hituri anii 90

E acelasi BBC care prin anii 90 zicea ca Bucuresti e capitala Bulgariei? :)

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va, Regele e gol!..."

Nu stiu daca parerea mea despre ceea ce s-a intamplat in anii '90 - daca-mi amintesc bine, pe vremea "mineriadelor", nu este cumva deformata... dar demisia premierului din perioada aceea m-a facut sa cred ca exista "fair play" si in politica damboviteana... Ce s-a intamplat dupa aceea?... Au ajuns in functii politice doar "activistii de mana a 2-a"?!


Mireille

Romanul e formidabil! A aparut prima data in Almanah Anticipatia prin '84 sau '85, (pe atunci nu se plateau drepturi de autor...) si a reaparut prin anii '90, la Nemira, cred.
Il am in Almanah, dar n-am reusit sa-l prind in librarii sau tarabe. Capodopera a fratilor Arkadi si Boris Strugatki, si a literaturii de anticipatie in general.
Mesajul plin de umanitate al stalkerului, intr-o lume dezumanizata deja este ceea ce impresioneaza. Naratiunea curge nefortata, nu se poticneste in nimic. Am citit pe nerasuflate, pana am terminat. Si apoi am ramas mult timp cu ochii pironiti pe pereti.
Tarkovski a ecranizat romanul cum a crezut el, eu insa l-am vazut si putin altfel: un om marginalizat, exploatandu-si puterile la maximum, ca sa aduca fericire tuturor, din dragoste de oameni.

sanjuro

Fiecare regim ,democratic sau nu are asa numita "politie politica".Vezi cazurile de asasinate politice ca cel al lui Martin Luther King asasinat aranjat de "intelectualii" de la CIA,iar despre verticalitatea literara a lui Dinescu,Paler care stateau in vile din cartiere rezidentiale ale Bucurestiului nici nu poate fi vorba.Paler a publicat ce a vrut inainte de '89 iar Dinescu are niste poezii infantile.De Liiceanu si Plesu care ne "amenintau" cu scrieri de sertar pe la inceputul anilor '90 ne-am lamurit niste filozofi de mahala mereu nemultumti,fosti si actuali informatori,iar ca ei sint majoritatea,ca sa ajunga vedete sint in stare de orice.Securitatea:un bluf, au lasat comandantul suprem in strada.Ca tot a venit vorba, unde este dictatorul Sadam Hussein cautat de cea mai puternica armata?

Eram prin anii 90 cand am citit pentru prima data o carte a lui Paul Goma.
MA CUTREMUR SI ACUM!!! Am avut cosmaruri nopti intregi.

Intamplator am avut si privilegiul de a cunoaste un coleg de ,scoala' de-a lui Paul.

Un om blajin si distins.

Si el a invins in lupta cu INTUNERICUL.

BAGAT INTR-UN IAD PAMANTESC mai CRUNT DECAT acel ADEVARAT.

Si familia lui credea ca a murit intr-un accident de masina.
Iar lui ii inghetau piciorele pana la brau la minus 30-35grade undeva in frumoasa noastra Romanie.

Nu e nici o noutate in declaratiile d-lui Bucovski ci doar o confirmare in plus a punctului de vedere sustinut la inceputul anilor '90 de opozitia anti FSN.

In guvernul postdecembrist, nu erau anticomunisti ci comunisti emarginati de regimul Ceausescu pentru atitudinea lor prosovietica (Iliescu, gen Militaru), chiar stalinisti (Brucan) sau descendentii acestora (Roman).
O clica de arivisti completa garnitura FSNista si o completeaza si azi.

Opozitia democratica, prin excelenta prooccidentala, care a promis ca va arata adevarul despre evenimentele din decembrie 1989, nu a primit nici un sprijin din partea Occidentului - Yalta-Malta nu e doar o simpla rima.

Altminteri, cardasia dintre URSS si Occident intru impartirea sferelor de influenta a fost relevata de V. Bucovski mai demult.

Daca in perioada de dupa razboi, la conducerera PCR a ajuns o echipa care a reusit (in masura posibilului) sa intoarca sortii aruncati la Yalta, astazi descendentii acesteia in linie directa, care, spre deosebire de inaintasi, nu au crescut prin forte proprii ci in moliciunea saloanelor nomenclaturii, au inchinat tara complet intereselor straine.

E drept ca jugul 'internationalismului proletar' era unul de lemn, pe cand cel al globalismului actual e unul de fier, daca nu cumva mai rau.

Georgia, o miza strategica majora

Georgia reprezinta, pe plan international, o miza geostrategica majora, mai ales in ceea ce priveste rutele petroliere, deoarece asigura legatura intre Marea Neagra, Marea Mediterana si enormele rezerve petroliere din Marea Caspica.

Contestatul proiect al conductei petroliere Baku-Tbilissi-Ceyhan (BTC), sustinut de americani si care face legatura intre Azerbaidjan si Turcia, este un aspect important in lupta pentru ocuparea functiei de presedinte al Georgiei. "Statele Unite au un dublu obiectiv in aceasta regiune: sa impiedice Rusia, prin orice mijloace, sa isi refaca influenta in Caucaz si sa gaseasca modalitati de transportare a petrolului din Marea Caspica, fara sa fie nevoie de tranzitarea Rusiei", a declarat Anita Tiraspolsky, specialist in domeniul CSI in cadrul Institutului national de limbi orientale din Paris.

Interese anglo-americane

Conducta de petrol BTC, care va parcurge 1.760 de kilometri si va asigura legatura intre o platforma maritima azera si terminalul petrolier turc din Ceyhan, localitate situata pe coasta mediterana, va tranzita Tbilissi. Costurile sunt estimate la aproximativ 3,6 miliarde de dolari. Constructia conductei petroliere, cu o capacitate de un milion de barili pe zi, urmeaza sa fie finalizata in 2005. Consortiul BTC, condus de compania britanica British Petroleum, mai cuprinde societatea norvegiana Statoil, compania azera publica SOCAR, firmele americane Conoco Phillpis, Unocal si Amerada Hess, societatile japoneze Itochu si Inpex, compania franceza Total, societatea turca TPAO si societatea italiana Eni. Traseul conductei, care respecta clar anumite imperative politice, ocoleste Rusia si trece prin Cecenia, punctul principal al rutelor de tranzit a petrolului si gazului din Marea Caspica. De asemenea, conducta evita Iranul si Armenia, tara aflata in conflict cu Azerbaidjanul, si ajunge in Turcia, principalul aliat al Statelor Unite din regiune.

Cheia de bolta a politicii americane

Construirea acestei conducte, initiata in pofida opozitiei Rusiei, este criticata pentru costul ridicat, pentru traseul dificil si pentru impactul negativ asupra mediului. Conductei de petrol i se va alatura o conducta de gaze naturale, in 2007, care va face legatura intre punctul de distribuire a gazului din Shah deniz (Azerbaidjan) si Erzurum (Turcia), trec#nd prin Tbilissi. "Acest dublu lant energetic este cheia de bolta a politicii americane din regiune. Washingtonul vrea sa creeze o legatura intre Azerbaidjan, Georgia si Turcia, care reprezinta a doua armata din cadrul NATO", apreciaza cotidianul francez Le Monde. "Georgia este un un punct de intersectie a cailor de exportare a resurselor Marii Caspice", a subliniat Thomas Gomar, cercetator in cadrul Institutului francez de Relatii Internationale. Statul georgian a incercat, incep#nd cu a doua jumatate a anilor '90, sa scape de sub influenta rusa, proiectul BTC demonstr#nd apropierea de NATO. "Rusii sunt pe punctul de a obtine un rol hotar#tor pe piata petroliera (...). Ei si-au c#stigat influenta in Caucaz si gratie abilitatii de a evita o confruntare cu americanii", a precizat cercetatorul. "Proiectul conductei petroliere BTC este supus riscurilor, din cauza costului exorbitant si din cauza tensiunilor din zonele pe care le traverseaza, cum ar fi Georgia sau Kurdistanul turc", a subliniat Anita Tiraspolsky.

Mihai VARGA



Moskova nu crede in lacrimi

*Vladimir Putin nu este surprins de schimbarea politica din Georgia

Presedintele rus, Vladimir Putin, a declarat ca schimbarea politica din Georgia "nu constituie o surpriza", fiind rezultatul mai multor erori comise de Eduard §evardnadze in ceea ce priveste politica externa si interna, conform site-ului agentiei Itar-Tass.

"Schimbarea de putere constituie rezultatul normal determinat de o serie de erori sistematice comise in ceea ce priveste politica externa si interna de catre fostul lider" georgian, Eduard §evardnadze, a apreciat Putin. Presedintele rus este de parere ca "politica externa a Georgiei nu a tinut cont de radacinile istorice si culturale ale poporului georgian, sau de contextul geopolitic". "In ceea ce priveste politica interna, am asistat la diferite actiuni sterile de lobby ale formatiunilor politice, in locul consolidarii a institutiilor democratice si esentiale ale statului georgian, in timp ce politica economica a fost limitata la eforturile de a obtine ajutoare umilitoare din strainatate", a declarat presedintele rus. Putin a subliniat ca datoria externa a Georgiei a atins valoarea de doua miliarde de dolari. Circa un milion de persoane au parasit Georgia, majoritatea stabilindu-se in Rusia. Potrivit estimarilor oficiale si neoficiale, venitul Georgiei din tranzactiile cu Rusia este de aproximativ doua miliarde de dolari, cifra care depaseste totalul ajutoarelor straine, a continuat el. "§tim ca situatia populatiei din Georgia este extrem de dificila, iar salariile sunt mici. Populatia nu este disperata doar din cauza traiului dificil, ci si a faptului ca nu vede nici o perspectiva de ameliorare a situatiei actuale", a apreciat Putin. Presedintele rus considera ca s-a intregistrat "o erodare treptata a climatului politic si economic al tarii din cauza coruptiei". (M.F.)

Pe scurt, treaba sta cam asa: sic transit gloria mundi.

Pe la anii `58 sau `59, daca imi aduc bine aminte, un doctor ( domnul Hananel) indragostit de fotografie ( existau multe fotocluburi, al arhitectilor, al medicilor era cel mai tare) a fondat Asociatia Artistilor Fotografi; asociatiei i s-a dat sediul din Brezoianu 23, unde este acum tractir si biliard, si un studio foto cu laborator in cladirea Ansamblului UTC, linga Liceul Lazar.
In anii `60 domnul Hananel, presedintele AAF, a murit, si a fost ales secretar general domnul Sylviu Comanescu, un tip cu mult bun simtz, multa diplomatie si cu multe aptitudini necesare supravietuirii in acele vremi.
In consiliul de conducere al AAF au fost in timp unii din cei mai mari fotografi ai natiei; comisia artistica a AAF veghea sa nu apara toate boriturile, cum e acum uneori; existau bani, bani buni, si daca erai bun nu mureai de foame. Asociatia organiza saloane internationale, expozitii de fotografie ale membrilor, in tzara si strainatate, se faceau schimburi de vizite de documentare - ce mai, atit cit s-a putut, raportat la ce era in jur, ca amintire, era raiul pe pamint. De trei ori pe saptamina se adunau seara fotografii ca intr-un club select si se mai punea de o expozitie, de o participare la saloane, de o birfa.
Exista cum am mai zis si un studiou unde se puteau face fotografii cu aparatele din dotare - Sinar, Plaubel, Pentax 6x7; si un laborator extrem de bine dotat.
Eu am fost membru al AAF in ultimii 20 de ani, pina in `90; la inceput am fost cel mai tinar membru si datorez mult, daca nu totul, celor ce au fost acolo.
Datorita AAF cam 20-30 de fotografi au putut s-o tunda - in acele vremi era greu sa pleci in vest - si alti peste 200 au putut sa vada lumea. E ceva...
In anii `90, un grup de fotografi ( ma rog...) mai tineri au organizat o lovitura de palat si au luat ei conducerea.
Rezultatul: cei batrini au murit de oftica si amaraciune, in singuratate; (la inmormintarea lui Comanescu sau a lui Napoleon Frandin nu a venit aproape nimeni...); sediul s-a vindut sau pierdut la arshice si AAF s-a mutat intr-o camera in spatele Muzeului Sticlei unde nu are curent electric, tel, fax, mail si desigur web; studioul si toate aparatele s-au evaporat; revista Fotografia, care aparea lunar, nu mai apare de mult; nu s-au organizat saloane sau participari de nu se stie cind; si de fapt cei care mai conduc acum fantoma o fac numai pentru shtampila si pentru cine stie ce interese care nu-mi sunt clare. Sutele de medalii obtinute de AAf si de membri s-au evaporat, trofeele la saloane de asemeni, biblioteca cu mii de volume si periodice nu mai exista nici ea, si fotografiile din colectiile istorice, urmele fotografilor romani pe pamintul asta, au deveni probabil colb.
Deci la ora asta AAF nu exista practic. Mai sunt ceva bisericute fotografice, probabile reuniuni de fortze, probabil la Muzeul de Arta, probabil pe la Fundatia Soros, probabil la Artexpo, dar nu au sit si nici programe si nu stiu ce fac.
In rest, fotografi romani sunt in urmatoarea situatie; nu exista sindicate, uniuni, grupuri puternice - cu exceptia a 7 zile de linga domnul Bumbutz - si cam toata lumea e foarte multumita. Poate ca astea sunt timpurile si asa e bine si normal sa fie, nu-mi dau seama...adica la noi, pentru ca in lume sunt in continuare asociatii, uniuni de creatie, bani pentru proiecte, concursuri, saloane de arta, reviste, si cite si mai cite.
Cam asa vad eu lucrurile, sau mai degraba nu le vad, si nu am nici o solutie pentru ca nu sunt nici bun organizator si nici nu am timp de organizat ceva. Prefer sa pun un mar pe masa si sa ma uit la el din toate unghiurile si sa pun lumini pe el si sa ma gindesc la o fotografie... am incercat sa fac cite ceva dar nu mi-a iesit pasentza, deci nu sunt bun la organizat pasentze.
Poate daca boierii care cistiga pe cheiul Dimbovitzei milioane de dolari pe an din fotografie or sa dea o ciozvirta se va putea face un sit al fotografilor romani care nu mai sunt, cu ceea ce se poate aduna. Altfel, sa faca Ministerul Culturii sau al sau Institut de memorie culturala ceva pentru fotografia romaneasca, nu cred ca sunt bani, mai ales ca vin alegerile si milioanele de dolari trebuie sa nu fie cheltuite pe astfel de prostii ci pe maiestre afise electorale care au si alea multa arta fotografica, nu?

