu doar de carti) la un eventual protest al, sa zic, celor
mai cunoscuti/buni/reprezentativi fotografi din Romania.
Despre reactia marelui public mai bine nu mai vorbim, pen-
tru ca am vazut deja reactia publicului restrins, amator de
fotografie.

Cred ca poate protesta oricine oricum, se va produce feno-
menul ala din lingvistica (doar e vorba de vocabular) cu
"uzul determina norma".

> Dumnealui este de acord cu aceasta situatie, daca nu a
> raspuns la invitatie? Nu cred.

Sint si nu sint de acord. Nu pot lupta (cu succes) impotri-
va unor fenomene naturale. Cel putin nu pe intervale mici de
timp. Au incercat si altii si au dat-o-n bara. Apoi, imi con-
vine situatia de acum. Am cam toate cartile de fotografie
aparute in limba romana, web-ul e plin de informatie, exista
oameni care-s dispusi sa-ti raspunda in anumite conditii.

> Dar nu merita sa se deranjeze de la Bacau,

Drept sa va spun, nu merita. Nu mai merita sa-ti bati capul
sa faci ceva daca nu ti se cere. Cel mai bun exemplu e pe
aici, printre noi, prin pagina asta de web. A, daca-ti cere
cineva si crezi ca merita ajutat atunci da, trebuie ajutat.
Altfel, scuze, e pierdere de toate (timp, bani s.a.m.d.).

> ca sa se lupte direct cu echipa din viespar. Totusi, eu m-am
> dus la Egmont, desi stiam ce sanse minime am.

Pai vedeti... Daca la cunostintele si combativitatea dumnea-
voastra banuiati ca n-aveti sanse, de mine ca sa mai zic...
Doar nu eram "nebun" sau "fraier" sa ma duc, din Moldova,
ca singur protestatar, sa discut cu omul venit (nu pentru
mine!) de la... Viena.
#17469 (raspuns la: #17465) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...