comentarii

i-a fost dificil


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
O buna idee ar fi... - de SIXPACK la: 18/03/2004 16:52:15
(la: Cat va ramane din salariu?)
infiintarea unui newsletter, ceva tipul e-mail zilnic, saptaminal, intraday, etc. al unui grup de romani in legatura cu marketul (daca ati ajuns cu discutia in acest domeniu). Un mijloc de comunicare propus de mine ar putea fi un msg. board "live" in Yahoo.
Sint oarecum nou si mi-ar place o discutie cu alti romani privitoare la intrari deosebit de bune/devastatoare(motivul lor), in legatura cu evolutia unor tickere, news, security, grafice, fundamentals, hot or not, insiders, ce brokeri folosim, daca suntem rude cu Martha Stewart (LOL), etc
Din Martie 2003 a decurs totul OK pina la inceputul noului an...acum imi este mai dificil (ouch !!!) datorita corectiei mai multor indici. Merita sau nu, eu astept comentariile dumneavoastra...respectfully "el sixpack".
-Buy high and sell higher !!!



#12378 (raspuns la: #12298) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cu benzina...suna a politica !!! - de SIXPACK la: 19/03/2004 00:17:48
(la: ETA, Spania)
Fiind un an prezidential sa ne gindim la urmatorul aspect: Bush nu are prea multi admiratori in Orientul Mijlociu, deci multe din tarile arabe se pregatesc sa-i faca realegerea tot mai dificila sau chiar imposibila... prin intelegerea OPEC-ului de a reduce fortat productia si astfel o inevitabila marire a petrolului. Sintem la ora aceasta la $38/barilul, deci un record al ultimelor 12 luni...cind consumul din vara se va mari nu stiu unde vom ajunge.
Salutari...
#12386 (raspuns la: #12277) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Filip usurinta cu care vorbes - de gabriel.serbescu la: 22/03/2004 15:59:02
(la: Politica in Spania asa cum este ea)
Filip usurinta cu care vorbesti despre reforme de dreapta, pentru a eradica absenteismul laboral ma face sa ma gandesc fie ca ai o mica industrie in stapanire, fie ca habar nu ai ce e aia sa muncesti. In ambele cazuri, dincolo de teoriile politice pe care le stapanesti foarte bine, umanismul mi se pare atrofiat.
Tendinta de reducere a fiscalitatii se poate aplica treptat, dar in cazul Spaniei e mai dificil pentru ca integrarea in uniune s-a produs mai tarziu, iar schimbul de mentalitati deasemenea. Tu nu poti cere familiilor rurale sau semiurbanizate sa renunte la palavragitul sub clar de luna, vara la 12 noaptea doar pentru ca industria spaniola trebuie sa inregistreze pana la finele vreunui semestru o ¨crestere semnificativa¨, ce dracu.
Ma sperie usurinta cu care vorbesti uneori...¨Zapatero agentul electoral al lui Osama Bin Laden¨ iar comentariul asta ma mira venind de la un om inteligent ca tine.
Si pana la urma Filip, ce e rau sa fi de stanga?
Pana la caderea cortinei de fier existau mult mai multe reforme sociale decat azi. Stii de ce? Pentru ca europenii de est aveau un sistem stangist (evident supradimensionat si ineficient) dar care-i presiona pe vestici la cautarea unui echilibru intre liberalism si socialism. Acum echilibrul asta e total deteriorat, iar ¨bogatiile adunate de Aznar¨ sau rata somajului reduse sunt niste partzuri propagandistice, pentru ca in schimbul acestui redus procentaj de someri nu mai exista siguranta laborala, se fac doar contracte de colaborare sau servicii, respectiv paie.
#12594 (raspuns la: #12546) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Wow, nu-mi vine sa cred cat d - de Duduia Lizuca la: 23/03/2004 11:19:23
(la: America, o tara comunista?)
Wow, nu-mi vine sa cred cat de mult sunteti in stare sa judecati o persoana. Ii admir mai mult pe cei care s-au axat pe a judeca ce ea a zis, nu persoana in sine.

Pentru Ozzy: nu-mi vine sa cred ce tribut ai lasat orgoliului propriu.

Pentru Steven: hai sa nu exageram - cei mai mari artisti din secolul 20 nu au venit din America. Singura arta care a originat in America FARA influente din afara este jazzul si bluesul. Atat. Si sa nu comparam Coco Chanel si YSL cu Levi Straus - daca in arta creativitatea e necesara, atunci prefer un designer care a creat mai mult decat un singur model de imbracaminte.

Pentru Domnul Morariu: nu aveti stima deloc, domnule.

Pentru toti cei care traiesc in SUA si cred ca este cel mai grozav loc de pe pamant: va rog frumos, cititi si voi o carticica numita "Stupid White Men" - incepe prin a dovedi ca alegerile in care Bush Jr. a castigat au fost falsificate, si continua prin a arata o gramada de probleme
cu societatea americana. Autorul, Michael Moore, este un american, iar cartea a fost publicata cu bani canadieni pentru ca editurile americane nu au vrut s-o publice. Dupa publicatie, cartea a devenit un New York Times bestseller. Va rog s-o cititi, si dupa acea sa va aud cat de grozava este tara voastra. La fel si cu documentarul "The Corporation" - arata SUA ca societatea de consum ce este, in care conducatorii adevarati sunt cei ce fac bani - nu degeaba multi politicieni au bonds din
companii profitabile, mai ales cele de petrol.

"...daca niste romani integrati (dupa cum ei insisi spun) in America pot trata asa de sus si de dur pe cineva prost integrat, neintegrat sau naiv pur si simplu."
Sunt de acord cu Mapopescu. Aminda, sunt de acord si cu tine. Se pare ca suntem in minoritate.

Pentru Ovidiu,

Doar un sfat: dupa ce citesti o gramada de mesaje, care mai de care mai colorate si mai galagioase, devine chiar dificil sa citesti un mesaj foarte lung cu tendinte filozofice. Ar fi mai bine daca ai scrie mai putin and to the point. Poate ca mesajul ar avea si un efect mai apropiat de cel dorit.

Cu bine,

D.

.........................
"Objets inanimés... avez-vous donc une âme?"
#12680 (raspuns la: #12662) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Inaintarea frontierei NATO si UE si criza din Republica Moldova - de belazur la: 24/03/2004 19:01:54
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
În statul multinational al Imperiului sovietic, tendinta ruseasca în directia statului centralizat a intrat în coliziune cu renasterea constiintei nationale a mai mult de o suta de minoritati din republicile autonome. În cazul Republicii Moldovenesti, raportul dintre crearea statului si crearea natiunii era chiar mai complex, deoarece atât identitatea nationala, cât si cea statala, erau creatii artificiale. Natiunea moldoveneasca fusese inventata de rusi pentru a preveni (re)nasterea unei constiinte nationale românesti la populatia basarabeana. Statul moldovean fusese creat în Imperiul sovietic în 1924.”
Wilhelmus Petrus Van Meurs,1
„Ideea ca moldoveni sunt o natiune distincta, în sensul obisnuit al cuvântului, e problematica astazi. Limba pe care o vorbesc ei este româna, chiar daca a fost numita mult timp moldoveneasca de locuitorii din zonele rurale si este în continuare numita astfel în constitutia republicii post-sovietice. Istoria Moldovei moderne este o parte ce nu poate fi ignorata a istoriei mai largi a latinitatii rasaritene, regiune ce se întinde de la padurile Transilvaniei si dealurile Bucovinei, în nord, pâna la Câmpia Dunarii si Marea Neagra, în sud, si pâna la dealurile rotunde si stepele ce se întind de-a lungul Nistrului, în est. Toate aceste regiuni, incluzând teritoriul de astazi al Republicii Moldova, au apartinut României Mari aparute dupa primul razboi mondial si distruse de cel de-al doilea. Moldovenii de astazi nu au reusit sa se afle în acelasi stat cu românii mai mult de câteva decenii, dar cultura, limba si traditiile folclorice provin incontestabil din aceleasi radacini. Eroii nationali si marile personalitati dintr-o regiune sunt, cu siguranta, recunoscute si în cealalta. În acest sens, din punct de vedere cultural, sunt astazi doua state 'românesti’ în Europa de Est, chiar daca ambele adapostesc si multe alte minoritati etnice – unguri, ucraineni, rusi, romi si turci.”
Charles King 2

„Cei care încearca sa dezvolte o constiinta moldoveneasca ar putea sa revina, astfel, la interpretarile sovietice de alta data privitoare la istoria si cultura Basarabiei. Prin urmare, putem fi martorii unei renasteri a unor pareri comuniste cu privire la trecutul Moldovei si ai unei reactii concomitent a românilor fata de ele.”
Denis Deletant3

Preambul. Republica Moldova – spatiu de frontiera euro-atlantica

Acest text va vorbi despre asa numita Conceptie a politicii nationale de stat a R. Moldova si Dictionarul moldovenesc-românesc a lui Vasile Stati încercând sa le aseze pe fundalul geopolitic adecvat. Nu doar informatia legata de aceste chestiuni lipseste astazi în România, dar si cadrul geopolitic just în care aceste evolutii sa fie plasate si citite. Caci, dincolo de amprenta locala pe care aceste evenimente o au neîndoielnic, ele sunt parte a unor evolutii politice si geopolitice mai ample care nu pot fi ignorate în nici o analiza. De prea multe ori aspectele legate de Republica Moldova sunt abordate într-o grila provinciala, în care actorii principali sunt personajele politice de la Chisinau iar evenimentele majore - alegerile locale sau parlamentare (vag, este pomenita si Rusia). În realitate, toate evenimentele de la Chisinau poarta, mai mult sau mai putin, amprenta unor evolutii geopolitice globale. Mai concret, ele sunt determinate de înaintarea frontierei NATO si UE spre Republica Moldova, de decizia acestor institutii de a fixa granita pe Prut si de reactia pe care aceste evolutii le genereaza.4

Frontiera ar însemna, în cadrul teoretic utilizat aici, aspectul dinamic al unei evolutii geopolitice, respectiv totalitatea proceselor prin care se manifesta o expansiune istorica, un popor, o civilizatie sau un imperiu etc. Frontiera, ca aspect dinamic, declanseaza si întretine o gama larga de procese spirituale sau institutionale, pe care le denumim procese ale frontierei. Granita este aspectul static, stabil (stabilit) al înaintarii unei frontiere. Înaintarea unei frontiere se fixeaza (este fixata) undeva, pe o granita. Dar asta nu înseamna, automat, ca, o data fixata granita, dinamica procesului de înaintare a frontierei dispare sau ca este suspendata. Dimpotriva. Atunci când avem de a face cu o fixare artificiala (politica, geo-strategica) a unei granite vom asista la perpetuarea manifestarilor de frontiera, iar spatiul în care asemenea evolutii se petrec îl numim spatiu de frontiera 5 . Aceste spatii de frontiera6 sunt, geopolitic vorbind, de multe ori, spatii de criza, de turbulenta geopolitica, care nu pot fi decriptate sau întelese just fara a lua în considerare aceste aspecte7.

Un asemenea spatiu de frontiera este astazi Republica Moldova. Nimic nu se poate întelege acolo daca se ignora înaintarea frontierei euro-atlantice si consecintele pe care aceasta înaintare – si, mai ales, fixarea granitei artificiale pe Prut - le genereaza. Republica Moldova este astazi un spatiu de frontiera euro-atlantic. Decizia politica (geo-strategica) de a fixa granita înaintarii frontierei euro-atlantice pe Prut, cuplata cu refuzul majoritatii populatiei din Republica Moldova de a accepta aceasta decizie sunt responsabile de evenimentele care au loc acolo. Razboiul din Transnistria, refuzul Moscovei de a retrage armata si armamentul de acolo, proiectul de federalizare, manifestarile din Piata Marii Adunari Nationale sau din fata Ambasadei Ruse, Conceptia presedintelui Voronin, chiar si Dictionarul lui Stati etc. sunt consecinte directe sau indirecte ale acestei decizii8.

Acesta este cadrul în care momentele punctate mai jos trebuie citite si percepute.

„Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova”

„Proiectul Conceptiei politicii nationale de stat a R. Moldova, inclus pe agenda de lucru a parlamentului R. Moldova, este un document politic, în esenta provocator, ce îsi propune, în ansamblul sau, sa anuleze Declaratia de Independenta din 27 august 1991, ca act juridic de nastere a celui de al doilea stat românesc, si sa-i confere R. Moldova o noua identitate etno-culturala, istorica, lingvistica si politico-juridica. El reprezinta suma tentativelor ideologice privind crearea unei doctrine nationale de stat si ideologizarea fortata a întregii societati. Axul respectivei doctrine îl constituie preceptele false din punct de vedere stiintific, cultural si istoric al existentei unui asa-numit popor moldovenesc si a unei limbi moldovenesti, camuflate inabil si de o maniera totalitara cu notiuni la moda, precum ‘multiculturalismul’, ‘multilingvismul’, ‘polietnicismul’ - toate amalgamate si ambalate sub drapelul tolerantei’, ‘pacii interetnice’ si ‘concordiei civice’”.9

Într-o ancheta a publicatiei Contrafort pe tema asa-zisului Dictionar moldovenesc-românesc, academicianul Mihai Cimpoi facea urmatoarea constatare: „Ma întristeaza atât aparitia, sustinuta oficial, a Dictionarului cât si atentia extraordinara pe care i-o acorda posturile TV din România (o ora la Pro TV, doua ore la Realitatea) fapt care nu s-a întâmplat cu nici o carte a vreunui scriitor basarabean” 10.

