comentarii

gratioase


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Gratioasa ratacire: - de Ovidiu Bufnila la: 08/03/2004 08:22:30
(la: Femeile in arta: concurente sau inamice ale barbatilor ?)
Gratioasa ratacire a omului Noica. Dar nu despre Noica m-am aratat aici vorbesc asa cum nici pe Stalin nu-l iau in tarbaca sau pe nu stiu care telectual remarcabil al secolului luminilor. Eu zic, femeile si barbatii sunt fiinte si au acelasi drept fie de a se rataci in infiorarea artei sau a deslusi intelesurile profunde pe masura lor de fiinte ale Enciclopediei. In rest? Bagatela duminicala, incontrare de doi lei. Cum sa pui in discutie frumoasa constructie de taina a lumii? Vom face revolutie sau ne vom prabusi in desuetudine si platitudine cautand acolo unde este doar fum. Parca ne-am smintit!
#11621 (raspuns la: #11558) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
comentariu - de Catalina Bader la: 23/11/2003 08:19:35
(la: Cele mai frumoase poezii)
iti multumesc
mi-era dor...

Lucian Blaga e mut ca o lebada: mut dar cate poate spune?! Fara cuvinte...Ati vazut ce gratioasa si minunata e o lebada?!

In patria sa zapada faprturii tine loc de cuvant - neprihanirea oamenilor este la fel de minunata ca frumusetea zapezii.Unicitatea noastra este precum a fulgilor de nea...

Sufletul lui e in cautare
in muta,seculara cautare
de totdeauna,
ca noi toti dealtfel, pentru a afla ce este important pentru noi
de ce - muta si seculara cautare - pt ca raspunsul apare greu...

si pina la cele din urma hotare.
care hotare? nu exista hotare
adica dincolo de Univers?
e doar o intrebare...

El cauta apa din care bea curcubeul.
El cauta apa,
din care curcubeul
isi bea frumusetea si nefiinta.
Apa, sursa de viata fara de care noi nu putem exista.
si din care se creaza curcubeul pentru a ne bucura noua sufletul...
#5018 (raspuns la: #5013) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
UN MANIFEST AL FOTOGRAFIEI ROMANESTI - de Dinu Lazar la: 04/01/2004 11:57:07
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnul Voicu Bojan, membru al grupului 7zile, lanseaza un gind care poate fi un manifest al fotografiei romanesti; citeva reactii ale unor importanti fotografi romani se pot deja citi la www.fotografu.ro/ratzushca.
Iata tema de discutii propusa de domnul Bojan:
====================================

