comentarii

hai sa facem dragoste


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
nu m-ati inteles - de giocondel la: 21/10/2004 00:04:26
(la: Exista oameni cu adevarat prosti?)
nu numai atat, dar si dumneavoastra va contraziceti, care mai de care...

ozzy numai, spune si el la un moment dat ca sursa prostiei omenesti este Ignoranta.

hai sa incerc sa mai explic odata aceasta teorie " fantezista " a mea:

nu am spus ca nu exista oameni ce se afla in aceasta stare de constiinta pe care dumneavoastra o numiti prostie.deci nu neg existenta lor.Atata doar ca eu nu ii numesc prosti, pentru ca asta ii limiteaza la a fi doar ceea ce ii catalogati dumneavoastra ca sunt: niste prosti.

Eu cred ca toti oamenii au capacitati egale si ca diferenta consta in gradul de educatie pe care il primesc.

Si in fond, ce este aceasta prostie??? lamuriti-ma si pe mine: informatie???( pai eu stiu multi oameni care stiu multe lucruri, au cultura si informatie, dar sunt prosti gramada.pentru ca de geaba ii el profesor universitar si stie tot felul d e teorii daca in final imi tranteste una de GENUL: TOTI NEGRII SUNT NISTE MAIMUTOI, ar trebui sa stea la ei in pom.).Eu nu cred ca un om intelectual nu poate fi " prost".Adica ignorant.

Daca unul nu stie sa recite din eminescu, sa se imbrace cu bun simt sau sa vorbeasca corect, este in mare parte datorita faptului ca nu i s-a acordat atentia cuvenita, nu a fost educat si hranit nici din punct de vedere spiritual si nici intelectual.Asta nu insemna ca EXISTA OAMENI CU ADEVARAT PROSTI.

repet..exista oameni ignoranti. Natura lor este de a fi ignoranti.Acesta stare este doar un stadiu in evolutia lor, pentru ca toti evoluam, mai mult sau mai putin vizibil.

Ma doare cand observ atitudini de superioritate si de intoleranta.Probabil est e greu de acceptat ca suntem cu totii un Tot, si ca oricat de diferiti si speciali ne-am simti fiecare, in felul nostru pentru ca suntem unici in Univers, nu ne suntem superiori unii altora iar daca suntem nu avem dreptul Noi sa judecam cine cui ii este superior.
Diferenta dintre mintile oamenilor se datoreaza diferentei de educatie si de achizitie a unor valori morale.La origine, mintile umane sunt egale insa factori exteriori fac ca unele sa se dezvolte mai mult si altele mai putin.Nu insemna ca cele din urma nu au capacitatea de a iesi din conditia respectiva si de a cunoaste mai mult.

Diferenta nu consista in entitatile in sine, pentru ca toti avem aceleasi capacitati in mod latent, ci in educatie si antrenament.

de aceea, cred ca daca un suflet se afla la un moment dat al existentei sale in completa intunecime intelectuala sau spirituala, atitudinea celor din jur nu ar trebui sa fie de genul: esti prost, fara speranta, mai bine te ocolesc.

daca un suflet este infirm intr-o directie sau alta, trebuie sa ii oferim remediu, cu candoare, intelegere si dragoste.Daca este ignorant, sa il Educam.Daca are defecte, sa il antrenam si sa il ajutam sa isi descopere calitatile si sa si le dezvolte.Daca este imatur, sa il ajutam sa se dezvolte, acordandu-i ceea ce are nevoie pentru a face asta.Nici un suflet nu trebuie ignorat sau urat.Dimpotriva i, mperfectiunile celor din jur ar trebui sa fie abordate de catre cei ce se considera" destepti" si " luminati" cu mare cadoare si intelgere si dragoste.

celor ce sunt " prosti " trebuie s a le dam Cunoastere.Nu avem dreptul , NICIODATA, de a detesta o fiinta umana si a o considera nedemna de luat in consideratie sau fara speranta.Trebuie sa ne tratam intre noi, fara a alege cine pe cine , ci toti pe toti, cu onoare, dragoste si Respect.Pentru ca toti suntem parte ai acestei Creatii si in toti exista aceeasi esenta.

este atat de usor sa aruncam anateme in stanga si in dreapta, bazati pe pareri subiective.In fond atitudinea aceasta nu este decat o alta nuanta, mai subtila, a ignorantei.

Omul este Talismanul Suprem al Creatiei.In el sunt ascunse mii de perle, care mai de care mai frumoase , mai mari si mai pure.NU trebuie decat sa avem rabdarea de a le descoperi: atat in noi cat si in ceilalti.


A thousand half-loves must be forsaken to take one whole heart home.
romanului din canada ! - de desdemona la: 24/10/2004 23:59:37
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Salut,

Be my guest, te rog, tutuieste-ma, (am fost si sunt o persoana la singular), in plus lipsa de formalitate e o prima invitatie spre prietenie!
Uite ca m-ai inteles gresit in parte, si e vina mea fiindca nu m-am exprimat prea bine (se intampla!). Am protestat impotriva atitudinii tale, dar in fapta si in practica sunt de acord cu tine.
Femeia sfinteste casa (cu adevarat!). Aceasta este si parerea mea, in care cred cu ferma convingere. Fac o paranteza, sunt o tipa desteapta, si modesta (in ciuda aparentelor !) dar nu-stiu-cum-se-face ca uneori cand scriu mesaje pe acest sit e galagie in jur (ca si acum), nu ma pot concentra, si nu ma exprim bine. Dar am sa incerc sa fiu clara. Gata paranteza. Ok, recunosc ca 'misogin' a fost nepotrivit (graba).
Sunt de acord cu ideile enuntate de tine dar nu cu restrangerea libertatii unei persoane (femeilor). Obligativitatea creeaza doar razvratire impotriva regulii, chiar daca regula respectiva e esenta intelepciunii. Daca fortezi femeile sa stea acasa le impingi spre miscarile feministe radicale. Intelepciunea nu se poate da cu fortza, ca si dragostea. Si in vremuri ca acestea (cand toate regulile, vechi si noi, mici si mari sunt puse sub semnul intrebarii) nu poti impune nimanui nimic, poti doar sa dai sfaturi si recomandari, sa exprimi simpatie si sa propui solutii, fara sa acuzi sau sa fortzezi (altfel obtii efectul contrar). Dar bat campii, mai bine revin la concret.

Ce nu stiu femeile e ca insasi natura genului feminin este generozitatea. Ele ele sunt inzestrate de natura cu putere, rabdare, pricepere, inclinatie si instinct - de a oferi sotului, copiilor si altora oameni atentie, iubire, intelegere, sprijin moral, speranta, compasiune. Daca ele sunt constiente de puterile lor si le cultiva, vor intelege ce importante sunt toate acestea pentru ceilalti, ce rol vital joaca lucruri in aparenta neinsemnate. Din pacate materialismul (societatea de consum) a devalorizat multe lucruri necuantificabile, si a pacalit femeile sa prefere satisfactia egoului, si sa renunte la celelalte aspecte ale feminitatii (altele decat sexul). E pe undeva o lipsa de maturitate si de cunoastere de sine insusi. Justific: la ce iti va folosi povestea celor 22 de amanti si a celor 30 de limuzine in care ai calatorit cand ai ajuns pe la 70 de ani insa nu te cunosc nepotii si copiii te uita. Si te duci la psiholog ca sa te
puna in legatura cu natura ta interioara...

Tu mi-ai dat un exemplu de mediu care 'face omul' (cred ca e foarte adevarat mai ales cand omul se indoieste de identitatea lui). Hai sa-ti dau un contraexemplu (nici el singurul), ca sa te inveselesc.
EA e o romanca venita de ceva ani in vestul europei, maritata cu un localnic (excelent omul, si se inteleg foarte bine). Ea e cea care lucreaza (el e mai mult somer) si aduce banii in casa, fiindca a avut ambitie, curaj si rabdare sa faca a doua oara scoala sau sa obtina echivalarile necesare. Cand vine acasa, ea mai gaseste timp si sa faca ce ramane nefacut din muncile casnice, sa isi incurajeze sotul, sa aiba grija de copii. Niciodata, in ani de zile, nu a avut inclinatii de a flirta (sau calca stramb) cu alti barbati; si nu da atentie noilor teorii despre 'libertate sexuala' (stie ca bunului simt de secole nu expira in cateva zeci de ani).
Nu fii dezamagit, exista inca speranta pentru aceasta lume, exemplul mentionat se gaseste in mai multe locuri, nu toate femeile si-au pierdut intelepciunea ...

Desdemonitza
#26122 (raspuns la: #25969) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dragostea ne face frumoşi pe toţi - de Anca Tudor la: 27/10/2004 14:36:06
(la: Prietenia si prietenii)
Dragă Anisia,
Dragostea ne face frumoşi pe toţi. Niciodată nu m-am simţit mai sigură pe mine decât atunci când mă vedeam reflectată în ochii cuiva care mă iubea, fie că era iubit sau doar prieten, indiferent că era bărbat sau femeie. Nu sunt nici acum şi nu voi fi niciodată o frumuseţe, dar faptul că mă iubesc eu, pe mine, foarte mult, m-a ajutat să mă deschid şi în faţa celorlalţi. Atenţie, însă! Păstrează-ţi intact, în permanenţă, ceea ce eu numesc colţul Păsării Phoenix, acea rezervă de tine care să te ajute să renaşti după orice dezamăgire, indiferent cât de mare. Spun asta fiindcă oamenii sunt, totuşi, destul de răi şi trebuie să te păzeşti. Sunt convinsă că într-o dimineaţă te vei trezi bătăioasă şi decisă să înfrunţi răutatea celor din jur. Atitudinea e importantă, poate mai mult decât crezi. În plus, câteva mici artificii, schimbarea drastică a coafurii (dar la îndemnul unui stilist), alte culori decât porţi în mod obişnuit, modificarea unghiurilor feţei cu farduri de bună calitate pe care să te înveţe cineva să le foloseşti (vezi că există chiar casete video în acest sens), toate astea, deşi par frivolităţi, sunt chestiuni importante care te pot face să te simţi mai bine în pielea ta. Să nu ne amăgim: e important cum ne percep ceilalţi şi, dacă nu spun despre noi că suntem frumoase, să spună cel puţin că suntem îngrijite, elegante, distinse şi sexy prin ţinută, îmbrăcăminte accesorii. Ah, uitam! Neapărat să porţi un zâmbet, unul care să plece dinăuntru! O afirmaţie, atribuită lui Shakespeare, spune: "Cea mai de preţ nestemată a unei femei este zâmbetul ei". Crede-mă, e adevărat!
#26461 (raspuns la: #26180) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pot sa mai zic ceva? - de LMC la: 27/10/2004 22:54:40
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Acuma nu vreau sa devin inamicul numarul unul pentru nici unul/una din voi. Dar hai sa va spun eu cum stau lucrurile.

Barbatii sint foarte usor de multumiti si de cele mai multe ori femeile pot face ce vor din ei. Atita timp cit le arati respect, dragoste si supunere (da, ati auzit bine, supunere), atita timp cit esti o femeie la locul tau si-ti cunosti limitele, atita timp cit iti mentii casa si familia intr-o stare acceptabila, nu exista nici un barbat ca sa nu aprecieze toate acestea. Secretul dragostei il tine femeia, ea este responsabila pentru cit de mare este dragostea in familie. Cind tu ca sotie iti suporti barbatul, il iubesti, il tratezi ca pe cel mai important om de pe pamint, el intotdeauna va fi barbatul ideal. Nu cred ca este om cu capul pe umeri si cu ori cit de putin bun simt in el sa nu te ajute la treburile casei daca vede ca este apreciat pentru ceea ce face. Dar daca tu ii faci observatii, daca iti sustii punctul tau de vedere si-l cicalesti intr-una atunci nici nu-i de mirare ca nu face nimic in casa.

Personal, nu exista sa-i spun sotului meu sa faca ceva fara sa-i spun "te rog" si "multumesc". Daca-i spun sa ma ajute sa aspir in casa in timp ce eu fac curat prin bai, ma duc la el, il pup dulce si-i spun "multumesc iubitul meu pentru ca m-ai ajutat." Dar ce-ar fi daca m-as duce la el nervoasa si i-as spune "da bine ba omule, tu nu poti pune mina pe aspirator sa dai prin casa, lasi totul pe mine!" Cum cita placere se apuca el sa faca ceva?

Stiti cum ii? Barbatul il ai asa cum ti-l cresti. Asa precum o floare sau un pom fructifer care trebuie ingrijit si amenajat si “bibilit” exact asa si cu barbatii. Fa-i toate placerile, si vei vedea cum iti vei culege roadele muncii tale. Solutia nu este sa-ti cauti barbat in Noua Zeelanda pentru ca acolo si-a gasit Daniela, nici daca esti in America sa-ti cauti unul prin Romania pentru ca acolo-l gasesti pe fat frumos din lacrima. Solutia este ca oricine ar fi barbatul acela care l-ai indragit si te-ai decis sa-l iei de sot, sa-l tratezi ca pe cea mai pretioasa comoara. Cind vei avea copii sau daca deja ii ai, nu-ti neglija sotul pentru ca el ramine, copii se iau si se duc cind cresc mari, dar sotul este omul cu care vei continua sa traiesti pina la adinci batrineti. Asa cum fanii isi lauda echipelele lor de fotbal, sau stiu eu ce alt sport preferi, asa si tu sa-ti lauzi barbatul si-n fata lui dar si in spatele lui. (Fac paranteza, eu nu mi-l laud pe nedrept) Toti barbatii, asa precum si toate femeile au cusurile lor, dar daca ne uitam numai la ele, atunci nu le mai vedem pe alea bune.

Intelegeti voi ce va spune fetitza?
Datorie de onoare -lui valico - de (anonim) la: 28/10/2004 06:32:55
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Asa cum am zis -am revenit cu un comentariu ce il datoram. Pentru ca lipsa de timp m-a impiedicat sa detaliez la vremea respectiva.
Daca-mi spui ca nu stii cum e societatea in America si vei crede ca invers -eu nu stiu cum merg treburile in Europa occidentala-te vei insela. nu zic cum -amarnic e o exprimare plastica... Dupa 5 ani de Germania - facuti la zi si noapte pe baricade -cred ca vei accepta asta totusi.Hai sa-ti spun cum sta treaba in tara care este motorul economic al EU. $i si avantaje sociale cu gramada. La fel si percepte morale -care nu au fost aruncate la coshul uitarii.Femeia mai are rusine -nu o ia razna ca aici , in continentul nord -american. Figurile cu "hartuirea" si acceptarea pe cuvint nu tin. Am vazut nemtoaice batute mar de sotii lor (am fost revoltat -nu accept asa ceva) - a venit politia si i-a zis lui Hantzi: nu puteti va rog sa rezolvati civilizat problema ? daca da -va rugam dati un telefon;si au plecat. Desigur nu am fost de acord indiferent de cauza ce a provocat " paruiala" femeii -dar ca sa vezi ca totusi saritul peste cal nu se practica intr-o tara care conduce detasat in plutonul economic (si din punct de vedere al civilizatiei ) in Europa.Daca ai intrebari apropos de civilizatzie teutona -ia-ti timp o saptamina si viziteaza Germania -dupa care trage o fuga in Belgia si compara. Vino din nou in Olanda -compara -trage si o fuga in Franta si scrie-mi.
Nu mai punem ca ce ia sotia ta cu 100 si ceva de euro acolo se multiplica cu 2, 3 in Germania -nu se pune problema banilor- in tara unde ai 30 de zile lucratoare concediu platit 100% + 10% pe zi bonus din partea firmei -unde 6 saptamini pe an poti fi bolnav si platit 100%. Bani sint cu nemiluita -se plateste regeste. Nu se pune problema banului -ci a omului. Asta nu ai inteles tu. Iar vis-a-vis de incompetentza -nu e chiar asa -ca ajungi peste noapte la salarii de vis si Rols de companie la usa. O fi pe la voi -dar in Germania - poti avea. cu o conditie.ba nu- cu 2.
Sa-ti curga in vene singe " albastru" (Hergestelt in Deutschland). 2.Sa fii urmas de Einstein sau de Max Planck si asta nu ajunge. Pe moment -pentru ca numele tau nu poate fi rostit "omeneste" de ei -vei lua ce nu iau ei -job-uri de ocna. Dar si acolo vei avea un salariu de-ti sta mintea in loc - categoria de salarizare de la VW sau Mercedes. Deci - luat babeste -nu $$$$ii sint problema si nici tzoalele de la Woolmart sau Karstadt Halle nu mai zic de Otto -Neckerman...nici macar o masina care e apanajul occidentului - ci OMUL. Dar sa revenim la femei - cind le cresc coarne -ca-n mioritza-nici gura nu le mai tace (apropo de legendarul telefon cu tastele "911" inrosite de atita apasat) nici sotzul nu le mai place. Sint multe de spus pe tema dar ma opresc la un singur lucru -intr-un cuplu totul depinde de un singur lucru- intensitatea sentimentului reciproc. Unde nu e dragoste nu e nimic. Asta nu se cumpara nu se vinde. Casatoria sau relatia de iubire intre 2 oameni nu e un tirg. Nu se vinde nimic. Se da. Daca nu primesti pe masura - pleci si cauti in alta parte. Dar nu te astepta la material. Nici popa nu te intreaba la altar de material -iti cinta (pe nas sau nu) de iubire -de respect... si-ti mai zice daca nu ma insel sa fii impreuna si la bine si la rau. Din pacate nu e asa. Iata de ce ti-am scris asta sa intelegi ca nu tot ce zboara se maninca -indiferent de berea irish care o bei -de Budweiser-ul care-l beau eu sau de Cangooroo beer ce bea Daniela. Barbatii ca si femeile peste tot in lume sint la fel. Oameni. Si merita sa fie respectati daca respecta -sa fie iubiti daca iubesc. Restul decurge de la sine ($$$ii si masinile si cizmulitzele ....)
Subiect supus judecatii tale clare si obiective -intr-un moment de ne-subiectivitate.

Cu simpatie,
Romanul din Canada
#26594 (raspuns la: #26227) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Hai sa spun cum iau eu muratu - de Horia D la: 02/11/2004 21:33:33
(la: Trancaneala Aristocrata)
Hai sa spun cum iau eu muraturi... ma duc la Sam's club.. ha ha ha

The things that come to those who wait are what's left behind by those
who got there first.
#27395 (raspuns la: #27394) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Hai sa mai butonez si eu aici - de Horia D la: 05/11/2004 02:43:14
(la: Trancaneala Aristocrata)
Hai sa mai butonez si eu aici, sa marim numarul de post-uri, si sa ajungem in topul zilei... ce bine e acum.. mi-am facut un drink, si pot sa ma delectez pe aici...din pacate nu prea am pe cine sa supar:)) stiti voi la ce ma refer:))))

The things that come to those who wait are what's left behind by those
who got there first.
Horia, esti....super!!! Hai - de Ivy la: 10/11/2004 01:26:33
(la: O doamna adevarata poarta ciorapi)
Horia, esti....super!!!
Hai ca am ris cu lacrimi....da, e si asta un mod de a purta ciorapul...
#28201 (raspuns la: #28198) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De ce nimeni nu mai scrie? - de (anonim) la: 14/11/2004 03:25:54
(la: Cele mai frumoase poezii)
Dragii mei, de ce taceti? mai scrie'i ceva, altfel raman aici singura si n-am cu cine discuta. Hai sa va mai trimit o poezie, poate vine dezghetul.

De fapt, este o "coroana de sonete", care se nume;te "Sete de viata":

1

Nu sufăr vorba spusă cu emfază -
Sinceritatea nu suportă falsul,
Timid şi molcum îi răsună glasul
Iar Adevăru-i stă mereu de pază.

În sufletul curat găsesc oaza
De sentimente mari, când sună ceasul,
Poruncitor chemându-mă Parnasul
Spre culmea lui, ce-n soare scânteiază.

Acolo-mi este raiul de lumină
Spre care tind cu inima senină
Când Poezia-n suflet se pogoară...

Acolo râd şi plâng precum îmi place,
Nu pot să mint, nu ştiu a mă preface,
Sunt simplă ca o strună de vioară.

2

Sunt simplă ca o strună de vioară,
Deşi exprim şi culmea şi abisul,
Conţin în mine iadul, paradisul,
Speranţa, ura, dragostea de ţară .

Moldova mea! Iubirea mea amară,
Eu îţi închin şi faptele, şi scrisul,
Cu viitorul tău nutrescu-mi visul,
Prin tine Universul mă-nconjoară...

Ce dragi îmi sunt aceste sate albe
Cu case ca mărgelele în salbe,
Privite de pe deal în toi de vară,

Ce dragi îmi sunt livezile-nflorite,
Băieţii tăi şi fetele smolite,
Admir aroma crinului, fugară...

3

Admir aroma crinului, fugară...
Ca raza - sveltă, dreaptă-i este firea
Petala-i albă - pură ca iubirea,
Ce frageda juneţe o-nfioară,

Dar fii atent - prea multe, te omoară
Aceste flori, deşi uimesc privirea
Şi par să-ţi dăruiască fericirea
Prin frumuseţea lor sublimă, rară.

Un paradox cum se întâmplă-ades,
Deşi e mult prea lesne de-nţeles :
Aşa-i natura - veşnic ne şochează...

Ci uneori îmi pare o trădare -
Perfidia aceasta crunt mă doare
Şi inima de dor mi se cabrează.

4

Când inima de dor mi se cabrează,
Speranţa-mi ca un abur se topeşte,
Se-ntâmplă să-i şi-njur moldoveneşte
Pe toţi - miniştrii, oamenii de vază...

Patriotismul? Nu e doar o frază
Cu care un popor se amăgeşte?
Îmi vine să exclam : Doamne, păzeşte
De cancerul verbal în metastază!

Un paradox şi-aici, dar ştiu prea bine,
Că dragostea ce-o port în piept la mine
Pentru poporul meu - ea mă salvează...

Cu ea mă simt păşind în nemurire -
Mă las cuprinsă de nemărginire,
Vibrând cu Universul într-o fază.

5

Vibrez cu Universul într-o fază
Şi simt că sunt mai sigură de mine
Când beau din energiile divine -
De parc-aş trece-n altă ipostază.

În alt diapazon îmi luminează
Şi soarele din cer; Atunci, în fine,
Micimile vieţi-mi sunt străine,
Pământul neclintit îmi stă la bază.

Sunt gata să împart cu toţi misterul
Acestei stări de forţă... Efemerul
Se sparge-n stânca asta solitară.

Când noaptea lin se lasă, ca o ceaţă,
Arunc calvarul grijilor din viaţă,
Absorb din lut esenţa mea primară.

6

Absorb din lut esenţa mea primară,
Mă contopesc cu tot ce-i viu pe lume -
Naiadă în a valurilor spume,
Driadă în pădurea seculară.

Cu arborii renasc în primăvară
Şi dau cu ei în floare - fără glume!
Aceste mici minunăţii anume
Îmi fac senzaţia vieţii clară.

În miezul codrului mă simt acasă,
Ating cu geana cerul de mătasă
Şi fruntea mi se mistuie în pară...

În arşiţele verii cu mirare
Din cupele ei pline cu vigoare
Sorb adierea vântului de vară.

7

Sorb adierea vântului de vară,
Ce poartă rodul lanului în spate -
Cu boabe de polen, înmiresmate
El fecundează grâul şi secara.

Această pâine-i dulce şi amară,
Dar zi de zi cu ea ne ţinem, frate,
Ea scoase din nevoi nenumărate
Şi neamul, şi familia, şi ţara.

Nu voi să iau nici cea mai albă pâine
Din alt pământ, din mâinile străine,
Căci maica noastră glia se-ntristează.

Mi-a-mprumutat orice atom din mine
Şi mă hrănesc din ea - aşa e bine -
Să-i prind cu gura ploaia, roua, raza...

8

Eu prind cu gura ploaia, roua, raza -
Orice-mi trimite cerul şi destinul;
Suport plăcerea, umilinţa, chinul,
Şi toate-adânc în suflet ma-ncrestează.

Eu le accept pe toate, cât durează
Această viaţă, căci urăsc suspinul.
Dulceaţă şi venin - aşa e vinul,
Deci bea - şi Dumnezeu te aibă-n pază!

Să joci, de ai intrat cumva în horă -
Ai de trăit un an, o zi, o oră?
Nu-ţi este dat să le cunoşti pe toate...

Dar am oricând o scumpă mângâiere -
Să simt Frumosul până la durere
Mă bucur pururea, că mi se poate!

9

Mă bucur pururea, că mi se poate
Să simt căldura ţarinii străbune,
Când bat călcâiu-n horă, să răsune
Ecoul peste văi şi peste sate.

În glia asta inima-mi se zbate,
Din ea răsare versul meu pe strune
Şi-n ea mă voi întoarce, când să sune
Va fi cel ultim ceas al vieţii...Vade!

Va spune Moartea, - vino, hai cu mine...
Şi voi pleca spre zările senine
Primindu-mi şi osânda, şi tainul.

Dar cât trăiesc - cu zâmbetul pe faţă!
Să râd, să plâng, să lupt cu rău-n viaţă,
Să beau licoarea vieţii, ca rubinul...

10

Eu beau licoarea vieţii, ca rubinul,
Vrăjită de sclipirile-i solare
Şi beată de aromele-i amare -
Nedespărţit de trandafir e spinul.

Eu nu mă plâng, că mi-am ratat destinul,
Deşi am tras necazuri, şi mă doare,
Dar am avut tărie şi răbdare -
Nu-i chip să-ţi iasă-ntruna doar cu plinul.

Greşit-am des, dar nu din rea voinţă,
Am fost senină chiar şi-n suferinţă
Şi n-am lăsat să mă sufoce splinul.

Păşind mereu cu fruntea ridicată
Am stors din rodia vieţii toată
Dulceaţa, şi tăria, şi veninul!

11

Dulceaţa, şi tăria, şi veninul
Fac existenţa noastră precum este -
Haină, sau frumoasă ca-n poveste,
Sau neagră, sau mai albă decât crinul.

Dar eu îi sunt şi robul şi stăpânul -
Cad în abisuri şi mă urc pe creste,
Fac vânătăi şi răni, îmi joacă feste,
Ci tot câstig în lupta cu destinul!

Câstig această boltă azurie,
Toloacele în puf de păpădie
Şi primăverile înmiresmate.

Acestea le ador la nebunie
Şi-n frumuseţea lor pe-o veşnicie
Aş vrea să mă dizolv încet... În toate!

12

Aş vrea să mă dizolv încet în toate -
Să alăptez cu dor întreaga fire,
Turnându-i dureroasa mea simţire
În toate florile, în orice vietate.

Spre ea înalţ aceste mâini crispate,
Spre ea îndrept sfioasa mea privire,
În muta rugăciune de iubire
Ce sufletul mi-l scaldă-n voluptate.

Extaz şi chin... O sete mă sfâşie
De-a tinereţii apă veşnic vie,
Deşi-mi coboară iernile în plete.

Iubesc şi cuget, arde-a mea făclie,
Dar voi întoarce sacra datorie
Când potoli-se-va această sete...

13

Când potoli-se-va această sete
De Dragoste, Frumos şi Poezie?
Atunci doar, când în inima pustie
Se va-ntrona răceala... Nu pot crede

Că osteneala cu mişcări încete
Din ochi va şterge râs şi veselie,
Că stelele vor înceta să-mi fie
Prietene fidele şi discrete.

Nu pot să cred că tot ce mă-nfioară,
Tot ce iubesc acum va fi să piară,
Că e zadarnic visul unei fete...

Ci dacă-i viaţa doar un vis de vrajă
Mă voi lăsa de moarte prinsă-n mreajă
Fără dureri şi fără de regrete.

14

Fără dureri şi fără de regrete
Voi părăsi această lume tristă,
Trecându-mi viaţa toată în revistă
Prin minte-mi trec imagini cete-cete.

Ştiu tainele-i şi micile-i secrete -
Ascund ades un zâmbet în batistă,
Având eu însumi suflet de artistă
Îi iert această farsă. Să se-mbete

Cu comedia azi jucată-n scenă
Cei obsedaţi de-o patimă obscenă -
Pe mine nada nu mă mai tentează.

Arunce-n aer fraze dulci, pompoase,
Pe mine doar în pace să mă lase -
Nu sufăr vorba spusă cu emfază.

15

Nu sufăr vorba spusă cu emfază,
Sunt simplă ca o strună de vioară,
Admir aroma crinului, fugară,
Şi inima de dor mi se cabrează.

Vibrez cu Universul într-o fază,
Absorb din lut esenţa mea primară,
Sorb adierea vântului de vară
Şi prind cu gura ploaia, roua, raza...

Mă bucur pururea, că mi se poate
Să beau licoarea vieţii, ca rubinul,
Dulceaţa ei, tăria, chiar veninul!

As vrea să mă dizolv încet în toate
Când potoli-se-va această sete -
Fără dureri şi fără de regrete...

Cu sincere salutari, Adela Vasiloi

Hai s-o facem …dor sambata - de Alice la: 14/11/2004 17:35:08
(la: Hai să divorţăm)
Hai s-o facem …dor sambata sara
Doar cand vii sa-mi pleci pe-ndata
Arza doru-n tine ca tzigara
Arza-mi-te-n sange deodata

Hai sa facem pasul in oglinda
Inapoi in vise hai in prima oara
Azi cand brusc veninul ne colinda
Hai in ieri s-o facem lata intr-o doara.
pt sanjuro - de Mariana Ignatov la: 17/11/2004 16:17:12
(la: Cele mai frumoase poezii)
Mircea Cartarescu
--------------------------
Când ai nevoie de dragoste

când ai nevoie de dragoste nu ti se da dragoste.
când trebuie sa iubesti nu esti iubit.
când esti singur nu poti sa scapi de singuratate.
când esti nefericit nu are sens sa o spui.

când vrei sa strângi în brate nu ai pe cine.
când vrei sa dai un telefon sunt toti plecati.
când esti la pamânt cine se intereseaza de tine?
cui îi pasa? cui o sa-i pese vreodata?

fii tu lânga mine, gândeste-te la mine.
poarta-te tandru cu mine, nu ma chinui, nu ma face gelos,
nu ma parasi, caci n-as mai suporta înca o ruptura.
fii lânga mine, tine cu mine.

întelege-ma, iubeste-ma, nu-mi trebuie partuze, nici conversatie,
fii iubita mea permanenta.
hai sa uitam regula jocului, sa nu mai stim ca sexul e o jungla.
sa ne atasam, sa ajungem la echilibru.

dar nu sper nimic. nu primeste dragoste
când ai nevoie de dragoste.
când trebuie sa iubesti nu esti iubit.
când esti la pamânt nici o femeie nu te cunoaste.




"Una vita senza ricerca non è degna di essere vissuta."
dragoste - de (anonim) la: 23/11/2004 13:57:24
(la: Suntem prea copii pentru a stii...sa iubim!)
dragostea este eterna.n-ar fi adevarat sa spui ca iubesti doar cind esti copil.DRAGOSTEA COPILARIEI ESTE NAIVA IAR CEA A ADULTILOR ESTE CHIBZUITA.
#29553 (raspuns la: #29518) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Hai sa mergem, dar aici a inc - de Horia D la: 07/12/2004 23:06:30
(la: Trancaneala Aristocrata)
Hai sa mergem, dar aici a incepu sa ploua cu galeata... Pffftttt

The things that come to those who wait are what's left behind by those
who got there first.
#31062 (raspuns la: #31060) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Hai sa va povestesc cateva di - de mya la: 08/12/2004 19:05:50
(la: Frizerii bucuresteni, mai stilati ca niciodata)
Hai sa va povestesc cateva din experientele mele la coafor, in Romania. E interesant, zau.

Acum vreo 15 ani, mi-a venit asa brusc pe chelie, ideea ca mi-ar sta bine blonda. Drept care m-am dus la Hotelul Bucuresti cu o caruta de bani la mine si am gasit o tanti care sa-mi vopseasca parul in suvite dar exact cum i-am explicat eu. Trebuia ca parul in final sa nu arate a par vopsit (ca se pierdea tot farmecul, nu?) ci a par decolorat de soare. Asa incat tipa m-a vopsit de trei ori (in suvite), cu trei nuante de blond, din ce in ce mai spre culoarea mea naturala (saten roscat). Aia a fost unica mea experienta in ale coafor-ului incununata de succes. Mi-am vopsit si sprancenele tot atunci, fiindca cu parul blond si sprancene saten inchis as fi aratat sinistru. Domne' chiar imi statea bine, serios vorbesc. Ce nu-mi placea era ca se luau golanii pe strada de mine si imi stigau ineptii despre blonde (glumele de santier pe care le stiti)

Dupa vreo cateva luni, timp in care parul a crescut si eu am incercat alte "doamne" coafeze (aia de la Hotel Bucuresti era prea scumpa pentru mine, deh)...mi-a trecut elanul brusc si am vrut sa revin la culoarea mea naturala. Ma saturasem de glume cretine si era si destul de frustrant sa tot schimb coafezele, nici una nu-mi facea in cap ce voiam eu. Buuun. M-am dus la coafor-ul din cartier si le-am zis ce vreau. Totul a fost in regula...vopsit, spalat, etc...pana sa se usuce parul...arata totul normal. Dar cand parul s-a uscat, am observat ca toata lumea din coafor se holbeaza la mine cu mana la gura (ca la tara, stiti gestul). Aveam parul verde inchis (in loc de saten roscat). Soc. Noroc ca stateam la 2 minute de casa (au fost cele mai luuuuungi 2 minute din viata mea!). Imi venea sa merg in maini ca sa nu se vada, nu...nu m-am intalnit cu nimeni (cu un caine da' ala nu se pune).

Vopseaua fusese veche si coclise in parul meu, asta a fost explicatia savanta. Inutil sa va zic ca si-au dat cu parerea zeci de "doamne" coafeze, cliente, etc. Nu se mai termina cosmarul, io voiam doar sa plec si sa scap de acolo! Nu am platit nimic (nici bacsis) si am revenit dupa fix o saptamana (saptamana in care am stat ascunsa in casa) ca sa mi se revopseasca parul. A iesit bine, spre bucuria mea sincera!!!!

Culmea e ca tortura nu s-a sfarsit aici. Nu stiu ce-mi vine si dupa vreo 6 luni imi zic...ia sa-mi fac si eu un permanent (primul si ultimul din existenta mea pe acest pamant!). Numai ideea de permanent imi suna cam aiurea...cum adica permanent? Pai cum, tine asa la nesfarsit...ma rog, suna sinistru. M-am dus la un coafor si am cerut un permanent foooarte slab, asa...sa fie parul putin ondulat (parul meu e putin ondulat dar nu destul in mintea mea de atunci). Tanti in cauza era foarte in verva ca nu stiu ce eveniment avea in familie (nunta, botez, nu mai retin). Nu prea era atenta. Eu i-am povestit ce patisem cu 6 luni in urma. Oricum mi-am zis ca trebuie sa o tin sub observatie mereu ca sa nu imi faca vreo prostie in cap. "De ce ti-e frica nu scapi!" M-a lasat prea mult cu solutiile de permanent in par (parul lung) si am iesit in final exact la Tina Turner (jur!!!). Mi-a ars parul pana la radacina! Si-a cerut iertare de 100 de ori da' ce sa mai fac? Nu puteam sa ma pieptan sub nici o forma (par uscat, umed, ud de tot), mi se rupea pieptanul in par. Daca va zic ca aratam ca Tina Turner cand avea ea coama aia in cap...poate va aduceti aminte.

Dupa o saptamana (timp in care imi faceam ceva de genul coc da' iesea ceva de genul coc d-ala supraetajat ca nasa la nunta, Doamne...ce vremuri de trista amintire!!!) m-am tuns numarul doi (fratele meu, carea avea plete ma lua mereu la misto, fiara, voia sa-mi faca poze pentru posteritate dar am refuzat cu demnitate!). Atunci am jurat ca nu mai calc in viata mea intr-un coafor si asa a fost. De regula ma tundeam singura (si le tundeam si pe prietenele mele si toti din jur) asa ca m-am specializat intre timp iar cu vopsitul sau permanentul am terminat in viata asta si pentru eternitate!

Sotul meu s-a gandit sa se tunda inainte de cununia noastra, in Romania. L-a tuns un frizer d-asta din descrierea de mai sus ("Sa va fie de bine!") si pozele de la cununie sunt crunte! Are capul tesit cand te uiti din profil, parca e cioplit in stanca. Trebuia mereu sa-i zic ca se uite la aparatul foto, din fata arata mai de Doamne ajuta...cat de cat. Acum il tund eu, avem o masina automata meseriasa si face minuni (nu mai zic de banii economisiti).

Mesajul a fost prea lung (stiu!) dar am avut chef sa scriu. Poate v-ati distrat citindu-l insa pentru mine astea sunt amintiri de genul...din epoca de piatra. Dar nu m-au marcat psihic ;-).
dragostea nu ucide - de Boddhisattva la: 07/01/2005 12:10:10
(la: Dragostea Ucide)
Dragostea nu ucide,doar mutileaza sufletele slabe.Dragostea raneste iar ranile ei sunt cele mai dureroase si adanci.Dar nu te omoara ci te educa ,te intareste,te face mai puternic.
Poezia este frumoasa,un pic cam satanic limbajul totusi.
ca in dragoste - de trustman la: 10/01/2005 16:15:00
(la: De ce nu vrem inapoi, desi ne e dor?)
de ce nu ne intoarcem inapoi desi ne este dor? eu zic ca e ca in dragoste. ne e dor de fostele iubite si ne-am si intoarce la ele. doar ca unele sunt prea departe, unele sunt casatorite, unele s-au cam ingrasat, unele nu ne-ar mai primi. si in fond, poate ne e bine cu iubita de acum sau de unii singuri. dorul nu e un motiv suficient pentru a reveni la cineva, undeva...

...................................................
"daca muncesti nu ai timp sa faci bani"
Hai sa ma bag si eu - de Rolfex la: 15/01/2005 15:52:01
(la: Oare ce sa fac???)
Chit ca in treburile astea e mai bine sa nu te bagi, imi dau si eu cu parerea :
Apai ce as face eu (si ceea ce e cel mai greu) ar fi sa incerci sa nu o mai vezi o perioada (nitel mai mult de 24 de ore ;) Asta ar fi testul pentru a-ti da seama daca este o iubire adevarata (oare exista???) sau o simpla stare obsesionala. Am avut o problema similara vara asta (doar ca eu sunt cu a mea prietena de ceva mai mult timp - i.e. vreo 8 anisori) si cum nu am mai vazut a treia persoana mi-am dat seama ca de fapt sunt foarte bine cu a mea prietena chit ca nu mai am trairile alea de la inceput cu flori si dardait in ploaie asteptand cu inima cat un purice.
Stiu ca solutia mea nu e cine stie ce, deoarece (vorbesc din experienta) ai senzatia ca lucrul pe care il traiesti este cel mai extraordinar si ca nimeni nu a mai trait asa ceva pe lumea asta, si ca nimeni nu te poate intelege (ceea ce e relativ fals chit ca e clar ca experientele similare nu insemna trairi identice)
Gata! Mi-am dat si eu cu parerea, oricum decizia iti apartine. Si nu te ingrijora de consecinte, spontaneitatea devine din ce in ce mai rara pe lumea ceasta. Oricum ar fi, te plâng pentru ca dilemele in dragoste sunt insolubile....
Oare a existat dragoste? - de copilul la: 18/01/2005 18:43:54
(la: Oare ce sa fac???)
Întrebarea, retorică este : Oare a existat dragoste în relaţie cu fosta prietenă? Oare s-a trezit cu adevărat la realitate? De ce s-a trezit aşa târziu la realitate? A fost necesar să apară în viaţa lui o altă persoană, pentru a-şi da seama de adevăratele sentimente, pe care le nutreşte faţă de fosta prietenă. Nu sunt rea şi nici în măsură să-i judec eu pe alţii, dar confruntându-mă cu aceeaşi situaţie, amintirile mă încarcă cu energie negativă. Îmi creează o stare de spirit cu mai puţin optimism şi suficient de mult pesimism şi acea stare de a critica. Părerea mea, dacă aş fi în situaţia persoanei în cauză, este:"deschide ochii sufletului şi apoi să începi cu ploaia de vorbe drăgătoase".
hai nu fi rusinoasa, poti com - de Horia D la: 21/01/2005 17:57:34
(la: Trancaneala Aristocrata)
hai nu fi rusinoasa, poti comenta despre mini-me:)))
#34084 (raspuns la: #34082) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Hai sa mai plangem un pic .... - de Gelu fara voievod la: 28/01/2005 18:27:42
(la: Scrisoarea I deschisa catre presedintele basescu)
Hai sa incepem cu totii sa bocim de mama focului ca nimeni nu ne lasa sa facem ... Sa facem ce ? Sa muncim spre exemplu .
Daca pleci "la capsuni" in Spania , acolo se munceste . 12 ore pe zi , dar 12 ore de munca adevarata . Am vazut mainile unui om intors de acolo . A castigat 800 Eu/luna , din care a ramas cu vreo 300 . Dar a muncit din greu . Nu stiu cati dintre cei care scriu ca ar vrea sa plece "la capsuni" ar rezista acolo .
Adevarata problema este lipsa chefului de a munci . Mai bine ne trezim pe la 10 , bem o cafea , un cancan despre Mutu la TV , etc
Nu iau apararea politicienilor , doamne fere , sunt un rau necesar . Dar nici nu ii bag in seama , pentru ca nu am timp .




Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...