Naduful reputatului academician trebuie înteles corect: nu doar dezamagire fata de liderii de opinie din România care se întrec în a neglija si uita performantele culturale autentice ale carturarilor de peste Prut (supararea ar fi fost justificata fie si numai din aceasta pricina!), dar si deceptie fata de cecitatea vadita a acelorasi personaje care, lipsite de perspectiva si viziune, au transformat un eveniment minor, totusi, în eveniment de presa ignorând vinovat ca gestul ridicol al lui Stati – „renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai joasa speta” cum numeste academicianul pe autorul acestei „monstruozitati” – este numai vârful de aisberg, expresia rizibila a unei evolutii politice mai profunde care se petrece în Republica Moldova si care, ea, ar fi trebuit sa se afle în colimatorul presei sau a societatii civile de la Bucuresti. O evolutie politica si geopolitica inedita, ale carei expresii reale si consistente sunt, pe de-o parte, asa numita Conceptie a politicii nationale a Republicii Moldova – document programatic complet ignorat, cu rarisime exceptii, în România! - si, pe de alta, dezbatere în jurul problemei federalizarii (incluzând aici chestiunea transnistreana). Aparitia Dictionarului lui Stati nu este decât partea cea mai putin consistenta a acestor evolutii ce se desfasoara astazi si despre care asa zisa „societatea civila” din România (analistii, jurnalistii si „purtatorii ei de cuvânt”) sau politicienii de la Bucuresti se încapatâneaza sa nu vorbeasca sau sa nu stie nimic. Ciudata reactie a celor chemati sa ghidoneze opinia publica a unei societati care sta sa se integreze în NATO si UE, adica institutiile a caror granita viitoare va fi, într-o prima instanta, tocmai Prutul...

Proiectul legii numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova a fost publicat pe 25 iulie în oficialul guvernamental, Moldova Suverana. Este un proiect de lege initiat de presedintele Voronin. Cum se va vedea mai departe, exista o legatura evidenta între aceasta conceptie si Dictionarul moldovenesc-românesc al lui V. Stati, publicat, în aceeasi zi, în ziarul partidului de guvernamânt, Comunistul. Validarea lui de catre guvernul de la Chisinau s-a facut recent, fara a stârni, nici de data asta, o discutie atât de necesara la Bucuresti.

Textul este aproape necunoscut publicului din România, astfel ca remarcile si comentariile vor fi flancate de ample apeluri la text .11

Axul definitoriu al documentului este indicat în deschidere: „Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova, denumita în continuare conceptia, reprezinta totalitatea principiilor, obiectivelor si sarcinilor prioritare privind integrarea si consolidarea poporului unic multicultural si multilingv al Republicii Moldova prin armonizarea intereselor nationale generale cu interesele tuturor comunitatilor etnice si lingvistice din tara”. Baza juridica este si ea sugerata din plecare: „Conceptia se bazeaza pe prevederile Constitutiei Republicii Moldova, pe normele legislatiei nationale si ale dreptului international, inclusiv ale: Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Pactului International cu privire la drepturile civile si politice, Pactului International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale altor acte internationale referitoare la drepturile omului si ale persoanelor apartinând comunitatilor etnice si lingvistice la care a aderat Moldova”. Temeiul elaborarii proiectului este acesta: „Actualitatea elaborarii si adoptarii conceptiei este determinata de necesitatea de a stabili principiile si sarcinile politicii nationale de stat, orientata spre consolidarea independentei si suveranitatii tarii noastre, crearea unor conditii favorabile pentru dezvoltarea libera a tuturor comunitatilor etnice si lingvistice, spre integrarea lor în poporul unic al Republicii Moldova”. Despre importanta textului vorbeste limpede un paragraf întreg: „Conceptia este documentul de baza pentru autoritatile publice la promovarea politicilor social-economice si culturale în domeniul dezvoltarii si consolidarii independentei si suveranitatii tarii, a poporului multietnic, multicultural si multilingv al Moldovei. Tot de aceste principii trebuie sa se conduca organele de stat ale Republicii Moldova în activitatea de sustinere a eforturilor de edificare a unei societati civile”.

Urmeaza apoi cinci sectiuni care cuprind: I. Dispozitii generale; II. Principiile politice nationale de stat; III. Scopurile politicii nationale de stat; IV. Sarcinile politicii nationale de stat; V. Asigurarea politicii nationale de stat.

Sa vedem însa ce spune, în detaliu, acest text, dincolo de protocolarele declaratii de intentii.

O declaratie explicita de politica interna si externa

Atmosfera textului este data deja de paragrafele citate. Înainte de a intra însa în substanta (!) lui, sa sesizam contextul în care se lanseaza documentul: momentul aparitiei proiectului coincide, practic, pe plan intern, cu demararea campaniei electorale în Republica Moldova (este vorba de alegerile parlamentare din primavara lui 2005), proiectul servind, implicit, drept platforma electorala pentru Partidul Comunistilor aflat la guvernare. Cel putin al acelei factiuni din acest partid care va merge neconditionat cu actualul presedinte, Vladimir Voronin, chiar daca, pentru asta, va fi necesara o scindare a partidului între linia dura si cea „moderata”, capabila sa faca o alianta cu partide necomuniste de genul Partidului Democrat al lui Diacov. Proiectul initiat de presedintele Voronin este un semnal clar si o conditie explicita pentru viitorii sai suporteri.

Pe plan extern, aparitia proiectului vine în consonanta cu presiunile pe care Rusia le face din ce în ce mai insistent asupra republicii, presiune „stimulata” tot mai mult de dorintele exprimate insistent în ultima vreme de catre UE de implicare a acestui organism în solutionarea conflictului din Transnistria, deci într-o chestiune care afecteaza direct interesul Rusiei în zona. Proiectul este, din acest punct de vedere, o declaratie de politica externa, cel putin prin atentia si grija deosebite care se acorda limbii ruse în document sau încapatânarii de a ignora organismele europene în care Moldova ar putea nazui sa fie parte12 .

Un text nul din punct de vedere academic

Conceptia este în primul rând un text politic, dar „argumentatia” sa deriva însa dintr-o perspectiva ce se vrea „stiintifica” asupra proceselor de formare si dezvoltare a natiunilor.

În primul rând, textul este parte a unui proces mai amplu de „nation building” (demarat însa în Basarabia de ocupantul sovietic si continuat astazi de Partidul Comunistilor). Ideea care fundamenteaza argumentatia este una de tipar modernist (inventionist, instrumentalism etc.) dupa care natiunile se nasc prin proiect (by design), ca o creatie de sus în jos si în care un rol crucial trebuie sa revina statului si institutiilor acestuia. Agresivitatea cu care este promovata o asemenea perspectiva în document este cel putin stranie, mai cu seama ca este vorba despre un teritoriu care, vreme de mai bine de 60 de ani a fost supus de catre puterea sovietica, cu sistem si încrâncenare, unui proces de nation building (asta este, în esenta, moldovenismul), respectiv de creare a unei Republici Moldovenesti de limba, traditie si istorie rusesti. Procesul a esuat, dupa cum evenimentele de la 1989 au demonstrat-o cu prisosinta. Acest esec trebuie sa faca pe cei care pariaza fara rest pe asemenea abordari mult mai circumspecti.

Cert este însa ca perspectiva constructivista a demersului – „Am creat Moldova, acum sa-i cream pe moldoveni...” –, lipsita de minimale precautii sau spirit critic, sfideaza ridicolul când încearca sa justifice tentativa.

În al doilea rând, frapeaza în text confuzia (voita sau nu) si inconstienta cu care autorii textului se joaca cu vorbele si conceptele. Un text care nu urmareste decât sa „legitimeze” un stat, o limba si o etnie nu gaseste de cuviinta decât sa.... vitupereze „nationalismul”. Iata o mostra inclusa în „Expunerea de motive la proiectul Conceptiei politici nationale de stat a Republicii Moldova”: „Însa evenimentele de la sfârsitul anilor ‘80 si începutul anilor ‘90 ai secolului trecut, inspirate, în republica de fortele politice radicale de orientare nationalista, au dus le dezintegrarea statului si societatii moldovenesti, la confruntarea interetnica si la scindarea teritoriala a tarii, scindare care mai persista. Din aceiasi perioada dateaza tentativele, care continua si astazi, de a nega existenta natiunii moldovenesti si a limbii moldovenesti, de a discredita istoria Moldovei - bazele politico-juridice si national culturale ale statului moldovenesc”13.

Prin urmare, tot ce s-a petrecut în perioada indicata este manifestarea fortelor „de orientare nationalista” împotriva carora Conceptia îsi propune sa lupte. Sofismul este aici la ele acasa: caci Conceptia, care îsi propune, cum spuneam, explicit, sa impuna un stat, o limba, o etnie, o limba etc. reprezinta, dupa toate normele sociologiei natiunii si nationalismului, chintesenta unui proiect sau program nationalist, în ciuda lipsei de consistenta si a falsului pe care se bazeaza argumentatia. Pentru autorii conceptiei, a fi nationalist moldovean nu e nationalism, dar a sustine limba, natiunea si etnia româna... da! Utilizarea atributului cu conotatii negative - nationalist – doar pentru ceea ce înseamna „românesc” nu este, în fond, decât o tehnica de propaganda sau proba unei confuzii majore care fundamenteaza acest document.

În al treilea rând, documentul se bazeaza pe o manipulare grosolana a textelor si conceptiilor europene privind drepturile omului sau ale comunitatilor etnice. În pofida filosofiei de la care pretinde ca se revendica, Conceptia nu face decât sa impuna de sus o carcasa identitara unei comunitati (populatia Republicii Moldova), ignorând nepermis dreptul individual la optiune al fiecarui cetatean. Altminteri spus, în loc sa plece de la drepturile omului pentru a ajunge la drepturile colective (multiculturalismul), textul le decreteaza pe cele din urma neglijându-le sistematic pe cele dintâi! În ciuda retoricii, este exact invers decât traseul european pe care documentul îl invoca cu obstinatie. Cum bine a sesizat un comentator de la Chisinau: „...atât actele privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului, cât si actele referitor la drepturile minoritatilor etnice si nationale, vizeaza doar individul si autonomia sa ireductibila. Drepturile culturale si lingvistice sunt considerate drepturi individuale, dar care se exercita în mod colectiv. Ceea ce înseamna ca unui grup etnocultural i se acorda drepturi nu pentru a pastra si perpetua cu orice pret existenta acestui grup, indiferent de optiunile membrilor grupului. Dimpotriva, grupului i se acorda drepturi deoarece pentru persoanele respective apartenenta la acest grup este plina de sens si importanta pentru exercitarea libertatii lor”. În opozitie, cum sugeram deja, Conceptia, dimpotriva, propune o viziune si un sistem de valori care ar trebui împartasite de catre toti cetatenii. Autorii Conceptiei considera drept scop strategic: "afirmarea unui sistem de valori nationale la baza carora se afla constientizarea de catre toti cetatenii tarii noastre a apartenentei lor la poporul unic al Republicii Moldova" (partea IV, Sarcinile politicii nationale de stat)”14.

În esenta, este vorba despre „un proiect totalitar”, cum îl numea academicianul Cimpoi, care nazuieste sa impuna, de sus în jos, o unica identitate tuturor cetatenilor Republicii moldova, indiferent de optiunile sau dorintele lor. Indiferent, adica, de ceea ce comunitatea internationala numeste „drepturile omului”...

Mitul „fondator” al Republicii Moldova: moldovenismul

Axul principal al textului este ideologia modovenismului. Documentul vizeaza, în esenta, impunerea „moldovenismului” ca ideologie de stat. Cu vorbele unor reprezentanti ai societatii civile de la Chisinau: „Moldovenismul ca doctrina a asa-zisului specific national al ‘poporului moldovenesc’, cu istorie, cultura si limba diferite de cele ale poporului român, este, precum se stie, o fabricatie a regimului tarist de ocupatie si, în special, a ideologiei sovietice staliniste, menita sa justifice anexarea provinciei românesti Basarabia de catre Rusia tarista si, ulterior, prin aplicarea prevederilor Protocolului aditional secret la Tratatul sovieto-german din 23 august 1939 (Pactul Ribbentrop-Molotov) de catre Uniunea Sovietica”15.

Nu avem spatiu suficient pentru a descrie evolutia acestei ideologii relativ la teritoriul dintre Prut si Nistru (dar nu numai). Genealogia aceste idei indica limpede emitentul: Moscova si Kominternul, iar aparitiile ei pe scena istoriei – dupa cum sugereaza un comentator de la Chisinau - nu este lipsita de semnificatii: „De fapt, aceasta teza conceptie cominternista a mai fost formulata în aceiasi termeni si în noiembrie 1988, când au aparut faimoasele teze ale Comitetului Centra al PCM si cuvântarea lui N. Bondarciuc, la acea vreme secretar al CC al PCM, azi fruntas al aceluiasi partid, care se încheia cu celebrul ‘niet, niet I niet’. Anume acele teze au catalizat miscarea de emancipare nationala a românilor basarabeni si procesul de acordare a limbii române a statutului de limba de stat si de revenire la alfabetul latin”16.