Doua lucruri doar se pot spune despre acest personaj care, uneori, îi face copiii mai sensibili sa lacrimeze - 1. ca pe ratusca cea urâta n-o iubeste nimeni pentru ca 'iese din rând' si nu seamana cu celelalte ratuste, deci este urâta si 2. ca tocmai urâtenia este cea care contine în subsidiar promisiunea recunoasterii ei ca fiind de fapt o gratioasa lebada. Asta e si speranta mea secreta cu fotografiile care îmi plac nespus doar mie, fara sa stiu prea bine de ce, si pe care le arat în dreapta si-n stânga, doar-doar voi citi într-o zi pe chipul cuiva amestecul acela de vaga invidie bine învelita într-un entuziasm potolit care sa duca la recunoasterea 'lebedei' mele fotografice, 'urâta' pâna atunci de toata lumea si acum brusc metamorfozata în 'frumoasa'. O întrebare mai serioasa sta în spatele acestui joc: în ce consta frumusetea sau nefrumusetea unei fotografii, într-o brusca forma de îndragostire fara vreo explicatie logica,sau în discursul inteligibil care se ascunde dincolo de ea? Avem de-a face cu un mecanism irational, sau cu unul rational? Iubim imaginea aparent pura, sau iubim povestea înscrisa cu litere nevazute pe dosul ei? Vorbim aici de 'obiectul' fotografie, neînsotit si neîngradit de cuvintele, pe care le banuim ca paraziteaza orice imagine. Oare succesul unei fotografii fara titlu sau explicatii auxiliare sa depinda de descifrarea unui sens, mai precis acelasi sens detinut de fotograful-martor, care printr-o privire aidoma unei cautaturi interzise prin gaura cheii a furat lumii un dreptunghi oarecare? Cred ca inteligibilul unei imagini fotografice se compune dintr-un discurs plus o stare, ori chiar daca stratul conotativ se poate exfolia si citi într-o masura mai mare sau mai mica,
starea de gratie în care s-a aflat cel care a privit mai întâi si care vine acum sa le arate si celor care n-au fost acolo, ramâne tarâmul fermecat rezervat exclusiv celui ce l-a dezvirginat printr-o simpla privire. Putem dar vorbi de singuratatea adamica a celui ce vede ca si cum ar vedea pentru întâia oara totul, asta ma rog, pâna în ziua când japonezii vor inventa aparatul digital care va transmite 'la pachet' o data cu imaginea fotografica si starea aceea de gratie, cele mai ascunse gânduri, adierea vântului, temperatura, umiditatea atmosferica etc.
Revenind pe pamânt, ce ne facem asadar cu fotografiile pe care le iubim cu încapatânare, dar care nu plac nimanui? Putem vorbi infinit despre o bucata de drum ca cea pe care v-o propun vederii ca despre un mic interval care contine ADN-ul tuturor calatoriilor, al trecerilor si petrecerilor de pe lumea asta. E într-un fel ocolul pamântului luat la misto. Nu se agata de nimic, nu începe si nu se termina, nu promite nici o tinta, e semiotica pura - semnificatul se lipeste de semnificant ca marca de scrisoare fara sa lase loc vreunui rest interpretabil. Seamana întrucâtva cu palma aceea pe care am primit-o odata absolut din senin de la un tip când am coborât din troleu si care m-a lasat fara replica pentru ca n-a fost însotita de nici o explicatie. Omul a coborât, m-a privit drept în ochi, mi-a dat o palma sanatoasa, cu elan, de mi-a mutat falca, s-a întors si a plecat fara vreun cuvintel. Pe undeva sunt constient ca fotografia asta nu e frumoasa, lumina e plata, cerul nu are nimic de spus, zapada nu e spectaculoasa si exuberanta, ci subtire si nesatioasa ca o felie de pâine unsa cu un strat atât de subtire de unt încât trebuie sa mesteci mult si sa te concentrezi foarte serios ca sa-i ghicesti gustul ocultat. Un asemenea drum nu promite mari
aventuri, e prielnic doar unui strain - xenos, cel delocalizat care trece mereu, asemeni lui Isus în drum spre Emaus. Si împotriva tuturor argumentelor posibile, iubesc mult aceasta fotografie care ma exprima pentru ca în taina stiu ca starea mea de gratie de atunci era într-un rar echilibru cu tot ceea ce se vedea prin vizorul aparatului, ca într-o împacare spectaculoasa si definitiva cu lumea. E vorba aici de un inexplicabil foarte personal care se preface progresiv în inefabil, în ceva usor si fara corp ca frumoasa din poveste, în ceva atât de rarefiat si subtire, încât nici nu are rost sa ne apucam sa vorbim despre el.
#7590 (raspuns la: #7547) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intr-o zi o balena a inceput sa zboare prin cer. Arkadi de la Arsenal a vrut s-o prinda cu arcanul. Auzise ca balena era de sticla si ca stia viitorul pe de rost. Borbandeu de la pompa de benzina a ras de Arkadi. Ii auzi? Inca se mai sfadesc in timp ce balena de sticla zboara gratioasa prin aer spunand niste lucruri haioase despre imaginea lumii.
vacanta cu nabadai - de enigmescu la: 05/08/2004 17:00:13
(la: Banc: doi mosi pe o banca...)
in timpul unei scurte vizite in Elvetia, o tanara familie de englezi remarca o gratioasa vila din mijlocul naturii, vila care era f. potrivita pt. viitoarea lor vacanta. membrii familiei se hotarasc sa aconteze vila, proprietarul fiind un pastor protestant. intoarsa in Anglia, doamna isi da seama ca nu a avut timp sa viziteze WC-ul, asa ca scrie pastorului cerandu-i sa o informeze in legatura cu acest aspect. scrisoarea a fost redactata astfel:

"stimate domnule pastor,
eu sunt persoana care cu o luna in urma a acontat vila pt. vacanta. din pacate nu am avut timp sa vizitez WC-ul. deci va rog sa ma informati in legatura cu acest subiect."

primind scrisoarea pastorul nu intelege prescurtarea WC crezand ca e vorba de o secta anglicana care avea o capela prin imprejurimi numita White Chapel si raspunde astfel:

"stimata doamna,
am primit scrisoarea dv-stra si am placerea sa va informez ca locul care va intereseaza se gaseste la 40 km de casa in care o sa locuiti, loc f. placut din care cauza este f. frecventat de turisti si nu numai. se poate merge acolo pe jos cu bicicleta si la orice ora, desi este preferabil sa se mearga la orele programate dinainte pt. a nu-i deranja pe ce-i ce-au venit mai devreme. pt. cei ce au obiceiul sa stea acolo mai mult timp e bine sa aiba la ei si ceva de mancare. in local sunt 40 de locuri asezate si 120 de locuri in picioare. toate scaunele sunt tapisate cu catifea rosie. copiii stau alaturi de parinti si toti canta in cor "da Doamne!" la intrare vi se va inmana o foaie de hartie. pe cat posibil foile trebuiesc inapoiate celui insarcinat cu aceasta pt. a putea fi folosite si de ceilalti timp de cel putin inca o luna. localul este prevazut cu ventilatoare spre a evita mirosurile neplacute. deasemenea, in local se afla amplificatoare mari si puternice pt. ca sunetele dinauntru sa poata fi auzite si afara. tot ce se aduna aici este donat saracilor. da Doamne!"
just me
de ce au murit SBURATORII???? - de (anonim) la: 18/08/2004 02:01:13
(la: Cele mai frumoase poezii)
Siteul cu ultimul SBURATOR:
http://www.geocities.com/littlegirlsknow/
http://www.geocities.com/littlegirlsknow/sburatoru

Johnny Angel...cel mai iubit dintre ingeri...
e de meserie SBURATOR...el intra noaptea in visele
fet(itz)elor (mari) si le...
le...
le......(visele)...

Tema pentru acasa

Titlu: "Sburatoru'n clasa-ntai"

Motto: "Ionica, baiatule, stau si ma intreb oare ce o sa se aleaga de o puslama ca tine? O sa ajungi in mod sigur, un bagabond, nu vad ce altceva ar putea iesi din tine..." (Tovarasa Invatatoare)


Dimineata ma ridic,
Si ma rad la soare-un pic:
"Hi, hi, hi!" si "Ha, ha, ha!",
Dupa care-o strig pe mama:
"Mami, e gata papa?"

"Cine-i mic si bea laptic,
Si-o sa creasca un voinic?"

Uf, la scoala tre sa merg,
Intarzii si tre s-alerg...
Iara scoala i-asa grea,
Mie nu-mi place de ea...

Iar ghiozdanu-atat de mare,
Iar eu, Doamne-asa de mic,
De-abia pot ca sa-l ridic...

Si tovarasa e rea,
Ma bate cu linia,
Si ma face ...puslama...
Dar tovarasa e sluta,
E batrana si urata.
Si e...nesatisfacuta!
Si se rade pe picioare,
Creca inca-i fata mare...
Pai...nici n-ar fi de mirare!

Ba chiar si fetitele,
Unele este-asa rele...
Ba ma trage de hainuta,
Ba zice ca-s: "Gagauta..."

Insa, altele, e fine...
Se poarte frumos cu mine.
Imi spune ca ma viseaza,
Ca cu mine cum danseaza,
In vartejul...dragostei...
In vartej ametitor,
Soptind soapte de...amor...
Iar eu parca-s...SBURATOR...
Ele-mi zice ca-s:...sensibil...
Nu ca altele: penibil!
Eu le spun ca sunt frumoase,
Feminine, gratioase...
Ca sunt suple si sunt...fine...
Si-s ca niste manechine...


Mama, cate-nvat la scoala:
1, 2, 3, DRAGOSTEA,
A,B,C ...s-apoi: IUBIREA...
Adunari si inmultiri,
Cu scaderi si impartiri...
Cel mai mult insa-mi doresc:
Cu carioci sa mazgalesc!