ZIceam ca una din putinele oaze creative in fotografia romaneasca de acum e in jurul domnului Bumbutz; imi permit sa fac aici o invitatie; am primit de la domnia sa urmatorul email:
===================================================
Brigada Fotografica "7 ZILE" (www.7zile.ro) va invita sa gustati niste slanina cu brinza si ceapa si sa beti o palinca luni 8 decembrie 2003, orele 19:00 la Galeria GalAteCa a Bibliotecii Centrale Universitare, str. C.A. Rosetti nr. 2-6. Printre inghitituri puteti sa o ascultati pe Ada Milea cintind live si puteti privi fotografiile facute de Cosmin Bumbut, Voicu Bojan, Petrut Calinescu, Vasile Dorolti, Silviu Ghetie, Alexandru Paul, Fred Rohde, Bernhard Seidel, Gheorghe Serban, Oleg Tishkovets, Rene Triebl.
Slanina, palinca si pozele sint din Maramures.
Va asteptam cu drag!

Cosmin Bumbut
www.bumbutz.com
www.7zile.ro
=================================================

Fondul problemei este real. Desi apar prea multe amintiri neprecise.
Dl.Hananel nu a fost doctor, ci fotograf. Nu a fost nici-odata presedinte al AAF. Studioul AAF era in studioul lui, donat AAF sa nu fie rechizitionat. Hananel a murit intr-un accident ciudat, lovit de un camion pe trotuar langa Cismigiu. Pe presedinte il chema Constantinescu. Nu mi-l mai amintesc. D-na Spitzer il stia sigur.

Grupul care a organizat „lovitura de palat” si a luat conducerea in anii `90 l-as caracteriza ca fiind constituit din AAF-isti mai fara scupule, mult prea dornici de afirmare, via batut caramida in piept.
Primul care a batut darabana ca vrea sa se schimbe totul a fost dl. Parvu. Noii instalati s-au complacut sa nu faca nimic.
Si dl.Simionescu, si eu, am propus cumpararea unui sediu propriu. AAF avea in cont cca 2 milioane lei la inceputul anului 1990, echivalent a cca 50 mii $. Se putea lua o casa grozava, in centru, cu o zecime din acei bani.
Hanu mi-a raspuns simplu. Nu schimb nimic. “Daca fac alte cheltuieli, astia ma schimba.” Si cred ca era intre putinii bine-intentionati din conducerea noua.
Incompetenta, frica de initiative si apetenta de alcool a unora din cei auto-propusi si alesi la conducere a avut efecte foarte rapide.
Devalorizarea accelerata a leului si interesele centrifuge au creat un cadru cu un efect devastator asupra defunctei AAF.

...13-le, metroul, s-a oprit in 'gara' ...cobor, stingandu-mi tigara pe jumatate arsa cum apuc si o arunc in mozaicul alb-galbui de chishtoace de pe peronul anilor ' 90, devreme.

Un baleyeur/maturator se plimba lenes dar cu aplicatziune printre ele 'in full gear'...in ochii-i mari si albi ca dintzii-ii sidefii se-mpreuneaza linii multe, rosii de nesomn si de-adormite bled-uri unde-i dorm sau poate nu, cine mai stie?...neveste, mame, triburi, frati surori...copii?...la fel de 'noirs' dar mai flamanzi insa oleaca mai putin nefericiti, cu siguranta...

Am mers vreo trei minute catre cer, din Cartitzele coridoarelelor sa scap pe nesfarsite scari, dintre tentacule prea-subterane de Metro catre-necate de multimi alte abisuri, inspre-aparenta Suprafata

La Tour de Montparnasse, odat-ajuns la suprafata, e de-un banal intristator de ireal...ajuns insa mai sus, chiar foarte sus in el, mi-am sarutat din nou iubita mult, pe buzele-i carnoase si am privit de sus, de sus de tot, Parisul:...la gare de montparnasse, la ligne treize, mes noirs perdus ds leurs espoirs, les reves evanouis, le ciel gris contre la Seine, les ames perdus...les eclaircis...les belles nanas et les pioches...mais au-dessus de tout, les yeux en feu, crachant du feu, de mon amour: ma Blonde

La ligne 13 c' est moche...c'est comme la vie quand l' on est seul et departi d' sa Blonde

Legalitate si bani multi

Anul trecut, peste 46.000 de romani au plecat la munca in strainatate prin Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (OMFM) si prin Patronatul ACORD. Alte zeci de mii de persoane au plecat pe cont propriu. Salariile pe care romanii le castiga in strainatate sunt mult mai mari decat cele pe care le-ar primi in tara. Numai cei care au plecat prin intermediul OMFM au castigat, in total, in 2003, aproximativ 101 milioane de euro. Banii, care in majoritate se intorc in tara, au doua tinte: familia si diverse investitii. Lipsa locurilor de munca din tara si salariile mici i-au determinat pe zeci de mii de romani sa isi caute norocul in strainatate. Daca la inceputul anilor ‘90 oamenii plecau “la risc”, ajutati de cunostinte sau in baza unor promisiuni, aparitia firmelor care intermediaza gasirea unui loc de munca in straina tate a modificat piata. Roma nii, care isi gasesc un job in strainatate prin Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca sau prin firmele private, au asigurari medicale, contracte si venituri sigure. Diferenta dintre salariile primite in tara si cele din strainatate este foarte mare. Astfel, in tara, salariul mediu lunar este de aproximativ 5 milioane de lei, echivalentul a 120 de euro, in timp ce in strainatate, salariul mediu pe care il primeste un roman este de aproape 1.000 de euro.

Germania si Spania sunt in top

Ofertele de locuri de munca in strainatate sunt foarte variate, in functie de firma care intermediaza plecarea. Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca, institutie aflata in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, a intermediat anul trecut locuri de munca atat in industrie, agricultura, gastronomie, cat si in domeniile hotelier, sanitar si construct ii de masini. Germ a n i a , S p a n i a , Elvetia, I t a l i a , Q a t a r , Ungaria si SUA sunt tarile in care au plecat roma nii anul trecut prin OMFM. Suma totala pe care au castigat-o in 2003 cei peste 40.000 de romani care au plecat prin Oficiu este de 101 milioane de euro. La preselectiile organizate de OMFM, romanii care isi doresc sa plece la munca in strainatate formeaza cozi uriase, ajungand uneori sa doarma in strada, doar pentru a nu pierde randul. Pentru 2004, in perioada 27-30 ianuarie, OMFM organizeaza preselectie pentru locuri de munca in agricultura spaniola. Potrivit ofertei angajatorilor iberici, vor fi selectate 600 de persoane.

Peste 6.000 de medieri ale ACORD

“Lucram cu persoane calificate, cu oameni pentru care putem negocia salarii bune”, sustine Roxana Prodan, presedintele Patronatului Agentilor Economici Acreditati p e n t r u Ocuparea si Plasarea Fortei de M u n c a (ACORD). Anul trecut, prin Patronat au plecat la munca in strainatate peste 6.000 de persoane.

Cu sau fara comision

Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca nu percepe nici un comision pentru inscrierea in baza de date sau pentru medierea unui loc de munca in strainatate. Comisionul perceput de firmele care fac parte din Patronatul ACORD pentru inscrierea in baza de date este de aproximativ 600.000 de lei. “Dupa ce este platita taxa pentru procesarea datelor, omul nu mai trebuie sa dea nici un ban pana nu este semnat contractul, adica pana nu ii gasim un loc de munca. Noi ne ocupam de traduceri si de legalizarea actelor, iar comisionul platit de roman in momentul in care pleaca este de 300-400 de euro, in functie de fiecare tara si domeniul in care urmeaza sa munceasca”, spune Roxana Prodan. Cel mai greu de obtinut este primul contract. Dupa aceea este mult mai usor. Perioada pentru care sunt semnate contractele variaza in functie de tara, de domeniul si de firma care intermediaza. Perioada minima este de trei luni, iar cea maxima este de doi sau trei ani.

Venituri inzecite fata de cele din tara

Salariile romanilor care pleaca in strainatate sunt, in medie, de 1.000 de euro. Acestea depind insa de domeniul si tara in care lucreaza fiecare. Cele mai mici salarii sunt cele pentru muncile necalificate in agricultura si in industrie, adica in jur de 1.000 de euro lunar. Persoanele calificate, care lucreaza in domeniul sanitar, petrolier sau industrie, pot castiga lunar sume de pana la 3.500 de dolari. Saptamana aceasta, peste 5.000 de persoane s-au adunat in fata Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca pentru a se inregistra in baza de date a institutiei. Chiar daca miercuri OMFM trebuia sa inregistreze doar femei care doreau un loc de munca la cules de capsuni, la preselectie s-au prezentat femei si barbati care indeplineau doar partial cerintele.

Conditii de munca si cheltuieli

Conditiile de munca si de cazare difera in functie de domeniu si de tara. Daca unii sunt multumiti de ceea ce gasesc in tara in care urmeaza sa lucreze, unii dintre capsunari, dezamagiti de Spania, spuneau ca locuiau in baraci din tabla .n care ploaia intra prin zeci de gauri, cu gratii la usi si la ferestre. In Spania, romanii cheltuiesc lunar, in medie, 50 de euro pe mancare si telefoane. Costurile cazarii sunt fie suportate de firmele straine, fie sunt platite de catre lucratori. Daca romanii nu isi respecta obligatiile contractuale, angajatorii au dreptul sa ceara incetarea contractului; daca nu se intorc in Romania dupa incetarea contractului, lucratorii primesc interdictie intre un an si cinci ani pentru spatiul Schengen.

Documente obligatorii

Acte necesare pentru inscrierea in baza de date a OMFM si a Patronatului ACORD:
- copie legalizata dupa cartea de munca si/sau contractul de munca in original si copia acestuia;
- copie legalizata dupa certificatul de calificare profesionala;
- copie dupa buletinul sau cartea de identitate
(cu o valabilitate de cel putin 6 luni);
- copie dupa pasaport (cu o valabilitate de cel putin 6 luni);
- adeverinta de la medicul de familie care atesta ca cel in cauza este apt de munca din punct de vedere medical;
- cazier judiciar valabil;
- curriculum vitae;
- fotografii tip pasaport;
pentru inscrierea in baza de date a Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca mai este nevoie de recomandare de la ultimul loc de munca si fisa individuala (dupa modelul aflat la Oficiu).

O tara intreaga a parut fascinata de furia cheltuielilor de sarbatori, de ploaia banilor aruncati pe cadouri, distractii sau calatorii. Mai cu seama marile orase au lasat impresia unei alte Romanii, in care oamenii au bani in exces si disponibilitati nelimitate. Agentiile de turism anuntau inca de la inceputul lui decembrie ca locurile de cazare pentru cele mai scumpe hoteluri au fost epuizate, iar reportajele din magazinele de electrocasnice semnalau un fel de apocalipsa a cumparaturilor de sezon. Stirile televizate si forfota oraselor lasau impresia de bunastare generalizata, in mare contrast cu ceea ce se intimplase peste an, cind tara gemea sub povara scumpirilor tarifelor la lumina, caldura sau la telefoane. Goana dupa un Revelion de lux contrasta cu precedentele stiri referitoare la sute de mii de oameni care se debransau de la reteaua de termoficare sau cu statisticile oficiale, care continua sa arate un venit mediu de numai 125 de euro.
In fata freneziei cheltuielilor, multi se intreaba de unde apar atitia bani, de unde atitea masini, case, concedii, termopane sau electrocasnice? De unde succesul magazinelor de lux, de unde aglomeratia din localurile cu pretentii in care e greu sa obtii o rezervare? Cine sint cei care umplu discotecile, barurile si tin aprinse luminile orasului pina dimineata? Prinsi cu grijile de zi cu zi, oamenii cu posibilitati modeste si chiar cei din clasa de mijloc privesc intrigati aceasta defilare de prosperitate, intrebindu-se daca nu cumva statisticile au ramas in urma, iar Occidentul s-a mutat peste noapte la gurile Dunarii. Secretul acestei aparente bunastari nu sta insa nici in consolidarea clasei de mijloc, nici in simplul efect cumulativ al “cheltuielilor de ocazie”, spun economistii. Combustibilul care anima distractia si consumul in Romania sint banii care lipsesc din statistici.
Un observator strain venit intr-o Romanie descrisa de deja celebrii parametri ai saraciei este contrariat sa vada aceasta euforie aparent generalizata a consumului. “Socat de ceea ce se intimpla pe teren, n-ar intelege cum de toata lumea se plinge ca n-are bani sa-si plateasca intretinerea, dar negustorii vind aproape orice de sarbatori. Se poate intreba, pe buna dreptate, de unde bani si mai ales, cine sint oamenii cu bani?”, spune analistul Florin Petria. Dintr-o inexplicabila pudoare, vorbim putin de noua clasa de “nouveaux riches”, noii imbogatiti, adica. Cine sint ei? Nu prea stim, iar comentatorii doar banuiesc, urmarind sursele posibile de bani. Lasam la o parte “clubul celor 300” de milionari in dolari, care nu prea-si mai petrec sarbatorile prin Romania si fac deja cumparaturi la Paris. Clubul noilor imbogatiti nu poate fi confundat nici cu asa-numita “clasa mijlocie”. In Romania, clasa de mijloc, recunoscuta ca atare prin salariile mari primite din banci, case de brokeraj, sucursale ale marilor corporatii sau prin veniturile obtinute din afaceri nu e foarte numeroasa. In afara de asta, oamenii care fac bani din profesie sint rereori prezenti in peisajul social, impartindu-se doar intre serviciu si viata de familie si concentrindu-se pe investitii majore.

Mirajul clasei de mijloc

“Clasa de mijloc este reprezentata de indivizi cu studii superioare, bine calificati profesional si mici antreprenori. Nu au averi mari, ci medii, dar reprezinta o categorie relativ importanta. In Europa, patura intelectualilor variaza in jurul a 30 la suta. In Romania, ca pondere a populatiei cu studii superioare, ne situam pe unul din ultimele locuri din Europa, cu aproximativ zece la suta din populatie. Standardul de consum al paturii de mijloc este special. Sint mai putin interesati de bunurile de stricta subzistenta si tind sa investeasca in altceva, tind sa faca economii, iar, in Romania, tind sa-si cumpere electrocasnice, locuinte si automobile. In vestul Europei aceasta patura consuma foarte mult turism, in special turism cultural”, explica sociologul Bogdan Voicu, specialist la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii.
Aspectul dinamic al pietei in Romania ar putea crea impresia ca in sfirsit a aparut si la noi mult rivnita clasa de mijloc, patura groasa a celor care tin in stare de functionare industriile producatoare de masini, umplu teatrele si cinematografele si impulsioneaza industria serviciilor. “Oricum ai socoti, clasa de mijloc nu se extinde dincolo de 5-10 la suta din populatia Romaniei, iar oameni cu averi considerabile sint vreo zece mii. Raportat la populatia Romaniei, asta nu e prea mult”, explica analistul economic Ilie Serbanescu. Vreo 200.000 de oameni, risipiti in toata tara, nu explica momentele de maxima risipa si nici aparenta bunastare de peste an. “Statisticile arata ca veniturile lunare ale unui salariat, chiar si ale celor mai bine platiti, nu pot sustine cu intensitate euforia consumului.
Risipa sarbatorilor arata insa dimensiunea banilor “negri”, pentru care nimeni n-a platit vreo taxa. E perioada cea mai transparenta pentru economia subterana”, spune Florin Petria.

Mai bogati decit arata statisticile

Bineinteles, exista o patura de mijloc activa, cu resurse financiare “curate”, la care se adauga adolescentii si studentii, care cheltuiesc cam tot ce au - din resurse proprii sau de la parinti. Numarul acestora este insa departe de a explica dimensiunile consumului de timp liber. Oricit de adinc ar cauta in buzunar, cei care sint platiti cu un salariu minim pe economie, situat in noiembrie la un nivel de 62 euro, tot nu pot cheltui mai mult de echivalentul a 2 euro pe zi. Asta in situatia in care nu platesc nici o factura in luna decembrie. Nici in esaloanele superioare din punct de vedere salarial raspunsul freneziei consumului nu isi gaseste raspuns: oficial, cei mai bine platiti romani sint bancherii. Potrivit statisticilor pentru noiembrie, salariul mediu in banci a fost totusi de numai 325 de euro, si astfel nici acestia nu pot cheltui decit vreo zece euro pe zi.

Cheltuiala de placere

In timp ce Alvin Toffler vorbea despre un “al patrulea val”, anume economia timpului liber, spre care se indreapta lumea occidentala, Romania ramine intr-o etapa premergatoare, incercind sa-si acopere golurile acumulate pina acum. “Consumul de timp liber nu pare a fi mare in Romania. Indivizii bine platiti din companiile prospere au de compensat ani de zile in care parintii lor nu au putut acumula bunuri.
Asa ca nu dau bani pe “loisir”, ci prefera sa investeasca masiv in apartamente - Romania fiind, de altfel, una dintre putinele tari cu numar record de proprietari de case (90 la suta). Pentru comparatie, Anglia are sub 40 la suta. In afara aparentei bunastari si a unui tip de consum impulsionat de aproximativ 17 la suta din populatie, romanul o duce mai prost decit orice alt european, exceptind spatiul ex-sovietic, Albania, Bosnia si Serbia. Raportat la propriile lor asteptari, romanii o duc chiar si mai rau: in jur de 70 la suta spun ca isi ating cel putin strictul necesar. La inceputul anilor '90 asteptarile erau foarte puternice. Dupa indepartarea lui Ceausescu am inregistrat o lunga perioada de recul. Abia acum, cind se inregistreaza vagi cresteri economice, este o perioada relativ mai buna pentru acumulari”, spune sociologul Bogdan Voicu.

Economia subterana, motorul zonelor urbane

Acumularea de capital se poate face de multe ori pe spinarea celorlalti, la limita legii, sau de cele mai multe ori in afara legii. Asa se face ca unii dintre “nouveaux riches” autohtoni au radacini in traficul de tigari, droguri, si in general orice marfa adusa prin contrabanda in tara si vinduta la preturi mici. “Banii din economia subterana ajung in final in consum, din cauza asta vedem masini de ultima ora, exod in perioada vacantelor catre destinatii exotice si imbulzeala in supermarketuri. Oamenii isi construiesc locuinte, cumpara masini scumpe si nu-i intreaba nimeni de unde sint banii. Paradoxal, la noi economia subterana face sa creasca PIB-ul intr-o masura mai mare decit in alte tari”, adauga Ionut Popescu.
Banii se misca mai ales in marile orase, cu precadere in Bucuresti, subliniaza analistul economic Ilie Serbanescu. Economia subterana, estimata de specialisti intre 20 si 40 la suta din cea “oficiala”, joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. “Noi avem tabloul din Bucuresti, care nu e chiar repetabil in restul tarii. Evident ca in ultimul an s-au intensificat vinzarile la nivelul intregii tari, dar in Bucuresti media salariala e oricum cu 50% peste cea din restul tarii (dar si preturile sint mai ridicate). Densitatea firmelor, administratia centrala, ambasadele fac din populatia capitalei categoria cea mai bine salarizata in raport cu tara”, spune Florin Petria.
“Economia subterana e distribuita inegal pe teritoriul tarii. Exista sume enorme care provind din trafic, bani care se misca in orasele din apropierea frontierelor si in capitala. Fac o diferenta intre munca “la negru”, din constructii, de pilda si traficul cu diverse produse, de la tigari, aur sau droguri, sau orice alta marfa de contrabanda, care intra in tara fara taxe. Traficul de marfuri explica in parte, bunastarea relativ mai mare a oraselor din apropierea frontierelor. Constanta sau Oradea sint orase sensibil mai prospere decit Focsaniul, de pilda”, spune Florin Petria.

Spaga, unealta a prosperitatii

Mai exista o categorie de “nouveaux riches”, din care fac parte, in general, coruptii deja platiti din buget. Investitorii straini sustineau ca in Romania coruptia este mai intensa in spitale, la ghiseele sau birourile functionarilor marunti. Dar “spaga” micilor corupti e in mare parte platita din venituri legale, sustine Petria. Bani in plus, netaxati, constata analistii, sint si in buzunarele liber profesionistilor care tarifeaza oficial doar o parte din venituri. Muzicieni, avocati, notari sau coafeze. Ei sint insa mascati de sumele destul de substantiale cistigate “legal”.

Bunastare de import

Nu in ultimul rind, printre argumentele cresterii aparente a nivelului de consum se numara faptul ca imigratia a crescut. Dupa un virf absolut in 1990, s-a inregistrat o perioada de stagnare, dupa care a inceput din nou sa creasca dupa '95. “Mai nou, au aparut adevarate retele de emigrare. Exista, de pilda, o cursa Teleorman-Barcelona, care pleaca de la Dobrotesti joi la ora 1.00. De undeva din Botosani se pleaca in fiecare saptamina la Bruxelles. Exista comune intregi in care jumatate din populatie este la munca in strainatate”, explica sociologul Bogdan Voicu. “Sintem mai bogati decit in statistici si oamenii simt asta, mai ales in preajma sarbatorilor.
Un studiu recent arata ca 1,7 milioane de gospodarii au cel putin cite un membru plecat la munca pe alte meleaguri. Astfel in Romania au intrat anul trecut cel putin doua miliarde dolari, din care aproape jumatate intra in circuitul bancar, restul vin direct la chimir”, sutine analistul economic Ionut Popescu. Banii “stranierilor” explica in mare parte faptul ca in ultima vreme consumul a crescut vizibil mai rapid decit veniturile oficiale, spune Popescu.

Vise roz alimentate din strainatate

“Numeroasa categorie a romanilor care lucreaza in strainatate, majoritatea in conditii ilegale, aduce in tara bani din partea cenusie, gri, a economiilor occidentale. Majoritatea celor care lucreaza in strainatate au aranjamente de plata care nu trec prin fortele de munca din tarile respective. Parte din acesti bani cistigati “la negru” in strainatate sint trimisi in Romania si sint cheltuiti cu aceasta ocazie”, spune Florin Petria. “De regula, migrantii romani, care in clipa de fata acopera intre 10 si 12 la suta din gospodariile romanesti, trimit in medie cam 200 de euro pe luna in tara, potrivit ultimelor studii CURS si OIM. Asta inseamna dublul salariului mediu pe economie, ceea ce inseamna un consum mai mare. Oamenii care migreaza sint mai apropiati paturii de mijloc. Majoritatea acestor bani merg in investitii si consum. Acesta din urma este un consum de tip superior”, explica sociologul Bogdan Voicu.

Dezavantajele banilor nemunciti

Sarbatorile sint un bun prilej sa pipaim dimensiunea economiei subterane si sa ne intrebam pe citi oameni a imbogatit ea, insa o vaga impresie cu privire la subiect ne putem face si in restul zilelor de peste an. Pe de alta parte, banii negri sau gri vin din traficul de marfuri, din munca la negru afara, din spagile birocratilor sau din veniturile de completare a salariilor. Probabil cel mai devastator efect al imbogatitilor din zona subterana a economiei este cresterea nesabuita a preturilor datorata usurintei cu care toti acestia pot accepta scumpirile. “Din pacate, veniturile ilegale sint marea sursa a inflatiei, pentru ca cine are bani in surplus accepta mai usor un pret mai mare. Banul care vine muncit si taxat nu genereaza asa de usor inflatie. Concentrarea banilor “negri” in orasele mari ridica preturile si amplifica inflatia.
In Romania nu exista o statistica regionala a indicelui de crestere al preturilor, dar dintr-o asemenea analiza am putea afla ca inflatia evolueaza diferit in Moldova, fata de Constanta, Timisoara sau Bucuresti. O asemenea statistica ar descrie mai bine unde se concentreaza veniturile netaxate”, spune Florin Petria. “La o analiza atenta, observi ca economia subterana e distribuita inegal. In esenta, banii se-nvirt in orasele mari. Daca vrei sa cumperi un produs mai scump in Braila, de exemplu, nu-l gasesti. Chiar daca ai facut bani la Braila, cumparaturile mai sofisticate le faci la Bucuresti, si asa se explica in parte si vinzoleala pe marile artere comerciale din Capitala”, apreciaza Ionut Popescu.
Economia subterana joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. Cei care nu au bani se grupeaza, insa, intr-o majoritate tacuta, in mare contrast cu bunastarea “risipitorilor” al caror numar nu-l putem socoti.
In lumina celor de mai sus, devine evident insa ca incercarile de a evalua cresterea nivelului de trai sau progresul economic invocind cresterea consumului sau aparenta bunastare din centrele oraselor corespunde in prea mica masura realitatii. Economia subterana, exodul fortei de munca si sursele “semilegale” de cistig continua sa fie factori principali in peisajul economico-financiar, contribuind decisiv la mirajul bunastarii.

Acum vreo 35-30 de ani, intr-o frumoasa toamna, urcam cu Trabantul serpentinele de la Bran catre Sirnea, dimineata, la rasarit, si dintr-o data vad o Dacie, parca galbena, oprita in mijlocul drumului, cu toate usile deschise, si unu` care facea poze la o raza de soare care cadea pe Piatra Craiului, ca un poet rupt parca de cele lumesti. Era Sandu Mendrea.
Acum, tragedia este ca si Sandu Mendrea, si ceilalti mari fotografi pe care i-am avut, au lasat in urma lor ce-i drept multe albume de fotografie, care apareau cum apareau, cu tehnica fotografica disponibila atunci la noi, si cu estetica mai proletara, dar care analizate la rece nu dau nici pe departe masura inaltei lor sensibilitatii, a profesiunii lor, a maiestriei.
Negativele lor si imaginile pe ansamblu au facut picioare sau s-au distrus, si istoria nu retine decit indirect prezenta lor in timp si in tara, ceea ce mi se pare un odios aspect, nemeritat si injust.
Chiar si acum, unul dintre cei mai mari fotografi romani, Dan Dinescu, nu este prezent pe NET decit nesemnificativ, si albumele si CD-urile facute de el pina acum, chiar in anii astia de libertate si democratie care este, nu reflecta nici o sutime din arta si maiestria lui.
In timp, din pacate, cei ce vor veni vor trage concluzia ca in anii 1950-2000 in Romania nu a existat fotografie, pentru ca nu exista studii critice, biografii, fototeci si opera celor care au fost s-a diluat, pierdut, nimicit, si va fi inca o data terfelita si mozolita de estetii de doi bani care vor aprecia - si nu ai ce sa le faci, pentru ca nu exista contra argumente viabile - ca arta fotografica in Ro ar incepe ceva ceva numai dupa anii `90, si ce a fost inainte in fotografia romaneasca era o mascarada ideologica, fotografia inainte de `89 fiind o fetida inventie a capitalistilor care voiau sa ia ochii clasei muncitoare de la adevarata ei misiune patriotica de a construi socialismul, viitorul de aur al omenirii.
Numele fotografilor care au fost - mici, mari, buni, rai, cine mai stie acum? vor fi uitate in citiva ani de cei citiva care mai le cunosc, fiind deja uitate pentru aproape toti ceilalti; cumplit si injust.
Fotografii in virsta care inca mai sunt ar trebui sa fie ajutati sa lase macar citeva amintiri si imagini pe un sit de istorie al fotografiei romanesti.
Din pacate, in Ro, fotografia e in prezent bintuita mai mult de orgolii si lupte fratricide decit de dorinta de a construi ceva care sa ramina... celor batrini ori nu le pasa, ori nu mai pot face nimic, celor tineri le convine ideea ca nu a fost nimic, asa ca sa asteptam inca 30 de ani, sa se duca si amintirile de acum, sa apara si atunci esteti care sa zica cum ca in Ro pina in anii 2035 nu a existat fotografie - si pe buna dreptate, nu? Si tot asa, la fiecare generatie... pacat.

Pentru mine tara nu inseamna simboluri, oricum de la Albania pina la SUA fiecare se lauda cu ceva,asta inseama ca in esenta nu suntem altfel decit altii,cu exceptia diasporei pe care noi nu o avem,aici e un semn de intrebare.
Iar ca sa traim civilizat trebuie sa avem o tara civilizata, asa ceva nu se invata teoretic ci trebuie sa vezi in jur civilizatie ca sa stii ce ii aia. Daca ai reusit sa ajungi la o stabilitate financiara fara compromisuri pentru mine e o chestie foarte interesanta, as zice aproape ipotetica,sunt curios in ce domeniu.Eu am sa-ti dau citeva domenii pe care le abordez eu.Constructii civile-nu se poate decit pe piata privata fara compromisuri,in domeniu bugetar apar probleme de ce politica faci sa de ce nu faci,plus spaga de rigoare,evaluari imobiliare - piata privata far probleme,banci -relatii etc,proiectare-privat da,bugetar nu,comert(tocmai am renuntat)-controale zilnice daca nu ai spapca- amenda sau ultima expresie auzita-un leu pentru Ateneu.Asta-i lumea reala daca cumva esti salariat.Iar in privinta daca sunt sau nu afacerist bun,firma este din 1990-iunie(printre primele 1500 din tara)atunci cind patronul era definit ca escroc si eu am preluat conducerea ei din 1998.
Ideea cu asociatia neguvernamentala este de apreciat,ma bucur ca nu esti asa de pragmatic ca mine,este posibil ca sa gresesc zicind ca ar trebui sa invatam numai din societate,poate se poate asimila si fortat si transforma societatea.Dar cred ca a invata tinerii sa aprecieze cultura va fi o treaba grea.Sa luam cazul generatiei noastre:aveam doua ore de TV pe zi(nu mai zic de internet,presa) deci aveam nevoie de informatie,aveam parinti care aveau un program destul de clar si isi vedeau viitorul constant,deci ii vedeam si pe ei ca pun mina pe o carte,in plus pretul la carti era acceptabil,e drept ca nu se gaseau chiar in abundenta si mai erau si cenzurate,aminteste-ti cum ai citit prima editie a "Cel mai iubit dintre paminteni" sau "Balanta"parca era in ilegalitate ,in sfirsit cam toti citeam din adolescenta pina dupa facultate citeva mii de carti.Si de ce,pentru informatie ,pentru divertiment,alta distractie nu exista,sunt de acord ca efectul secundar a fost sa avem cultura,dar nu trebuie transormata cultura in scop in sine, idealist.Acum in nici un caz nu o sa recit la o negociere ci pot folosi cultura la o discutie secundara pentru a ma apropia de partener sau pot discuta cu un vocabular cu mai multe cuvinte.Asa ca daca o sa prezinti cultura ca un scop si nu ca un ajutor o sa ai supriza sa ii ai aproape exact pe cei pe care nu se pot integra in societate,care vor gasi in cultura un refugiu pentru a se retrage din societate.Nu poti sa ai noroc in viata sa discuti numai cu oameni cu bun simt sau sensibili,trebuie a faci fata la orice,cultura bine inteleasa ca scop te poate ajuta si la manipulare celui prost,si la capatarea unei experiente apriorice.Oricum eu ma uit in jur la cei cu care lucrez si cred ca ar fi trebuit sa renunt la vreo mie de carti ca sa-i inteleg cum de se suporta,bine, e in afara subiectului forumului,probabil toti din lume sunt cam la fel ca proportie.Ce nu am inteles de ce pentru a avea cultura trebuie a renunti la trei masini si doua vile,te incomodeaza?Crezi ca daca ai citi la opait ai asimila mai usor sau ai fi mai interesat de cultura,eu cred ca daca lucrurile ar fi mai asezate si mai clare ai avea mult mai mult timp de cultura si te-ai concentra mai bine,fara sa-ti fuga gindul la banalitati ca de ex. unde o sa lucrezi miine,cu ce o sa-ti cumperi medicamente sau daca o sa vezi marea anul asta.Pe mine nu tara m umileste ci oamenii care ne conduc si noi i-am propus deci sunt ca noi,sistemul din care fac parte tot romani deci tot noi.Nu m-a stresat niciodata un american si nici nu cred ca cei din sistem sunt altfel decit noi populatia de rind,cred ca daca am fi in locul lor am proceda la fel,pentru ca suntem la fel.
Iti mi dau un ex.de compromis la moda in perioada asta,in politica,ca lamurire eu sunt inscris in opozitie fara a fi membru activ.Fiind an electoral PSD ma forteaza sa intru la ei (altfel nu imi pot lua nici macar o adeverinta de la Primarie),partidul din care fac parte incerca sa ma impinga in lista la alegeri ca sa incep probabil sa mint si eu electoratul ce chestii frumoase o sa facem noi.Deocamdata rezist pentru ca nu-mi ameninta inca confortul personal si stabilitatea familala,dar daca o va ameninta?Esti sigur ca nu vei face un compromis pentru a-ti respecta raspunderile asumate fata de familie .
Eu cred ca in viata noi facem multa poezie pentru a evita realitate.Ca si cum Stefan cel Mare a facut istorie pentru a ne da noua un exemplu,nu ,el a rezolvat cu succes problemele care-l presau atunci,daca mai gasim unul la fel poate le rezolva si pe cele actuale.Vad ca tarile din estul Europei au gasit oameni buni pe care i-au promovat, noi am organizat mineriade, nu ne-am vindut tara cind cineva era dispus sa o cumpere,am promovat in anii 90 in Occident caminele cu handicapati si saracia din ele pentru a capata ajutoare (a se citi cersit),iar acum dam pe un euro si tot nu vine nimeni.Noi toti am facut asta nu cineva anume.In orice moment dupa 90 am avut puterea de decizie,toti.Asta am decis atunci.
Cam amestecat raspunsul.

Spui ca si tu aveai vise mari prin '90. Sa inteleg ca ai fot 'dezamagit' si ai plecat?
Personal sper sa nu ma schimb prea mult!

Sunt constient ca in anii 90 (90-95) lucrurile stateau altfel pe aici prin tara. Atmosfera, mediu era altul.

Multe s-au schimbat insa de atunci. DE FAPT, MULTE am reusit NOI sa schimbam de atunci...in business, in economics, in politica chiar, in cultura....si in societatea civila!

PERFECT deacord, ma bucur ca ai spus asta: daca esti muncitor si destept poti sa fii bogat, sau sa reusesti as spune eu, ORIUNDE> Deci si in Romania.

Ideea mea: hai sa nu mai dam vina pe sistem, pe altii, pe guvern, pe mentalitati-caci tocmai aceste mentalitati blamate ne fac sa dam vina pe altii.

Hai sa trecem la treaba. FIECARE! Sa ne orientam pe solutii si nu pe probleme si sa nu ne lasam. THERE IS ALWAYS A WAY!
Cred in asta!

Si nu cred ca daca gandesc asa se poate spune ca inca mai cred in Mos Craciun...
Desi, Mos Craciun asta...este cel mai ambitios om de pe pamant...:) :) imagineaza-ti, sa duci tu intr-o singura noapte cadouri la toti copiii din lume. Super obiectiv!
:)

Cat despres a schimba oamenii...

In primul rand vrea sa invat sa ma schimb pe mine!!! Nu acel miloion de dolari e esential ci persoana care voi deveni incercand sa ii strang...

Abia dupa ce ma voi schimba si modela pe mine...pot sa incerc sa schimb pe cei din jurul meu.

Si impreuna cu ei sa schimbam pe cei din jurul nostru!

Sa le aratam ca se poate!

O viata irosita ar fi aia in care mi-as vedea numai de mine!

Implinirea mea: sa fac pe bani ce as face cu placere si gratis...sa ajut oamenii, sa tin training si sa ajut oamenii in personal developmentul lor!


!!!! Nu am vrut sa ma laud cu ceva!!! NU vreau sa imi scriu calificari sub nume...Nu am incercat decat sa ma prezint in primul meu mesaj...asa cum sunt...fara sa las ceva deoparte!

DESPRE PRESEDENTIE>..

nu acum! Florine nu acum, dar in 10-20-30 de ani...cine stie.

Cand voi avea ceva de spus, demonstrat, dovedit...cand voi avea ceva de aratat in urma mea...voi intra si in POLITICA!

Si stiu ca nu voi fi singur. Voi avea grija ca in jurul meu sa am oameni de exceptie.

:)

Numai de bine...


Cristian C. FRANCU
-------------------
Just Perform your MAGIC!

multumesc pentru raspuns Stefan!
si mie imi place sa fiu direct si deschis, ca premisa a unei comunicari eficiente.

ma bucur ca am regasit multe din 'propriile teorii' in ceea ce spui tu aici, sau in romanialibera.com.
Realitatea romaneasca nu inceteaza sa ma uimeasca de vreo 15 ani, desigur ca nu sunt singurul, dar unii mai incercam si sa o deslusim cu mijloace proprii, lucru foarte dificil desigur, dar nu imposibil...

cred ca experientele personale ca si istoria orala pot constitui o resursa.

In legatura cu procesul comunismului, cred ca este pana la urma un demers individual, nu ne putem desparti de acea perioada fara a ne desparti de ceva din noi care a facut-o posibila. sigur ca unii din noi am vrut mai mult decat altii sa ne uitam in noi insine sa vedem ce se intampla. memoria colectiva nu poate decat sa ofere individului un cadru in care sa se redescopere.

In ce priveste victimile regimului, cred au fiecare datoria, inainte de toate fata de ei insisi (ele insele) si fata de familiile lor, cei apropiati, sa ceara dreptate, mai ales cand pot localiza/identifica precis entitatea sau persoana care se face responsabila juridic de prejudicierea drepturilor victimei.

Impartasesc cu tristete parerea ta ca RL nu a reusit sa exploateze capitalul de incredere si speranta care il avea in 1990, prabusindu-se in derizoriu la mijlocul anilor 90.

dar nu e niciodata tarziu sa privim inainte si sa o luam de la inceput.

uneori e mai simplu.

mult succes.
si eu sunt foarte optimist in legatura cu posibilitatile internetului de a schimba regulile jocului in multe domenii.
suntem abia la inceput.

suntem un popor foarte compact

eh, nu e grav ca 70% din romani voteaza derivate din FSN-ul anilor 90, e grav ca aceste derivate propun un program de guvernare (domnilor, doamnelor, sa fim decenti!), dar in momentul in care ajung la putere fac toti cam acelasi lucru ... produc hirtii si haos.

faptul ca in multe state din vest se voteaza 30-40% cu doua partide nu insemna ca respectivele popoare sunt compacte, ci doar ca au ajuns sa elimine o suita de alternative si se concentreaza pe 2-3 care au fost/sint sau par rentabile pentru viitor.

noi inca sintem inca in faza de alegere a apelor.

Salut Stefan,

Îmi scriu ca urmare a forumului deschis pe situl cafeneaua.com. Cred ca mu ma însel afirmînd ca am fost colegi la scoala generala (118 Sfîntul Iosif).

Ti-am citit biografia publicata si am fost foarte surprisa de parcursul tau personal, demn de un roman !

În ceea ce ma priveste : am terminat facultatea de arhitectura "Ion Mincu" din Bucuresti si m-am stabilit cu familia în franta la începutul anilor 90.

Îti doresc toate cele bune tie si familiei si mult succes în ceea ce întreprinzi.

Cordial,
Mihaela Tarasescu-Lintis
mlintis@wanadoo.fr

Da, ai dreptate dar nu dispera :), iti spun eu , care fac parte accidental din "sistem". Din nefericire ne indreptam spre starea unei tari din lumea a treia din punctul de vedere al degenerarii sistemului. Se pare ca modelul columbian a luat locul celui "suedez" trambitat la inceputul anilor '90. Din nefericire pentru "sistem" nu suntem vecini cu Columbia si facem parte geografic din Europa. Asa ca, sistemul trebuie, vrand-nevrand ( mai ales nevrand) pana la urma, sa se conformeze unor standarde civilizate.
Mario

Doamne,cine sunt cele 41 de persoane care cred ca Rep.Moldova se va uni cu Romania?Sa stiti ca aia chiar sunt optimisti!
Vom ramane independenti!!!Nici Romania,nici Rusia nu are nevoie de noi!
Tot ce s-ar fi putut face cu privire le unire a fost la inceput de anii 90,de atunci incoace nu mai putem spera la nici o eventuala unire!!!
Asa ca politica europeana ne obliga sa ramanem stat independent,dar si foarte multi din cetatenii Republicii Moldova nu vor sa se uneasca cu nimeni.