Fenomenul moldovenismului a fost resuscitat în Republica Moldova mai ales dupa venirea la putere a Partidului Comunist, dar el nu este, în nici un caz, apanajul acestei formatiuni politice, caci versiunile în care acesta este livrat pe piata sunt diferite (cazul Partidului Democrat Agrar si a reuniunii acestora din 1994 – „Casa Noastra – Republica Moldova” – este primul care vine în minte). Recent, fenomenul a beneficiat de o analiza pertinenta sub forma unei teze de doctorat si care merita tata atentia. Una dintre concluziile lucrarii merita reluata: „ ... moldovenismul nu este ‘minciuna întreaga’, ci o semiminciuna. De aceea, demontarea acesteia nu este un lucru usor: a afirma ca basarabenii nu sunt moldoveni ar fi la fel de gresit cu a afirma ca ei nu sunt români. Într-o eventuala disputa privind tezele moldoveniste, este foarte important a nu se ataca partea asa-zis pozitiva a moldovenismului – faptul de a fi moldovean nefiind o contradictie cu a fi român. Pe de alta parte, faptul existentei statului Republica Moldova implica recunoasterea politonomului ‘moldovean’, care nu este o emanatie a moldovenismului, ci o realitate geopolitica. În calitatea lor de cetateni ai Republicii Moldova, si românii basarabeni si minoritarii sunt moldoveni. Speculând însa pe chestiunea identitara, moldovenistii comit în mod deliberat tot felul de confuzii, mizând pe deruta si ignoranta. (...) Astfel, moldovenismul se prezinta ca o manifestare a crizei identitare în Republica Moldova (urmare a politicilor de rusesti de deznationalizare si rusificare), dar si ca o continuare a acestor politici”17.

Miturile fondatoare ale Republicii Moldovenesti (2)

Proiectul de constructie se bazeaza pe câteva „axiome” repetate obsesiv. „Republica Moldova constituie continuarea politico-juridica a procesului multisecular de statalitate continua a poporului moldovenesc. Moldovenii - nationalitatea fondatoare a statului, împreuna cu reprezentantii altor etnii: ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, românii, belorusii, tiganii (romii), polonezii si altii constituie poporul Moldovei, pentru care Republica Moldova este Patria lor comuna”.

Textul este uluitor. În primul rând, prin acreditarea ideii ca actuala Republica Moldova ar fi succesoarea de drept a Principatului Moldova, principat al Tarilor Române care a participat la fondarea României moderne în 1859. Mai mult, acreditarea unui „proces secular de statalitate” este rizibila când implica un teritoriu (actual Republica Moldova) care nu a participat, de fapt, nici la unirea din 1958 (se afla atunci sub ocupatia Imperiului Rus). A doua chestiune, contradictorie, se refera la compozitia etnica a populatiei: acreditarea unui „melanj etnic” într-o republica care are, conform recensamântului în vigoare, o majoritate clara de circa doua treimi, nu face decât sa reia o ideea mai veche, de sorginte cominternista, referitoare la acest spatiu.

Românii ca „minoritate etnica”

O alta intentie clara a autoritatilor de la Chisinau este transformarea românilor într-o minoritate etnica. Plasarea „românilor” undeva între evrei si belorusi în textul Conceptiei sugereaza clar unul dintre obiectivele strategice ale Chisinaului. Unul dintre instrumentele cu care se va realiza acest obiectiv este recensamântul din 2004, unde confuzia etnie/cetatenie – se spera – va transforma „românii” într-o minoritate etnica, covârsita de... „moldoveni”. Textul Rezolutiei este relevant la acest punct: „Beneficiarii respectivei conceptii vor fi Rusia si diaspora rusa din R. Moldova: Rusia îsi va asigura astfel, pentru decenii înainte, dominatia sa în regiune si realizarea intereselor geostrategice în raport cu Uniunea Europeana si NATO. Pentru mentinerea statutului de mare putere în afacerile europene, Rusia impune R. Moldova, prin intermediul actualilor guvernanti comunisti de la Chisinau, un plan de deznationalizare definitiva a românilor basarabeni, de creare a unui "popor unic" în care elementul românesc majoritar va fi "dizolvat" în asemenea masura încât va putea fi ignorat. Diaspora rusa, care are la ora actuala suprematia economica si mediatica, va dobândi oficial si suprematia cultural-lingvistica si îsi va prezerva toate drepturile politice necesare pentru realizarea scopurilor geopolitice ale Rusiei. Astfel, R. Moldova i se pregateste, prin aceasta conceptie funesta si prin tentativa de federalizare, statutul de enclava rusa la frontiera Uniunii Europene si NATO, dupa modelul regiunii Kaliningrad”.

Aceasta idee ca românii sunt o minoritate etnica nu este noua în Republic Moldova, dar, odata cu recensamântul, va capata o confirmare „stiintifica”. Cu voie sau fara, aceasta ideea a mai fost invocata la Chisinau chiar de gazetari aflati în tabara democratica . Cea mai importanta „contributie” la impunerea acestui sofism periculos apartine însa lui Renate Weber, Valentin Stan si Gabriel Andreescu cei care, în studiul „Relatia României cu Republica Moldova”19 sustineau acelasi lucru: optiunile cetatenilor care se declara români sau a celor care se declara moldoveni trebuie respectate deopotriva etc., etc. Nu e de mirare ca textul a fost republicat rapid de catre publicatiile guvernamentale de la Chisinau!

Consecintele unei asemenea evolutii sunt extrem de grave si periculoase, pe termen scurt, iar pe termen lung insolubile. Pe termen scurt va exista atunci „baza legala” pentru impunerea limbii ruse ca a doua limba de stat – limba româna va deveni a limba a minoritatilor – a eliminarii cursului de „istoria românilor” sau chiar a... etnicizarii Mitropoliei Basarabiei prin transformarea ei într-o biserica româneasca, deci minoritara. Pe termen lung, însa, acest multiculturalism extrem – caci pulverizeaza bazele consensuale ale oricarui stat - nu are nici o solutie, pentru ca intra într-o serie de contradictii din care nu se mai poate iesi. Inutil sa spunem ca acest mod de gândire nu este acreditat de nici un document european si, mai ales, nu este practicat (caci este imposibil!) de nici un stat de pe continent20.

Multiculturalismul sau noul „marxism-leninism”

Socheaza aproape, în textul Conceptiei, abundenta termenului „multiculturalism”, „multicultural”, „multilingv”. În primul rând, e ciudata aceasta strategie pentru un text care vrea sa promoveze unitatea unui stat si a unei „natiuni”. Se vadeste însa în acest document – veritabila struto-camila din acest punct de vedere – dorinta de a pune cap la cap tezele mai vechi si mai noi ale internationalismului proletar, pe de-o parte ideologia moldovenismului, pe de alta, cea a multiculturalismului. Dupa cum comenta un ziarist de la Chisinau: „Daca în perioada sovietica politica de deznationalizare si rusificare a popoarelor ocupate se desfasura sub acoperirea ideologica a internationalismului proletar, iar temelia doctrinara o asigurau Marx, Engels si Lenin, astazi politica de asimilare, promovata de Rusia prin intermediul comunistilor, utilizeaza terminologia împrumutata din limbajul occidental despre societatea civila multinationala, stat polietnic, popor multicultural si multilingv”21.

Este limpede însa ca aceasta incoerenta doctrinara nu poate pretinde pretentii de document fondator.

O limba, doua limbi...

O alta contradictie ce brazdeaza textul se refera la limba. Iata textele: „Limba moldoveneasca, având statutul de limba de stat, se foloseste în toate sferele vietii politice, economice, sociale si culturale. Una din prioritatile nationale ale Republicii Moldova este asigurarea însusirii limbii moldovenesti”. Dar si: „Limba rusa care, în conformitate cu legislatia în vigoare, are statutul de limba de comunicare interetnica, se aplica si ea în toate sferele vietii statului si societatii. Pentru Moldova este caracteristic bilingvismul moldo-rus si ruso-moldovenesc statornicit istoriceste, care, în actualele conditii, este necesar sa fie dezvoltat si perfectionat”. Pe de-o parte: „crearea neîntârziata a conditiilor necesare pentru însusirea limbii moldovenesti de catre o parte a populatiei Moldovei”, pe de alta: „neadmiterea restrângerii sferei de folosire a limbii ruse în toate domeniile vietii statului si societatii” si „asigurarea de conditii pentru pastrarea si dezvoltarea în continuare a functiilor oficiale ale limbii ruse”22.

Textul este cel putin ambiguu. Pe de-o parte, daca, programatic, „limba moldoveneasca” va deveni o „prioritate nationala”, ce sens mai are acordarea unui statut egal limbii ruse? Care este, în mod real, intentia celor care au lansat documentul? Publicatia Flux, ziarul de limba româna cu cel mai mare tiraj, încearca sa raspunda: „autorii acestui plan cauta sa mentina, în mod artificial, situatia când majoritatea româneasca si toate minoritatile, cu exceptia celei ruse, vor cunoaste si vor vorbi obligatoriu limba rusa, în timp ce minoritarii reprezentând fosta natiune dominanta a imperiului sovietic vor cunoaste doar limba rusa. Prin urmare, avem de-a face cu un asa zis bilingvism cu totul distorsionat, care ar trebui numit mai corect aparhaid, adica dominatia discriminatorie a unei minoritati asupra majoritatii. Sa nu uitam ca aceasta majoritate include atât majoritatea româneasca cât si minoritatile ruse” .

O conceptie represiva a unui regim represiv

Chestiunea cea mai grava, probabil, si care ridica semne serioase de întrebare asupra acestui demers, este maniera în care acesta va fi implementat în societatea moldoveneasca. Indiferent de parerea pe care o avem fata de tezele documentului, o discutie sau dezbatere democratica pe aceasta tema nu are, în principiu, a dauna. În fond, democratia presupune si dreptul la eroare: poti gresi, te poti însela, dar pentru asta nu poti fi eliminat din spatiul discursului public.

Alta este însa problema grava – apropo de democratie – care apare relativ la acest document. Ea tine de maniera în care puterea politica propune si vrea sa impuna acest proiect. O discutie reala lipeste si, mai mult, textul stipuleaza explicit pedepse pentru cei care se vor opune. Acesta este principalul motiv pentru care academicianul Cimpoi o definea, la conferinta deja invocata, „cu caracter totalitar”: „Conceptia pusa în discutie este, de fapt, o anticonceptie, deoarece ignoreaza adevarul stiintific despre românii moldoveni si limba româna. Este construita pe un temei de nisip, o utopie ce nu tine cont de realitate. Ea nu are nici o sansa de a fi transpusa în practica, fiindca nu se tine cont de parerea intelectualitatii. Asa-zisul dialog fructuos între autoritatile publice si societatea civila s-a dovedit a fi o farsa mincinoasa. Aceasta conceptie nu respecta drepturile fundamentale si principiile democratice recunoscute pe plan european si international, libertatea de gândire si exprimare, valorile democratiei, drepturile omului etc. Este o conceptie cu caracter totalitar”23.

Textul contine, explicit, avertismente limpezi si deloc linistitoare în legatura cu viitorul Republicii Moldova. Astfel, documentul sustine orientarea politicii de stat catre: „neutralizarea juridica si politica a necontenitelor tentative de demoldovenizare, de negare a existentei natiunii moldovenesti si a statalitatii moldovenesti, de discreditare a istoriei moldovenesti, de negare a etnonimului „moldoveni” si glotonimului „limba moldoveneasca””. social-economica a tuturor regiunilor Republicii Moldova. Dupa cum s-a exprimat presa democratica de la Chisinau, „într-o singura propozitie avem concentrata dorinta expresa a comunistilor de a neutraliza, din punct de vedere juridic si politic, pe toti cei care vor îndrazni sa împartaseasca o alta opinie. Însusi faptul ca Voronin urmareste neutralizarea juridica si politica a celor pe care îi considera indezirabili, arata, fara putinta de tagada, adevarata fata a regimului comunist de la Chisinau. Acesta a ramas fidel traditiilor marxist-leniniste si staliniste de practicare a terorii ca norma politica si a violentei ca mijloc de anihilare a oponentilor. Aceste rânduri sinistre trebuie privite în contextul tuturor ajustarilor legislative operate de comunisti în ultimii doi ani, prin care sunt distruse în mod premeditat si metodic institutiile democratice si suprimate drepturile fundamentale ale omului”24.

Aceste planuri apar si mai periculoase daca ne gândim la initiativa comunista de modificare a Constitutiei care urmareste introducerea unui regim de functionare a unor legi speciale si extraordinare, ce ar anula, de fapt, principiile constitutionale democratice si ar distruge statul de drept, ca si prin Legea privind combaterea activitatii extremiste. Dupa prognoza aceluiasi ziarist: „Ar fi de asteptat ca dupa intrarea în vigoare a acestui document monstruos sa urmeze modificarea Codului Penal si a altor legi care sa permita lichidarea Opozitiei si a presei incomode”.