...iar atunci cand voi fi mare...
ma voi face ...SBURATOR!
...ca sa intr-un vis la fete
si s-aduc in lume...dor...

http://www.geocities.com/littlegirlsknow/clasa_intai

PS.
www.geocities.com/luca_arbore
luca_arbore@yahoo.com
0722585720
Daca ar trebui sa fiu un animal..... - de anducina la: 24/11/2004 21:25:44
(la: Ce animal v-ati dori sa fiti?)
....eu as alege sa fiu un ghepard.Imi plac aceste feline gratioase. Vezi, de exemplu, poza din National Geographic, cu cei doi gheparzi pe un deal, profilati pe cerul Africii, in amurg. Sau vezi 'Ghepardul' de Lampedusa. Da, ghepardul are ceva special.
Buna, Boddhisattva, - de Adela Adriana Moscu la: 09/02/2005 15:17:46
(la: Pasi)
Nostalgia gratioasa a prozei tale mangaie cititoarea curioasa...Unde ai alte texte si sub ce nume? Ma bucur sa te descopar!
eu as schimba cu draga inima - de Cristall la: 14/04/2005 20:17:56
(la: Intrebare...)
masina de spalat cu raul limpede
copacul tuns la linie cu mandrii batrani stejari
toaleta cu fantana arteziana cu un simplu loc in care nu petreci decat cateva minute pe zi (e totusi toaleta nu salon)
"how do you do"-ul si zambetul-grimasa cu vorba din inima
masinile de en cai putere cu un calut credincios
livingurile sofisticate cu pernele de catifea albastra de pe pervazul batran
scanarea indiferenta a fetelor cu privirea calda si adanca
strangerea rece de mana cu plecaciunea gratioasa
decibelii manelelor cu trubadurii neobositi
hainele-paiata cu voalurile domoale
and so on and so on...
#43622 (raspuns la: #43616) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
;) - de Cassandra la: 18/04/2005 13:30:51
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
"FIINTA UMANA E RETICENTA LA SCHIMBARE"

Da, mai ales atunci cind se simte confortabila cu conditia pe care o are. Schimbarea sau nevoia de schimbare apare atunci cind exista o contradictie intre mentalitatea unei persoane si conditia sa. Intai se revolutioneaza mintea si apoi cu multe sacrificii 'bunastarea' trupului.

"si daca amaritele arabilor au fost educate de mici ca asa e bine sa poarte cirpe-n cap si ca asa e bine si frumos sa li se taie clitorisul, normal ca asta vor in continuare."

Atentie, afirmatia ta poate sugera o justificare a comportamentului barbatilor sexisti... Daca au fost educati asa... Si oh da, multi asta vor in continuare :)

Deci tot acolo ajungem. Exemplul cu limitarea cresterii piciorului prin bandajare la chinezoaice poate fi foarte elocvent. Timp de peste o mie de ani femeia a adoptat o metoda atit de traumatica cu scopul de a-i fi pe plac sotului, de a-i bucura vederea cu imaginea sa gratioasa de ‘lotus plutind pe lac’. Pentru ca prin conditia ei de proprietate a barbatului, femeia nu avea alta sansa decit sa cumpere favorurile acestuia intr-un fel sau altul. Femeile care in ziua de azi se dau peste cap sa-si alinte sotul cu atentii si indeletniciri casnice au aceeasi mentalitate pentru ca asta este cel mai mare si mai persistent atractiv pe care il au. Ca urmare, isi educa fetele in acelasi spirit. Iar pe baieti ii educa sa pretinda femeii un astfel de comportament. Femeile care nu sint de acord cu o astfel de mentalitate, isi cresc copiii in spirit de egalitate. Sa nu ne inselam femeia are partea ei de vina.

"ce este "educatia"? educatia este ceea ce ni se spune ca e corect si bine, ceea ce ni se spune ca trebuie sa facem si noi asta invatam."

Da, si atunci cind corect si bine este sa existe egalitate intre sexe, de ce nu este asta educatia?

Curios este ca a existat in China o comunitate – Hakka, care nu a adoptat niciodata obiceiul legarii picioarelor. De ce credeti? Ma tem ca raspunsul e foarte putin romantic - pentru ca femeia lucra pe cimp impreuna cu barbatul si trebuia sa-si pastreze mobilitatea.
#44174 (raspuns la: #44147) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu te mai plange atata, balen - de Horia D la: 13/09/2005 15:56:11
(la: Trancaneala Aristocrata "5")
nu te mai plange atata, balenele pot fi gratioase, atata timp cat stau sub apa:)))
#71835 (raspuns la: #71833) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
no shit sherlock.... - de Belle la: 13/09/2005 15:59:46
(la: Trancaneala Aristocrata "5")
gratioase ca asta??? ;)))))
http://www.jokeemail.com/pictures/savewhale.htm
#71837 (raspuns la: #71835) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
suuperba conferinta ! :) bra - de Honey in the Sunshine la: 26/10/2005 15:01:32
(la: Exerciţiu de imaginaţie)
suuperba conferinta ! :)
bravo rac-ule!
si ca sa nu stric jocul nu corectez pe nimeni din cei care m-au descris, desi unii au fost destul de departe de adevar:)

Hai sa fac si eu niste "portrete" din imaginatia mea:
Cassandra - mi-o imaginez inalta, supla, cu parul foarte lung, castaniu spre blond, usor buclat si ochii albastri
zaraza- in jur de 30 de ani, zglobie si distinsa in acelasi timp. si ea are ochi de culoare deschisa... Nu ma pot hotari intre verde si albastru si parul aramiu! Neaparat parul aramiu (si zau ca nu stiu de ce!).
irma - micuta, bruneta, ochii negri, tenul un pic masliniu,genul "studenta "
gabi.boldis-brunet , cu pielea parca etern bronzata, cu o "barba di quattro giorni" bruneta si tepoasa :)
maan- inalta (pentru ca stiu ca e), genul care se imbraca deobicei casual si are genul ala de zambet de-ti vine sa glumesti mereu ca sa i-l vezi.
RSI - 50 de ani, brunet, figura de om serios :)
om - blondut, mereu cu un zambet ironic in coltul gurii si ochii sclipitori de parca tocmai l-ar fi facut cineva sa rada
Pasagerul - cca 40 de ani, figura de "intelectual", dar si aratos :)
Bellina- castanie, tunsa scurt, eleganta si cu miscari gratioase :)

Si, desigur, cei pe care nu reusesc sa mi-i imaginez nicicum: anisia, Intruder, Paianjenul, fefe..

_____________________________________________________
Communication is not just words, communication is architecture
#81572 (raspuns la: #81554) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
zaraza e micuta si vioaie, cu - de oanalaur la: 26/10/2005 20:33:47
(la: Exerciţiu de imaginaţie)
zaraza e micuta si vioaie, cu parul lung, cret si foarte bogat, bruneta. leit prietena mea cea mai buna din liceu
honey in the sunshine e blonda si suava, inalta si gratioasa. aveam o colega de liceu cu care o aseman dar doar la fizic. in rest honey e mult mai energica si mai "infipta" (in sensul bun) :-)
belle e si ea inalta cu fata alba si parul scurt si ondulat in mintea mea seamana cu mona musca
si cam atat .... deocamdata
rien de trop! - de maan la: 04/12/2005 18:25:36
(la: Naivitatea feminina?)
desi vad ai remarcat deja viata mea plina de ‘filosofie fara rost’ si-‘aproape ridicola’ pe care-am dezvaluit-o in mesajul de mai la vale, ma mir ca te-ai umilit crezand ca esti parte din asa ceva.
probabil te-ai grabit sa-mi faci cu ochiul la sfarsit si sa maschezi din nou, cu zambete, ca n-ai priceput ca nu-i intotdeauna vorba despre tine, desi uneori asa-ti pare.
nici de data asta n-a fost, din fericire.
n-am facut decat sa citez o replica din “caterinca inofensiva pe o tema inexistenta” ca sa-mi plasez comentariul ‘la tema’, intrucat mi s-a parut just sa arat de unde mi-a pornit ideea.

‘caterincile’, cum singura ai remarcat zilele trecute, nu-mi fac cinste.
nu de-alta, dar o vaca pe gheata subtire nu-i niciodata gratioasa.
resping pozitia asta, desi vad ca nici la asta nu-s prea dibace.
#92840 (raspuns la: #92820) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Despre situatia rromilor in Europa ( Spania) - de Rakoczy la: 09/01/2006 21:59:27
(la: Minoritati)

Despre situatia rromilor in Europa ( Spania)



In Spania traiesc peste jumatate de milion de rromi, mai multi decat in oricare alta tara din vestul Europei. Andalusia, in sudul tarii, este regiunea cu cel mai mare numar de rromi, aproximativ 350,000 sau 6% din populatie. Ei au o importanta mare in regiune, fapt recunoscut de parlamentul Andalusiei, care a declarat ziua de 22 noiembrie "Ziua rromilor din Andalusia".

Istorie
Istoria rromilor in Spania incepe in 1425, cand regele Juan al II-lea de Aragon acorda un permis de trecere pentru Juan si Tomas, care pretindeau ca sunt "Conti din Egipt". Datorita perceptiei initiale ca rromii erau egipteni veniti in pelerinaj, acestia sunt numiti gitano (insemnand egipteni in spaniola veche). Un important numar de rromi au venit via Barcelona in 1447; de acolo, ei s-au raspandit in fiecare regiune a tarii, dar in special in sud. In secolul 15, sudul Spaniei se afla intr-o perioada relativ prospera, fiind condus de mauri de opt secole. Lucrurile se schimba insa odata ce maurii sunt invinsi de catolici. Persecutia ne-crestinilor este la ordinea zilei pentru urmatoarele doua secole. Atat maurii, cat si evreii sunt fortati sa plece din Spania sub pedeapsa cu moartea. Nici rromii nu scapa de aceasta persecutie, datorita credintelor si ritualurilor lor, considerate de autoritati ca fiind "ne-crestine". Suferinta si nedreptatea de atunci isi gasesc ecou si in zilele de astazi in unele cantece flamenco. Datorita faptului ca erau putini la numar si nu prezentau un pericol politic, rromii supravietuiesc aceasta perioada; insa persecutiile continua si dupa aceea. Si in secolul 18, comunitatile rromilor sunt marginalizate, acestia fiind obligati sa traiasca la ceva distanta de orasele spaniole. De asemenea, pana in 1976, legea politiei civile Guardia Civil cuprindea anumite articole care le permiteau politistilor sa opreasca rromii si sa le ceara actele de identitate fara nici un motiv sau, spre exemplu, sa le ceara chitantele de la hainele pe care le purtau.


Astazi
Astazi, putini rromi pastreaza stilul de viata nomadic. Totusi, desi majoritatea traiesc in case fara roti si vorbesc intre ei limba locala, ei isi pastreaza independenta specifica lor, precum si traditii si obiceiuri care ii deosebesc de restul spaniolilor. Desi rromii au adoptat credinta catolica inca de mult, ei nu au abandonat credintele lor mai vechi. In afara de forma de ghicit care este practicata pentru bani, rromii folosesc in comunitatea lor forme de ghicit si ritualuri in care cred cu adevarat.

Rromii si-au pastrat valorile lor, desi acestea pot parea invechite. Traiesc dupa legea lor, cauta aprobarea alor lor si nu ii intereseaza ce fac sau gandesc ceilalti (payos, non-rromi). Cuvantul "virgina", intr-un sat Andalusian poate fi aplicat doar fetelor aflate inca la inceputul adolescentei; rromii insa considera inocenta fetelor inainte de casatorie un lucru esential, care trebuie certificat. O nunta a rromilor pare obisnuita, cu 500 de oameni prezenti intr-o atmosfera de sarbatoare, cu dansurile si frumusetea, cu mancarea obisnuita. Dar, la un moment dat, o tiganca batrana, cu parul lung si alb, impreuna cu cele doua soacre si cu mireasa se retrag. Dupa ceva timp, acestea revin, si intr-un ritual spectaculos toti cei prezenti afla ca mireasa este cu adevarat virgina. Femeia batrana este adusa special ca sa certifice acest lucru, deseori din regiuni indepartate, pentru a asigura impartialitatea sa, si cu mare cheltuiala, posibil peste 1.000 $. Apoi, nunta continua ca si pana atunci, se danseaza pe ritmuri de flamenco, cu fuste voluminoase si colorate si bijuterii pe masura...


