comentarii

grozav cu sens diferit


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
horica si fefe - de Belle la: 27/04/2005 22:42:49
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
horica,
oki... banuiam mai degraba ca e pe espn
daca nu uit o sa ma uit (ce aiurea suna "uit" asa aproape intr-o propozitie dar cu sens diferit)
la mine-i aproape 4, ma duc ca-s franta, sa nu fii cuminte si-o seara placuta in continuare

fefelici,
am inchis canalul 3, o seara placuta si tie si pe maine :)
#46007 (raspuns la: #46005) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Poveste de moda - de ovimo la: 09/07/2005 22:43:09
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
M-am amuzat copios amintindu-mi de povestea asta veche... Pentru mine a fost o experienta grozava, in sensul ca m-am impins in coate cu toti smecherii timpului ca sa pot sta in pozitia aleasa sa fotografiez. Daca as fi stiut eu cate coaste de miliardari si alte personalitati am invinetit atunci... Am fost acolo cu Dinu cu 2 ore inainte de spectacol, am intrat in sala primii, am ales locurile si am fotografiat de ne-au durut degetele alte inca 2-3 ore.

Oricum, rezultatul final a fost asa cum spune si Dinu. Fotografiile au fost refuzate in bloc pentru motiv ca "a filmat TVRul, ce nevoie am de pozele voastre?" Si asta dupa ce ea a fost cea care ne-a chemat sa fotografiem. Nu i-a pasat nimanui de timpul si materialele noastre.

Cam un an mai tarziu primesc un telefon de la Dinu, cum ca Levinta ar vrea sa cumpere ceva poze de la noi, dar ca el nu vrea sa vanda. Asa ca am sunat-o eu sa vad care este treaba. Vroia negativele (ceea ce eu, personal, nu vand niciodata), i-am spus ca nu sunt disponibile, da' ceva poze nu am? sigur ca da, io-te acilea vreo 50 la 20x30, A/N, se uita la ele, se gandeste, imi ofera o cafea (parca), sarumana, nu beau cafea, apoi zice ca le vrea pe toate si imi da $20 pe ele. Cred ca nu am ras niciodata asa de bine. Si pe vremea aia, pentru mine $20 erau o suma, nu joaca. In cele din urma am convenit sa ia 20 de poze pentru $100 (un pret decent pentru mine, adica). Ah, satisfactia primei munci fotografice platite... ;o)

In seara urmatoare ma trezesc cu un telefon de la ea, foarte suparata ca pozele nu pot fi folosite la nimic, ca i-a spus ei nenea sefu' de la laborator ca sunt niste rebuturi. Am mentionat oare ca nici un moment nu mi-a spus ce vrea sa faca cu ele? Si nici eu nu am fost foarte deschis in a ii spune ca, daca vrea sa le foloseasca, este ceva munca de scanare, prelucrare digitala, samd. Una din poze poate fi vazuta pe site-ul meu la sectiunea BW.

Morala? (Daca este vreo morala): Cat dai atata face

Daca cineva in lumea civilizata poate cumpara spre utilizare publica fotografii cu $5 bucata (si nu ma refer aici la imagini de stoc, ci la imagini facute la comanda, pentru un eveniment anume), spuneti-mi si mie unde, sa evit locul acela...

Morala 2: La vremea respectiva cel putin (anii 90), in Romania, fotograful si fotografiile nu insemnau nimic. S-a schimbat ceva?
#58847 (raspuns la: #58826) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
rac - de cico la: 05/09/2005 22:57:58
(la: Materialist sau idealist?)
scuze ca te contrazic, dar nu-i nicidecum vorba de perceptie. e ca aceiasi doi termeni pot reprezenta doua lucruri esential diferite si au DEFINITII diferite, depinde din ce pct de vedere ii consideri. Materialist\idealist au capatat si sensul (diferit) de pe urma prin considerente la mod figurat. Dar acest ultim sens n-are nimic de-a face cu modul FILOZOFIC in care poti percepe existenta in sine.

Exemplu: unul poate fi idealist (in sens FILOZOFIC) si crede in lumea conceputa de Dzeu, dar in viata poate fi "materialist" (cu sens FIGURAT), ghidindu-se dupa bani si avutie.
#69855 (raspuns la: #69852) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. Cassandra - de Paianjenul la: 23/10/2005 08:30:39
(la: Chiar nu deranjeaza pe nimeni greselile de ortografie?)
"va rog sa ma corectati atunci cind imi detectati greseli. stiu ca fac mai ales folosesc multi "false friends" cum se traduce naiba stie."


- N-am gasit nici eu pina in prezent un echivalent mai acceptabil decit omonime: cuvinte identice ca formă, dar care se deosebesc radical ca sens - vezi http://dexonline.ro/search.php?cuv=omonim&source=.

In contextul nostru: cuvint care apare in aceeasi forma, in doua/mai multe limbi, dar care are sens diferit in fiecare din limbile respective.


PS.

Pt. cei care eventual n-au inteles inca despre ce e vorba, citeva exemple de "prieteni falsi" intilnite de romani in limba engleza:

MAGAZINE
Ro = magazine, pravalii
En = revista

TURN
Ro = turn, turla
En = a vira, a intoarce

MARE
Ro = mare (ca dimensiune, element geografic)
En = iapa (femela calului)

DEAL
Ro = deal (ca forma de relief)
En = afacere, intelegere, tranzactie

etc.


#80868 (raspuns la: #78043) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
la un pahar de vorba - de casandra_radu la: 22/08/2006 13:39:26
(la: Insulta)
" - Tu esti o prostituata!
- Puteti spune orice vreti, oricum nu o sa ma culc cu dumneata fiindca pur si simplu nu ma interesezi."
Acesta este un dialog intre un potential client care ii pusese gand rau avocatei pe care vroia sa o angajeze.
Ea - tinerica, el - batraior, peste 50 de ani, cu bani, cu orgolii de macho expirat, care incercase timp de o saptamana prin tot felul de strategii sa o seduca pe ea si exasperat pana la urma o numi "prostituata".
Cum sa reactionez? De regula eu nu reactionez. Raspund.
Mi se pare stupid sa lasi pe cineva sa te manipuleze asa cum vrea. Adica sa te poata face sa te enervezi, sa te poata face sa plangi, sa te poata face sa te simti jignit, sa te poata face sa suferi si asta atat de simplu - doar printr-o vorba.
Daca stii ceea ce esti nu are nici un sens sa te enervezi daca cineva iti spune ca esti altceva, iar daca acea persoana are dreptate, de ce sa te superi?! Sau...daca cineva te lauda si tu in sinea ta stii foarte bine ca nu esti asa grozav - ce sens are sa te umfli ca un balon? Iar apoi daca iti spune vreo doua te dezumfli sau pocnesti, ca un balon intepat cu acul.
Reactiile de genul acesta sunt stupide si sunt reactii de om imatur. Dar mai ales de om inconstient, pe care il afecteaza tot ceea ce se intampla in jurul sau. Probabil ca un astfel de om nu are niciodata liniste, caci linistea lui depinde de ceilalti. Iar ceilalti niciodata nu vor fi in permanenta politicosi, fiecare are frustrarile lui, ii place sa se descarce pe altul, ii place sa intepe, ii place sa raneasca mandria altuia. Si cu cat cineva este mai mandru cu atat mai placut este sa il ranesti.
Dar...dincolo de detasarea pe care o recomand cu caldura in asemenea cazuri, trebuie sa recunosc ca este teribil de amuzant ca tu sa ramai calm in timp ce altul te face troaca de porci, mai ales cand citesti pe fata lui uimirea si neputinta de a te atinge :)
*** - de picky la: 20/11/2007 10:57:49
(la: omul cu inima carpita )
E adevărat şi chiar ciudat, că pleacă de la acelaşi infinitiv. Prin nuanţare se dă de fapt sens diferit verbului. Varianta cu "datoreşte" o consider drept o oficializare a unei forme greşite şi regionale dar cu meritul de-a permite nuanţarea cu pricina.
#257737 (raspuns la: #257732) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de irma la: 06/12/2007 11:38:05 Modificat la: 06/12/2007 11:38:54
(la: La o cafea, cu toţii...)
era o vorba in scoala generala: "mama, ca bulane are aia!!"
bulangiu pare sa aiba un sens diferit... sau o fi unu' obsedat de bulane (adica picioare)? :)

editare: bulan se mai numeste si bastonul al' de cauciuc pe care-l au politzarii. :D
#263305 (raspuns la: #263301) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dumbo - de zaraza sc la: 13/03/2014 09:39:04
(la: Efectul stresului asupra organismului)
Am citit ca introspectia adevarata e foarte grea pentru unii. Mie nu prea mi-era frica in general. Dar afli chestii despre tine de care nu credeai ca iti apartin. Si totusi daca vrei si ai curaj, confirmi adevarul lor, existenta lor in tine. Si te eliberezi, ceea ce e mai mult decat grozav. :) Oamenii au diferite legaturi care ii tintuiesc intr-un anumit mod specific fiecaruia. Intelegerea a ceea ce ti s-a intamplat te elibereaza de legaturi.

Abuz... nici macar, uneori. Poate fi un parinte foarte categoric, care nu-ti da voie "sa pasesti" nici in stanga, nici in dreapta. O rigiditate din asta poate afecta, chiar daca nu pare chiar asa dura. Sau poate certurile dintre parinti, neintelegerile lor.

#651285 (raspuns la: #651282) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lucruri diferite - de Ovidiu Bufnila la: 14/06/2004 09:30:50
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Sunt, evident, lucruri diferite. Identitatea fara numire nu ar avea sens in timp ce imaginile sunt adeseori independente de regimul identitar. Cum stabilim sau cladim o identitate tine de vointa. Tine de curaj. Tine de actiune. O identitate nu se poate afla in afara actiunii. Ar fi moale, banal si vulgara. A fi identic e iarasi chestiune de ambitie dar poate foarte bine sa-si bage coada si hazardul punand la cale ghidusii. Identic absolut nu se poate insa pentru ca totul este proces si asta inseamna miscare continua, alergatura si gafaiala. Ca aparenta, identitatea poate exista, observand sau inchipuind lumea.
#16213 (raspuns la: #15859) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intrebari retorice, supozitii peste supozitii... - de enigmescu la: 21/06/2004 14:55:19
(la: Istoria Canonului ne obliga sa cercetam Istoria Bisericii)
nici nu stiu daca ar trebui sa te cert sau sa te felicit. oricum mi-ai creat oportunitatea de a explica putin despre Biblie. mai intai ce este si cand s-a format? Biblia/Sfanta Scriptura este colectia cartilor V si NT, scrise sub insuflarea Duhului Sfant, intr-un rastimp de aprox. 1500 de ani, adica de la Moise(cca. 1400 inainte de Hr.) pana la autorul Apocalipsei(cca. 100 dupa Hr.). cuvantul grecesc "biblos" de la care si-a luat denumirea inseamna carte/carti. de ce si-a luat aceasta denumire? fiindca cea mai mare parte a cartilor cuprinse in Biblie au fost scrise in greaca iar predicarea lor s-a facut in buna masura la fel- stim ca greaca era f. la moda/raspandita in mediile imperiului roman. in timp a mai capatat denumirea de "carte a cartilor" fiind cea mai raspandita si mai controversata dintre toate cartile scrise vreodata.
cuvintele si invataturile ei nu se contrazic niciodata desi mai sunt destule guri care spun contrariul. ce nu pot sa inteleaga sau sa accepte admit automat ca sunt greseli cuprinse in text. in realitate acestea sunt doar aparente; in limbajul teologic se numesc antinomii si nu se contrazic unele pe altele. cum e posibil? e simplu: unele texte trebuiesc interpretate literal, altele literar, unele istoric iar altele teologic-dogmatic.
cuvintele Scripturii sunt "de Dumnezeu insuflate, spre folos si spre binecuvantare". dar ce intelegem noi prin insuflare??? protestantii(si cei ce le-au urmat pilda) au spus ca Dumnezeu le-a vorbit direct si le-a dictat scriitorilor verset cu verset toata biblia. dar daca ar fi fost asa atunci n-ar mai fi existat atat de multe si de diferite stiluri de exprimare, ar fi fost unul si acelasi la toti scriitorii de carti sfinte. faceti comparatie intre stilul Sf. Ev. Luca si cel al Sf. Ap. Petru, spre ex.; sau comparati stilul Ev. Ioan cu al Sf. Ap. Ioan(sunt doua persoane diferite). ce se poate deduce la o citire cat de cat atenta si obiectiva? ca miezul insuflarii a fost imbracat in forma literara dupa posibilitatile de intelegere si de comunicare ale fiecarui organ in parte- organul este acea persoana de care Dumnezeu S-a slujit in transmiterea mesajului divin. prin urmare DUHUL SFANT a vegheat asupra lor si i-a ferit de greseli, nu le-a dictat nimic, nu le-a soptit la urechi. altfel ar fi putut sa le dea Dumnezeu direct gata scrise textele, nu credeti?
pot fi mesajele continute in biblie mincinoase? Hristos a facut de f. multe ori referire la proorociile VT despre Sine si in una din acestea a spus: "n-am venit sa stric Legea sau proorocii; n-am venit sa stric ci sa plinesc". dupa alte traduceri ultimul cuvant ar suna "implinesc". nu sunt f. sigur pe etimologia celor doua cuvinte dar cred ca unul vine de la implinire iar celalalt de la plinatate. oricum in context sensul ar fi aprox. acelasi si anume ca Hristos nu se dezice pe Sine Insusi niciodata si, asa cum tot El marturisea in alta imprejurare, "nici o iota sau o cirta nu va trece fara sa se implineasca; cerul si pamantul vor trece dar cuvintele Mele nu vor trece"!(imi cer scuze pt. citatele care nu sunt f. exacte) daca o sa ne uitam in urma la toata istoria omenirii si in special la cea a crestinatatii o sa vedem ca pana acum toate s-au implinit, cuvant cu cuvant. de ce au ales milioane de oameni sa sufere pt. credinta in Hristos decat sa se lepede de ea? fiindca aceasta credinta cuprinsa si in Scriptura le-a adus vestea cea buna a nemuririi; mai mult decat atat le-a dovedit prin faptele ei concrete ca este o credinta vie si adevarata, nu ca acelea in zei pagani. Sf. Ap. Pavel spune: "daca Hristos n-ar fi inviat, zadarnica ar fi propovaduirea noastra, zadarnica ar fi si credinta voastra. dar cum Hristos a inviat"...
ne poate Scriptura calauzi ea singura pe calea credintei? protestantii spun: "numai Scriptura!" crestinii ortodocsi si catolici spun ca inainte de a se fi scris cartile bibliei si de a i se fi format canonul adoptat pana astazi a existat o TRADITIE VORBITA- aceasta s-a numit Sfanta Traditie. este si simplu de demonstrat aceasta fiindca, spre ex., Hristos n-a scris nimic din ce a predicat, marea majoritate a epistolelor NT au fost scrise de Sf. Ap. Pavel si acestea numai din anumite necesitati ale credinciosilor din diferite parti ale imperiului roman. a fost necesar sa scrie pt. ca inca nu se inventase avionul sa zboare de urgenta la fratii de credinta ca sa le explice cuvintele lui Hristos si nu putea fi deodata in mai multe locuri...! in plus chiar si in Scriptura sunt unele locuri(in NT) in care se face referire la anumite imprejurari din VT, intamplari care insa nu le gasim niciunde scrise intre cartile acestuia: cearta ingerului cu diavolul pt. trupul lui Moise...(mai sunt cateva pe care nu mi le amintesc acum). cercetati Scriptura si vedeti ce se scrie in evanghelii despre predica de pe munte unde Hristos a vorbit multimilor o zi intreaga, pana au flamanzit de a trebuit sa le dea de mancare(si atunci a inmultit painile si pestii). pai daca s-ar fi scris tot ce a spus El, atunci am fi avut cel putin 20-30 de pagini numai cu predica Sa. chiar logica ne arata ca inainte de a scrie ceva trebuie sa ai intai ideile respective deja formate. dar sa mai facem o incursiune in timp. ganditi-va ca inainte de a ajunge toate scrierile sfinte sub forma cartii actuale au trecut cateva decenii cel putin- inca se mai scria pe pergamente. apoi textele au mai trebuit si traduse din original, asa cum s-a intamplat si cu Septuaginta. asadar Traditia a tinut de-a lungul timpurilor aprinsa atat flacara invataturilor sfinte prin explicarea/interpretarea lor, cat si flacara adevarului nealterat.
cuvantul "canon", imprumutat din ebraica si trecut prin filiera greceasca, inseamna "dreptar/regula/(mai tarziu)randuiala". va sa zica prin canon intelegem lista scrierilor cuprinse in Scriptura si care contin randuieli pt. viata crestinilor. aici vreau sa insist putin: daca o scriere nu e conforma cu intreg textul bibliei, adica se contrazice cu alte texte sau e confuza, atunci nu e admisa in canon. exista, dupa cele 39 de carti canonice ale VT(pana la proorocul Maleahi), un nr. de 14 carti necanonice dar care au fost pastrate de biserica intre cele doua Testamente pt. ca "sunt bune de citit". in ele gasim invataturi extrem de folositoare si practice care nu contravin celorlalte texte. au fost recomandate spre citire primilor crestini inainte de a fi botezati. protestantii nu le-au admis nici pana azi.
dar cine a hotarat care este canonul sfintelor scrieri? daca ar fi sa ne luam dupa conceptia protestanta care zice "sola Scriptura", ar trebui sa cautam undeva in biblie scris explicit despre canonul ei. insa putem cauta cat vrem, n-o sa gasim asa ceva fiindca Traditia bisericeasca a hotarat aceasta. cum? prin Sfintii Parinti, cei care au luat parte la Sinoadele Ecumenice si-au hotarat odata pt. totdeauna invatatura de credinta si canoanele ei. aceste sinoade au fost in nr. de 7(recunoscute de ortodoxie)- la care s-au mai adaugat unele sinoade locale si, desigur, la catolici Conciliile Vaticanului- in functie de cerintele timpurilor respective. interesant de vazut ca protestantismul nu recunoaste ca sfinti pe participantii la sinoade dar se foloseste de canoanele emise de ei si, mai nou, de scrierile lor.
acum as vrea sa ma refer exclusiv la ce a scris autoarea mai sus. despre asa-zisa evanghelie a lui Toma ma indoiesc, asa dupa cum ma indoiesc de texte precum "visul lui Iisus" sau "epistola/epistolia". acuma iti pun eu o intrebare: ai avea incredere intr-un text al unui om, fie el si dintre apostoli, care s-a indoit de puterea lui Dumnezeu? si apoi de unde atata secretism, stanci din care ies pergamente si de-alde astea? daca ar fi fost adevarata n-ar fi fost normal sa se gaseasca la indemana tuturor crestinilor inca de la inceput, la fel ca surorile ei? mai este cazul vreunei scrieri sfinte care sa fi fost gasita prin vreo pestera, ascunsa de ochii lumii pana azi? pai care e rostul unei evanghelii? insasi denumirea de "evanghelie" inseamna "veste buna". daca ai citit acel text de care amintesti, ti s-a parut ca aduce o veste buna?
oamenii care s-au apucat de capul lor sa traduca sau sa explice textele Scripturii au cazut in cele mai grozave erezii. de la ei au plecat marile prigoane impotriva crestinilor, de la ei si-au luat fiinta sectele de ieri si de azi. aminteai de sfintenia oamenilor... Lactantiu ne spune ca adevaratii prooroci(deci si sfinti): predica toti un singur Dumnezeu; nu sufera de nebunie; nu sunt inselatori; nu umbla dupa averi sau castig; nu se ingrijesc de cele necesare vietii; fac cunoscute proorocii care se implinesc; si isi adeveresc trimiterea chiar prin suferirea chinurilor si a mortii. te intrebi cine poate sti daca un om e sfant? oricine, inclusiv tu! "dupa roadele lor ii veti cunoaste", zice Hristos. iar Sf. Ap. Pavel zice mai tarziu intr-una din epistole: "roada duhului este: dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdarea, bunatatea, facerea de bine, credinta, blandetea, infranarea, curatia; IMPOTRIVA UNORA CA ACESTEA NU ESTE LEGE"! adica ce lege omeneasca ne poate opri de la a considera pe cineva sfant chiar din viata? primii crestini se numeau intre ei SFINTI iar apostolii fac dese referiri in sensul acesta in scrierile lor. dau un ex. cred eu concludent aici: dupa coborarea Duhului Sfant apostolii obisnuiau sa mearga prin locurile publice nu numai pt. a predica evanghelia ci si pt. a vindeca bolnavii; asa se face ca in mai toate zilele, atunci cand Ap. Petru trecea pe cale, multi se asezau inaintea sa ca sa-i atinga iar altii asteptau ca macar umbra lui sa treaca peste ei ca sa-i vindece. asta insemna ca oamenii aceia pacatuiau? dimpotriva, ei experimentau puterea tamaduitoare venita dintr-un organ al lui Dumnezeu. ce crezi, intre un personaj care vorbeste de-ti ia auzul si-ti fura inima cu cuvintele frumoase si unul care nu vorbeste dar te vindeca prin puterea rugaciunii, pe cine ai alege ca fiind mai aproape de divinitate?
nu inteleg ce vrei sa spui prin coruperea venita din partea dogmelor catolice. sunt ortodox dar am fost uneori si la biserici catolice... n-am auzit pe nimeni pana la tine sa afirme asa ceva. e ceva cu totul nou pt. mine, recunosc. adica atat de corupta a fost biserica, in general, de dogmele catolice, incat a renuntat la traditia ei si s-a pornit pe implementat ce spuneau papii la Roma...! ma faci sa rad, nu te supara. de aia peste inca 6 secole(de cand spui tu ca a fost acaparata) s-a despartit biserica in cea de Apus si cea de Rasarit? fiindca erau acaparate de puterea papei? daca ai sa mai citesti ce am scris si la alt subiect poate ai sa intelegi ce se petrece de fapt si cum stau lucrurile. dar important sa adaugi si lucrurile pe care ti le-am facut cunoscute aici. si stai ca inca n-am inteles bine: care biserica de la inceput a fost corupta si care au fost patriarhii, de care anume vorbesti?
am sa inchei si eu aici, cu indemnul lui Hristos: "fiti intelepti ca serpii si blanzi ca porumbeii"!
"CAND ERAM COPIL FACEAM CELE ALE COPIILOR, DAR CAND AM IMBATRANIT LE-AM LEPADAT." orice parinte nu-si lasa vistieria la indemana copiilor, ci sub grija iconomilor si a epitropilor pana la varsta hotarata de tatal lor!!!
A trai in cuplu sau cum sa convietuiesti cu o persoana diferita - de Grettel la: 11/01/2005 17:22:26
(la: Cand formezi un cuplu, dupa ce criterii alegi o persoana?)
iata un articol extrem de interesant pe care as vrea sa il cititi:
A trai in cuplu sau cum sa convietuiesti cu o persoana diferita

Dupa primele intalniri, care sunt intotdeauna limitate in timp, trebuie sa invatam sa traim relatia intr-un angajament continuu, de durata (in spatiu si timp), daca cei doi parteneri isi doresc sa creeze un cuplu.

Fiecare intalnire amoroasa, chiar daca are partea sa de imprevizibil si de mister, este bazata pe atractia in sens unic sau reciproc (mai rar decat am crede), pe existenta sentimentelor in sens unic sau impartasite (mai rar decat am putea gandi), pe proiectiile reciproce (ne place la inceput imaginea celuilalt - cea care ne este prezentata), care ulterior se vor confrunta cu persoana reala (asa cum este in viata de zi cu zi).

O relatie de cuplu se construieste in jurul a patru componente personale care trebuie sa fie prezente la fiecare dintre parteneri:

• pentru a putea sa intram in relatie, trebuie sa fim liberi, sa nu avem angajamente afective prea puternice care ar risca sa intre in competitie cu partenerul ales;

• trebuie sa fim suficient de autonomi afectiv si material pentru a putea sa ne implicam intr-un astfel de angajament;

• sa fim capabili sa ne propunem reciproc un proiect de viata ce face parte dintr-un viitor ce va fi construit in doi;

• la acestea se adauga capacitatea (care este prezenta sau care ramane sa fie dezvoltata) de a ne propune reciproc modalitati de comunicare si de schimburi de calitate care vor fi puse in practica in viata de zi cu zi pentru a alimenta si anima o relatie de respect reciproc.

Astfel, fiecare dintre partenerii de cuplu va depasi si demistifica imaginile "ecran" care insotesc prima intalnire si de care trebuie sa se elibereze pentru a gasi distanta corecta fata de relatiile semnificative din trecut (familiale, alte iubiri, angajamente anterioare...).

Fiecare dintre parteneri va trebui sa invete sa traiasca in interiorul unei relatii apropiate, care contine o dubla intimitate: 1) intimitate comuna si impartita si 2) intimitate personala si rezervata. Ei vor trebui sa isi ofere mijloace de a trai impreuna trecand prin confruntari (pornind de la diferentele lor, convingerile, obiceiurile lor) firesti vietii cotidiene (si nu conflicte), de a se sustine (si nu a se nega, descalifica sau devaloriza), de a se dezvolta (si nu a intra in competitie, asa cum se intampla uneori).

Fiecare relatie de cuplu se va traduce astfel printr-un plus de energie si de bine, atat pentru unul cat si pentru celalalt, daca fiecare dintre parteneri este constient de faptul ca este de datoria lui sa clarifice si sa duca mai departe diferitele mize, dintre care, rezum aici esentialul:

Dezvoltarea unei capacitati de autonomie afectiva

Pentru a se alia cu celalalt trebuie mai intai sa intram in alianta cu noi insine. Cunoasterea de sine presupune o responsabilizare mai mare a propriilor sentimente si resentimente. "Sunt responsabil de ceea ce simt, nu trebuie sa il fac pe celalalt responsabil de felul meu de a fi sau de gandurile mele".

A nu ne lasa definiti de celalalt

A invata sa ne respectam si sa-l respectam pe celalalt cu toate diferentele sale, aceasta inseamna "a nu ne mai lasa definiti de celalalt". Ceea ce ii mentine pe doi parteneri impreuna nu este nici compromisul, nici supunerea si nici concesiile, ci afirmarea si recunoasterea diferentelor. Exista, de asemenea, riscul de a dezvolta relatii dominant - dominat, care in cuplu iau forme subtile (sau violente) si care trebuie sa faca obiectul unei amri vigilente - in special printr-o pozitionare clara de la inceputul relatiei cand unul dintre cei doi tinde sa-l domine pe celalalt, sa-i impuna dorintele sale, sa-l puna in serviciul nevoilor sale.

A ajunge la un acord

A gasi mijloacele de comunicare potrivite, adica a se pune de acord. Si pentru aceasta trebuie sa invatam sa ne definim mai bine asteptarile, aportul fiecaruia si propriile zone de toleranta... si sa le confruntam cu ale celuilalt.

A iesi din tipare

A iesi din conventional si a depasi anumite prejudecati eronate cum ar fi: "daca celalalt ma iubeste, ar trebui sa stie ceea ce gandesc fara sa trebuiasca sa-i spun...., ar trebui sa raspunda asteptarilor mele fara sa le exprim...".

A accepta schimbarea

A accepta evolutia si schimbarea, ceea ce inseamna si faptul ca trebuie reactualizate angajamentele. Caracteristica vietii pe planeta Pamant este evolutia, maturizarea sau transformarea. O relatie vie se supune acestei legi a evolutiei. Mizele unui anumit moment, despartirile, reajustarile vor fi indispensabile si vor trebui sa faca obiectul nu numai unei comunicari verbale, ci a unei confruntari pentru a-i permite celuilalt sa ne vada (si sa ne accepte) asa cum suntem si nu cum ar dori el sa fim.

de Jacques Salome, autorul cartilor aparute la editura Curtea Veche:
Drepturi de autor si furtul imaginilor - de Dinu Lazar la: 29/03/2005 06:57:45
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Cu permisiunea ta as vrea sa salvez o poza si sa mi-o pun background"

Macar scrieti clar pe imagine - pe fiecare imagine expusa pe net - numele si adresa sitului; astfel o imagine salvata de cineva, ori chiar furata, circula si devine un element de marketing care poate sa aduca - sansele sunt infinitezimale, dar cine stie... - ceva cindva.

Chestia asta cu marketingul si cu ce citim ca trebuie sa facem prin cartile si cursurile de marketing nu se prea aplica la noi in tara; si goanga cu "ajuta-ne fara sa ceri bani numai acu` sa facem un numar de revista sa scoatem capul din noroi si te vom plati regeste apoi" e de tot risul; am facut in ultimii cinsprezece ani zeci de astfel de proiecte si astia care au scos capul din noroi si-au luat gipanu si viloaia si au uitat inceputul; si poanta cu plata mai putina sau de loc in sectorul editorial, in sensul "mai nea, nu te (prea) platim da` te facem cunoscut si o sa fii ingropat in comenzi de la aia care or sa citeasca revista noastra" e doar o poanta; niciodata nimeni nu a venit la mine sa-mi spuna "am vazut materialul x, e grozav, hai sa facem comanda asta".
Rareori cind am facut o ilustratie mai buna sau ceva cu totul si cu totul diferit au sunat amici sa imi spuna pareri, niciodata clienti sau posibil clienti.
Aviz coledzilor care dau la greu materiale gratis prin presa sau la clienti; nu asa se construieste o posibila cariera ci numai o posibila ciubuceala fara rost si fara sfirsit.
Si pe Internet, furaciunea fiind regina de fapt, ar trebui puse imagini cit mai mici si cit mai marcate cu numele autorului.
Si se fura nu numai la noi; intimplator am gasit o cartzulie de buzunar scoasa in Germania, de o editura germana, despre Romania, ilustrata integral cu mici ( 8x10 cm) imagini shmanglite de la mine de pe sit.
#41061 (raspuns la: #41037) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
toti, dar diferit - de om la: 07/05/2005 16:46:27
(la: iubire? acum serios vorbind...)
Sunt de accord cu Honey in the sunshine :"Eu cred ca iubirea e pentru toti... doar ca "ataca" in moduri diferite, nu doar de la om la om ci si de la relatie la relatie." in sensul ca iubirea este un "proces" extrem de complex care se manifesta prin 1001 de forme in raport cu 1001 de "lucruri". TOTI iubim (diferit bineinteles), unii chiar pe ei insasi -Narcisism-.:-)

Chestia cu ACCEPTAREA SINGURATATII (pentru ca de IUBIT oricum iubesti ceva, chiar daca ai sau nu) este, dupa mine, (i) ori foarte pesimista =inhibare, punere la colt de ceilalti si numai asa poti supravietui in societate (ii) ori optimista = te cunosti atat de bine incat STII ce vrei pentru binele tau si implicit pentru ceilalti.
#47439 (raspuns la: #47433) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ady - de adina.petre la: 08/11/2009 13:17:54
(la: Natura...cel mai mare artist!)
Se vede ca si aparatul e de o calitate diferita decat ce foloseai tu pana acum! :)))

Sunt misto de tot pozele, aparatul e super fain, claritatea e deosebita, si natura in sensul asta te-a ajutat grozav. Faine de tot!

Mai astept sa vad ce stie sa faca aparatu. Si sa ne zici de care ie! :)
"Asadar, dragii mei, are economia un sens in societate?" - de cosmacpan la: 15/03/2010 15:55:37
(la: Despre educatia economica)
Inainte de a intreba daca are vreun sens, hai sa vadem cine este economia, ce vrea ea si cum arata de fapt la fata...
eu nu iti voi da raspunsuri pentru ca (pe langa faptul ca n-am mai luat lecitina ma si doare capul) e mai usor sa pui intrebari...
Intai de toate sa tragem o linie groasa intre ani...mai precis la varsta de 25 de ani. De ce? pai pentru ca cei trecuti de varsta asta au invatat economia politica ce difera (daca nu fundamental, macar prin partile esentiale) de economia studiata in vestul capitalist...
cei mai mici de 25 de ani incearca sa invete ceea ce profesorii accepta mai greu sau mai usor (pentru ca si ei este oameni supusi greselilor)
la cele spuse mai sus poti sa contrazici, dar inclin sa cred ca nu te cred...dar mergem mai departe...

Intre ceea ce se preda in scoala si ceea ce se intampla la nivel macro sau microeconomic sunt diferente mai mici sau mai mari in functie de interesele celor care conduc...

o economie functioneaza atunci cand are vechime, are traditie si are si o motivatie...o economie subterana nu poate fi nici predata in scoala si nici nu prea este previzibila...ca sa nu mai vorbim de regulile ei mai mult sau mai putin ortodoxe...

pe cine oare intereseaza in Romania (caz particular al discutiei) ce se intampla cu toti acesti indicatori cand cei care pleaca afara la munca sunt interesati sa-si stabileasca repere din zona in care ei sunt localizati, cei care au ramas in tara ori nu pot, ori nu au posibilitati, ori nu au timp...cat despre guverne si guvernare...vorba lui Nenea Iancu: pupat Piata Independenti si ura si la gara...

nu o spun nici cu rautate, nici cu invidie cu doar cu resemnare...de ce? pentru ca lumea nu vrea dar nici nu este lasata sa vrea sa gandeasca...ideea de baza: e doua... tunul sau mica ciupeala...adica ori te lupti pentru tainul zilnic (ciupeala adica) sau te lupti si ai dat un tun dupa care te dai la fund sau plecui afara si devii om respectabil: patron de librarie de editura, de hotel, de taxiuri, de local, orice dar nici sa iei fata nici sa tragi targa...

despre ce vorbeam? aa, bateam campii cu gratie...lumea aici in Romania considera inca cea mai buna investitie tot un teren, tot un apartament, o casa deci lucruri cu rata foarte mica de profit dar care ofera certitudini (vorbesc de marea masa de cumparatori) pentru ca daca te uiti in oricare zi de saptamana la un market ai sa vazi ca romanul este inca un consumator fidel caruia ii este frica de investitii, jocuri de bursa si alte calcule economice mai dificile...e doar o parerea ( a mea) asa ca nu pune prea multa baza in ea.
vinu dulce te cam duce... pe cand berea... - de dogmatic la: 30/09/2003 08:16:19
(la: Viata gay romaneasca)
Nebanuite sunt caile Domnului! Dupa cum vezi, suntem cam singurii care dezbatem acest subiect "controversat". Oricum, imi face placere sa discut cu un om inteligent, totusi. Ce ma frapeaza este lipsa ta de intelegere cauzata de "necunostinta" in domeniu. Imi este greu sa tin cursuri de psihologie si genetica pe acest forum...dar pentru tine o fac....intr-un scop nobil :P
In mod deloc paradoxal exista binecunoscutul conflict dintre religie (zona culturala) si stiinta; ceea ce in mod indubitabil, vad in nelamuririle tale. Cum se intelege de la sine, ei isi desfasoara activitatea in zone diferite. Destul de rar vei vedea teologi interesati de obiectele din metal inoxidabil cat si invers...oameni de stiinta interesati de salvarea sufletului, rai sau iad. Dar aceste zone de interese sunt intersectate mai mult decat banuim. Adesea convingerile lor fiind in conflicte directe. Nu in mod intamplator iti explic acest lucru, deoarece chiar daca nu traiesti in zona mea geografica, ai fost crescut si educat aici in spiritul celor spuse mai sus. Ei bine, in concordanta cu majoritatea cercetatorilor sexualitatii umane, psihologi, psihoterapeuti, psihiatri, a unei parti din religiile lumii, gay, lesbiane, bisexuali, etc., homosexualitatea este una din cele trei orientari sexuale existente(hetero, homo si bi) cunoscute de rasa umana in regnul animal. Homosexual este ... cel ce este astfel! Diferenta dintre cele trei tipuri de orientari face imposibil dialogul. De retinut este ca dictionarele de specialitate definesc homofobia ca fiind: "o irationala frica, aversiune sau discriminare impotriva homosexualitatii sau a homosexualilor" Din pacate, termenul are doua intelesuri. Asta duce la o multime de resentimente, confuzie precum si imposibilitatea de dialog. Cel ce este homofobic uraste homosexualii(de ambe sexe) chiar daca nu este interesat in a oprima sau a lupta in discriminarea lor.
Deasemeni pot fi numiti homofobici cei ce lupta impotriva lor si au o frica irationala fata de ei. Consider ca ar fi mai eficient sa iti rezolvi propria problema in acest sens decat in a incerca sa demonstrezi ceva despre care cunostintele tale sunt de limitate. Inversunarea unora este comparabila cu cea nazista cand acestia discriminau tot, introducand pedeapsa cu moartea pentru aceasta minoritate sexuala sau concentrarea acestora in lagare. In esenta razboiul a dus la stangerea in grupari mari de barbati care in procente de peste 80% au experimentat homosexualitatea. Insusi Hitler a tolerat homosexualitatea pentru a se ridica in fruntea ostilor, ca dupa a aceea sa elimine prin crime oribile acest "flagel" Dupa cum vezi nimeni nu a reusit si nici nu v-a reusi. Impotrivindu-te nu faci decat sa alimentezi si mai mult inversunarea in credinta lor. Tolerand...le vei da de gandit! ;) Nu ti-amraspuns complet la intrebare ...tre' sa mai plec si catre casa , de unde voi completa raspunsul.
#572 (raspuns la: #565) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din nou pentru Dan Calin - de Ingrid la: 14/10/2003 15:39:55
(la: A existat holocaust in Romania?)
Despre trenul mortii, plimbat pe ruta Iasi-Calarasi(Ialomita), iata "amintiri" culese dintr-un site probabil neolegionar :
"Viorica Agarici – mit si adevar in problema "Trenului mortii"

Din capul locului declar ca nu am intentia de a nega sau minimaliza tragicele evenimente petrecute la Iasi in iunie/iulie 1941, care s-au derulat pana in gara Romanului. Despre asta s-a scris si se va mai scrie mult, incat modesta mea contributie s-ar pierde ca o picatura de apa intr-un ocean de venin. In schimb, voi aduce cateva elemente noi legate de cele intamplate la Roman. Cititorii au latitudinea sa le arunce in talgerul balantei ce li se va parea mai adecvat.

Asadar, la gara din Roman - Era in fatidica zi de 3 iulie 1941, cand s-a anuntat sosirea, in tranzit, a unui tren cu evrei deportati din Iasi. Pentru fetele de la Cantina Crucii Rosii, ca si pentru personalul punctului sanitar din gara condus de doctorita Veronica Falcoianu (foto alaturata), situatia parea similara cu cea a trenurilor de raniti cu stationare scurta, avand alta destinatie. In acest rastimp, li se acordau, in vagoane, ajutoarele umanitare si medicale necesare. Totusi, judecand bine, medicul de serviciu la punct in acea zi, in unire cu echipele de la cantina, au inteles ca situatia actuala va fi oarecum diferita. Din aceasta cauza au chemat-o in ajutor pe doamna Viorica Agarici, presedinta Filialei locale a Societatii nationale de Cruce Rosie. Dansa a venit fara intarziere, insotita de vicepresedinta, d-na Eliza Vargolici si de medicul primar al judetului, dr. Stefan Pasov. In urma lor a sosit si seful Comenduirii Pietei, cpt. I. Cocaneanu.

Din primul moment, duduia Viorica a inceput a-si organiza echipa cu care avea sa intre in actiune. Din aceasta faceau parte: Sofia Lazarescu (sefa cantinei), invatatoarele Zoe Iacobescu, Elena Taune si Maria Curelescu, tinerele Mura Hagiaturian, Rodica Lazarescu si doua maici detasate de la manastirea Agapia. Intre timp, cpt. Cocaneanu a luat informatii suplimentare de la biroul de miscare al garii, de unde s-a intors foarte posomorat. Cand au iesit pe peron, cantinierele cu tavi si cosuri cu de ale gurii, 4 soldati cu caldari cu ceai, doctorita Falcoianu insotita de of. san. V. Toma si infirmierele voluntare de Cruce Rosie, purtand medicamente pentru urgente si material de pansat, Cocaneanu s-a apropiat de d-na Agarici, soptindu-i ceva la ureche. Cei prezenti au spus ca niciodata n-au vazut-o decat blanda si amabila, dar acum si-a iesit din sarite!

Deodata intra trenul in gara - o garnitura lunga cu vagoane de marfa ("bou-vagon" cu portierele zavorate) din care razbateau voci disperate, cerand ajutor si apa! Pentru acest tren insa era un Ordin de la Comandatura militara germana din Iasi, ca nimeni sa nu se apropie.



Interventia Reginei-Mama (Relatare a doctorului Nicolae Horga, radiolog sef la Spitalul Precista)

La aflarea acestui ordin d-na Viorica Agarici i-a cerut cpt. Cocaneanu sa intervina pentru a fi deschise vagoanele si a se putea acorda asistenta medicala celor din interior. Cpt. Cocaneanu l-a contactat telefonic pe generalul de Divizie Stefan Ionescu, prefectul judetului Roman care tocmai atunci se pregatea sa intampine pe Regina Mama Elena, sosita intr-o vizita la spitalul din Roman.

Prefectul i-a expus Reginei situatia disperata din gara chiar in Spitalul Precista Mare (atunci Z.I. 448). cand se faceau prezentarile si i-a raportat tot ce se intampla in gara. Revoltata, regina l-a trimis pe aghiotantul ei pentru a verifica daca informatia este adevarata. Cand aghiotantul s-a intors si a confirmat cele spuse de prefect, Regina i-a cerut generalului Stefan Ionescu sa-i inlesneasca legatura cu generalul Ion Antonescu, care se afla in trenul Patria, aflat in exclusivitate la dispozitia sa. Regina cerandu-i sa ordone deschiderea portierelor si acordarea asistentei medicale evreilor din tren.

In tot acest timp, d-na Agarici a dus o adevarata "batalie" cu soldatii germani care pazeau si ei trenul. Ea a pasit hotarata inainte, facand fetelor semn sa o urmeze. Trebuiau sa strabata distanta pana la linia a 4-a, unde fusese tras trenul cu deportati, semn ca nu va avea cale libera. Prioritate aveau atunci trenurile militare germane si romanesti, care goneau spre front. Asa incat avea de stationat un timp, exact cat era nevoie a intra cu ajutoarele cerute. Soldatii germani, cand au vazut ca grupul de persoane in alb se apropie hotarat de trenul lor, le-au iesit inainte, cu pistoalele mitraliera intinse si strigand: "Zuruck Verboten!" (Indarat! Oprit!). Era o prima somatie. D-na Agarici, fara teama, li s-a adresat pe acelasi ton: "Verflucktes Gesindel, auf die Seite!" (Creaturi blestemate, la o parte!). Cpt. Cocaneanu, stiind de ce sunt in stare acesti ostasi fanatici, din trupele SS, a venit in graba rugand echipa sa se intoarca pe peron, caci la o a doua somatie, acestia vor trage in plin. A fost un moment de panica. Fetele si soldatii cu caldari au facut cale intoarsa. Numai duduia Viorica Agarici s-a repezit ca un glonte in fata locomotivei, prinzandu-se cu mainile de ea si a inceput a striga cat tinea o gura ca daca nu se deschid portierele vagoanelor, pentru a se acorda ajutor detinutilor, ea ramane acolo pana ce va trece trenul peste dansa!

In timpul acesta, nemtii isi vedeau linistiti de treaba, asteptand momentul cand vor putea ordona pornirea trenului, cu riscul, de a strivi romanca aceea furioasa... La amenintarea cu pistolul in piept a unui ofiter SS, Viorica Agarici a raspuns: "Wenn Du mich schiesst, schiesst Du deine Mutter!" (Daca ma impusti pe mine, o impusti pe maica-ta!).

Intre timp, generalului Ion Antonescu, informat de cele intamplate la Roman si neavand autoritate asupra militarilor germani care nu permiteau asistarea detinutilor, a luat legatura cu Comandantul al Armatei a XI-a germana, generalul colonel Eugen von Schorner solicitandu-i aprobarea celor solicitate de regina Mama. Acesta, in cele din urma, a ordonat asistarea deportatilor din trenului cu evrei.

In sfarsit au fost date la o parte usile de la un vagon, le-a aparut o scena de infern: vii si morti, claie peste gramada, cu imbracamintea sfasiata zaceau intr-un namol de fecale si urina. Era prea din cale afara! Pentru a nu alarma populatia orasului (din care peste 7000 erau evrei), care prinzand de veste, incepusera a aflui spre gara, s-a convenit ca trenul sa fie impins indarat, la Sabaoani. Acolo fura deschise toate vagoanele iar cei morti, dupa ce au fost verificati de cpt. Dr. Radu Popovici, chirurgul Spitalului Militar (venit si el cu sanitarii sai, foto alaturata), au fost depusi intr-o groapa sapata ad-hoc in dosul garii.

Dupa intoarcerea trenului in gara dintre cei vii, cei bolnavi au fost consultati de doctorita Falcoianu, o parte din ei fiind internati in Spitalul Militar pentru ingrijirile necesare. Intre timp, dr. Stefan Pasov, medicul orasului, colaborand cu Presedintele Comunitatii evreiesti, dr. med. Reznic Meer, au organizat transportarea, cu randul, a tuturor deportatilor valizi la baia Companiei a IV-a Sanitara de langa gara, unde au fost curatiti, reechipati cu haine noi, hidratati si alimentati, cu ajutorul si pe contul Comunitatii. Bineinteles, sub paza severa, pentru a se evita dezertarile. La randul lor, prin grija Companiei a IV-a sanitare, toate vagoanele au fost spalate, dezinfectate si capitonate pe jos cu paie proaspete, peste care s-au intins cearceafuri.

A doua zi, 4.VII.1941, cu obloanele descuiate, trenul - fost pana aici ???al mortii" - s-a repus in miscare. Pe parcurs, oprind in garile mai mari, se deschideau usile vagoanelor pentru ca echipele de Cruce Rosie sa poata controla si asista deportatii. E drept, ici - colo se mai auzea si cate o huiduiala, venita din partea unora, dar asta nu a influentat cu nimic tinuta ocrotitoare a organelor oficiale. Ajunsi cu bine la Calarasi (pe Dunare), la predare in lagar au fost numarati 776 de oameni. Precum se stie, in 1944, au fost eliberati cu totii.



Epilog

1. Prin anii ‘50, dupa razboi, victimele, in numar de 53, dezgropate la Sabaoani (nu "370" cum gresit s-a scris!), carora li s-a adaugat mortii in numar de 360, depusi anterior la Mircesti, au fost aduse la Cimitirul Israelit din Roman, unde au fost reinhumate in doua gropi comune alaturate, peste care s-au turnat placi de beton cu dimensiunea de 3/10 metri. Din cele de mai sus rezulta ca, daca intre Mircesti si Roman, cale de 20 km, si-au pierdut viata inca 53 de oameni, fara "minunea" de la Roman, la Calarasi ar fi ajuns numai cadavre.

A fost in mod incontestabil, meritul duduii Viorica Agarici, de a-i fi salvat pe acestia. Dar nu numai al ei, singura; fara concursul tuturor persoanelor sus mentionate, n-ar fi reusit aceasta performanta. Ii reamintim: capitan I. Cocaneanu, general divizie Stefan Ionescu, vicepresedinta Crucii Rosii romascane, Eliza Vargolici, cei trei medici cu ajutoarele lor. In fine, dar nu in ultima instanta, acordul in acest sens al conducatorului statului (si prin concursul prompt al Reginei Mama Elena), a tras mult in cumpana. Mai e nevoie sa amintim si compasiunea populatiei romascane (crestini si mozaici la un loc) care au contribuit cu totii la usurarea suferintelor atator oameni inocenti...?

2. La urma, inca ceva despre doamna Viorica I. Agarici, eroina acelor zile. Dupa anii 1949, a fost despuiata de toata averea ei (proprietatea de la Calugareni, jud. Roman, casa din oras de pe str. Alexandru cel Bun etc.) si aruncata in strada, fara chip de subzistenta. A avut totusi noroc de cateva familii romascane care i-au intins atunci o mana de ajutor. Familia av. Mart a primit-o intr-o odaita, iar dintre evrei, dr. medic Iosif Abraham si fotograful Jack Reinstein organizau lunar, pentru ea, o cheta (bani marunti), pe care doamna nu voia sa-i primeasca decat sub forma de recompensa pentru meditarea unor copii (printre care si elevul Radu Cozarescu). Desigur, fiind retinuta in casele acestora si la masa de pranz. In fond, era adusa in pozitia de cersetoare. De altfel, si umbla cu cosnita de papura in mana, unde i se mai arunca cate ceva...

Ar fi plecat din Roman, dar nu avea unde: sotul, mort de gangrena apendiculara in spitalul de aici (nu la Iasi, cum s-a scris!), cei trei fii, Georgel, Vasilica si Costache, bagati la puscarie... Abia in 1967, Georgel fiind eliberat, s-a mutat la dansul, in Bucuresti. De atunci si-a adus aminte si Federatia comunitatilor evreiesti de meritele doamnei Agarici, fixandu-i o mica renta viagera.

Acum, eroina de la Roman isi doarme somnul de veci intr-un cimitir din Bucuresti, in vreme de copacul sadit in amintirea ei, pe "aleea dreptilor" de langa Rechowot (Israel), creste falnic.

Dr. Epifanie Cozarescu

#1330 (raspuns la: #1328) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ceva in sensul de "luneta" - de Jimmy_Cecilia la: 12/11/2003 06:13:15
(la: Ce va doriti de la un forum?)
sa fie inlaturati toti troll-ii, sa se poata discuta linistit despre ceea ce intereseaza pe fiecare, fara agresari, fara derutari si "omorâri" de subiecte.

ceva in sensul de cum este pe cale sa devina Luneta...
Maria, este un pic mai diferit - de Coralie la: 12/11/2003 11:48:25
(la: PRINTUL CHARLES)
Cu englezii si casa regeasca, este un pic diferit, nu se discuta cu morala!
In plus viata lui Charles a dat loc la multe scandaluri, ultimul in data.. nu cu femeile, ci cu majordonul, cred.
S-ar parea ca titlul sa fie transmis direct fiului lui Charles,
dar poti sa stii?
Fotoreporter de razboi - de Dinu Lazar la: 17/11/2003 12:38:13
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Culmea esta unul dintre primii fotografi de razboi, daca nu primul, a fost un roman, Carol Pop de Szatmary, acum mai bine de 100 de ani.
Problema este ca in ziua de azi un fotograf de razboi, sau un fotograf de stiri, nu mai este un profesionist independent care incearca sa surprinda imagini conforme cu parerea lui despre ce se intimpla, pe care apoi sa incerce sa le plaseze la agentii si diferite publicatii.
In 99% din cazuri, un fotograf de eveniment dramatic (fie el razboi sau accident nuclear, etc) este un fotograf cu o dotare de foarte multe zeci de mii de $, cel putin in aparate, mijloace de comunicare, uneori si mijloace de transport...
Este clar ca numai un om angajat la o agentie de presa mare, platit corespunzator, si cu asigurare la zi, poate azi sa fie fotograf de razboi cu sanse de a fi unde trebuie si de a face materiale vandabile; un freelancer, un liber profesionist, nu poate supravietui financiar cel putin - fara a discuta ca nimeni nu te ajuta pe cimpul de conflict, partile implicate te vad fiecare in parte spion sau dusman sau macar incurca lume...
In principiu fotograful de razboi de azi e si el un amploaiat, care in tot ce face are grija sa produca o marfa vandabila si placuta sefilor, care sa respecte anumite canoane si care sa se gindeasca si la ziua de miine, nu atit in sensul sigurantei sale cit a calitatii imaginilor si inscrierii lor pe linia ceruta de agentie.
Doar nu va inchipuiti ca o sa vedeti un fotograf de la o agentie americana care fotografiaza un act de curaj al banditilor de irakieni sau unul de la o agentie araba fotografiind altceva decit un soldat american nespalat si mincind o conserva de porc in timp ce eventual mitraliaza un sat fara aparare. Si asta pina la detaliu, pina la limbajul subliminal, asa cum faceau fotografii rusi in timpul razboiului din `40; soldatul rus era fotografiat mereu numai de jos, ca un Hercule, profilat pe un cer dramatic, dar optimist, si neamtzul nenorocit in coloane murdare, piticot fotografiat de sus, cu bandaje murdare, si noroi si zloata in jur.
Asa ca pentru a raspunde totusi la intrebare, am fost tentat, cine nu ar fi, sa fac fotografie de razboi, dar astrele au vrut altfel - si acum nu imi pare rau de loc.
In ultimul timp, asistam si in materie de mass media, in lume, la o coalizare a marilor agentii de presa; micile agentii mai independente au cam disparut, si incet incet ramin 4-5 nume mari, care dispun de mijloace si atunci fac si regulile jocului. Cine se gindeste la democratie si la libertatea de exprimare care ar rezulta teoretic din democratie nu stie ce vorbeste. Cazurile de anul acesta de la Europa FM sau cel recent de la BBC sectia romana sunt palide manifestatii ale unor mult mai complicate convulsii...si anume fata vizibila a aisbergului.
Cam asta e cu fotografia de razboi, niciodata nu a fost mai adevarata zicala "cine imparte parte isi face"...
#4528 (raspuns la: #4503) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...