Dictionarul moldovenesc-românesc

„A promova sub orice forma o limba moldoveneasca deosebita de limba româna este, din punct de vedere lingvistic, ori o greseala naiva, ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic, o absurditate si o utopie; din punct de vedere politic, e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci, un act de genocid etnico-cultural”
Eugen Cosariu25

Vineri, 25 iulie, în Partidului Comunistilor din Moldova Comunistul se putea citi o prezentare oficiala a straniului Dictionar moldovenesc-românesc. Evident, textul este scris de „neobositul detractor al culturii românesti V. Stati” (cum îl numeste presa de la Chisinau), tot el autor al dictionarului. Textul este plasat la rubrica „raftul de carti” si poarta supratitlul „Senzational! Prima data în istorie! A aparut dictionarul moldovenesc-românesc!” Nu e nici o coincidenta ca si Dictionarul si i au fost tiparite, practic, concomitent. Cum am scris deja, Dictionarul este parte organica a Conceptiei si cine nu îl percepe asa este în teribila eroare.

Un jurnalist de la Chisinau comenta astfel aparitia lui: „În fata unei tiparituri de acest fel, am înteles în sfârsit cum se descifreaza sigla comunistilor de azi, în care pe lânga secera si ciocan, mai e plasata si o carte deschisa. Negresit, cartea din sigla bolsevica, monument al prostiei si deopotriva al arogantei si agresivitatii împotriva bunului simt, este dictionarul lui Stati (...) Într-adevar o astfel de scriitura de sorginte stalinista apare în premiera si împinge dincolo de limitele absurdului vechea teorie comunista prin care se neaga unitatea etnolingvistica si culturala a românilor. Noi, românii de dincoace de Prut, am suportat din plin efectele nefaste ale politicii expansioniste rusesti, care si-a acoperit dintotdeauna invaziile din 1812, 1940 si 1944 cu „misiunea eliberatoare” a armatei de ocupatie, care salva „moldovenii” de ocupantii români”26.

Cartea presupune, practic, mai multe etaje de lectura, inclusive. În primul rând, volumul a fost o provocare organizata tocmai în acel moment (si) cu scopul de a stârni reactia oficialitatilor de la Bucuresti în preajma întâlnirii între Iliescu si Voronin27 . Pe lânga aberatiile inserate acolo sau strofele inepte semnate de acelasi V. Stati28 sunt inserate în prefata jigniri la adresa României sau a primului-ministru, România fiind, de fapt, ortografiata „Rromânia”.

Dincolo de mitocanie si provocare se afla al doilea nivel e lectura. Acesta justetea justetea, în sine, a întreprinderi. Care e, fireste, nula. Cel putin la acest capitol. Daca nu la altele, unanimitatea intelectualilor români de dincolo de Prut e clara si fara echivoc. Alaturi de textele din publicatii precum Flux29 sau Timpul30, grupajul realizat de publicatia Contrafort31 da radiografia reactiei intelectualilor de la Chisinau. Vasile Gîrnet scrie despre „... Vasile Stati, personaj grotesc, mândru purtator al unei prostii flamboiante, dublate de o impertinenta pe masura, care produce periodic diversiuni în mediul cultural si politic de la Chisinau”; Nicolae Negru spune ca „e rodul unei crize de schizofrenie antiromâneasca (cu foarte posibile radacini kaghebiste) combinate cu complexul lui Herostrat”; Mihai Cimpoi comenteaza: „Asa numitul Dictionar moldovenesc-românesc al lui Vasile Stati, renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai josnica speta, este o monstruozitate care nu ar merita nici o atentie daca nu ar reprezenta o mentalitate ce tine de moldovenismul primitiv si nu ar avea sustinere oficiala”; Eugen Lunga avertizeaza ca „efectul stiintific al acestui op este nul”, dar ca „dictionarul semnaleaza... întoarcerea la era troglodita, când cutuma politica si ideologica scârnavea adevarul istoric si stiintific”; Vasile Romanciuc îl numeste „un certificat al prostiei ajunsa la paroxism”; Leo Butnaru scrie despre „sfertodoctul cu sistem” si despre dictionar ca „un mod de a scotoci în pubelele de gunoi ale ideologiei comunist-tariste”; Lidia Codreanca argumenteaza despre „fobia glotonimica”, aceasta „pecingine veche pe trupul Moldovei dintre Prut si Nistru, al Basarabiei noastre”; Constantin Cheianu îl numeste, simplu, „o escrocherie”; Andrei Burac scrie ca „V. Stati este o persoana care a sfidat deseori istoria, a scuipat în fata unui întreg neam din care face si el parte”; Iuria Colesnis afirma ca „nici chiar comunisti ortodocsi sovietici n-au îndraznit sa faca o asemenea mojicie sau ceva similar”; Ion Ciocanu scrie ca „în loc sa combata rusismele care s-au latit asemenea unei pecinegi pe corpul limbii noastre stramosesti, autorul „dictionarului” le considera piloni ai unei limbi distincte – „moldovenesti””; Nicolae Rusu crede ca „acest dictionar este o aberatie atât de evidenta, încât, probabil, nici autorul nu crede cu adevarat în „teoria” pe care, de mai multe decenii, o promoveaza cu atâta tupeu”; Grigore Chiper afirma ca „în noile conditii, când la putere au acces radicalii comunisti, pro-rusi si românofobi declarati, ideea moldovenismului a devenit doctrina de stat. În acest sens, V. Stati este expresia a ceea ce s-ar numi comanda politica”; Iurie Bodrug scrie ca „Antiromânismul veninos al celor care au pus la cale acest kitsch monstruos i-a impus sa scoata pe piata un asemenea produs cu o denumire atât de bizara”; Nicolae Spataru considera ca „sa le oferi basarabenilor un asemenea dictionar înseamna sa-ti bati joc de ei în modul cel mai mojicesc, sa nesocotesti în mod criminal soarta lor vitrega si faptul ca mai bine de jumatate de secol au fost îndobitociti, batjocoriti, umiliti si deznationalizati”; iar Iulia Ciocan crede ca „este în natura lucrurilor sa apara ineptii într-un stat în care domneste dezmatul, sa existe românofobie într-o republica condusa de fostii nomenclaturisti”. Alte comentarii sunt, cu siguranta, inutile... Vom încheia aceasta sectiune cu un pasaj din articolul directorului publicatiei Timpul, Constantin Tanase, deja citat: „Aparitie Dictionarului moldovenesc-românesc m-a facut sa-mi schimb parerea despre V. Stati. Dupa mine, Stati merita cu prisosinta un loc de cinste în Aleea Clasicilor din Chisinau. Stati, editând mult blamatul dictionar, a facut pentru clarificarea definitiva a problemei limbii române în R. Moldova mai mult decât academiile de la Chisinau si de la Bucuresti. Prin acest dictionar, Stati demonstreaza cp asa-zisa „limba moldoveneasca”, diferita de cea român, NU EXISTA! Si punctum, aplicând astfel o lovitura mortala (sa speram, ultima) moldovenismului primitiv anti-românesc”.

Al treilea nivel de lectura a dictionarului lui Stati este cel al semnificatiei lui dincolo de provocare si fals. Iar semnificatiile ultime sunt de esenta geopolitica. Nu doar în sensul ca este parte si expresia a proiectului numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova, ci ca ilustreaza întreaga fobie occidentala pe care un regim de extractie comunista înca o încarneaza si ilustreaza. România este pentru Republica Moldova, geopolitic vorbind, Uniunea Europeana si NATO. Un gazetar de la Chisinau a surprins excelent ideea ca atacul regimului comunist de la Chisinau nu este doar asupra României, ci asupra Occidentului pe care, în raport cu R. Moldova, România îl ilustreaza: „Dupa ce s-au tot facut glume pe seama inexistentei unui dictionar moldo-român, iata ca provocatorul de serviciu Stati ajunge sa materializeze un banc, care, devenind realitate, înceteaza sa fie comic si devine sinistru. V. Stati îsi bate joc cu nerusinare de România, îi prezinta pe români ca pe niste tigani si îl insulta mitocaneste pe premierul Adrian Nastase. Cliseul batjocoritor este cunoscut. Întreaga propaganda sovietica împotriva Occidentului se facea dupa acelasi tipar, acesta fiind un element de baza al „razboiului rece” dintre URSS si lumea libera. Denigrarea si insulta porcoasa erau procedeele predilecte ale propagandistilor sovietici. Asa cum R. Moldova de azi a devenit un URSS în miniatura, România este identificata cu Occidentul, prin urmare devine tinta unor atacuri sordide. Prin aceasta scriitura abominabila, puterea de ocupatie a Federatiei Ruse, exercitata de catre un partid de ocupatie, cel comunist, urmareste si testarea capacitatii de reactie a societatii” 32.

Razboiul regimului comunist nu este doar cu România, ci cu valorile euro-atlantice pe care (si) aceasta le reprezinta si semnifica. Aceasta este explicatia ca, în Piata Marii Adunari nationale sau în fata Ambasadei se pot auzi si cântece românesti, si drapele NATO sau ale Uniunii Europene...

Concluzii. Ce se întâmpla acolo? Dar ce se întâmpla aici...

“Desi pare convenabila, trebuie sa recunoastem ca este falsa sau cel putin incompleta ideea ca în Basarabia de azi discutiile despre glotonimul ‘limba româna’ si etnonomul ‘popor român’ ar purta doar un caracter stiintific… Aici, în Basarabia, afirmatia ca esti român constituie un act politic… La noi poti fi foarte bine orice, dar daca te îndaratnicesti sa fii ceea ce esti, adica român, exasperezi toata tagma de artizani ai unei noi natiuni”
Tara, 1995

Doua concluzii, redate succint, vor încheia acest material si vor tine deschis un dosar care este departe de a fi epuizat:

Criza identitara a Republicii Moldova

Recentele decizii ale autoritatilor comuniste sunt doar expresia unui razboi mai adânc care se petrece peste Prut. Genealogia conflictului si radacinile crizei trebuie cautate mult mai departe. Batalia aceasta culturala la care asistam – sa ne reamintim ca una dintre putinele, daca nu unica, miscare de protest care a pornit de la explicite revendicari culturale s-a petrecut anul acesta la Chisinau – a început demult în Basarabia si s-a acutizat odata cu aparitia statului Republica Moldova. Nu e cazul sa insist aici asupra unei istorii, în general, stiute33 .

Care este, de fapt, esenta chestiunii? Citatele au sugerat deja: una identitara. Întrebarea “Cine sunt eu?” ramâne una dintre mizele cruciale ale oricarui pariu existential. Nu vom intra aici în complicate chestiuni de sociologia natiunii si nationalismului sau de geopolitica, dar merita reamintit – apropo de statul moldovean - ca unul dintre elementele constitutive ale unei asemenea entitati este cel pe care Anthony Smith îl numea “etno-istorie” (etno-history). Intra aici suma tuturor elementelor – mituri, memorie comuna, simbolistica etnica, legatura cu teritoriul, asumarea trecutului etc. – care constituie si configureaza legitimitatea implicita a statului în cauza (pe care se bizuie, apoi, prestatia lui politica, culturala, economica etc.). Este vorba despre aceea parte necontractuala a contractului despre care vorbea clasicul sociolog francez Emile Durkheim si care constituie, în esenta, orice proiect comunitar (national), respectiv fixeaza bazele acelui consens care nu este – nu poate fi – doar de natura rationala. De aceea nu poate fi inventat rational, de sus în jos. În lipsa unui asemenea fond sau a neasumarii celui “oficial” (promovat de sus de o putere politica), criza este perpetua sau, în orice caz, recurenta. Acesta este cel putin verdictul lui Anthony Smith si a celora din scoala lui. Mai mult: în conditiile unor discursuri identitare paralele si/sau concurentiale – mai cu seama când unul dintre ele ale girul statului – ne aflam în situatia numita de geopoliticieni “tara sfâsiata” (torn-country). Instabilitatea, în asemenea conditii, este endemica, iar criza perpetua, în ciuda unor momente de aparenta stabilitate. Pe de o parte, oricând pot aparea noi generatii care sa urce pe scena publica si sa revendice sau sa impuna un alt discurs identitar, sau, pe de alta parte, niciodata discursul identitar forjat de oficialitate nu va reusi sa se impuna cu adevarat. Criza normalitatii se transforma în asemenea situatii în normalitatea crizei. Pe acest fundal se joaca, mai mult sau mai putin coerent, celelalte evolutii (Republica Moldova nu e în nici un caz unicat: nici Macedonia – FYROM sau Bosnia-Hertegovina, printre altele, nu o duc mai bine…)

Într-o asemenea situatie pare sa se gaseasca astazi Republica Moldova si de aici precaritatea statului de peste Prut. Conflictul la care asistam este de esenta identitara. Razboiul cultural si identitar este nu doar concomitent, ci sinonim cu Republica Moldova.

Momentele descrise aici sunt parte a acelei crize profunde34...

Integrarea euro-atlantica si obligatiile României

Ce e de facut? Paradoxal – doar pentru cei are gândesc raportul problematicii cu integrarea europeana ca incompatibil - extrem de mult. Si tocmai acum ceva e de facut, pentru ca trebuie sa fie facut! Altminteri spus, tocmai apropierea României de structurile euro-atlantice aduce, intempestiv, chestiunea Republicii Moldova în prim plan.

Din doua motive. Pe de-o parte, ca formula de angajare europeana. Integrarea în structurile institutionale europene nu aduce numai beneficii, dar si obligatii. Iar una dintre ele se refera strict la protectia minoritatilor si a drepturilor omului. Asa cum România din acest punct de vedere are, poate, cea mai liberala constitutie, excedând chiar baremurile impuse de procesele de integrare, ea trebuie sa-si asume rolul de curea de legatura între ce se întâmpla în alte spatii pe care, lingvistic cel putin este cel mai bine pregatita sa le abordeze, si institutiile europene. O încalcare a drepturilor unei minoritati vorbitoare de lima româneasca si traitoare în tari care se afla înca mai prost plasate în raport cu UE trebuie facuta publica si semnalata la nivel european. Este, în esenta, una dintre obligatiile care deriva (si) din conditia de candidat al României. România nu îsi poate asuma un rol de lider regional în zona daca nu va deveni lider regional si la nivelul respectarii drepturilor omului. Si asta nu înseamna numai legislatie interna – de departe cea mai liberala din zona -, ci si atentie la ceea ce se petrece în jurul ei din acest punct de vedere si colaborare sistematica cu structurile europene din acest punct de vedere. Activismul european pe aceasta directie este, deci, nu doar o optiune, ci o obligatie.

Daca prima motivatie are în vedere chestiunea integrarii în UE, a doua ratiune majora se refera la integrarea si locul României în NATO. Integrarea – este un lucru prea putin constientizat - a accelerat masiv interesul pentru populatia româneasca risipita în jurul frontierelor. Românii se întind nu doar în Balcani, Ucraina sau Republica Moldova, dar si în Georgia, tarile baltice, Armenia sau Moscova… Rolul pe care România îl va dobândi din punct de vedere strategic va spori, geometric, importanta acestor comunitati. Si contemplata pe acest versant, problema poarta, iarasi, stigmatul obligativitatii, nu cel al simplei optiuni…
Daca ce e de facut este, nadajduim, limpede, cum e de facut pare mai dificil de abordat. Dar nu e. Tinând seama de defectiunile lesne reperabile în acesti 13 ani, în ciuda unor gesturi laudabile, desi singulare, poate ca cel mai bun punct de plecare este… evitarea lor. Asta înseamna, înainte de toate, suprematia proiectului asupra proiectelor, coerenta institutionala si, mai ales, mutarea accentului – cantitativ vorbind – de la politic la civic, respectiv de la actiuni guvernamentale la cele prin intermediul asociatiilor non-guvernamentale (ONG, publicatii, cercuri de dezbateri etc.). În lipsa unor fundatii local (nationale) care sa aiba pe agenda aceasta chestiune, guvernul, prin fondurile pe care le aloca – nu o data complet aiuritor si pe niste directii absolut hazardate – va trebui sa-si asume plasarea problematicii în zona de interes a publicului român (finantare de publicatii de acest profil, cercetari, seminarii nationale si internationale, ONG cu activitati în zona etc.).

Si înca o observatie. Doar o redefinire a pozitiei problemei românilor Republica Moldova în spatiul civic poate sa redeschida cu succes acest dosar. Numai transformarea ei în chestiune cheie o poate impune atât la nivelul interesului public, dar si – prin recul - la nivelul interesului politicienilor. (Politicianul român de astazi, cu rarisime exceptii, ignora sistematic aceasta problematica. Si nu exista vreo speranta pe termen scurt ca lucrurile se schimba. Dar, indirect, prin plasarea chestiunii în spatiul public, deci ca problema care poate mobiliza o parte de public sau anumiti lideri de opinie, aceasta poate intra si pe agenda de interese a politicianului român, cel putin din motive pragmatice. La rându-i, acesta va putea perpetua atentia asupra problemei în mediile politice în care evolueaza).

Textul de fata nu vrea, fireste, sa epuizeze gama de solutii, cât, mai ales, sa deschida problema. Care, cum am sugerat, nu mai tine doar de registrul optiunilor României, ci de cel al obligatiilor ei – ca sa nu mai pomenim aici, excesiv, de vetusta… demnitate nationala35.


--------------------------------------------------------------------------------

Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Moldovenii, România, Rusia si politica culturala, Editura Arc, Chisinau, 2002.
„Prefata” la Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Cadrul conceptual utilizat în aceasta analiza l-am dezvoltat în alta parte. Vezi Ilie Badescu, Dan Dungaciu, Sociologia si geopolitica frontierei, Editura Floarea albastra, 2 vol., Bucuresti, 1995.
Numai în cazul în care fixarea granitei înaintarii unui proces frontalier este naturala, deci organica, spatiul de frontiera înceteaza sa existe. Cazul tipic aici este, de pilda, înaintarea frontierei protestante în Europa. Aceasta înaintare s-a oprit, organic, la marginea spatiului ortodox, deci fixarea granitei protestante s-a petrecut de la sine (de ce stau lucrurile asa nu e locul sa detaliem aici).
Este vorba despre acele zone care emit – justificat sau nu - pretentii la apartenenta la acel spatiu.
Este vorba mai ales despre acele spatii de frontiera refuzate, respectiv acele spatii care emit, justificat sau nu, pretentii la includere în interiorul granitei.
Chiar si exodul masiv al populatiei din Republica Moldova spre Occident – circa 1 000 000 de persoane – este explicabila doar în acesti termeni. Caci acesti oameni, care vor – si demonstreaza ca pot – sa munceasca si sa traiasca în spatiu occidental sunt adeptii si electoratul partidelor din Opozitie, deci anti-comuniste, care refuza programatic locul în care cancelariile politice au stabilit ca trebuie fixata granita înaintarii frontierei euro-atlantice. Ne aflam astazi în situatia în care acesti emigranti – activ socio-politic si anti-comunisti ca structura – ajung sa sustina regimul Voronin atât economic – prin valuta pe care o aduc în tara sau o trimit regulat familiilor lor – cât si politic – prin deprivarea partidelor din opozitie, anti-comuniste, de sectiunea cea mai activa a electoratului lor! Gestul acestora de a pleca a fost generat, din pacate, trebuie sa repetam, si de mesajele cinice pe care unele cancelarii europene (inclusiv OSCE) le-au transmis în legatura cu viitorul „ne-european” al Republicii Moldova. Principalul mobil pentru emigrare este astazi un amestec de lipsa de proiect, necredinta si sentiment de abandonare. Lipsa de încurajare sau declaratiile de respingere a Republicii Moldova formulate de membrii importanti ai institutiilor europene (Prodi este doar unul dintre acestia), lipsa de proiect si de angajare a României – ca virtuala punte spre Europa sau NATO a Moldovei – au facut mai mult rau populatiei de dincolo de Prut decât toate tancurile Armatei a XIV stationata în Transnistria.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”, desfasurata duminica, 14 septembrie, în sala mare a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Moderator a fost academicianul Mihai Cimpoi, presedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova. Au participat savantii si profesorii: Anatol Ciobanu, Gheorghe Bobâna, Andrei Esanu, Mihai Purice, Ion Barbuta, Ana Bantos, Anatol Petrencu, avocatul Gheorghe Susarenco, scriitorii Mihail Gheorghe Cibotaru si Ion Ciocanu, Stefan Urâtu, presedintele Comitetului Helsinki Moldova. În dezbateri au mai luat cuvântul academicienii Petru Soltan si Alexandru Mosanu, scriitorii Haralambie Moraru, Serafim Saka, Valeriu Matei, Ion Hadârca, Pavel Balmus s.a.
Contrafort, Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003.
Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova a fost examinata miercuri, 11 septembrie, în cadrul Clubului de presa de la Chisinau, participantii la dezbateri apreciind documentul elaborat de institutia prezidentiala drept „batjocura fata de natiunea titulara”. Potrivit presedintelui Uniunii Jurnalistilor, Valeriu Saharneanu, conceptia respectiv trebuie tratata în modul cel mai serios, deoarece „principalul scop al conducerii de vârf este ca Republica Moldova sa nu se integreze în Europa”. O atitudine similara fata de conceptie a exprimat-o liderul Partidului Social Democrat, Oazu Nantoi, desi considera ca „acest proiect nu merita o abordare academica, deoarece este o provocare politica cam rasuflata”. „Prin intermediul lui, conducerea de vârf încearca, de dragul succesului, sa faca vrajba interetnica. Faptul ca partidul de guvernamânt intentioneaza sa implementeze aceasta conceptie începând cu luna ianuarie 2004 este o dovada ca actuala guvernare comunista se pregateste de viitoarele alegeri parlamentare. Aceasta conceptie, elaborata la Presedintie, contravine flagrant prevederilor legislatiei internationale”, a conchis Nantoi. Comentatorul politic Vasile Botnaru a mentionat la rândul sau ca autorii conceptiei „nu si-au propus sa gaseasca o solutie pentru politica relatiilor interetnice, ci încearca sa satisfaca ambitiile puterii”. „Aceasta conceptie este o utopie care nu tine cont de realitate, de istorie si de procesul de deznationalizare, autorii urmarind o mentinere a limbii ruse si a realitatilor din perioada sovietica”, a declarat academicianul Mihai Cimpoi, care evidentiind contextul lingvistic al Conceptiei politicii nationale, a mentionat ca în cazul în care limba rusa va fi proclamata de stat, limba natiunii titulare va fi desconsiderata. Cu aceste opinii nu a fost de acord liderul partidului "Ravnopravie", Valerii Klimenko, caruia, desi „nu-i place aceasta conceptie”, articolul privind proclamarea limbii ruse ca limba de stat „ar fi o perspectiva”. „O treime din populatia Republicii Moldova vorbeste limba rusa si aceasta ar fi o solutie pentru rezolvarea conflictului transnistrean, deoarece transnistrenii nu vor accepta sa se reintegreze daca limba rusa nu va fi proclamata de stat in Republica Moldova”, a conchis Klimenko.
În ciuda unei retorici „europene”, documentul nu pomeneste nici o institutie euro-atlantica careia Republica Moldova ar dori sa i se alature în viitor.
Merita citat aici comentariul din Rezolutie la aceasta chestiune: „Între alte scopuri nedeclarate, dar urmarite de proiectul conceptiei, este denaturarea adevarului despre ampla miscare nationala din anii 1989-1991, definita ca fiind un "conflict civil", precum si anularea tuturor cuceririlor democratice din anii de renastere nationala a românilor basarabeni”.
Tamara Caraus, „Despre politica nationala în Republica Moldova: între bilingvism si unilingvism”, în Timpul, vineri 5 septembrie, pp. 12-13.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”.
Igor Burciu, „Revansa bolsevica în actiune. Conceptia impunerii minciunii prin teroare”, Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003, p. 5.
Argentina Gribicea, National si politic în Republica Moldova. Contributii de sociologie si geopolitica regionala, teza de doctorat, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala.
Vezi în aceasta chestiune polemica dintre publicatiile Literatura si Arta si Tara din iulie-august 1994.
Texul a fost tiparit în „22 Plus”, 25 ianuarie 1995.
Vezi, pe aceasta chestiune, articolul Tamarei Caraus, deja citat.
Burciu, articol citat. Sau, cum spune Rezolutia deja citata: „Proiectul conceptiei impune, de fapt, o maniera sfidatoare, fara precedent, de desconsiderare si umilire a românilor basarabeni – natiunea de baza a statului, prin promovarea ideii potrivit careia nu cultura, limba, istoria si jertfa pentru aceste valori eterne sta la temelia Republicii Moldova, ci amalgamul de "culturi" ale diasporei, de fapt, cultura si limba rusa. Realizarea acestei idei revansarde ne-ar situa în anii '50 din secolul trecut si ar fi de natura sa arunce în aer "pacea interetnica" si "concordia civica", declarate cu atâta emfaza în proiectul conceptiei ca valori fundamentale ale R. Moldova. Mai mult decât atât, o asemenea politica nationala urmareste si scopul izolarii societatii din R. Moldova de România si de poporul român, aflate într-un benefic proces de integrare în Uniunea Europeana”.
Burciu, articol citat.
Iar academicianul Alexandru Mosanu avertiza, în aceiasi idee, asupra persecutia românilor basarabeni: „În baza acestei conceptii, care prevede "formarea de catre stat a unei politici de cadre bazata pe criteriile profesionalismului, competentei si devotamentului fata de patrie", românii basarabeni vor fi discriminati pe motive de lipsa de patriotism ruso-comunist. Conceptia are drept scop transformarea celui de-al doilea stat românesc într-un stat antiromânesc, într-un stat-focar de tensiune la granita cu NATO si UE. Societatea civila trebuie sa creeze un centru de coordonare a luptei împotriva tentativelor de rasturnare a ordinii constitutionale în R. Moldova, de transformare a ei într-o enclava a Rusiei”.
Burciu, articol citat.
Apud. Gheorghe Ghimpu, Constiinta nationala a românilor, Editura Garuda-ART, Chisinau, 2002, p. 438. Eugen Cosariu este unul dintre marii savanti ai lumii: filolog, filosof, sociolingvist, cunoscator a circa treizeci de limbi ale lumii, Doctor Honoris Causa a 17 universitati si membru titular si membru de onoare al mai multor Academii.
Vitalie Calugareanu, „O carte între secera si ciocan”, în Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003.
În plus, poate fi si un soi de praf în ochi pentru a distrage atentia de la initiativa politica mult mai grava si mai periculoasa pe care o ilustra, respectiv Conceptia presedintelui Voronin.
Iata o mostra a gândirii „savantului” Stati (în versuri de data asta) care te lasa fara glas: „Unii zic ca e otrava,/Dar de stai sa te gândesti,/Limba noastra cea moldava-i/Mama limbii românesti”.
Articolul lui Vitalie Calugareanu deja citat.
Vezi Vlad Pohila, „Când limba nationala e lasata la cheremul unor cârpaci” si, mai ales, textul nemilos al lui Constantin Tanase, „De neamul si limba moldovenilor”, nr. 29(91), p. 9 si, respectiv, 6,10.
Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003, pp. 16-19.
Calugareanu, articol citat.
Vadit, unul dintre momentele cele mai semnificative ale acestui conflict s-a derulat acum zece ani. Atunci, un “Ordin” semnat de Adrian Usatâi, directorul general al Radioteleviziunii, interzicea folosirea notiunii de “Basarabia” în institutia asupra carui rusii, vorba lui Eminescu, “l-au pus nacialnik”. Iata un fragment dintr-un text de la fata locului si intitulat “Fiecarui român – câte un calus în gura”: “Unul pentru Eminescu, altul pentru Iorga, se vor mai gasi câteva si pentru Kogalniceanu, Hasdeu, Russo. De azi înainte, adio Basarabie!… La nevoie se va gasi câte un calus si pentru Matcovschi cu Basarabia lui cu tot, care (ce neobranzare), chipurile, ar fi fost ‘trecuta prin foc si prin sabie, furata, tradata mereu’. Îi vine rândul si lui Vieru, facem rost de un cep si pentru ura lui. Sa astupam cu pamânt si gurile lui Ion si Doina Aldea Teodorovici, sa nu mai rasune din eternitate vocile lor anti-constitutionale care si de dincolo de mormânt submineaza statalitatea Republicii Moldova” (Tara, Chisinau, 1 iunie, 1993).
Daca 60 de ani de dominatie sovietica – iar regimul comunist a fost si un proiect identitar al unui stat care încalca orice reguli si avea la dispozitie toate institutiile culturale pentru a reusi – nu au fost capabile sa modifice si sa obliter
#12771 (raspuns la: #12770) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
USS Liberty - de ddghiocel la: 28/03/2004 23:45:05
(la: USS Liberty, sau Cum i-au bubuit israelienii pe americani)
Considerand detaliile si imprejurarile politice din acel timp , nu prea pare probabil ca nimeni nu si-a dat seama de greseala. Cu toate astea, politic vorbind,era dreptul Israelului sa se apere de ceea ce a fost vazut ca un amestec in problemele de aparare ale tarii . Sigur, cine isi aminteste de razboaiele din 67' si 73' stie in ce pozitie dificila este Israelul ca tara , si ca nu-si poate lua riscuri. Este usor de aplicat sabloane, dar cand e vorba de tari, este important sa se considere intai interesele nationale.
Dan G.
#12968 (raspuns la: #12361) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Filmele mele - de Little Eagle la: 05/04/2004 11:21:43
(la: Filmele mele)
E foarte dificil sa aleg pe cele mai bune, care mi-au placut ori inca imi plac...
am intocmit o lista de 30 filme doar:
1)Casablanca
2)The Godfather 1+2
3)Citizen Kane
4)Lawrence of Arabia
5)On the waterfront
6)2001-A space odyssey
7)High noon
8)One flew over the cuckoo's nest
9)Apocalypse now
10)Chinatown
11)Raging bull
12)Braveheart
13)Life is beautiful
14)Taxi driver
15)The French connection
16)Dances with wolves
17)12 Monkeys
18)Deer hunter
19)Fargo
20)Platoon
21)Goodfellas
22)Pulp fiction
23)Blow up
24)400 blows
25)The seven samurai
26)Au bout de soufle
27)Ed Wood
28)La dolce vita
29)The seven seal
30)Mighty Afrodite