Discriminare si Integrare*
Din fericire, in Spania nu au fost semnalate multe cazuri de rasism violent, comparat cu alte tari europene ca Germania, Austria, Romania, Bulgaria, Cehia. Insa rasismul exista intr-o mai subtila dar constanta discriminare. De exemplu, acum cativa ani, secretarul general al Uniunii rromilor, Antonio Torres, nu a fost lasat sa intre intr-o discoteca pentru simplul fapt ca este rrom. Potrivit studiilor facute de Uniunea rromilor din Spania, aceste instante sunt deosebit de frecvente. Cliseele obisnuite, cum ca rromii sunt murdari sau hoti se intalnesc chiar si in comunitati lipsite de furturi sau crime de orice fel, si in care rromii traiesc in case cat se poate de moderne.

Cat priveste educatia, sistemul scolar nu include limba si cultura rromani si este si el confruntat cu discriminare, lucruri care ii determina pe parintii rroma sa vada scolile ca ceva putin folositor pentru viitorul copiilor. Consecinta este evidenta: un numar mare de copii rroma care nu sunt inscrisi in educatia scolara. Din fericire, aceasta situatie este in schimbare si azi numarul de studenti rromi creste pe zi ce trece.

Vremurile cand rromii erau apreciati pentru cunostintele lor de mestesugari ori pentru munca lor in fierarie sunt foarte indepartate. In general, rromii traiesc acum din vanzarile ambulante. Dar aceasta slujba are numeroase dificultati din cauza refuzului, ce vine din partea autoritatilor locale, de a da autorizatii de vanzare. Celelalte activitati unde lucreaza rromii sunt agricultura, colectarea de hartii si resturi, activitati antice ori artistice. In alte ramuri, rromii se confrunta cu problemele ce apar din cauza lipsei de indemanare profesionala ori a prejudecatilor la locul de munca. Potrivit acelorasi studii mentionate mai sus, multi angajatori discrimineaza rromii cand fac angajari. Astfel, rata somajului printre oamenii de etnie rroma este foarte mare. Aceasta nu inseamna insa ca ocupatiile si stilul de viata traditional au disparut complet. In Barcelona, deseori vezi rromi cantand si dansand pe strada binecunoscutul flamenco. De asemenea, rromii priceputi la mestesuguri isi vand marfa pe strada. De exemplu, in fata catedralei din Sergovia, cateva femei vand in mod regular fete de masa din dantela lucrate de mana.

De ceva timp, Spania are mai multe programe de ajutor pentru rromi, prin guvernul central, regional sau autoritatile locale. Meritul pentru imbunatatirile din domeniul social si cultural din ultima vreme le revin in mare parte rromilor. In anii 60, rromii spanioli au inceput sa se organizeze si sa formeze asociatii cu scopul revendicarii drepturilor lor, imbunatatirii standardului de viata si promovarii culturii rromani. Astazi, asociatiile acestea administreaza fondurile de la buget cu succes, facand imbunatatiri vizibile, din punct de vedere cultural si social, in viata rromilor.


Muzica Flamenco

Din punct de vedere cultural, contributiile rromilor in societatea spaniola sunt importante. Unele cuvinte din spaniola sunt preluate din limba rromani. Muzica flamenco este o parte fundamentala a culturii regiunii de sud a Spaniei. Cantecul a format o parte importanta a vietii rromilor nomazi; acestia creeaza un nou si popular stil de muzica cu influente locale si maure, dar bazat pe muzica lor traditionala, numit flamenco. Rromii spanioli sunt cel mai bine cunoscuti datorita acestui gen de muzica.

Muzica flamenco este mentionata pentru prima data in literatura in 1774. Primele scoli de flamenco apar intre 1765-1860 in Andalusia. Urmeaza, timp de mai bine de un secol, asa-numita epoca de aur, in care muzica se dezvolta la forma sa definitiva in numeroasele cafes cantantes. De asemenea, forma mai serioasa, care exprima sentimente profunde, cante jondo, dateaza din aceasta perioada. Dansatorii flamenco constituie marea atractie la cafes cantantes. Chitaristii insotiti de dansatori devin extrem de populari in aceasta perioada. Din 1915, spectacole de flamenco erau organizate in intreaga lume, desi aceasta dauneaza oarecum puritatii muzicii. O renastere a muzicii flamenco incepe in 1955. Chitaristi, solisti si dansatori extraordinari ajung in marile teatre si sali de concert ale lumii.

Exista trei categorii distincte de flamenco: jondo, sau grande ('profund', muzica trista, are legatura cu moartea sau alte lucruri triste), intermedio ('intermediar') si chico ('usor', cu subiecte ca dragostea sau natura). Flamenco are trei parti, fiecare cu importanta sa: cante (cantec), baile (dans) si guitarra (chitara). Dansul flamenco poate fi comparat cu dansul din orient. Gesturile elegante ale dansatoarelor seamana cu cele ale dansatoarelor orientale, numai ca sunt mai bruste. Folositul castanietelor poate fi comparat cu cimbalele din muzica orientala, desi acestea din urma au inceput sa fie folosite abia acum 100 de ani. Dansatorul face miscari complicate ale picioarelor si foloseste incaltari speciale. Partea superioara a corpului are o postura gratioasa, nefiind influentata de miscarile viguroase ale picioarelor. Dansatoarele poarta fuste lungi si voluminoase, care sunt folosite pentru a scoate in evidenta miscarile gratioase ale mainilor. Dansatorul trebuie sa proiecteze starea sufleteasca a cantecului, in acest sens existand o comunicare codata intre el si cantaret.

Duende, sau spiritul muzicii flamenco, este descris ca o voce care face ca cele mai adanci si profunde sentimente din intunericul subconstientului sa ajunga la suprafata, provocand un cutremur, o furtuna si o eruptie vulcanica in interiorul dansatorului sau chitaristului. Flamenco sintetizeaza viata, sentimentele, bucuria si durerea rromilor spanioli, si mai mult, sutele de ani petrecuti pe drumuri in calatoria lor din India. Am putea spune ca sentimente generale ale umanitatii, bucuria si tristetea, sunt sintetizate in flamenco (....).
#99302 (raspuns la: #99301) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
... - de cosmina la: 12/01/2006 20:36:46
(la: "La Marche de L'Empereur"...)
Da, se poate vorbi de iubire in cazul animalelor, mai ales in cazul acestor animale. Toate gesturile lor exprima iubire. Poate una dintre cele mai impresionante imagini a fost sarutul celor doi pinguini, inclinarea gratioasa a capetelor, atingerea delicata. Iar felul in care incearca sa protejeze oul si viitorul pui cred ca exprima cea mai profunda dintre iubiri, aceea a parintelui fata de copil. Poate ca de multe ori avem multe de invatat si de aflat de la necuvantatoare...
#99818 (raspuns la: #99681) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bunicutele - de alex andra la: 01/04/2006 06:40:24
(la: Batrânete, haine grele...)
Si eu stiu o bunica, nu a mea :( , cu niste ochisori albastri, vii, cu sclipiri ghiduse, de fetiscana. Cu un ten alb-rozuliu aproape fara riduri la cei peste 80 de ani ai ei, cu un chip frumos si delicat. Toata fiinta delicata, ca un bibelou chinezesc alb si translucid. Fragila si gratioasa, de ti-e frica sa o atingi, sa nu se sparga.
Nu pot sa nu ma intreb cum o fi fost la tinerete. Si ma intristez si zambesc in acelasi timp.

Lost without music in a world of noises
#114777 (raspuns la: #114705) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
te primim cu drag, Andre si - de cactus la: 29/05/2006 23:22:34
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A DOUA)
te primim cu drag, Andre
si ca sa nu te intepam,
tepii nostri in carare
usor o sa-i asezam.
eu de-un brat si el de altul
ca pe-un fulg te vom purta
valuri largi din a ta rochie
gratioase vor valsa.
ochii-nchizi si printre stele
vei simti doar ca plutesti
clipa va intoarce anul
si pe loc intineresti.
#125136 (raspuns la: #125133) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
rien :) - de zaraza la: 11/06/2006 11:21:06
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
ce supriza dis-de-dimineata!
salutari gratioase :)

zaraza
#127323 (raspuns la: #127229) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: