comentarii

glumedespre moldova


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
domnitorul stefan - de (anonim) la: 10/07/2004 18:31:27
(la: Stefan cel Mare si... Sfant)
Interviu cu Inalt Prea Sfintia Sa Pimen, Arhiepiscopul Bucovinei

Anul Domnitorului Stefan Cel Mare si Sfint

Pe Arhiepiscopul Pimen l-am intilnit prima data in vara lui 1991, in timp ce era cocotat pe un acoperis. Venisem impreuna cu profesorul de teologie si preotul Constantin Hrehor la Suceava, din parohia sa, Granicesti, apartinind judetului sucevean, ca sa vad eforturile de construire a primului azil de batrini finantat de catre biserica ortodoxa româna.

Sus acolo, pe acoperisul locuintelor pentru batrini, in constructie, I. P. Sfintia Sa aruncase un halat colbuit peste sutana preoteasca si cu doua cuie infipte la briu, se muncea sa bata pe un al treilea cu un ciocan, in tigla noua, cot la cot cu muncitorii tocmiti sa construiasca azilul. Acest azil este construit in stil brincovenesc, cu o splendida capela bizantina in centru, cu peretii de var, noi, albi ca neaua si ingrijeste deja pe cei batrini si ramasi fara suport, la scurta distanta de chiar cetatea lui Stefan.

O data cu planificarea Jubileului Domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna, pe 2 iulie a.c., am intocmit cu parintele Hrehor urmatoarele intrebari, la care I. P. Sfintia Sa a avut bunavointa sa ne raspunda.

intrebare: Sfintia Voastra, sinteti pastorul sufletesc si un bun patriot al Sucevei si al Radautului. Sub patronajul dumneavoastra si al Bisericii Ortodoxe Românesti se va organiza in luna iulie a.c., in Bucovina, un eveniment important pentru neamul, cultura, istoria si biserica româneasca, si care are si importanta europeana: Sarbatoarea dedicata Voievodului Sfint Stefan cel Mare. Va invitam sa rostiti un cuvint, in acest sens, pentru cititorii români din America, si din restul lumii, mai ales ca in activitatea monahala din tinerete ati servit si ca ghid al Manastirii Putnei! De asemenea, va rugam sa ne spuneti cum prevedeti ca se va desfasura acest eveniment, si din punct de vedere bisericesc si din punct de vedere laic!

I. P. S. Sa Pimen: Stefan cel Mare este prezent in inima fiecarui român. Stefan cel Mare a fost, in mod ecumenic, chiar aparatorul catolicilor, in lupta sa contra paginilor, fiind numit atit de catre Papa de la Roma cit si de catre cronicarii straini "atletul lui Christos". Domnitorul a avut o asprime foarte mare fata de invadatori, trecindu-i prin ascutisul sabiei, si care a dus, la multi români slabi, sa se intrebe de ce a trebuit sa fie atit de aspru cu localnicii tradatori si cu strainii invadatori. Acesti oameni insa au uitat sa (si sa-si) aminteasca de patimile poporului român suferite din cauza acestor tradari si invazii. Stefan cel Mare nu lua prizonieri si asta se datora nu atit razbunarii, cit factorilor de inspaimintare a dusmanilor, dar si factorilor economici, de a nu trebui sa ia din soldatii de pe front ca sa-i transforme in gardieni de prizonieri.

Sa nu uitam, de asemenea, ca Voievodul lupta cu invadatori care l-au atacat, citeodata, chiar simultan, din 3 parti si au fost veniti de la 7 natiuni, ca sa atace pe pamintenii români din Moldova. insa Stefan cel Mare n-a facut moarte de oameni nevinovati si nici n-a fost un sadic; folosea executarea invadatorilor si pe a tradatorilor ca arma de aparare si atit. Stefan s-a luptat si cu boierii mai slabi, care cereau predarea Tarii strainilor in schimbul mentinerii confortului si a privilegiilor lor, insa poporul in mare, l-a judecat prin prisma luminii crestine si Biserica l-a declarat Sfint din motive bine intemeiate, atit istoric cit si spiritual. Desigur ca si Stefan cel Mare a gresit, ca om, citeodata, insa ca Voievod si ca Aparator al neamului românesc n-a gresit niciodata! in privinta greselilor omenesti Dumnezeu l-a iertat; in privinta meritelor ca domnitor si crestin, poporul românesc si Biserica l-au sanctificat.

Maria Sa a dus si o viata predominant religioasa si crestineasca de-a lungul intregii sale vieti. Acesta este Voievodul Sfint Stefan cel Mare: OM credincios, OM milostiv, OM postitor, OM rugator, neintrecut patriot român.

Românii l-au simtit ca pe un parinte, si cind si-a dat obstescul sfirsit, a fost doliu national, dupa cum bine spun si versurile: "Plinge dealul, plinge valea, pling padurile batrine, si poporul - in hohot plinge, «Cui ne lasi pe noi stapine?»".

Paradoxul este ca in ciuda numeroaselor lupte duse contra invadatorilor de-a lungul deceniilor sale de domnie, arta pictoriala sacra, metalurgia, textilele, si arhitectura, au fost dezvoltate de românii din Moldova la culmi care mai inspira si astazi lumea intreaga si care a dus ani de-a rindul la obtinerea a prestigioase premii acordate de diferite state europene, cit si de catre organisme americane, in particular minastirilor si bisericilor din Bucovina. De fapt, arta bisericeasca româneasca a avut o "renastere" pe timpul marelui domnitor, pentru ca portretele sfintilor parinti, ascetici in arta anterioara, medievala, au dat loc in biserici portretelor frumoase de oameni reali, in costume folclorice românesti, in cadre românesti si pedepsind pe adevaratii tartori ai timpului, turcii, chiar in ilustrarea bisericilor. Astfel, de la notiuni mai abstracte, atit biblice cit si filozofice, cu care credinciosii se conectau mai greu, s-a trecut in ilustratia bisericilor românesti, la notiuni reale, nationaliste si autohtone, de prezentare a oamenilor si a sufletului românesc crestin, in toata frumusetea si meritele lor. Biserica Româneasca a continuat sa inspire crestinii, insa de asta data in mod indulcit, mai pozitiv si mai in ton cu spiritul neamului. Voievodul Stefan cel Mare si Sfint este, pur si simplu, unul dintre MARII OAMENI AI LUMII.

intrebare: Ati reusit sa condensati 500 de ani românesti in acest tribut miscator inchinat Marelui Domnitor Viteaz si Sfint. La poarta acestui jubileu, cum vedeti, in contemporaneitatea noastra, fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, reflectat in realitatea noastra ?

I. P. S. Sa Pimen: in ziua de 2 iulie a.c., va veni multa lume la Putna ca sa-i aduca un bine-meritat omagiu Domnitorului Stefan cel Mare. in primul rind, va veni marea masa a oamenilor care l-au inteles si il iubesc pe marele nostru sfint. Acestia sint constienti de enormul aport al Voievodului Stefan cel Mare la istoria neamului românesc. Vom avea o rememorare a cine a fost si ce a fost fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, si vom inalta rugi pentru intercesiunea acestuia in favoarea mult patimitului neam românesc. Vor veni si fratii si surorile noastre de neam din Nordul Bucovinei si Basarabia, compatrioti români carora li se spune in secolul XXI ca sint un alt neam si ca vorbesc o alta limba decit neamul si limba României. Vor veni si oameni care vor incerca sa cistige capital politic prin asocierea lor cu asemenea eveniment, desi altfel, poate lucreaza si gindesc contra intereselor neamului românesc.

Sigur ca va veni si clasa politica, guvernul, Parlamentul, presedintele. Sint bineveniti. Pe acestia insa ii consideram datornici lui Stefan cel Mare. Ei trebuie sa-si ceara iertare Domnitorului ca n-au facut ceea ce ar fi trebuit sa faca, adica unificarea completa a neamului si ingrijirea potrivita a bunurilor manastiresti lasate de Stefan cel Mare posteritatii. Bunurile bisericesti, de exemplu, paduri si ogoare, furate de comunisti in 1945, nu ne-au fost retrocedate nici pina in ziua de azi; in schimb, sint folosite in chip mafiotic s-au lasate in depravare, de catre comunistii de "ieri", care sint occidentalii de "azi" de la putere.

Incheiere: Prea Sfintia voastra, va multumim pentru candidul si miscatorul interviu! Mult succes la aniversarea domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna!

Gabriel Gherasim, New York
#17612 (raspuns la: #9415) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Stefan cel Mare - de (anonim) la: 10/07/2004 18:32:30
(la: Stefan cel Mare si... Sfant)
Interviu cu Inalt Prea Sfintia Sa Pimen, Arhiepiscopul Bucovinei

Anul Domnitorului Stefan Cel Mare si Sfint

Pe Arhiepiscopul Pimen l-am intilnit prima data in vara lui 1991, in timp ce era cocotat pe un acoperis. Venisem impreuna cu profesorul de teologie si preotul Constantin Hrehor la Suceava, din parohia sa, Granicesti, apartinind judetului sucevean, ca sa vad eforturile de construire a primului azil de batrini finantat de catre biserica ortodoxa româna.

Sus acolo, pe acoperisul locuintelor pentru batrini, in constructie, I. P. Sfintia Sa aruncase un halat colbuit peste sutana preoteasca si cu doua cuie infipte la briu, se muncea sa bata pe un al treilea cu un ciocan, in tigla noua, cot la cot cu muncitorii tocmiti sa construiasca azilul. Acest azil este construit in stil brincovenesc, cu o splendida capela bizantina in centru, cu peretii de var, noi, albi ca neaua si ingrijeste deja pe cei batrini si ramasi fara suport, la scurta distanta de chiar cetatea lui Stefan.

O data cu planificarea Jubileului Domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna, pe 2 iulie a.c., am intocmit cu parintele Hrehor urmatoarele intrebari, la care I. P. Sfintia Sa a avut bunavointa sa ne raspunda.

intrebare: Sfintia Voastra, sinteti pastorul sufletesc si un bun patriot al Sucevei si al Radautului. Sub patronajul dumneavoastra si al Bisericii Ortodoxe Românesti se va organiza in luna iulie a.c., in Bucovina, un eveniment important pentru neamul, cultura, istoria si biserica româneasca, si care are si importanta europeana: Sarbatoarea dedicata Voievodului Sfint Stefan cel Mare. Va invitam sa rostiti un cuvint, in acest sens, pentru cititorii români din America, si din restul lumii, mai ales ca in activitatea monahala din tinerete ati servit si ca ghid al Manastirii Putnei! De asemenea, va rugam sa ne spuneti cum prevedeti ca se va desfasura acest eveniment, si din punct de vedere bisericesc si din punct de vedere laic!

I. P. S. Sa Pimen: Stefan cel Mare este prezent in inima fiecarui român. Stefan cel Mare a fost, in mod ecumenic, chiar aparatorul catolicilor, in lupta sa contra paginilor, fiind numit atit de catre Papa de la Roma cit si de catre cronicarii straini "atletul lui Christos". Domnitorul a avut o asprime foarte mare fata de invadatori, trecindu-i prin ascutisul sabiei, si care a dus, la multi români slabi, sa se intrebe de ce a trebuit sa fie atit de aspru cu localnicii tradatori si cu strainii invadatori. Acesti oameni insa au uitat sa (si sa-si) aminteasca de patimile poporului român suferite din cauza acestor tradari si invazii. Stefan cel Mare nu lua prizonieri si asta se datora nu atit razbunarii, cit factorilor de inspaimintare a dusmanilor, dar si factorilor economici, de a nu trebui sa ia din soldatii de pe front ca sa-i transforme in gardieni de prizonieri.

Sa nu uitam, de asemenea, ca Voievodul lupta cu invadatori care l-au atacat, citeodata, chiar simultan, din 3 parti si au fost veniti de la 7 natiuni, ca sa atace pe pamintenii români din Moldova. insa Stefan cel Mare n-a facut moarte de oameni nevinovati si nici n-a fost un sadic; folosea executarea invadatorilor si pe a tradatorilor ca arma de aparare si atit. Stefan s-a luptat si cu boierii mai slabi, care cereau predarea Tarii strainilor in schimbul mentinerii confortului si a privilegiilor lor, insa poporul in mare, l-a judecat prin prisma luminii crestine si Biserica l-a declarat Sfint din motive bine intemeiate, atit istoric cit si spiritual. Desigur ca si Stefan cel Mare a gresit, ca om, citeodata, insa ca Voievod si ca Aparator al neamului românesc n-a gresit niciodata! in privinta greselilor omenesti Dumnezeu l-a iertat; in privinta meritelor ca domnitor si crestin, poporul românesc si Biserica l-au sanctificat.

Maria Sa a dus si o viata predominant religioasa si crestineasca de-a lungul intregii sale vieti. Acesta este Voievodul Sfint Stefan cel Mare: OM credincios, OM milostiv, OM postitor, OM rugator, neintrecut patriot român.

Românii l-au simtit ca pe un parinte, si cind si-a dat obstescul sfirsit, a fost doliu national, dupa cum bine spun si versurile: "Plinge dealul, plinge valea, pling padurile batrine, si poporul - in hohot plinge, «Cui ne lasi pe noi stapine?»".

Paradoxul este ca in ciuda numeroaselor lupte duse contra invadatorilor de-a lungul deceniilor sale de domnie, arta pictoriala sacra, metalurgia, textilele, si arhitectura, au fost dezvoltate de românii din Moldova la culmi care mai inspira si astazi lumea intreaga si care a dus ani de-a rindul la obtinerea a prestigioase premii acordate de diferite state europene, cit si de catre organisme americane, in particular minastirilor si bisericilor din Bucovina. De fapt, arta bisericeasca româneasca a avut o "renastere" pe timpul marelui domnitor, pentru ca portretele sfintilor parinti, ascetici in arta anterioara, medievala, au dat loc in biserici portretelor frumoase de oameni reali, in costume folclorice românesti, in cadre românesti si pedepsind pe adevaratii tartori ai timpului, turcii, chiar in ilustrarea bisericilor. Astfel, de la notiuni mai abstracte, atit biblice cit si filozofice, cu care credinciosii se conectau mai greu, s-a trecut in ilustratia bisericilor românesti, la notiuni reale, nationaliste si autohtone, de prezentare a oamenilor si a sufletului românesc crestin, in toata frumusetea si meritele lor. Biserica Româneasca a continuat sa inspire crestinii, insa de asta data in mod indulcit, mai pozitiv si mai in ton cu spiritul neamului. Voievodul Stefan cel Mare si Sfint este, pur si simplu, unul dintre MARII OAMENI AI LUMII.

intrebare: Ati reusit sa condensati 500 de ani românesti in acest tribut miscator inchinat Marelui Domnitor Viteaz si Sfint. La poarta acestui jubileu, cum vedeti, in contemporaneitatea noastra, fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, reflectat in realitatea noastra ?

I. P. S. Sa Pimen: in ziua de 2 iulie a.c., va veni multa lume la Putna ca sa-i aduca un bine-meritat omagiu Domnitorului Stefan cel Mare. in primul rind, va veni marea masa a oamenilor care l-au inteles si il iubesc pe marele nostru sfint. Acestia sint constienti de enormul aport al Voievodului Stefan cel Mare la istoria neamului românesc. Vom avea o rememorare a cine a fost si ce a fost fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, si vom inalta rugi pentru intercesiunea acestuia in favoarea mult patimitului neam românesc. Vor veni si fratii si surorile noastre de neam din Nordul Bucovinei si Basarabia, compatrioti români carora li se spune in secolul XXI ca sint un alt neam si ca vorbesc o alta limba decit neamul si limba României. Vor veni si oameni care vor incerca sa cistige capital politic prin asocierea lor cu asemenea eveniment, desi altfel, poate lucreaza si gindesc contra intereselor neamului românesc.

Sigur ca va veni si clasa politica, guvernul, Parlamentul, presedintele. Sint bineveniti. Pe acestia insa ii consideram datornici lui Stefan cel Mare. Ei trebuie sa-si ceara iertare Domnitorului ca n-au facut ceea ce ar fi trebuit sa faca, adica unificarea completa a neamului si ingrijirea potrivita a bunurilor manastiresti lasate de Stefan cel Mare posteritatii. Bunurile bisericesti, de exemplu, paduri si ogoare, furate de comunisti in 1945, nu ne-au fost retrocedate nici pina in ziua de azi; in schimb, sint folosite in chip mafiotic s-au lasate in depravare, de catre comunistii de "ieri", care sint occidentalii de "azi" de la putere.

Incheiere: Prea Sfintia voastra, va multumim pentru candidul si miscatorul interviu! Mult succes la aniversarea domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna!

Gabriel Gherasim, New York





In ultimile 30 zile In ultimile 90 zile In ultimile 180 zile In ultimile 365 zile ---------- In 2004 ---------- In toate numerele
[ Optiuni ]




Arhiva

Redactia

Link-uri

#17613 (raspuns la: #8637) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. Paianjen - de RSI la: 15/07/2004 21:40:54
(la: De ce sexul in public e dezaprobat?)
"Cu toate astea NU am propus sa fie inchise, dar nu am fost de acord cu decizia de a le inchide."

- Cum adica?..."

Scuze, greseala de batut la keyboard. Am vrut sa spun ca am fost de acord cu decizia.

"SI CE DACA?! Asta este latura "negativa" a democratiei: dreptul EGAL la opinie al antisemitilor, prostilor si incultilor... "
Iar daca injuraturi si calomnii, ca despre asta era vorba, reprezinta in ochii tai exprimarea libera a unor opinii este dreptul tau inalienabil sa gresesti :-)...dar vorba academicianului Grigore Moisil: Nu abuza de dreptul asta! Apoi, situl asta nu-i al meu si nici al vostru, e al lui Daniel Racovitan in veacul vecilor (chiar daca nu-i Moldova !!!) si daca el decide o anumita politica cei ce nu-s de acord pot sau sa se supuna cu protestele de rigoare sau sa faca ce zici tu : logoff. Si cu asta chiar am terminat acest subiect. Iti las tie placerea sa ai ultimul cuvant


#17908 (raspuns la: #17857) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Alice tatã... - de AlexM la: 19/07/2004 17:43:41
(la: Sechele)
.. ieshti de prin zona Buzau spre Moldova sau de unde esti? Prea folosesti cuvinte care-mi amintesc de graiul meu aflat la granita dintre Prahova si Buzau:-)))


Alexm
Mai fata de la Moldova - de Mary la: 22/07/2004 12:29:43
(la: noi minus doi)
Care de atitea ori ne uimesti cum amesteci tu cuvintili ...de altfel stiute de toti dar noi trecem pe linga ele fara sa le simtim si ele fara sa ne trezeasca.....
Nu numai ca mi-a placut poezioara ta dar am uitat sa respir pina la sfirsitul ei....
(hihihi!) :}}}}}}}} - de enigmescu la: 05/08/2004 09:28:48
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
pe cuvantul meu de hermafrodit la minte ca ma distrez copios!!! ssst, sa nu zici la nime', ca astia is in stare sa se-mbete de bucurie la auzul vestii.
tot la fel de sincer ca si Domnita afirm aci, asa ca sa auda toata lumea, ca n-o urasc si nu-i port pica pt. nimic. pot zice chiar ca-mi place cum scrie si-si enunta ideile. iar in numele adevarului zic cu mana pe inima ca de la inceputul discutiei acesteia care a degenerat oarecum, am incercat sa o provoc la un dialog mai amplu. din nefericire, asta probabil ca sa nu mai fiu asa mandru, "gospodarirea" s-a produs cam ca la nivel de CAP. asa ca recunosc ca am ratat o buna ocazie de-a-mi intari doctrina de partid. eh, o sa-mi pun cenusa in cap si-o sa ma imbrac in sac si-oi manca numa' o coaja de pane pe zi da' tot nu ma las pana nu pun la punct ce-am inceput.
acuma referitor la...vecine..., de unde ai scos-o pe aia: "cum ai recunoscut deja ca ai facut-o, si-anume printre 'vecine'"? bre femeie, io nu m-am dus la vecine, cel mult la Wecinul Costica! :} ce ti-am zis aclo o fo' numa' referitor la divertisment: dans, joc..., nimic altceva. e adevarat ca am invatat jocul popular si dansul direct pe la nunti cerand celor mai cunoscatoare sa ma invete si pe mine. mah da prost mai sUnt, am crezut ca intelesasi substratul de ozon subtiat. nu-i nimic, poate data viitoare.
cu varsta am nimerit-o, zau asa, ca exact la 30 ma gandeam, nush de ce. poate finca si io mi-s de tot atata vreme sub soare. da' daca chiar vrei sa-mi raspunzi la o intrebare care ma chinuie zi si noapte, de nu mai am nici somn si nici liniste, poate-mi zici de prin care parti esti (pare ca de prin Moldova...). daca e asa atunci ai circumstante atenuante si te pup pe urechiusele tale cu cercei din canepa rosie, luati-as pielea-n bat!... :}}}}}}}}}}}} ah, incearca numa' sa raspunzi la asta ca-ti arat io tie unde o-ntarcat mutu iapa si surdu o pus closca pe motan. aghia astept. toparlanu' di mini, cum di mi si perindi tati pin fata ochilor ca la cutia ceia di-i zic aistia televi'zor bre... auzi tu, sim' zici ea mii ca rata-mpungi si corcodusu' face...cu ochiu. ie n-o vazut filmu' "plutea o manga pi Siret", sau asela "moara cu zaruri"... mai are di mancat o tir' di maliga.'
hai, tati celi buni, ca celi reli le-am pus la co...dos.
just me
#19065 (raspuns la: #19061) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mai, jay - de Alice la: 05/08/2004 13:49:05
(la: De ce simt femeile nevoia sa fie sexy?)
io as zice ca mai intai tre sa fie sexy ...si dupa aia, daca-i disteapta, nu-i pacat!:)))))

numa' sa nu sara calu' ... haida, nici prè disteapta nu-i cazu'!!!

cum se zice pe la mine pin moldova: " tati fimeili si fii curvi, numa' muma, sora, nevasta si fi-mea nu!"
si daca s-o putea si mama sa fi fost fecioara ... va sparg, ce fericire!

du-te bre, d-acilea, cu bucataria ta cu tot.
n-ai auzit de restorant?

in rest locu' ala cu aragaz si hota ii pentru jocuri ...:("vai, iubitule, am borcanu asta de bulion si asa de greu se desfaceee ... nu vii tu ... ca tare mi-i dor de-o vorba la urche si-n trei secunde nu mai stii de ce ti-i foame!")
rusine, alice, ce porcovanca esti azi.
de la ploaie, drajilor, numa' de la ploaie!



#19085 (raspuns la: #19072) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
2min18' - de cammie la: 08/08/2004 21:17:21
(la: Muzica)
planeta moldova - la redactie

e mai mult o gluma obscena ;) chiar daca e f scurta , nu va dau versurile in ruptul capului ( as avea probleme cu admin-ul ) :)

acum a inceput Orishas feat. Heather Headley - Represent , Cuba ( soundtrack Dirty Dancing 2 ) . Super , pe bune !
metoda comparata - de enigmescu la: 10/08/2004 05:47:33
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
eh, inca o gaselnita de moment. ai luat literal ceea ce era de inteles literar. "e usor a scrie versuri cand nimic nu ai a spune"... si te-ai bagat la fel ca "sora" ta geamana unde nu-ti fierbe olita. e treaba mea cum si ce vorbesc cu altii. esti si tu purtatorul de cuvant al Alicei?
nu vezi mai departe de lungul nasului tau. bagi masinatiuni peste tot, vorbesti de masti si te sprijini pe aceasta scotandu-mi niste pasaje din contexte diferite... ce sa mai imi bat capul cu tine, esti un chinuit si impotent mental. nu stii sa faci diferenta nici macar intre piciorul tau stang si cel drept. poti sa-ti iei capul si sa joci fotbal cu el.
da, reafirm ce am afirmat: "apreciez usurinta cu care te deschizi fata de noi, in majoritate niste straini pt. tine, si faptul ca incerci sa-ti expui parerile trecute doar prin filtrul propriilor experiente. ai un "curs" lin al expunerii si asta te defineste". asta nu inseamna ca apreciez CONTINUTUL ideilor lui. am apreciat stilul si curajul lui de a vorbi deschis, nu si ordinariile insirate acolo. pt. mine sunt fapte nedemne de conditia de om integru si ca atare el/ea nu este unul dintre acestia. dar daca el este o "ea", atunci lucrurile sunt usor de explicat si tot ce a scris pana acum sunt numai povesti nemuritoare- ca tot s-a laudat ca e un Creanga modern. sunt povesti inventate de o artista... cand am mai auzit ca merge prin bisericile din Moldova sa vada arta... s-o creada mnealui ca arta asta s-a facut in afara credintei, asa cum tu crezi ca ce faci aici se cheama lucru in slujba credintei.
bafta si...insir-te margarite!
just me
#19481 (raspuns la: #19479) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
gabi.boldis si independenta - de AlexM la: 10/08/2004 19:51:52
(la: Ce parere ai despre administrarea autonomica regionala?)
Gabi, celor care vor un Ardeal separat vreau sa le spun numai un singur lucru:
-pentru unirea Ardealului cu România au fost zeci de mii de vietsi care au fost sacrificate sau s-au autosacrificat.

Pentru cei care doresc un Ardeal separat, ii intreb:
-cati dintre cei care vor asta sint dispusi sa se sacrifice pentru a rupe ce prin sânge s-a unit?

Daca acei extremisti sint de acord sa se sacrifice, eu unul sint de acord. Ii las pe toti extremistii sa se sacrifice si sint curios daca Ardealul o sa aibe chef sa fie separat:-))

Lasand gluma la o parte, o incursiune istorico-geografica ne spune ca Ardealul a avut nevoie intotdeauna de Moldova si de Tsara Româneasca. Chiar si in timpul dominatiei Ungare si Austro-Ungare, contractele cu Tarile Române stipulau ca o necesitate vitala schimbul comercial cu Tsarile Române precum si o multsime de alte facilitati pentru a permite existentsa sa ca regiune autonoma. De fapt, chestiunea se poate vedea sin in razboaiele dacice unde s-a luptat pentru a avea sub contrul iarasi Campia Olteniei si a Muntenie precum si campia Tisei. Intre cele doua razboie daco-romane, putini stiu ca a fost un alt razboi al Dacilor impotriva Iazigilor. Decebal, chiar ieshind cu un ochi pocit dintr-un razboi, a trebuit sa se duca sa le dea la cap la Iazigi care intrasera in campia Tisei pentru ca partea aceea de campie era indispensabila oierilor din munti. Eh.... e vreama moderna? Faceti voi Ardelul separat ( cei care vor sa faca) si dupa aia sa nu va mirati de consecinte. Da de ce nu va puneti energia in unirea tinutului Herta, Basarbia, Insula Serpilor sdin nou cu România? Ca aia sunt saraci, de aia?
Hai sa va zic opinia mea aici. Exista patru variante de a fi ca popor:
-mic si bogat
-mic si sarac
-mare sarac
-mare si bogat
Dintre astea 4, cea mai buna varianta este "mare si bogat", dar cea mai proasta, zãu, cea mai proasta varianta este "mic si sarac".

Cu stima,

AlexM
#19511 (raspuns la: #13146) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Nici unul". Bingo! - de AlexM la: 13/08/2004 22:24:25
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
OmuletsulGoma zise ca nu-i nici un argument care ar spune ca nu a existat omul Isus. Adica Dumneata faci numai pe Gica Contra din principiu nu de altceva (vis a vis de "nu accept opinii incetatsenite decat dupa ce m-am convins ca au o baza reala).
Interesant este cum se doreshte a se aduce o baza reala pentru existenta unui om care s-a nimerit sa devina un simbol. Cinte ti-a zis ca a existat Dragos care a "descalecat" in Moldova? E o legenda populara, deci "gura lumii" la fel ca si cu creshtinismul. Uite ca si ala e amintit o data prin cronicile Ungare. Deci avem si in acest caz "gura lumii" ca in povestea cu Isus dar si o sursa istorica, tot ca in povestea cu Isus.
Eu nu vaz ratiunea a nega existenta unui om chiar daca intsleg negarea mitului creshtin cu nashterea din minuni cu varza , ratinginirea, impartirea marii in doua, precum si "te scoala Lazare si mergi" cum era pe aici un topic..De fapt negand existenta omului Isus ce vrei sa dovedesti prin asta? Ca oamenii cred intr-un basm, intr-un mit? Dar asta nu e nimic nou, asta e adevarat. Ca avem o religie de imprumut? Asta e adevarat, nu e autohtona, desi religia autohtona si ea tot in nemurirea batea, ca de fapt in toate religiile, inclusiv la vechii greci unde cei buni se duceau in Campiile Elizee dupa moarte iar cei rai se duceau la taica Hades.
Io de fapt ma intreb de ce a prins crestinismul si cred ca a prins nu prin "nemurire" ci prin faptul ca a cautat sa arate ca oamenii sint egali intre ei si ca a dat speranta celor vai mama lor ca daca nu au pe lumea asta, o sa aibe ceva pe lumea cealalta. Haben, haben, haben, to haven to have, to have, a vea , a avea, a avea... mereu aceasi chestie care constituie motorul zadarniciilor noastre. In fond, daca nu ar fi Isus, am crede in altceva si tot am crede. Pentru ca omul are nevoie de mituri pentru a-si alimenta saracia aia care se numeste speranta.

Cu stima,

AlexM
#19744 (raspuns la: #19740) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
opinia din Polonia - de filek la: 16/08/2004 00:36:54
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Nu de multa vreme de acuma in Polonia a aparaut cartea lui Stasiuk titulata "Calatorind la Badabag" - cartea este manifestul dragosteiei fata Romaniei contemporane. In Polonia, in jurul cremei tinere, Romania a devenit o destinatie turistica nebanala, rafinata, pentru individualisti cei vreau "ceva mai mult". Fara indoiala Romania este cea mai frumoasa si adevera tara Europe de Est, este un loc la care nimeni n-a construit nici o metafora si cind tu te duci acolo trebuie sa-l folosesti pe creierul tau, este locul pentru omanei cu ambitie estetica, mentala, orice.

Nu se aude ceva asa prea frecvent din gura unui Roman. E rar. De ce ? De ce noi, Polonezi, apreciam asta si Romani nu ?

Eu sunt Polonez si am locuit in Romania numai 8 luni, in Cluj-Napoca, atunci limba romana mea a ramas pe nivel jos si elementar, scuzati-ma atunci, posibil ca sun copilaresc sau pompatic.

Asta ce-i cel mai mare socul pentru mine este mentalitatea Romanilor in virsta mea: fiecare vrea sa plece. Si energia cu care vorbeste despre faptul aceasta are ceva din patologie. Evident plecarea pare telul principal Romanului dupa facultate: daca ai reusit sa pleci inseamna ca ai un succes de viata. Ce paranoia. Ce jenant. Emigratie a devent un snobism cel mai ieftin.

Eu locuiesc in tara unde somaj este circa 30 % (in general 3 ori mai mare dacit in Romania), unde salariu mediu este 150 % - 200 $, unde preturi sunt extrem de piperate, unde climatul este crud si legume arat jalnic. Romania pentru mine, ca si pentru alti Polonezi, este tara de minune, tara unde tot are gust, miros, unde s-a conservat asa de mult bun, tara cu culori. De fapt exista numai una-unica problema: Romani, Romani tineri - daca ei au fi fosti coscienti de ce valori au in de mina ! Romani au mai, mai , mai mult decat Polonezi dar noi, avind putin, cumva apreciam asta fara "prostituindu-ne" mental. Cind vorbesc cu Romani dupa ceva de timop am sensatie de vomitare: aceasta melodie de emigratie mai devreme sau mai tirziu face un acoperis de tot restul si dupa este ca una catarina: vreau sa plec, vreau sa plec, vreau sa plec. Dezgustator.

In Polonia este mare voga la Romania acum. Pentru noi satele din Ardeal sau Moldova arat ca luate din basme. Polonia ca o tara este trista, montona, gri si cu climatul depresiv.
Eu, ca si citva prieteni mei, astept pana Romania va intra in EU sa vind imi garsoniera si sa ma mut in Romania.
#19840 (raspuns la: #17276) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
o sa ma intorc.. - de Jay la: 17/08/2004 20:31:35
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)

...in 2008,dupa ce Romania va fi integrata in CE sau in MISA
( Daca Bivolica o sa traiasca pana atunci,o sa faca un partid si o sa
imparta vibratoare si bile de placere, inainte de alegeri si o sa integreze
toate femeile la el in...p..artid)

Acum putina seriozitate, nu cred ca exista cineva care a trait
in Bucuresti,cel putin si sa nu se simta bine cand il viziteaza
din nou.Eu cand vin in Romania, de la tara de la mine,ma simt bine, mai vad si eu un Porshe pe viu, un Mercedes ultimul strigat.Ma intreb,fratele meu ce multi afaceristi in Bucuresti.Ca la un salariu mediu de 150 euro
pe luna nu poti sa te atingi nici macar de o masina de 20.000 euro.
Romanul nu s-a nascut poet dar si bisnitzar,dupa numarul de masini
ultimul strigat din Bucuresti.Cred ca a doua zi dupa ce apare un nou model de Porshe,il vezi pe soselele Bucurestiului cu un parvenit la volan.
Si mai vezi tzatze grasane in jeepuri Cherokee si in Volvo de parca
au sarit de la muls vacile direct in jeep.Sunt doar invidios, bineintzeles.
Inainte de revolutie,scoteam o guma de mestecat si un Kent,toata lumea din jur ma considera un boier.Acum ,cine se mai uita la pantofii mei de piele, made in China? Lustruiti ? Nimeni.Lumea in Bucuresti e mai bine imbracata ca la Paris.Sa mori de foame dar sa ai tzoale la moda.
Sa mai zica cineva ca Revolutia nu a adus progres.
Pe scurt,Romania va fi pe calea cea buna, cand salariul mediu va fi 1500 de euro,adica peste 2000 de ani.Romania va fi o tzara cunoscuta in lume nu doar datorita unor baietzasi din Moldova care canta: maya hu,maya ho,maia hi hi...si niste versuri relativ in romaneste .

Zambetele,de ce au disparut zambetele de pe fetzele romanilor? Asta e problema. Vai de tzara in care multi oamenii vor prefera sa stea la inchisoare doar din cauza ca acolo au ce manca si unde sa doarma.

Romania merita un viitor bun.Dar deocamdata nu se vad aia care dau dovada ca sunt in stare sa il ofere.Nu o spun eu, o spun ziarele romanesti de pe internet.:-)

Eu am nostalgie fata de Romania si mereu am sa tin la fotbal cu echipa Romaniei ,la Olimpiada cu sportivii romani ,etc..etc...

Oricum,fotbalistii sunt noii voievozi. Si ei aduc,din cand in cand,un pic de bucurie maselor,ca prea multa nu au.

Hai salut.





Model de autonomie autohtona - de (anonim) la: 24/08/2004 17:20:00
(la: Ce parere ai despre administrarea autonomica regionala?)
Cum ar arata Romania regionalizata:
Romania este formata din cele 8 regiuni istorice plus Bucurestiul, oras regional: Banat (Timis, Caras Severin), Bucovina (Botosani, Suceava), Crisana (Arad, Bihor, Salaj), Dobrogea (Tulcea, Constanta), Moldova (Iasi, Neamt, Bacau, Vrancea), Muntenia (Prahova, Arges, Teleorman, Calarasi, Ialomita, Dambovita, Giurgiu), Oltenia (Olt, Dolj, Gorj, Mehedinti), Transilvania (Cluj, Bistrta-Nasaud, Harghita, Covasna, Mures, Sibiu, Hunedoara). Daca sunt judete care le-am uitat, poate va aduceti voi aminte si le incadrati intr-o regiune. Prin comasarea acestor judete impreuna, putem sa regionalizam Romania, pentru ca pentru a regionaliza o tara, toti oamenii care intra intr-o regiune trebuie sa aiba ceva in comun, o istorie, o vorba. Iar capitalele ar fi urmatoarele: Banat - Timisoara, Bucovina - Suceava, Crisana - Oradea, Dobrogea - Constanta, Moldova - Iasi, Muntenia - aici sunt mai multe posibilitati: Ploiesti, Pitesti (sau vreun oras care are mai are importanta pentru aceasta regiune), Oltenia - Craiova, Transilvania - Cluj. Toate comunele si orasele sunt autonome. Adica trebuie sa se descurce din ce produc. 25% din bani se duc spre bugetul regiunii, iar 10% se duc spre bugetul consolidat de stat. In asa fel, unele orase sau comune, pot sa ceara bani de la regiune pentru anumite proiecte iar regiunile pot sa se ocupe de drumuri, de sanatate, educatie, asistenta sociala si autoguvernare. Ce ramane in slujba guvernului central este apararea, politica externa, si trasarea anumitor directii in sanatate si educatie si in agricultura. Localitatile mai mari vor avea politie proprie, iar in comune vor fi trimisi politisti de la politia regionala. Va exista si o politie nationala, un fel de FBI ca sa intelegeti mai bine, care se va ocupa de cazurile foarte grave. Regiunile vor fi reprezentate in guvernul central de senatori si deputati, dar vor avea dreptul sa-si aleaga guvernatorul sau prefectul. In acest fel capitala ar ramane Bucurestiul, ziua nationala ar ramane 1 Decembrie, imnul national ar ramana Desteapta-te romane.
Sa nu uit, fiecare regiune, va avea dreptul la stema si steag propriu, la fel ca si fiecare oras.
Ce ziceti de acest model de regionalizare?
Petry Abrudan, Oradea
#20256 (raspuns la: #19652) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nicu. orsova - de (anonim) la: 26/08/2004 18:17:18
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
daca ati mers spre clisura Dunarii ,de la Moldova Noua pana INSPRE SUD DINCOLO DE CALAFAT,DAR PE MALUL SARBESC O SI CHIAR IN BULGARIA O SA VEDETI CA OAMENII DIN ACEASTA ZONA TOTI SE CONSIDERA VLAHI, CHIAR DACA NU MAI STIU ASA BINE ROMANESTE SAU ARMANESTE,EI STIU CE RADACINI AU SI NU LE VOR UITA NICIODATA,NUMAI CA STATUL ROMAN NU PREA FACE MULTE PENTRU EI.
#20411 (raspuns la: #16737) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din TRICOLORUL - de anita47 la: 27/08/2004 05:12:53
(la: O CATASTROFA NATIONALA: 23 AUGUST 1944)


Cum se da o lovitura de Stat

Presa scrisa si cea vorbita, îndeosebi Televiziunile, s-au întrecut în ultimele 2-3 saptamîni sa publice ori sa transmita diverse comentarii si materiale despre faptele petrecute în urma cu 60 de ani si care, se stie prea bine, daca pe plan intern au avut multiple consecinte grave si daunatoare, in schimb, pe plan european, au influentat decisiv evolutiile ultimei faze a Razboiului Mondial din 1939-1945, mai ales în spatiul Europei Eat-Centrale. Pentru ceea ce a urmat, pe plan politico-diplomatic, militar, economic si psihologic, s-a avansat de catre istoricii si comentatorii militari - defel exagerat - comparatia cu “un nou Stalingrad”. Dar, asa dupa cum s-a observat, întemeiat, adeseori, locul istoricilor în dezbaterile din ultima vreme l-au luat nespecialistii, care au venit cu propuneri, sugestii si scenarii, care de care mai traznite, contribuind în fapt, si mai mult, la… îndepartarea, decît la apropierea, zilei de 23 august 1944 de constiinta publica. Este adevarat ca scopul scuza mijloacele, dar mistificarile nu-s oricum îngaduite, ci, de regula, sanctionate. Dar sînt atîtea motive pentru o revenire asupra desfasurarii exacte a episodului cardinal - arestarea Antonestilor - revenire oricînd binevenita si, cu totul, pe placul cititorului. in temeiul investigarii memorialisticii ramase de la principalii “actori” ai dramei, dupa analiza documentelor si coroborarea infor-matiilor transmise, la 23 august 1944 au intervenit urmatoarele derulari esentiale: atunci, în epicentrul evenimentului (Palatul Regal din Calea Victoriei) s-au aflat cel putin 30 de persoane, care, ulterior, au depus marturii, verbal ori în scris. Calitatea surselor, în functie si de aceea a oamenilor, difera si, din aceasta cauza, valoarea probelor de care dispunem este cu totul inegala. O sursa (Ioan de Mocsonyi-Styrcea), care ar fi trebuit sa fie de o mare calitate, avînd în vederea rolul si locul personajului în anturajul Regelui Mihai I, se dovedeste (asa cum, de altfel, s-a dovedit si individul, care în perioada 1947-1963 a ravasit închisorile comuniste) execrabila, deci inutili-zabila; alte surse sînt aproximative, atestînd clar dorinta autorilor de a-si afla un post marcant în desfasurarea faptelor (în ordine: D. Damaceanu, Emilian Ionescu, C. Sanatescu - asadar, toti militari); nu lipsesc probele dezinhibate (Lucretiu Patrascanu, Bellu Zilber), nici cele dezlînate (Emil Bodnaras, C. Agiu), si nici altele fardate sau voit studiate (Regele Mihai, diplomatii de la Curte). În categoria, rara, a marturiilor sistematice si precise le includem pe cele datorate lui Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gh. I. Bratianu, Mihai Antonescu, Grigore Gafencu, Gh. Barbul s.a., iar în aceea singulara, dar, concret de exceptie, cuprinzînd numai relatarile, declaratiile si recunoasterile prompte si exacte, unele chiar adnotate (chiar daca în închisoare), care rezista tuturor “intemperiilor” scurgerii timpului si, deci, confruntarilor, se înscriu toate materialele care poarta girul Mare-salului Antonescu. Faptul nu este întîmplator, de vreme ce, în 1944-1946, fostul Conducator era, netagaduit, cel dintîi interesat de aflarea si afirmarea adevarului. Este un element remarcabil si recomanda precis izvoarele de la care, în ana-lizele noastre, trebuie sa pornim si trebuie sa ne si reîntoarcem! Dintre sursele care poarta semnatura Mare-salului, distingem 3 de o valoare exceptionala: 1) documentul intitulat “Însemnari din celula”, asternute într-o agenda din 1930 a Regelui Carol II, chiar în seara demiterii (aproximativ între orele 21 si 23); 2-3) detaliile furnizate de I. Anto-nescu la interogatoriile conduse de Avram Bunaciu, în 15 si 20 aprilie 1946, în cadrul pregatirii procesului “marii tradari nationale” din 6-17 mai 1946. Nemultumit de textul interogatoriului, din 15 aprilie 1946, pe care ex-Maresalul l-a revazut si corectat cu acribie, la 20 aprilie 1946, anchetatorul Avram Bunaciu l-a chemat pe detinut la un nou interogatoriu, din care extragem urmatorul fragment, care, juxtapus textului amintit al “Însemnarilor din celula”, ne ofera, cu siguranta, descrierea cea mai completa si veridica, exacta a desfasurarii audientei istorice de la Palat din 23 august 1944 (aproximativ între orele 15,15 si 17,30). Sa parcurgem acest text: “Mergînd la Palat (în dupa-a-miaza de 23 august 1944), l-am gasit pe culoare pe d-l Mihai Antonescu si am mers împreuna la Rege. Am vazut în curte tancurile pe care mi le ceruse sa se apere de nemti. Tevile erau îndreptate spre casa. Atunci, în fata lui Mihai Antonescu si Sanatescu, i-am spus ca nu mai e nimic de facut si ca asteptam numai un raspuns de la d-l Clodius si scrisoarea partidelor politice. Sanatescu se scoala si spuse: “Vi le aduc eu”. Regele a iesit din camera si dupa o jumatate de ceas s-a reîntors cu un pluton de soldati din garda Palatului cu revolverele în mîna. Surprins, am spus: “Ce înseamna aceasta, Majestate?”. În timpul acesta m-a luat de coate un maior (Anton Dumitrescu) pe care l-am facut “misel”. Lui Sanatescu i-am spus: “Nu ti-e rusine, d-tale, om batrîn, sa-l pui pe Rege, un copil, sa faca astfel de lucruri neuzitate?”. Dupa ce Sanatescu mi-a spus: “Sînteti arestat fiindca nu ati vrut sa faceti armistitiu” si i-am raspuns “Cum îndraznesti sa afirmi ca nu am vrut sa fac armistitiu?”, Regele a trecut în alta camera. Dupa aceasta Sanatescu a facut semn soldatilor sa ne scoata (din “Salonul Galben”). Am fost bagati într-o casa de fier în care-si tinea (presupun) d-na Lupescu bijuteriile. Era o încapere mica, lipsita de fereastra, fara scaune. Am stat pîna la 4, cînd a venit d-l “Ceausu” care ne-a dus într-o casa de la pe-riferie (în Bucuresti), unde am stat 8 zile (pîna 31 august 1944), cînd rusii ne-au ridicat si dus la Moscova”. Ce se desprinde, în mod sigur, din textul retinut? Neputînd cuprinde totul, voi proceda selectiv, retinînd esentialul, surprinzînd mobilul faptelor întîmplate. La 22-23 august 1944, Anto-nescu luase ferm decizia de-a încheia armistitiul cu Natiunile Unite, lucru comunicat si, deci, foarte bine cunoscut complotistilor. I. Antonescu fu-sese rugat de fruntasii partidelor istorice (Iuliu Maniu, Dinu Bratianu, I. Mihalache, Gh. I. Bratianu, C. Titel Petrescu) sa conduca el operatiunea de semnare a armistitiului. Pîna atunci, Maresalul fusese ferm convins ca retragerea României din Axa si semnarea armistitiului trebuiau rea-lizate numai dupa avertizarea lui Hitler (de altfel, în seara lui 22 august, revenind de pe frontul din Moldova, el i-a solicitat trimisului lui Hitler, Carl Clodius, aceasta pre-tentie, precizîndu-i ca astepta raspunsul înca 24 de ore, pîna la 24 august 1944, orele 18,00). Dar, în clipa în care, la Snagov, în 23 august 1944, aproximativ la ora 11,00, Ion Antonescu a cazut la întelegere cu Gh. I. Bratianu, în prezenta lui Mihai Antonescu, vice-presedintele Consi-liului de Ministri si titularul Exter-nelor, ca istoricul sa-i aduca o “scri-soare de garantie” semnata de liderii politici, în sensul ca ei erau de acord cu conditiile dure ale armistitiului (cedarea provinciilor istorice din Est în folosul URSS), din acel moment, asadar, Maresalul s-a declarat dispus sa nu mai astepte “acordul” lui Hitler. De “scrisoarea de garantie”, Anto-nescu avea nevoie pentru vizita anuntata telefonic la Palatul Regal pentru ora 15,00. Istoricul se angajase ferm sa aduca documentul pîna la ora 15,00, dar, nefiind posibil, s-a deplasat la Presedintia Consiliului de Ministri din Bucuresti, în jurul orei 15,00, si i-a facut cunoscut lui Mihai Antonescu acordul deplin al liderilor istorici, urmînd sa prezinte “scri-soarea de garantie” în cursul serii, pentru a fi difuzata prin radio. Putem presupune ca Mihai Antonescu nu l-a înstiintat imediat pe Maresal asupra acestei comunicari, dat fiind, probabil, ca avea s-o faca la Palat, unde aveau sa se întîlneasca în minutele urmatoare la rege, unul (Mihai Antonescu) ajungînd mai devreme, iar celalalt (Ion Antonescu) cu oarecare întîrziere. În adevar, Mihai Antonescu s-a întîlnit cu Regele si cu C. Sanatescu, pret de 20 minute, timp in care le-a expus “desfasurarea de forte”, precum si intentia de-a zbura la Ankara pentru a negocia cu Aliatii, mai ales ca, în 22-23 august 1944, facuse 4 interventii diplomatice oficiale si urgente prin Ankara. Regele l-a rugat pe ministrul de Externe sa ramîna în Palat, revenind o data cu Maresalul, cînd acesta avea s-ajunga în Calea Victoriei. Aceasta pauza de circa 30 de minute, care s-a ivit întîmplator ori a fost “dirijata”, avea sa le fie fatala Antonestilor, si iata de ce, pentru ca: Regele, întîlnindu-se în rastimpul ivit cu colaboratorii sai, în biroul sau de lucru din Casa Noua, a fost sfatuit de complotisti sa-l preseze pe Maresal sa semneze numai-decît si imediat armistitiul; numai ca ex-Maresalul nu era omul - nici chiar în acele momente cruciale - care sa asculte recomandarile Suveranului, un “copil”, cum l-a calificat de altfel în cursul întrevederii, iar aceasta pentru ca în problema armistitiului Conducatorul avea deja planul sau si n-a admis sugestiile venindu-i din partea “cuibului de vipere” de la Palat. Din aceste contradictii si presupuneri false ori reale avea sa rezulte, putin dupa ora 17,00, ares-tarea Antonestilor! Numai ca, în vre-me ce Regele si echipa sa, complet nepregatiti, apreciau ca era suficient ca sa se anunte prin radio arestarea Antonestilor si întoarcerea armelor, Aliatii, in frunte cu SUA, URSS si Marea Britanie, s-ar fi grabit - iluzie desarta - sa-i ofere României Armis-titiul, si asta în cele mai bune con-ditii! Or, se cunoaste prea bine, nu avea sa fie nicidecum asa. N-a fost admis nici un armistitiu, iar presa internationala (“The Times”, “The New York Times” s.a.) de a doua zi (din 24 august 1944) s-a limitat sa vorbeasca despre capitularea Româ-niei, care, efectiv, se produsese. În ceea ce-l priveste, I. Antonescu urmarea, dimpotriva, sa se încheie efectiv un armistitiu, ale carui consecinte, mult mai favorabile sau, oricum, altceva capitularii, de genul celei pregatita de complotisti, ar fi fost, incontestabil, favorabile tarii si natiunii. RECAPITULARE SI CONCLUZII: În acest fel, în dupa-amiaza de 23 august 1944 au ajuns Anto-nestii la Palatul Regal din Bucuresti. Era PENTRU PRIMA SI ULTIMA DATA, Conducatorul Statului Român fiind dispus, în fine, sa încheie armistitiul cu Aliatii, desi, în conditiile concrete ale desfasurarii audientei la Rege, nu a marturisit aceasta, dimpotriva. Existau toate premisele si sansele de succes, mai ales ca Maresalul acceptase acest lucru, iar liderii partidelor “istorice” îi garantasera concursul. Complotistii trebuiau sa se decida: ei vor merge cu ori fara Maresal, iar, daca era asa, cum ei preferau de atîta timp, adica fara Maresal, atunci pentru ei cuvîntul de baza la ordinea zilei devenise, firesc, RAPID, CU ORICE RISC sI INDIFERENT CUM, dar Antonescu nu trebuia lasat sa pregateasca si sa semneze, EL, armistitiul! Prin urmare, chiar atunci, în 23 august 1944, trebuia sa se produca ceea ce complotistii planificasera, initial, pentru 26 august 1944: ARES-TAREA ANTONESTILOR, care, indiferent de consecinte, oricum le cadea bine, garantînd succesul loviturii de stat gestante. Avea sa fie o Lovitura de Stat de tip clasic, dat fiind ca Regele instalat, dupa 6 septembrie 1940, prin decret propriu semnat, dispunea de prerogative li-mitate, specifice monarhiilor “nefunctionale”. În consecinta, Regele si restul complotistilor realizau, concomitent cu înlaturarea regimului antonescian, o modificare constitutionala fundamentala, arestînd pe primul-ministru, care, întîmplator, si nu formal, era chiar seful statului. Iar, în cavalcada razboiului general sau a situatiei specifice de la Bucuresti, lovitura aparea scuzabila si necesara, în fata natiunii, a beligerantilor învingatori si - nu-i asa - a Istoriei? Însa pentru cît timp?
Gh. Buzatu



Nashei Belle - de LMC la: 01/09/2004 19:50:04
(la: Casuta Postala A Lui LMC)
Tortul de mireasa a fost un tort extraordinar de bun, Dobos, cred ca ai auzit de el. Dar prajitura despre care am vorbit a fost numita, Amandine, ciocolata pe deasupra iar foile de tort erau insiropate cu ceva care inca nu am putut sa-mi dau seama ce sirop a fost. In orice caz delicios, si nu prea dulce.

Sarmale cum face mamica nu face nimeni, dar din pacate la capitolul sarmale m-am dat batuta pentru ca niciodata nu le-am putut stii impaturii. Poate pentru ca sint perfectionista si daca nu-mi iese asa cum vreau eu sa-mi iasa nu ma apuc de ele. Mamica are mai multe retete de sarmale, sarmale fara carne cu ciuperci, sarmale cu carne de vita, sarmale cu carne de vita si porc, sarmale cu pasat, si sarmale in foi de vitza care sint umplute la fel ca cele descrise mai sus. Favoritele mele sint sarmalele cu ciuperci si pasat. Si binenteles alea care ne scula Duminica dimineata din somn. Mamica le punea la foc dis de dimineata inainte de a merge la biserica si cind plecam la biserica le stingea. Pe cind ajungeam acasa erau numai bune de mincat si eu mincam alea de deasupra pe care era sosul de rosii. Yummy, ti se topeau in gura de nici nu trebuia sa le mesteci. Pe deasupra ea le face asa micute ca la Moldova, micute de-ti incape una in gura. Na, deja salivez.

Pentru ca ai adus vorba de Ciorba de Burta, hai sa-ti spun un secret care iti face Ciorba de Burta mai buna decit ti-ai putut inchipui ca se poate face. Este foarte important ca burta sa fie curatata bine de tot, si asta se face in doua etape. Mai intii la inceput cind o speli, o curati de toata grasimea visibila, si o pui la fiert asa intreaga, binenteles cu multa apa si cu sare, Kosher Salt. Dupa ce fierbe bine de tot, binenteles ca intre timp culegi toata spuma aia de pe deasupra, scoti burta afara si o lasi un pic sa se raceasca. Tot atunci strecori apa bine de tot. Eu, daca vad ca burta nu este chiar asa de frumoasa, prima apa inainte de a da clocot, o arunc, dar asta ramine la alegerea fiecaruia. Dupa ce burta s-a racit ca sa poti pune mina pe ea, incepi si o tai feliute cit sa incapa intr-o lingura, asa ca taieteii, si daca mai gasesti grasime o curati si pe aia. Dupa ce termini de bibilit burta o pui din nou in apa in care ai fiert-o si adaugi ceapa, morcovi, telina, si alte vegetale care iti place in supa. Dar neaparat morcovi, cel putin doi. Le pui pe toate inapoi la foc si le lasi sa se fiarba bine ca supa de gaina. Cind s-au fiert scoti toate vegetalele si le bagi intr-un blender. Tot in bleder adaugi mujdeiul de usturoi, doua linguri de faina care ai amestecat-o cu un pic de smintina si zeama din oala, si ca sa faci amestecatura din blender mai lichida pui zeama din oala, nu apa. Cind s-au facut toate lichide si s-au amestecat bine in blender torni peste zeama din oala. Iti spun ca-ti iese o ciorba de burta de maninci pina prostesti, si miroase de-ti aduni toti vecinii la usa de pofta. Daca cuiva nu i-a placut ciorba de burta dintr-un motiv sau altul reteta asta este punctul de intoarcere. Toti care au mincat la mine nu le-a venit sa creada ce buna a iesit.

Despre Gamalie. Nasha Belle finutul tau vrea sa-ti spuna ca el nu sta in cusca. El are o camera, o bucatarie de vara, si cit timp am fost noi plecati a putut iesi afara in gradina sa se zbenguie si sa se lungeasca pe sub tufisurile lui cind a vrut el, pentru ca i-am lasat usa putin deschisa, atit cit sa incapa el prin ea. Iti multumeste si pentru scarpinatul din spatele urechilor. Cind il scarpin acolo incepe sa ma linga daca il tin in brate, daca nu, se linge pe labute de placere.
#20795 (raspuns la: #20787) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Este foarte greu sa discrii s - de (anonim) la: 05/09/2004 10:34:24
(la: Care este viitorul Republicii Moldova?)
Este foarte greu sa discrii situatia care va urmasa fie, daca ar fi posibil ca toti cetatenii RM sa implice cumva atunci fara doar si poate ca Moldova va cistiga o libertate...
Nu cred ca noile alegeri vor fi pozitive, deoarece VoronSuc..... controleaza tot...
evenimentele zilei, 30.IV. 1940 - de SB_one la: 11/09/2004 18:38:13
(la: O CATASTROFA NATIONALA: 23 AUGUST 1944)
[Eu cred ca Antonescu a dus o lupta pe doua fronturi, lupta ce aproape fusese castigata cand s-a pus la cale executia lui](carapiscum)

................................
Telegrama
Biroul statistic Militar Iasi
catre
Marele Stat Major
sectia II-a

Raport contrainformativ nr. 1784 din 30.IV. 1940

1) Orasul Ungheni ocupat de trupele sovietice din dimineata zilei.
2)Batalionul 2/Regt.39 Inf. a fost dezarmat in gara Balti de trupe sovietice, in ziua de 29.VI.Soldatzii evrei si basarabeni opriti. Unii ofitzeri degradatzi. Maiorul Voicescu C-tin comandantul batalionului prins de rusi i conditzii necunoscute. Populatzia evreiasca a jutat la dezarmare.
3) Intreg personalul CFR din statzia Drochia(exclusiv) si Baltzi a derutat trupele din trenuri colportind stiri false despre distrugerea podurilor de la Ungheni. Seful garii Baltzi, Dumitrescu(refugiat ulterior in Moldova), nu a dat nici-um concurs ofitzerilor fiind inexistent.
4) Evreii din Soroca inarmatzi au atacat camioanele destinate evacuarii strinse de CFR impiedicind evacuarea functionarilor si familiilor militarilor.
5) La Soroca au fost impuscat comisarul Murafa de catre avocatul evreu Flecsor.De asemenea admnin. financiar Gheorghiu, av. Stanescu, Cpt. Georgescu de la CFR. Cpt. Buruiana s-a spinzurat.
6) Comitetul terorist din Soroca este format din avocatzii Flecsor si Pisarevschi Brazuli, etc.
7) Nu s-a reluat circulatzia intre Pirlita si Ungheni intrerupta din cauza ciocnirii produsa aseara.
8)Inainte de retragerea trupelor din Balti, numeroase avioane faceau evolutzii lansind manifeste si foi din ziarul Libertatea cu contzinut comunist.
9) Ciocniri intre populatzia evreiasca si refugiatzi si trupe au avut loc la Ungheni in cursul noptzii. sint si victime.
10) In gara Iasi se gasesc multzi evrei care vor sa se refugieze in Basarabia.
11) In Orasul Iasi populatzia evreiasca in majoritate simpatizanta comunista arata pe fatza bucuria vecinatatzii rusilor la Prut si are o atitudine sfidatoare. Aceasta atitudine nemultzumeste si ingrijoreaza populatzia romaneasca care vede o agravare a situatziei in viitor.
Pentru mentzinerea ordinei este necesar a se da in garnizoana Iasi o noua trupa activa intrucit elementele aflate la PS nu sint in masura a face fatza nevoilor. Pina in prezent nu s-au luat masurile dictate de starea de mobilizare in ceace priveste paza orasului.

Eventualitatea unor manifestari comuniste, impune masuri de sigurantza urgente.

Seful Biroului Statistic Militar Iasi
Lt. Colonel Palade



SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#21788 (raspuns la: #20554) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Boierimea româna s-a format tarziu,..."(continuare III) - de DESTIN la: 14/09/2004 00:43:31
(la: Cum gandim?)



Urmează cea de-a doua domnie a lui Dumitraşco-vodă Cantacuzino.

În timp ce Miron Costin fugise împreună cu Petriceicu-vodă , marele vornic, Gavriliţă, cumnatul cronicarului, sfătuit de Buhuş hatmanul, care îl avertizează că Dumitraşco-vodă plănuieşte să-i taie pe toţi boierii filo-poloni, fuge, împreună cu fiii săi şi cu alţi boieri gioseni, în Ţara Românească, la Şerban-vodă Cantacuzino, vărul şi rivalul domnului moldovean .

În Muntenia, boierii fugiţi îl aleg domn pe Constantin Cantemir:

“Şi au socotit cu toţii pre Costantin Cantemir cliuceriul, fiind om bătrân, ca de şaptedzăci de ani, şi om prost, mai de gios, că nice carte nu ştié, socotind boierii că l-or purta precum le va fi voia lor […]. Că alţii mai de cinste şi mai de neam nu priimié să fie domnu” .

Tot în Letopiseţul lui Neculce (care, de altfel, nu le este deloc favorabil Costăcheştilor, din pricina propriului diferend al autorului cu Lupul Costache; este interesant de remarcat cât de mult influenţează interesele personale viziunea de ansamblu a acestui cronicar) găsim o nouă probă a uriaşei influenţe la care ajunseseră Gavriliţă şi ai săi - noul domn, Constantin Cantemir, jură în faţa marelui boier:

“Aşijdere au mai giurat Cantemir şi lui Gavriliţă: luund domnia Cantemir, să nu să atingă sabia lui de dânsu sau de vreun ficior a lui”,
după care urmează nelipsitul comentariu maliţios al lui Neculce, care îl vizează, desigur, pe duşmanul său de moarte, Lupul, fiul lui Gavriliţă:
“pentru căci el vidé Gavriliţă pe ficiorii lui că nu sunt toţi aşedzaţi la minte, ce o samă sunt şi can zlobivi” .

După mazilirea lui Dumitraşco-vodă Cantacuzino, ieşenii se revoltă împotriva grecilor, iar armaşul Fliondor, Gheorghiţă Ciudin, căpitanul Mitre şi Mileştii, în fruntea “burzuluirii”, îl caută cel mai vârtos pe Sarăieni “carele au fost de au fost bătut stupii lui Gavriliţă vornicului şi au fost dat ştiubeilor foc”, dar grecul scapă .

În 1685 începe domnia lui Constantin-vodă Cantemir. Gavriliţă este ţinut la mare cinste (vel-vornic de Ţara de Jos) şi atinge punctul maxim al puterii:

“Şi din toţi boierii era mai ales la acest domnu Gavriliţă vornicul şi cu ficiorii lui. Era el boieriu şi chivernisié precum îi era voia. Şi era o samă din ficiorii lui can făr’ de ispravă , zlobivi: Lupul şi Solomon şi Costachi. Avé slugi tălhari la casăle lor, de ţiné drumurili, de ucidè turcii şi fura bucate din Bugeac, cai, iepe. Şi să făce farmutale totdeuna şi slimuri cu tătarâi pentru fapteli lor, şi nu puté să dzică nime nemică de frica lui Gavriliţă.. Şi domnul, de şi ştié, răbda”.

Vrând-nevrând, cronicarul depune astfel mărturie, printre obişnuitele insulte, pentru măreţia la care ajunseseră Costăcheştii în timpul domniei lui Constantin Cantemir.

Deja nu mai este vorba doar de o familie bogată şi influentă, ci de un adevărat spirit de clan, pe care îl dezvoltă Gavriliţă şi ai lui.

Încercând o comparaţie puţin cam excentrică, am putea sesiza asemănările dintre aceste mari neamuri din Moldova şi clanurile din Scoţia medievală.

Costăcheştii au ştiut cum să-şi apere interesele spiţei şi au avut un “rol pe care nu l-a avut nici o familie boierească din trecut, pentru o perioadă atât de lungă” .

Vodă Cantemir îl trimite pe Gavriliţă cu solie în Ţara Românească, la Şerban-vodă Cantacuzino .

La scurtă vreme de la întoarcerea în Moldova, Gavril Costache, unul dintre cei mai puternici boieri din istoria Moldovei, trece la cele veşnice.

Au existat şi voci care au susţinut că marele boier ar fi fost otrăvit la ordinul domnului Munteniei (şi, mergând mai departe, însuşi Constantin-vodă Cantemir ar fi avut de câştigat de pe urma morţii omului care avusese o atât de importantă influenţă în cadrul procesului de stabilire a candidaţilor la domnie, care îl ţinuse, până atunci, sub control şi peste al cărui cuvânt nu putuse trece; uciderea ulterioară a cărturarului Miron Costin, la ordinul aceluiaşi domnitor, face această supoziţie şi mai plauzibilă: cei doi domnitori, înţeleşi pentru a suprima un personaj devenit mult prea incomod).

De pe urma lui Gavriliţă Costache, familia va fi poreclită, în cronicile vremii, şi Gavriliţeşti.

După moartea lui Gavriliţă, îi urmează în dregătoria de mare vornic de Ţara de Jos, fiul său, Vasile (Vasâlie, Vasâlaki), care însă nu mai avea la fel de multă trecere la Domnie, ca tatăl său.

Încet-încet, şi ceilalţi Costăcheşti sunt decăzuţi din demnităţile avute anterior .

Vasile, căsătorit cu Catrina, născută Cantacuzino , a fost un personaj ceva mai şters şi mai neinteresant pentru cronici , dar un dregător iscusit şi onest, de care nu prea s-a plâns nimeni.

Acum încep să se profileze unele nemulţumiri faţă de Constantin Cantemir, care se înconjurase de mujici şi nu mai cinstea neamurile (există o radicală conştiinţă elitară în rândul boierilor moldoveni; pentru ei, celălalt nu este neapărat străinul, ci necredinciosul şi, poate în primul rând, mujicul.

De multe ori, boierii moldoveni se identifică mai lesne cu, să zicem, nobilii polonezi, decât cu ţăranii de pe propria moşie). În acest context, mai mulţi boieri de frunte ai Ţării de Jos se strâng, în 1690, la Băcani, lângă Bârlad, la nunta lui Ion Pălade. Printre ei: Costăcheştii şi vornicul Velicico Costin. Ei hotărăsc să fugă în Ţara Românească, unde să îi ceară ajutor domnului Constantin Brâncoveanu, pentru a-l instala domn în Moldova pe Velicico. Trădată însă de boierul Ilie Ţifăscul, zis Frige-vacă, conjuraţia a dat greş.

Velicico şi Miron Costin sunt ucişi din ordinul lui Cantemir (care va fi măcinat, mai apoi, de remuşcări), iar Vasile, Solomon şi Costachi Costache, împreună cu Gheorghiţă Mitre, spătarul Dedul, cei trei fii ai lui Miron Costin şi Nicolae Costin sunt închişi.

Aceeaşi soartă o va avea şi un alt grup de boieri, fugiţi în Muntenia şi readuşi: Lupu Costache, cumnatul său, paharnicul Lambrino, Antiohie Jora şi Bujorăneştii.

Cantemir are ordin de la Poartă să nu-i omoare pe prinşi; în plus, îşi aminteşte şi de jurământul făcut faţă de Gavriliţă, acela de a nu-şi atinge sabia de neamul său. Aşa că le cere să plătească, unii zece pungi, iar alţii cinci şi îi eliberează .

Vornicul Vasile o va găzdui în casa sa pe Maria, fiica lui Constantin-vodă Brâncoveanu, în timpul nunţii acesteia cu Constantin Duca, noul domnitor instalat în Moldova .

La 1696, este vel-vornic al lui Antioh-vodă Cantemir .

În anul 1701, revine la domnie Constantin-vodă Duca.

Vasile Costache se încuscreşte cu vistiernicul Iordache Ruset, care îl convinge la nuntă să se rupă de Duca şi să fugă în Muntenia, la Brâncoveanu.

Pleacă în Muntenia toţi Costăcheştii, împreună cu Mihalache Racoviţă, Ilie Ţifăscu, Lupu Bogdan şi alţi aproape 50 de boieri .

Boierii pribegi ţin sfat, împreună cu vodă Brâncoveanu şi hotărăsc să îşi aleagă domn dintre ei.

Până la urmă, Vasile Costache moare în pribegie, în Ţara Muntenească:

“Şi n-au apucat să-ş vie la pământul lui şi la casa lui, nice să să bucure de sfatul ce-l începusă” .


(va urma)

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#22130 (raspuns la: #21846) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...