LOVE&PEACE,
Ozzy
Renasterea Romaniei - de Ovidiu Bufnila la: 05/04/2004 23:46:33
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Oare e foarte greu sa ne eliberam de angoasa noastra milenara care nu s-a transformat niciodata in actiune evidenta? Oare e imposibil sa ne schimbam IMAGINEA despre lume? Oare e prea dificil sa fim cu adevarat liberi si nu impovarati cu comportamente si atitudini desuete? Oare nu ne putem elibera de prejudecati? Nu putem scapa de modestia idioata potrivit careia daca esti constient de valoarea ta si o comunici si o faci cumva sa se intrupeze in acte fie inaltatoare, fie sortite esecului, esti privit cu dispret cand, din contra, ar trebui sa se nasca spiritul de competitie viguros?
Oare nu putem iesi din mocirla dictionarelor si a citatelor? OARE NU NE PUTEM EXPLICITA decat prin referinta?
Noi romanii NE EXPLICITAM prin REFERINTA!
Suntem fie buricul pamantului sau, la extrema, niste paria.
Noi nu putem descatusa acel IMAGINAR INSURGENT atat de trebuincios pentru a face ISTORIE MARE?
Ne ucidem sau sinucidem zavarandu-ne in ghetoul DEX-ului?
Dumnezeule, dar asta este o eroare istorica!
NU AVEM CURAJUL de a construi, noi, noi sa construim acolo unde pare de neconstruit?

Rar vezi in Romania vreun om care sa nu foloseasca o referinta. Care sa nu faca REFERINTA. Asta nu e ACTIUNE ISTORICA! Este numai LENTOARE ISTORICA! Este INCADRARE GRESITA a Imaginii noastre despre locul nostru in Istorie si in Lume.

De unde vine aceasta ticaloasa referentialitate care nu produce actiune ci doar oglindire vulgara? Din aceasta siluire ticaloasa, din aceasta punere sub teascul MEMORARII! Nu fac acum un inventar ca mi-ar trebui milioane de biti.
Cum cer cuiva sa se exprime liber, sa-si IMAGINEZE LIBER, aluneca in referinta. Am pus tot felul de intrebari pe multe forumuri. TOATA LUMEA SE EXPLICITEAZA. Toti se EXPLICA prin REFERINTA! Nu avem curajul verbului A FI! Nu avem curajul de a ne construi o IDENTITATE in afara referintelor. Cum deschizi un conflict, ti se vara-n nas DEX-ul, sau Platon, sau aporiile Marilor Gnoze, sau cosmopolitismul nostru funciar care nu este nici pe departe spirit universal ci doar un cabotinism infect. Suntem cabotini nu OAMENI LIBERI!
Studentii trebuie sa MEMOREZE. Cetateanul trebuie sa stie pe de rost! Nu suntem VII! Suntem niste Cadavre care repetam la nesfarsit lectia!
CANTA LECTIA, urla Idiotul meu profesor de fizica atunci cand biata fiinta Ovidiu Bufnila pipaia misterul cosmosului si cand astepta de la profesor o scanteie, o lumina!
Ma uit in jur! Ce vad? Vad neputinta de a avea curajul nebun de a deschide drumuri!
Nu suntem in stare sa facem autostrazi si nici Istorie Mare.
Sa fiu dus la esafod pentru asta.
Dar Noile Forte De Crestere au sansa de a face Istorie Mare.
Ce anume poate inalta spiritul? Si avem nevoie sa inaltam spiritul? Dar asta e cheia devenirii!
Peste tot in jur sunt falsi oameni de actiune! Crapelnita nationala nu e Istorie Mare! Haleala si vulgaritatea nu sunt istorie mare. Hahaleala si prosteala nu sunt Istorie Mare. Bascalia nationala, nici ea. IMAGINEA? E stearpa. NU E PROIECT incremenit cum spune filozoful! NU ESTE PROIECT!
Incadrarea imaginilor este pervers gresita.

Daca esti sincer, imaginea ta este incadrata la prosti, la penibili la patetici!
Daca vrei sa fii luptator, esti conspiratorul de serviciu!
Daca spui un adevar despre imagine te toarna repede la sectie ca esti agitator!
Daca vorbesti despre vulgaritate, esti dusmanul de moarte al vulgaristilor.

A fi razboinic in Marele Razboi al Lumii nu inseamna sa fii un miel sacrificat, nu inseamna sa fii Naivul spanzurat in piata publica ci INSEAMNA sa devii OM DE ACTIUNE.
Pt. thelinuxguy - de Paianjenul la: 13/04/2004 23:00:55
(la: Preoti homosexuali?)
"Un afront la adresa lui Dumnezeu, poate.
Dar un lucru scarbos, gasesc ca este o fraza homofoba. Nu uita ca nu tot ceea ce'ti place tie place si altuia si visversa."

- Biblia eticheteaza homosexualitatea ca URICIUNE (in engleza: ABOMINATION), si atita timp cit este "un afront la adresa lui Dumnezeu" - precum tu insuti admiti mai sus - Dumnezeu asteapta de la crestinii VERITABILI sa aiba ACEEASI repulsie pe care o are El, fata de homosexualitate. Cum asa? SIMPLU: pe cit de mult iubeste Dumnezeu pe pacatosi (indiferent de pacatul pe care acestia il practica!), pe atit de mult DETESTA el PACATUL (indiferent de forma in care acesta se comite!). Paradox? DA!... Contradictie? NU!... Si mai departe: ratiunea de a fi a CRESTINULUI - precum insasi etimologia cuvintului o implica - este aceea de a EMULA pe CHRISTOS in caracter... Christos fiind DEJA asemenea lui Dumnezeu in caracter! CRESTINI homosexuali?... Asa ceva NU exista, CHIAR DACA exista homosexuali cu MULTE trasaturi de caracter comune crestinilor AUTENTICI!

CE e dificil de inteles pina aici?!...


"Desi nu sunt homosexual, sunt sigur ca cei ce il practica, il fac din necesitate si nu ca un viciu."

- NECESITATE zici? De ce NATURA este aceasta "NECESITATE"? Probabil ca si fumatul pentru fumator?... Sau alcoolul pentru betiv?.. Sau poate... "predispozitie GENETICA"!...

...Afirmatiile apologetilor homosexualitatii cum ca aceasta orientare sexuala este CONDITIONATA de "deformatii" genetice, este invalidata de marturiile personale ale unor ex-homosexuali care insista ca homosexualitatea este in ultima instanta o OPTIUNE personala... Ba mai mult, chiar si in cazurile in care PREDISPOZITIA spre homosexualitate este mostenita pe cale EREDITARA de la un parinte homosexual, progenitura va avea o EXPLICATIE pentru predispozitia ei spre homosexualitate, dar nicidecum o JUSTIFICARE... asta deoarece homosexualitatea este REVERSIBILA!
#13790 (raspuns la: #13786) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce trebuie sa fac? - de gid_cl la: 16/04/2004 11:33:53
(la: A fost odata Romania)
Asa este.
Ce trebuie sa fac?
Am facut urmatoarele:
- am descoperit (pentru mine ) valorile ortodoxiei crestine si am invatat cum trebuie sa fie si de ce trebuie sa fie asa (discutia ar fi prea lunga)
- am infiintat o societate de consultanta tehnica pentru a putea sa imi exercit meseria fara sa depind de tot felul de firme angajatoare (sunt inginer)
- am incercat sa fac politica pentru a pune in practica ce am invatat

Nimic nu este suficient. In discutii toti sunt de acord ca orientarea data de acest mod de educatie este nefireasca si chiar periculoasa, dar nimeni nu este dispüs sa faca ceva.
Actiunea este foarte dificila pentru ca:
- nu stie nimeni cum sa procedeze
- actiunea concreta presupune timp, efort si chiar cheltuieli, pe care oamenii in general nu sunt dispusi sa le suporte.

In acest caz, nu mai intreb ce ar trebui sa facem noi, pentru ca ar insemna sa ma ascund intr-o multime, ci intreb ce trebuie sa fac eu?

Poate cineva sa imi raspunda?
Jumatate citita, pusa pe 'ast - de Daniel Racovitan la: 17/04/2004 13:04:08
(la: Ultima carte)
Jumatate citita, pusa pe 'asteptatre': Muntele Vrajit de Mann. Are un stil pe care il gasesc dificil. Am abandonat Doktor Faustus dupa primele 60-70 de pagini.

La fel si cu "Beautiful losers" de Cohen. In proza are un stil imposibil. Incearca sa faca poezie sub forma de proza, si iese un amestec indigest.

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va, Regele e gol!..."
the Passion of the Christ de Mel Gibson: O marturie de credinta - de SB_one la: 18/04/2004 14:10:33
(la: Filmul "The Passion of the Christ" si antisemitismul)
the Passion of the Christ de Mel Gibson: O marturie de credinta

Pr. Claudiu Bãrbut

Pe data de 15 martie 2004, actorul Jim Caviezel, care a avut rolul principal în filmului The Passion of the Christ a lui Mel Gibson, a fost primit de cãtre Sfântul Parinte. Seara, actorul a dorit sã prezinte el insuºi filmul intregii Curii Romane prezente in aula amfiteatrului Regina Apostolorum al Ateneului Pontifical. Am avut marea ocazie sã vãd acest film în avanpremierã ºi sã stau de vorbã cu actorul Jim Caviezel la sfârºitul proiecþiei. A fost o experienþa extraordinarã pe care aº dori s-o împãrtãºesc în aceste câteva rânduri.

Jim Caviezel:

“Interpretarea rolului lui Isus m-a ajutat sa-L cunosc mai bine pe Mantuitorul”
“Nu m-am gandit niciodata de ce, cand eram mic, imi placea mult sportul, in mod special baschetul. Am crezut, pana nu de mult, ca voi ajunge un bun atlel. Cand eram adolescent, in perioada cautarilor, m-am dus la tatal meu si i-am spus: 'Cred ca Domnul ma chiama sa fac un lucru deosebit in viata, insa nu descopar inca ce anume trebuie sa fac. Simt ca ma chiama, insa nu stiu in ce directie sa merg'. Tatal meu mi-a raspuns: 'Poate te chiama sa fii preot'. Anii care au urmat nu au confirmat cuvintele tatalui meu, insa crescand, parintii m-au ajutat sa descopar - in Biserica Romano-Catolica - darul credintei in Isus. Cu anii am descoperit ºi calitati proprii, in mod special talentul de a intepreta. Am inceput sa ma pregatesc pentru a fi actor, totul mergea fantastic, am crescut din toate punctele de vede si am ajuns la Hollywood unde...reputatie, faima si glorie (pamanteasca).
Intr-o zi primesc un telefon de la managerul lui Mel Gibson: 'Sunteti cautat de Gibson pentru a interpreta un rol in care este esential sa stiti sa faceti Surf '. Am acceptat si m-am intalnit cu Mel Gibson…In primele minute regizorul mi-a vorbit despre surf si apoi m-a întrebat daca eu cred in Dumnezeu si ce cred eu despre Patimirea lui Cristos. Imediat mi-am dat seama ca surf-ul nu avea nici o legatura. Era numai un motiv. I-am raspuns: Vrei sa fac rolul lui Isus? El nu mi-a spus nimic si mi-a lasat timp de gandire pana a doua zi.
Primesc un telefon a doua zi de la el. 'Cine e?' 'Mel', raspunde. 'Mel si mai cum?' intreb. 'Mel...Cross'. 'In acest caz eu sunt Isus Cristos', am raspuns. Mel a inceput sa-mi spuna ca acest rol este dificil, incomod, ca imi pot ruina cariera de actor, ca o sa fiu luat in ras de colegii mei actori de la Hollywood. A incercat sa ma convinga sa nu accept acest rol, însa am decis contrariul.
Astfel am descoperit ca sporturile pe care le-am facut, evolutia pe care am avut-o din punct de vedere uman si artistic au avut un anume scop: acela de a putea interpreta acest rol crucial din viata mea. Nu a fost usor: chiar din punct de vedere fizic a fost un rol extenuant. Mi-am amintit ca Mel imi povestea ca a avut momente dificile in viata, odata ajungand chiar in pragul sinuciderii, insa credinta in Isus l-a salvat. Atunci a promis Domnului ca va face un film pentru ca el, si poate si altii de langa el, sa poata pretui marele dar al Mantuirii.”

Experienta personala de intalnire cu Jim Caviezel

-         Acest film te-a ajutat sa cresti in credinta? l-am intrebat la sfarsitul filmului pe Jim Caviezel. Iata ce mi-a raspuns:

-Da, si cred ca foarte mult. Am avut o ocazie privilegiata de a ma apropia de cuvantul lui Isus, de a avea o comuniune speciala cu El. Cand am inceput filmarile mi-am dat seama ca fiecare minut insemna o noua sansa de a ma apropia de Mantuitorul. Am inceput sa studiez latina si aramaica. Nu eram pregatit si stiam ca am nevoie de ajutorul Sau ca sa-l pot face cunoscut. Prietenii mei preoti m-au ajutat sa inteleg si sa ma rog. Stiam ca nu as fi putut sa intereptez acest rol fara ajutorul lui Isus si al Mamei sale Sfinte. Intrarea in comuniune cu Dumnezeu m-a ajutat sa trec bariere umane pe care nu credeam ca sunt capabil sa le depasesc: frigul pana la congelare, biciurea si oboseala fizica pana la extenuare. In zilele in care am filmat momentul crucificarii, a trebuit sa raman pe cruce ore intregi. Datorita frigului si a pozitiei, nu eram capabil sa mananc. Au fost zile in care m-am hranit numai cu Trupul Domnului, dimineata, la Sfanta Liturghie. I-am cerut in acele momente, precum si in toate zilele cat au durat filmarile, sa ma ajute sa-l comunic lumii pe El si nu pe mine ca protagonist

-         Astazi a fost o zi speciala pentru tine?

- Absolut. Dimineata am avut marea onoare de a-l intalni pe Sfantul Parinte si de a-i multumi pentru tot ceea ce face. I-am marturisit ca pentru mine el a fost un model de curaj care mi-a dat forta in momentele dificile. Ma aflu in acesta aula in fata multor cardinali, episcopi, preoti si surori si sunt emotionat. Va multumesc pentru tot ceea ce faceti, pentru ca v-ati oferit viata Domnului, pentru marturia voastra de credinta.
Voi sunteti eroii mei si veti ramane astfel pentru totdeauna in sufletul meu. Rugati-va pentru mine.

Filmul

In timp ce Jim Caviezel urca scarile amfiteatrului, pe ecranul panoramic incepea proiectia filmului. Umbra actorului proiectata pe ecran disparea cu fiecare treapta urcata, pentru a da spatiu unicului portagonist al acestui film: Isus Cristos.
Muzica, atmosfera apasatoare, imaginea Mantuitorului, suferinta de pe fata sa ne-a proiectat in cateva secunde in realitatea din Getsemani.
Ritmul imaginilor, putinele cuvintel rostite in limba aramaica ne-a predispus spre o profunda meditatie.
Fiecare detaliu devine un element important in realizarea simfoniei Mantuirii, stiind bine noi toti ca ultima parte a acestei simfonii nu este Crucea si Invierea.
Toate personajele traiesc momentul patimii intr-o continua tensiune care se dovedeste a fi benefica pentru unii, iar pentru altii un cosmar.
Maria,intepretata de actrita romanca de origine evreiasca Maia Morgenstern, este tot timpul alaturi de fiul sau pe drumul Clavarului. Ea reprezinta imaginea durerii dar si a bucuriei de a fi mama. Gesturile sublime si pline de gingasie din copilaria si adolescenta lui Isus cristalizeaza dragostea de mama si forta credintei. Imi amintesc cu placere de cuvintele lui Jim Caviezel care, afland ca sunt un preot din Romania mi-a spus: “Maia Morgenstein este si ea romanca. O femeie extraodinara si o actrita deosebita. A fost pentru mine un privilegiu s-o cunosc si sa pot interpreta Patimirea lui Isus langa o persoana din poporul lui Isus, dar dintr-o cultura a Europei rasaritene. A interpretat rolul Mariei sublim.”
Maria Magdalena, intepretata de Monica Belluci, participa alaturi de Mama lui Isus la drama Calvarului.
Titlul filmului ne arata intentia autorului de a se concentra mai mult asupra Patimirii, asupra misterului Mantutirii noastre prin cruce, insa mesajul este clar: acela al vietii si sperantei. Sangele preotios a lui Cristos varsat in curtea lui Pontiu Pilat la biciure, pe drumul Clavarului ºi pe Cruce este pretul mantuirii noastre.
Giulgiul in care era infasurat Mantuitorul se goleste si trupul sau se ridica de la pamant pentru a lua locul la drepta Tatalui. Iar fetele tuturor celor care au sperat in El se insenineaza, se umplu de lumina, de pace si de viata.

Concluzie

The Passion of the Christ vizionat cu ochii credintei te patrunde in profundul sufletului, te face sa constientizezi marele dar al mantuirii dat noua prin Cristos, stimulandu-te sa meditezi asupra vietii tale, asupra lucrurilor realizate pana acum si a celor pe care trebuie sa le infaptuiesti, in lumina marelui dar al credintei primite la botez. Este o ocazie care ni se ofera si prin care noi putem sa ne apropiem mai mult de realitatea credintei noastre, ocazie la care noi putem sa raspundem cu un act de credinta, facand viata nostra asemeni cu cea a lui Cristos.

Claudio Barbut
claudiob27@hotmail.com




SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#14049 (raspuns la: #13830) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt. anonim/13695 - de Little Eagle la: 18/04/2004 15:38:53
(la: Viata gay...romaneasca!)
Daca ai citit cu poate 5 sapt. in urma,am abordat cam acelasi text"to be or not to be homosexual sau lesbiana"din mai multe p. d. v. insa am scris aceiasi lista data de tine ,de fapt cu mai multe personalitati in plus.

Pt. cei ce au tot intrebat de unde aceasta lista si daca e reala,personal am aflato pe internet la :www.google.com"dar exista si la:"www.askjeeves.com"
Este intr-adevar dificil sa aduci dovezi certe,unii din ei au fost bisexuals sau de curiozitate au incercat sa aiba o experienta homosexuala,ca de ex. Marlon Brando ce a spus cu gura lui asta intr-un interviu la TV-nea USA,daca nu ma insel la "Actors studio",pe canalul Bravo.
E poate mai greu sa aduci dovezi in privinta filosofilor greci dar mai recent,la un canal tv american(History channel),a fost un documentar despre Da Vinci si au adus dovezi scrise de el la vreme despre o relatie ce a avut cu un ucenic al lui,si pt. asta a fost trimis in exil in alt oras italian.mai tirziu s-au reunit.

In vremea anilor 1930-1970,multi actori si regizori de renume in lume din Hollywood au fost homosexuali sau lesbiene,dar era un tabu si daca se afla erai terminat in cariera de aceea s-au casatorit sa para ca ...nu sint ceea ce sint dar ducind practic o viata dubla.
Ex. ar fi Danny Kaye,Laurence Olivier,Rock Hudson,Montgomerry Clift,George Cukor etc.

Azi e altfel,mai precis de cind a fost revolta de la Stonewall in 1969.
Azi NU mai e nevoie sa te ascunzi,cel putin in USA,unde multi si folosesc expresia:
"I Got out of the closet".
Nu stiu in ce masura numele unor actori de azi sint cunoscuti in Europa de vest si celor de la cafenea care cer dovezi,dar dau citeva,si aceste personalitati au declarat cu gura lor ca sint "anormali":Gore Vidal,Pedro Almodovar,,Andy Warhol
Little Richard,John Gielguld,Tom Hulce,Elton John,Jasper Jones,Dirk Bogarde,Alan Ball,Clive Barker,Martina Navratilova,Yves Saint Lauren,Laurie Anderson,Sandra Bernhard,Lily Tomlin,Joan Baez,Ellen de Generes,Rosie O'Donnel(care s-a si casatorit cu partenera ei si au un copil infiat)David Geffen,Francis Bacon(pictorul),
Walt Whitman(marele poet american),Oscar Wilde,Rupert Everett,Ian McKellen
Leonard Bernstein,si ar fi si mai multi.
Unii Nu vor sa discute viata lor personala si e corect sa fie asa,de ex. Keanu Reeves sau Kevin Spacey,asa ca despre ei sint doar zvonuri,insa cei de mai sus ce am enumerat au declarat ca-s gay!!!Si contestez orice pareri din partea celor ce scriu ca ...nu ar fi adevarat,ar trebui sa faca ei insisi propriile lor cautari de sint interesati si sa nu traga concluzii pripite.
Vor descoperi ca am dreptate.

Idea de a numi oameni celebri gay sau lesbians pt. a da un ex. in apararea unui FAPT si al unui adevar fie el si genetic,eu nu cred ca-si are sensul real.
Realitatea sta in ce fel de OM esti si cita ignoranta exista in tine din moment ce nu poti accepta ca POT FI oameni cu o preferinta opusa tie.Si la fel depinde cit de educat esti pt. a intelege ca TOTI la un loc sintem acelasi suflet si ar trebui sa ne intelegem intre noi si sa ne respactam indiferent de orientare sexuala!

S-o mai slabim cu religia si crestinismul de dreapta,pt. ca nu ALEGI sa fii homosexual ci te nasti ca atare si daca asta iti e karma si soarta in viata de azi sa ai curajul sa o spui si sa nu-ti fie teama ca vei fi pus la zid de papagali religiosi si bigoti si politicieni ce te urasc pt. ca esti "altfel" decit ei si ...traiesti in pacat si vei ajunge in ...iad!
Desigur ca vor face tot ce le e in putere pt. a-ti face o viata grea,pt. ca in ochii lor esti "anormal" ei insa sint "perfecti".
De aceea cred eu ca e necesar ca mari personalitati venerate de lume din toate artele sa aiba curajul sa nu -si mai ascunda viata si orientarea lor sexuala si sa spuna adevarul pt. ca prin ei dau un mare ex. lumii intregi,oare NU-i vei mai agrea
pt. asta?

Imi dau poate seama ca textul meu face pe multi sa creada ca eu insumi as fi homosexual....oare e ceva grav sa fiu de partea lor?
Nu,nu sint homosexual,sint chiar casatorit si duc o viata fericita cu sotia mea dar asta nu ma opreste de a nu lua o atitudine cind observ nedreptate si gindiri arhaice bigote.Avem destui prieteni homosexuali,sint fantastici si mereu ne intelegem f. bine exact aceleasi relatii de amicitie ce la avem cu cei heterosexuali.
Pe scurt,NU -i condamnam pt.orientarea lor sexuala,dimpotriva sintem convinsi ca au drepturi ca oricine altii si ca ar trebui sa fie lasati in pace sa-si duca viata lor personala.Nimeni nu urla la cineva heterosexual,de ce e asa si nu altfel,la fel ar trebui si noi sa gindim si sa le dam dreptul ce-l AU de fapt de a exista in lumea asta.Trebuie sa ne iubim intre noi nu sa ne urim,si la fel cred ca Iisus ar fi de acord cu mine.

LOVE&PEACE,
Ozzy
#14052 (raspuns la: #13695) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Generalitati... - de Dantimis la: 19/04/2004 11:42:09
(la: cum iti asterni...)
SB, judecand dupa poza din profilul tau, la 56 ani esti inca destul de sprinten sa te cateri in copaci... :) cred ca asta ar fi inca un atu in plus pentru tine sa-ti gasesti un job in Middle-East sau Asia.

Lasand gluma deoparte, din website-ul firmei respective, care e numai in engleza desi poate ar fi nimerit sa fie tradus si in alte limbi de circulatie internationala cum ar fi franceza de exemplu, poti afla ca sunt o firma de recrutare de personal din toate domeniile, in special pentru firme din Middle-East sau Asia.

Cu calificarile tale nu cred ca ar fi dificil pt ei sa-ti gaseasca ceva de lucru. Desi probabil ca s-ar putea sa-ti lipseasca bratwurstii si berea nemteasca cu care probabil te-ai obisnuit, vei gasi acolo alte delicatese, care mai de care. De exemplu, in China poti manca sarpe la gratar prepara proaspat in fata ta. La intrarea in restaurant este un acvariu de unde iti alegi exemplarul preferat, care apoi va fi pregatit in fata ta. Nespalat, doar sters cu o carpa umeda, sa nu se piarda aroma. Eu aproape am lesinat, dar colegul american mi-a spus ca-i foarte bun la gust. Si l-am crezut pe cuvant...

Totusi, datorita faptului ca esti barbat de origine romana nu cred ca vei avea prea multa trecere. Se pare ca domnisoara Oana, cred ca e numele dansei, nu are o parere prea buna despre noi, citez: "... si romanii barbati-domnule asa lenesi nu am c\vazut de cand mama m a facut.". Cum am putea sa contrazicem o asa afirmatie? Oare cu cati barbati romani o fi fost dansa maritata de isi poate permite sa generalizeze?

Toate cele bune,

Dan

#14131 (raspuns la: #13834) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Coralie - de (anonim) la: 21/04/2004 11:29:38
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)
Ai dreptate Coralie, nu am raspuns la intrebarea pusa. Scuze, scuze, scuze..
Scopul este chiar schimbarea de opinii...un "uff" anume nu am inca..probabil am sa am ca deh..fiecare om are unul in viata.
Nu ma cataloga please, pentru ca mesajul tau asa spune printre rinduri, sa nu catalogam, sa nu atacam. Ma mir ca tu ai facut-o..dar in fine.
Vrei sa stii ceva, chiar o admir pe Jimmy desi nu o cunosc, dar doar a .."obosit" un pic cu mesajele pline de rautate si suparare impotriva romanilor.Vezi tu, ea are deci un ..anume"uff"... Dar sa o las pe Jimmy in liniste pentru ca sincer, dupa ce am scris mesajul mi-a parut rau. Mi-am zis ca intradevar nu am de unde sa stiu ce i-a oferit ei viata, mi-am mai spus ca face parte dintr-o alta generatie si deci ..altele sint ideile, si mi-am mai spus in final ca fiecare om are dreptul la opinia lui..ca ea nu are cum sa fie ca mine si nici eu ca ea...deci..mi-a parut rau..
Iti inteleg si tie supararea, am mai recitit mesajul meu si nu mi s-a parut asa de agresiv, doar ca fiecare persoana vede agresivitatea diferit. (spre exemplu in tara in care traiesc a ridica tonul la un copil inseamna "a agresa verbal"..mie nu mi se pare acelasi lucru doar pentru simplul fapt ca m-am nascut si am crescut pina la o anumita virsta intr-o alta tara in care ridicatul tonului la un copil nu era o agresivitate) deci pot sa te inteleg sincer daca mesajul meu ti s-a parut agresiv.

Despre invidie si gelozie...sa fim seriosi Coralie...aveam mare pretentie de la tine (citindu-ti mesajele in timp ajunsesem la concluzia ca esti un om ce vede cu claritate o multime de lucruri).
Ok sa zicem ca m-am ..scuzat destul...

Subiectul acestui forum era:"cit de uniti sunt romanii din strainatate". Este o intrebare dificila recunosc, si raspunsul fiecaruia depinde de felul de a fi, de intimplarile avute, de greutatile care viata le-a adus in calea fiecaruia. In orasul in care eu sint nu exista o "unire, apropiere" a tuturor romanilor din oras...firesc right? Dar sint grupuri si grupuri. Iar in fiecare grup, oamenii se ajuta, se cearta, se impaca..mai greu e drept dar se intimpla si asta.
Da, noi ne-am imprietenit cu o familie intilnita la supermarket si suntem prieteni inca dupa 8 ani..si da, nu mai suntem in relatii extraordinare cu prieteni cunoscuti in copilarie si care emigrind au fost ajutati de noi...Ei si ce?!?!? E o regula undeva? Nu, nu sunt reguli..totul depinde de felul de a fi al oamenilor, de cit de deschisi sunt sau de cit de mult isi doresc sa fie privat. Unii romani te ajuta altii nu..putem face o regula?? Putem categorisi?
Asa este, trebuie sa existe in mare parte aceleasi idealuri, cit de cit aceleasi opinii, un nivel apropiat de educatie...da, tocmai de aceea am spus ca exista grupuri si grupuri...Si cei din cadrul grupului se ajuta intre ei. Exista grupul meu, al lui Jummy, cel al Coraliei....al lui X si Y si etc..
In tara in care traiesc acum, exista o localitate cu nume romanesc care acum..parca 5 ani a implinit 100 de ani. Un sat intreg de undeva din Ardeal a emigrat in urma cu 100 de ani. Au avut o festivitate enorma, la intrarea in localitate erau stegurile romanesti, in casele de tip romanesc existau plitele romanesti..in fine..nu asta e important. Ce m-a uimit atunci a fost rapiditatea cu care oamenii se imprieteneau. Erau straini unul pentru altul, se intilneau pentru prima data si totusi faceau cunostinta, schimbau adrese si numere de telefon....Erau emigranti proaspeti si erau si persoane in virsta de 70, 80, 50..nascute, crescute departe de Romania, si care doreau sa ajute pe cei mai noi..A fost o atmosfera absolut superba, sa vezi atitia romani la un loc comunicind, schimbind impresii, unii cerind ajutor si oferind ajutor...Acolo si atunci nu a mai fost vorba de grupuri si grupulete...a fost vorba de romani adunati la un loc dintr-o multime de orase..dar probabil a fost doar un caz unic sau poate nu. Nu stiu daca in final cineva a ajutat pe altcineva, dar ce am vazut atunci a fost extraordinar.

Fara invidie, gelozie si agresivitate...:-))
va saluta Ivy.
#14248 (raspuns la: #14221) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ii urez succes !!! - de desdemona la: 22/04/2004 04:03:30
(la: Sa râzi sau sa plângi.. ??)
Daca cineva se ocupa cu cititul emailurilor si incearca sa inteleaga sensul mesajelor private trimise de atatia utilizatori cati exista, (in atatea limbi cate a lasat d-zeu) ii urez succes. De-obicei chiar si cele mai interesante mesaje personale trimise de cineva nu inseamna nimic decat pentru cei ce il cunosc. Eu personal as fi incantata sa stiu ca o persoana se intereseaza de ce scriu eu (cand de obicei chiar si cei carora le destinez mesajele se plictisesc dupa primele linii). Si daca din inatmplare injuraturile la adresa bossului ajung sa fie citite chiar de el, pierderea va fi a lui (de ce si-a bagat nasul in corespondenta privata. Si, in special cand scriem in romaneste, daca un shpion american ne monitorizeaza mesajele, inseamna ca a invatat romaneste (ceea ce e bine pentru mandria nationala) sau ca e roman (ceea ce e bine ca un roman are un job datorita mie).
Dar mi se pare ca romana nu e cea mai dificila limba. Trebuie sa fie tare greu cu cat de multe limbi si dialecte sunt.
Inca un lucru. De-obicei dificultatea noastra a tuturor consta in comunicarea unui mesaj altcuiva, si pentru a ne face intelesi depunem uneori mari eforturi. Cred ca o astfel de actiune ar trebui sa ne bucure. Adica nu vorbesc singur in desert ci pe undeva este cineva care ma asculta.

***
Las' ca-i bine ca nu-i mai rau !
Daniel - de amoore la: 22/04/2004 05:59:52
(la: Guns'n Roses sau numai trandafiri?....)
Oare in ce tare (continet) e cel mai sigur sa traiesti? Si sa poti sa-ti inpusti hotii fara a plati?

Eu personal nu stiu ce as face daca as fi intr-o situatie fara iesire;viata mea sau a celui care ma ataca?
Daca la-as omori oare as spune lasa ca merita sau m-as simti vinovata pentru tot restul vietii mele?
Daca m-ar omori pe mine...ce ar simti cei ce ma iubesc....ar vrea sa-l omoare..nu stiu?
Daca l-as lasa nenorocit pentru tot restul vietii (fara un picior, in carucior..etc) ar fi o diferenta?
Dar daca m-ar schilodi pe mine sufleteste sau fizic?Oare l-as uri si i-asi dori moartea?
E dificil cred sa iei viata unei persoane (chiar vinovata),cred ca trebuie sa fii pregatit pentru asta(ex soldati,cops...etc)
Sper sa nu ajung nicidata intr-o astfel de situatie ceea ce va doresc si voua celor de la cafenea si multor altora...

Adelina
#14302 (raspuns la: #14290) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ozzy - de amoore la: 22/04/2004 06:08:05
(la: Guns'n Roses sau numai trandafiri?....)
Pisica mea Babe are 7 ani am gasit-o intr-o gradina cind avea o saptamina...am crescut-o cu biberonul si crede ca eu sunt mama ei, ma urmareste peste tot, e foarte dificil cind sunt la pc.. e locul ei preferat.
Cine stie pe unde ii sunt parintii naturali..poate pe la tine!

Nu crezi ca armele sunt doar un rezultat al politicii si celor care vor putere?
Sper sa nu ajungi sa-ti folosesti arma....

Chiar ce spune biblia, ti se iarta sufletul daca omori in self defense?


Take care
Adelina
#14304 (raspuns la: #14266) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
inca ne mai gindim. - de phoenix1973 la: 22/04/2004 09:35:49
(la: Pe unde mai calatorim? Canada.)
Nu sintem prea convinsi ,iar in afara de asta din punctul nostru de vedere e tot mai dificil de ajuns pina acolo. Ne-am indreptat privirea spre alte tari,deasemeni, ce iti las cit de cit usa deshisa ptr. a putea patrunde.
Oricum iti multumesc din nou ptr. tot.
Sper sa mai vorbim.
#14333 (raspuns la: #14258) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Salut - de Badu la: 25/04/2004 02:49:38
(la: CERF 2004 - de tranzitie)
Salut

Nu pretind componente free. Pretind ca organizatorii să facă un minim de efort - numit studiu de piaţă - pentru a se orienta către ceea ce primează cu adevărat. Sunt convins că m-ar fi surprins în mod plăcut interzicerea accesului pentru acei puştani care plăteau 60000 pentru a se juca pe un PlayStation II. Sunt convins că m-ar fi surprins şi lipsa acelor domnişoare din cadru.
Am omis (mai mult sau mai puţin intenţionat) să scriu că am obţinut informaţiile şi contractele după care m-am dus, dar asta nu reduce cu nimic vina organizatorilor de a dori să scoată bani din "orice".
Ideea de B2B mă deranjează atât timp cât este pusă la un loc cu end-user. Am fost întrerupt de câteva ori de către terţi, ori asta face orice negociere destul de dificilă. Persoanele mele de contact nu puteau fi nepoliticoase încât să ignore acele persoane "interesate"!
Vă mulţumesc sincer pentru comentarii!
#14479 (raspuns la: #14444) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: