|
te provoaca sa gandesti
i-l intind in palma
temele pt. acasa
- de
enigmescu
la: 18/06/2004 06:52:32
(la: Ce parere aveti de scolile din strainatate) am emigrat de la inceputul acestui an in Australia si-am luat-o de la capat!!! din toate pdv si in mod special in ce priveste invatamantul. dupa cum stiti probabil cei mai multi dintre voi, atunci cand emigrezi ti se ofera sansa de a studia limba noii tari gratuit, cel putin pt. o vreme. asa ca eu n-am facut exceptie. dar sa fiu la subiect.
am invatat in scoala limba engleza, cea pe care multi o invata inca in Romania, insa au trecut atat de multi ani de atunci incat am ramas doar cu cateva chestiuni generale in memorie. motivele: 1. la ore vorbea mai mult profesoara(poate-i placea sa se auda singura sau nu putea sa auda greselile noastre fara sa puna mana pe bat si sa ne loveasca la palma si peste brate...- n-o sa va vina sa credeti dar am reintalnit-o pe acea profesoara intr-o alta scoala, de data aceasta la randul meu profesor, si s-a facut ca nu ma mai cunoaste desi s-a uitat lung la mine); 2. realitatea e ca n-am fost un elev stralucit sau, asa cum zicea diriginta din gimnaziu, eram "branza buna in burduf de caine"; 3. teoria n-a fost niciodata acoperita in realitate de practica necesara in scoala, adica de conversatie, iar eu eram bun la practica! asa ca am fost obligat in timp sa ma auto-instruiesc prin programe tv si internet- cand a venit vremea... aici, in Au, simt o oarecare frustrare si un fel de rusine parca, desi stiu ca e normal pt. cineva care emigreaza sa se simta asa pt. ca ia totul de la ZERO. e ca si cum te-ai naste din nou si trebuie sa inveti limba materna. numai ca problema ramane varsta, apoi sistemul de invatamant la care v-ati referit si care e extrem de diferit fata de cel de aici. si e frustrant pt. ca te simti ca un copil iar lucrurile pe care le inveti iti par atat de stupide uneori(sa recunoastem, unele dintre ele chiar sunt) dar SISTEMUL DE VALORI in care ai intrat spune despre ele ca sunt importante. putem admite ca emigrantii resimt un fel de soc atunci cand incep cursurile intr-o oarecare scoala straina, indiferent cat de buna sau rea este. ce mi se pare f. f. important e ca aici nu te impinge nimeni de la spate cu de-a sila sa inveti din tone de manuale inutile si..."alternative", nimeni nu te cearta sau te desconsidera pt. felul tau de a fi iar de bataie nici pomeneala. inveti ce-ti place mai mult si te pregatesti sa faci bine ceea ce-ti place. nu esti constrans prin nimic si asta face mult fiindca iti creaza un climat decent si de siguranta. e optiunea ta, tu alegi ce vrei sa faci si cand sa faci. nu trebuie sa inveti matematica daca asta iti da dureri de cap, nu te pune nimeni sa scrii comentarii daca nu esti in stare sa te exprimi nici macar fata de tine insuti samd. stiti ceva, am fost si am ramas cred intre cei mai buni dintre colegii mei la literatura romana, insa n-am avut loc niciodata in panoplia celor buni fiindca erau altii/altele care aveau nevoie acuta de a se simti in top si pt. a obtine asta se foloseau de tot felul de tertipuri. in fine, anii au trecut..., sistemul a ramas! dar sa nu ma departez prea mult de la tema. nu ma mira ca invatamantul romanesc sufera la propriu fiindca, asa cum bunastarea depinde de economie(si stiti in ce hal arata asta), sistemul de gandire si apoi cel de programe scolare e anacronic. prea multi au incercat sa faca ceva, asa cum imi spunea o batrana profesoara, stand in scaunele alea elegante din ministere dar necautand vreodata la bancile mizere si la conditiile improprii de studiu din clase si laboratoare. in acelasi timp nu ma mira ca chiar in astfel de conditii elevii romani obtin medalii importante la cele mai prestigioase competitii. intrebarea e DE CE? poate din spirit de competitie, din dragoste(de ce nu?)/placere pt. acel obiect ales, din mandria de a fi roman, sau poate pt. ca vor sa vada o alta fata a lumii in care traiesc!!! important e ca oricat de rau ar fi sistemul exista destui profesori gata sa dea totul pt. elevii si studentii lor. si o fac asa de bine incat rezultatele sunt remarcabile. stiu sigur ca sunt o multime de profesori care tin si nu prea tin cont de programe fiindca experienta lor de o viata nu le permite sa fie in pas cu schimbarile de ministri si ministere! in opinia mea invatamantul continua sa fie intr-o mai mica sau mai mare masura politizat cu buna stiinta. despre "cornul si laptele"...ce sa zic? mai mare gogomanie ca asta nu putea sa iasa decat din capetele patrate sau octogonale ale unor cheliosi care se scobesc in nas, dorm, citesc ziare, vorbesc la 'celulite', mananca sau pur si simplu se uita la poponetele celorlalti in timpul asa-numitelor sedinte parlamentare. in loc sa le dea romanilor posibilitatea de a-si creste copiii in bune conditii de alimentatie, absolut necesare in procesul de invatamant, 'patronii' de partide, uzurpatorii vechi deveniti mai nou profanatori de ramasite omenesti, le dau copiilor la scoli cornuri si lapte. mai mare rasul, domnilor, pt. o tara care se vrea europeana si in plus in mileniul trei! ce fac ei se traduce cam asa: n-aveti nevoie de bani fiindca oricum va hranim noi copiii!!! dar aici se mai vede o slabiciune si anume aceea a copiilor proveniti din familii fara viitor. prin urmare sistemul de invatamant se disociaza de cel de protectie sociala si de cel de sanatate in tara noastra. la noi copiii cu nevoi speciale sau cu probleme familiale sunt tratati diferit, dar nu in sensul bun, adica mai cu atentie, ci in sensul ca sunt priviti cu suspiciune, retinere, uneori ca 'paria' ai societatii. toata lumea judeca, nimeni nu face nimic pt. ei ca sa nu cada prada acelorasi nisipuri miscatoare. e scandalos, e mizerabil ce se intampla! dar poate ca tocmai de aceea exista in Romania atat de multe cazuri de pedofilie si, asa cum am vazut intr-un film facut cu mari riscuri la noi in tara, reteaua se intinde pana departe in toata lumea- va vina sa credeti ca exista parinti care-si dau copiii, propriii copii, pe dolari sau euro celor care-i vor??? filmul despre care v-am spus a aratat clar precum cristalul ca sunt extrem de multi interesati in a mentine reteaua, inclusiv sau mai ales romani. de aceea strainii gasesc aici un climat f. favorabil pt. intretinerea acestui soi de relatii. ca sa ma opresc totusi undeva trebuie sa concluzionez. asadar am sa repet ce-au mai spus altii inaintea mea: TREBUIE SCHIMBATA MENTALITATEA! calitatea trebuie sa ia locul cantitatii odata pt. totdeauna. dragi profesori si educatori, nu mai hraniti mintile deja abrutizate ale copiilor cu prostii de tot felul si nu-i obligati sa invete ceva ce nu le place doar de dragul de a va sti obiectul in topul preferintelor!!! si mai explicati-le din cand in cand care e diferenta dintre Andreea Esca si Stefan cel Mare, Gica Hagi si Hagi Tudose, Dracula si Vlad Tepes, Hollywood si "real life"! in lumea din afara tv-ului e inimaginabil de greu pt. cine inca viseaza!... just me
N-am disparut, sint inca aici....!!!
- de
LMC
la: 10/08/2004 18:58:20
(la: Casuta Postala A Lui LMC) Stiu, n-am mai scris de mult. Ce sa fac? Se mai intimpla sa nu-mi gasesc inspiratia sau cheful necesar pentru a pune doua cuvinte intr-o strofa. Acuma scriu pentru ca vreau sa va povestesc minunea de aseara.
Ieri toata ziua ma durut stomacul de n-am mai stiut de mine. Abea am asteptat sa ajung acasa sa ma intind pe jos si sa ma relaxez. Zis si facut. Cum am ajuns acasa mi-am luat pijamaua pe mine, am facut ceva de mincare si m-am intins pe jos la televizor. La noi pe-aici prin America (pentru cei care sint afara din State) exista un canal unde in continu au tot felul de programe de cum sa-ti decorezi in casa, cum sa-ti organizezi casa, cum sa-ti plantezi flori, cum sa-ti faci un decor pentru numai $500 sau $1000, cum sa faci tot felul de obiecte artistice, etc etc. Este canalul meu favorit, asa ca oricind am ocazia stau si ma uit la el in nestir. Totul bine si frumos, dar nimic afara din normal. Nu? Stati asa ca nu s-a sfirsit povestea. Cum stateam eu pe jos uitindu-ma la televizor si incercind sa uit de durerea de stomac am auzit afara niste ciripituri. Dormitorul nostru are iesire in gradina, si eu statea intinsa linga usa dubla de sticla, asa ca a trebuit numai sa dau unpic perdeaua la oparte sa vad ce se petrece afara. Linga usa avem un copacel cu flori de hibiscus, florile sint mari cit o palma deschisa si de culoarea rosu aprins. Eh, cind m-am uitat afara ce credeti ca am vazut? Doua pasarele Colibri care impreuna se hraneau din nectarul florilor noastre. Nu stiu daca m-au vazut sau nu, dar la un moment dat una dintre ele a venit pina la nivelul ochilor mei la o distanta de citiva centimetri de geamul usii. Doamne ce minunatie sint creatiile astea mititele! Sint asa de micute ca prima data cind le vezi ai impresia ca sint niste muste mai mari, cel putin asta am crezut eu ca sint prima data cind le-am vazut acum vreo 17 ani in urma. Trupul lor nu este mai mare de vreo 5 cm, dar ciocul si codita le face un pic mai mari. Cind le vezi ti se umple inima de bucurie nu altceva. Toata seara pasarelele colibri au facut parada prin fata usii noastre. Nu stiu care a fost ocazia, dar erau tare fericite si jucause. Eu cel putin m-am vindecat de durere de stomac, probabil cind le-am vazut am uitat ca ma doare stomacul. Gamalie de cind au dat caldurile este un puturos si jumatate. Nu-l condamn pentru ca si noi sintem la fel. De vreo 3 sau 4 zile avem niste temperaturi de 100+ Fahrenheit. Ce-i bine totusi este ca la noi nu este umiditate, asa ca poti sta afara si nu transpiri de loc. Numai ca daca stai la soare te coci ca in cuptor. Simbata, cica am vrut sa stau si eu la plaja. Mi-am luat costumul de baie si m-am asezat ca o viteaza sa-mi bronzez brinza. Sotul ridea de mine ca de obicei eu nu stau la soare, de fapt nici nu stiu daca m-a vazut vreodata stind intinsa la soare din propria mea initiativa. Oricum tre' sa ma bronzez acuma pentru ca mergem la nunta si nu pot sa ma duc cu brinza la vinzare. Numai ca Simbata n-am rezistat mai mult de 20 de minute, soarele mi-a taiat elanul si m-am dat batuta. Am fugit repede si m-am bagat sub un dus rece ca n-am mai putut de caldura. La umbra era placut, asa ca am stat fain frumos pe terasa si m-am uitat in niste carti care mi le-am cumparat mai devreme. Colectionezi carti de arta si de cite ori gasesc ceva care-mi place si care-i ieftin mi le cumpar. Am o resursa de carti foarte buna, unde gasesc carti de mina a doua. Imi place shopul pentru ca nu vind nimica care sa nu fie in stare buna sau foarte buna. Daca as colectiona carti de prima editie cum fac altii as avea de ales dintr-o mie de carti, toate copertate in piele cu tot felul de imprimeuri pe ele, ce mai, capodopere de carti. Eu inca nu-mi permit sa-mi iau carti din alea. Deocamdata ma satisfac cartile si albumele de arta. Mama ce mult am mai scris! Imi pusesem in gind sa scriu numai de pasarele si v-am scris un roman. Poate-mi mai vine vreo ideie mai tirziu. Sa vedem daca sinteti cuminti si meritati sa va spun povesti. :)
Pentru bucuresteni si numai pentru ei
- de
(anonim)
la: 28/02/2005 19:11:37
(la: Pentru Bucuresteni si nu numai pentru ei) Cel mai mult ma simt legat de amintirea parcului Cismigiu, pentru ca am copilarit in zona salii palatului. Imi placea in mod deosebit sa merg la buturuga, atunci cand se dadeau concerte sustinute de fanfara militara. Zona aceea era impanzita de porumbei, iar lumea ii hranea. Erau asa de blanzi, ca la un moment dat iti ciuguleau din palma. Pe lac existau tot felul de pasari exotice cum ar fi: pelicani, lebede, berze, etc. Cum patrundeai in parc, venind dinspre str. Stirbei Voda, in stanga se afla izvorul lui Eminescu, iar in dreapta se intindea pana la cetate, o zona in care gaseai diverse pasari mici cum ar fi: canari, sticleti, papagali, scatii, etc. Apoi era o curte imprejmuita in care puteai sa vezi paunii. Cismigiul era superb. Cred ca edilii nostri ar trebui sa se ocupe mai intens de acest parc si sa-l aduca la standadul pe care l-a avut o data.
...As vrea sa uit macar pentru o clipa ca oamenii sunt rai...., ca stelele cad..., ca lacrimile curg si se pravalesc peste neantul neiubirii ca si cand ar vrea sa dezmosteneasca tot ce avem mai pur si mai frumos in sufletul nostru..., iar noi ne agatam ca niste orbi de liana din sufletul palmei celui(ei) pe care il(o) iubim....si...cersim doar...atat...iubire.
Si am intins o viata palma....palma cu anii cu care am asteptat....atat...sa iubesc cu tot ce am mai frumos in suflet...cu tot ce am eu mai bun in sufletul meu atat de coplesit de bolta surasului, a copilariei, a increderii in oameni si in viata...., a iubirii ..., am intins palma cu care am asteptat sa fiu iubita...si in schimb astept ca inima aceea duioasa si blanda...sfioasa care ma face sa ma infior de fiecare data...sa imi intinda palma sufletului sau sa i-o sarut cu tot sufletul meu ... si sa visez ca ramanem asa...numai noi doi...pierduti de timp, pierduti de ploi, de oameni si de viata..poate asa voi avea timpul...locul si toate clipele din Univers ca sa pot sa ii arat cat de minunat este....si cat de minunat m-a invatat ca iubirea...nu doare...nu loveste...nu e egoista...ea doar exista, iar eu...voi ramane vesnic plina de gratitudine fata de viata si de D-zeu ca...exista... Rallia, eu cea care m-am nascut in sufletul...LUI !!!
pai si eu o intind in vreo 30
- de
Horia D
la: 21/04/2005 22:51:04
(la: Trancaneala Aristocrata "2") pai si eu o intind in vreo 30 mins. am o pofta sa ma duc la lowes:(((
o alta despartire! A cata oare...?
- de
gigi2005
la: 31/05/2005 01:53:39
(la: Despartirile sau viata pe segmente...) Mare ghinion pe mine cand ma duceam la tara, la bunicii dinspre mama. Mamaie era cum era, cu orataniile, cu curtea... Tatamare in schimb, nu era seara, mai ales in timpul iernii cand noaptea-i an, sa nu se ocupe de mine. Eram nepoata favorita, cea mai mare. Simtea el ca sunt mai desteapata pentru ca el venea dintr-un neam de negustori evrei, era rosu la fata d'aia era si cunoscut sub numele de "roibu".
Ma intreba la socoteli sa se convinga el daca nu cumva bat drumul scolii de pomana. - Am o mie batuta si-am dat din ea saizeci si noua de lei, cu cat ma mai intorc acasa? Pe loc puneam mana pe hartie ca sa vada cum le stiu intr-un suflet si-ncepeam: "unitati sub unitati, zeci sub zeci, sute sub sute, mii sub mii, virgula sub virgula, dar n-avem, tragem linie si scadem". Pleosc! imi arcuia cate una vesel peste ceafa. - Bravo! stiu si eu ca nu ma fac de rusine cu asa cap. L-a mai purtat o data o baba, mai fata, si radea de mine. Eu umflata in pene si mai si, nu incetam de fel din gura... Trancaneam mereu: noua din zero nu se poate, ne imprumutam la vecin, dar vecinul n-are, mergem mai incolo si nici asta n-are si am ajuns la unu si-l luam. - Cum de n-are, mai fata? Nu ti-am dat o mie intreaga? Cat mai vrei? - Mi-ai dat dar mia matale n-are. - Ce n-are? - Numere multe ca sa ai de unde lua, are numa zerouri si doar un singur prapadit de unu. L-ai luat si s-a terminat cu el, altul nu-i. - Asta cam asa e, cum spui, de unde iei insemna ca nu pui si se ispraveste, clipea marunt din ochi oarecum descumpanit. - Si-acum, uite ici la mine: "unu" pe care l-am luat il vezi bine, il imperechem cu zero de la coada lui o mie si noua luat din zece mai ramane "unu". Este bine? Ma infigeam in tatamare sa ma vada ca sunt stapana pe socoteala, nu ma joc de-a aritmetica. - Da, este bine, nimic de zis: noua din zece "unu". Imi place, se lumina la fata vesel. Esti pe drum batut ca-n palma. Mai departe sa te vaz. - Mai departe ce sa vezi? Urmeaza sase si-l scadem la fel. Sase din zero nu se poate, ne imprumutam la vecin, dar vecinu' n-are, mergem mai incolo si-am ajuns din nou la "unu" si-l luam... - Da, nu l-am mai luat o data, mai fata? De cate ori il iei? - Il luai, asa-i, o dresei eu dar eram cam incurcata si fastacita de nu stiam pe ce lume sunt. - Si-atunci, ma rog pe tine, invatata ce esti, proasta dracului, ce primesc? Mai imi da ceva sau ma intorc cu mana goala? - Nu-ti mai da nimic, un leu si-atat. Mai mult de unde? Mia matale pacatoasa, nu ti-am spus? - Ptiu! cu aritmetica ta cu tot si cu miia ma-ti care te-a facut, ca mare prostovanca mai esti. Va sa zica dupa capatana asta cat una de magar, si poc! o palma bleaga pe moalele capului, dau o mie si m-aleg cu-n leu. Da prost ma crezi mai fata? Nu dau miisoara mea din mana de ma intind ca rama. O tin asa cu zeruri multe, proasta cum ii si prin eu ocazia s-o marit, nu te teme. Pana atunci o sa platesc cu polul asta datoria ca-i mai sigura treaba, iar pe tine te invat eu carte, nu duce tu grija. N-avea carte multa tatamare dar cu socotelile nu-l incurcai. Asa a facut avere de-au avut comunistii ce sa-i ia. Ultima data cand l-am vazut aveam 20 de ani. Eram studenta si-am venit sa vada ca socotelile lui au dat roade. Era plecat cu oile. A venit seara acasa, a mancat, am vorbit verzi si uscate, de nevoi, de scoala... - Ma fata, nu sti ce bucurie-mi facusi! Stiam eu ca ai cap si ma mostenesti pe mine. Sa ai grije de scoala. S-a sculat, a umblat intr-un ascunzis secret numai de el stiut si a scos doua mahmudele de aur. Uite, asta am pastrat pentru tine. Ia-le si fa ce vrei cu ele, pentru tine le-am pastrat. Acum hai la culcare ca maine ma scol dimineata. Si nu s-a mai sculat. A trecut dincolo pe furis, in somn, nestiut de nimeni, fara jelanie si fara lumanare. L-am gasit a doua zi inlemit deja. Avea o fata senina ca a omului ce si-a implinit menirea... A fost tatamare de 88 de ani.
eu o intind sa bag ceva la st
- de
Horia D
la: 29/06/2005 18:32:28
(la: Trancaneala Aristocrata "3") eu o intind sa bag ceva la stomac, dar ma intorc.
ma bucur sa vad ca s-a trezit si belle:)) acum o intind si eu . ramaneti cu bine fetelor !
================= "- Dubito ergo cogito" "- Cogito ergo sum" Descartes
Re: chiromantie
- de
Paianjenul
la: 16/07/2005 01:50:13
(la: Nimic din ce ni se intampla nu e intamplare...adevar sau nu?) ...Ma intilnesc la un moment dat (era prin 1980) cu una dintre nepoatele sefului meu... ne incingem la taclale... si - printre altele - aflu ca stie sa citeasca-n palma... Ii intind si eu palma invitind-o sa "ma" citeasca... si tipa ma intreaba - tot printre altele - daca am rudenii peste ocean (in acel moment ma aflam inca in Romania). Mi-a spus ca in viitor o rudenie de-a mea de peste ocean avea sa-mi faca chemare definitiva acolo. Cum nu aveam nici un fel de rudenii peste nici un fel de ocean, mi-am zis in sinea mea: "E clara treaba si cu chiromantia..."... si i-am propus tipei s-o lasam balta...
In ianuarie 1988 unul din fratii mei mai tineri avea sa spele putina in Yugoslavia... in februarie era deja in lagar, cu statut de refugiat religios. Cum la ora aceea aveam si eu pasaport turistic legal pt. Ungaria, am plecat binisor si fara tam-tam, spre Budapesta... de unde nu m-am mai intors... In mai 1988 primeam chemare de la... "rudenia mea de peste ocean" asa cum imi citise chiromanta in palma, pe vremea cind, atit eu cit si "rudenia de peste ocean" ne aflam inca in Romania... CINE sau CE o fi imprimat in palma mea o linie care privea si destinul ALTEI persoane (nu numai al meu)... nu stiu...
eu s-ar putea sa o intind rep
- de
Horia D
la: 01/09/2005 15:40:07
(la: Trancaneala Aristocrata "5") eu s-ar putea sa o intind repede, ca tare-i frumos afara, si ma bate gandul s-o tai la lac
langosi cu brânza, langosi fara nimic.. 3 retzete gombotz...
- de
Jimmy_Cecilia
la: 10/09/2005 01:10:57
(la: Trancaneala Aristocrata "5") Langosi cu branza
Se face un aluat dospit din faina, 1 cana cu lapte, 2 oua, 2 linguri de untura si maia- (drojdie desfacuta in putin lapte caldut, cu putin zahar, frecata cu faina si pusa la crescut) .Dupa ce a crescut aluatul, se intinde o foaie si te taie dreptunghiuri late cat o palma de om mare, se umplu cu tot felul de branzeturi. Se prajesc cufundate in untura sau ulei. Reteta luata din cartea lui Radu Anton Roman, sper ca asta e ceea ce cauti. langoshi -1kg faina -40g drojdie proaspata -30g sare -600ml smintina laptoasa(kefir) -3oua -1,2-2l ulei Toate ingredientele se amesteca si se framinta bine. Totul se lasa sa dospeasca 30 min. Dupa aceea se ung miinile cu ulei si se rupe din aluat bucati cit pumnul si se intind de marimea la o farfurie. Se pune in uleiul incins si se lasa la prajit citeve min.,pina devine maro-aurie si se intoarce pe partea cealalta. Se scoate si se pune pe un servet sa se scurga de grasime. Se poate unge cu mijdei de usturoi. La acest aluat se poate folosi si umpluta cu brinza,gem s-au varza. Cind am intins langosul gros cit farfuria ,pe jumatate din el se pune cu lingurita brinza,gem s-au varza,se acopera cu cealalta jumatate si se prajeste in ulei fierbinte. ______ Galuste cu prune Durata 1 h Ingrediente: ˝ kg cartofi, 2 oua, 2-3 linguri faina, prune(cca ˝ kg), 3 linguri unt, 2 linguri pesmet, sare, ˝pahar zahar pudra Mod de preparare Cartofii bine spalati se pun la fiert in coaja. Cind sint gata, se curata si se strivesc cu presa de strivit cartofii, sau, in lipsa acesteia, se dau prin masina de tocat carne. Pasta de cartofi se pune intr-un castron si se amesteca cu ouale, faina, o lingurita de zahar si putina sare. Se face din aceasta compozitie un sul gros de trei degete, din care se taie bucati de grosimea unui deget. Fiecare bucatica se intinde cu mina si in ea se infasoara cite o pruna fara simbure, se rotunjeste frumos cu mina muiata in faina. Cind toate galustele sint gata, se fierb in apa sarata clocotita. Cind galustele se ridica la suprafata apei sint fierte. Se scot incet cu lingura de spuma si se tavalesc in pesmet rumenit in unt, astfel ca fiecare galusca sa se imbrace frumos in pesmet. Mod de servire Se asaza pe farfurie si se presara cu zahar pudra vanilat Se servesc calde. ________ alta reteta gombotz: Ingrediente: 1 kg cartofi rosii (obligatoriu rosii, ca sa se lege coca!), 2 oua, 3 linguri cu gris (este preferat cel maricel ca malaiul), 2 linguri cu faina alba, 1/2 lingurita cu sare, coaja galbena rasa fin de la 1/2 lamaie galbena Mod de preparare Cartofii se fierb cu coaja; fierti se trec sub jet de apa rece si racoriti se curata si se paseaza foarte bine cu furculita sau se dau prin masina de tocat carne. Se adauga celelalte ingrediente si se omogenizeaza aluatul. Separat se spala, se scurg si se desfac de samburi, prunele, brumarii, foarte mici de preferinta. Acuma se pune la fiert (exact ca pentru paste) apa multa cu 1 lingura cu sare si cand a dat in clocot se pune capacul si se da deoparte pana invartim galustele. Se pun 2 linguri ulei slab(cel pentru salata) intr-o tigaie mai adanca si cand s-a incins se rastoarna 1/4 kg pesmet alb, fin cernut si se amesteca pana se aureste; se trage deoparte si se adauga 150-200 g zahar aromat cu 1 pliculet de zahar vanilat si optional cu o lingurita cu pudra de scortisoara. Pe un platou mai adanc se presara cateva linguri cu pesmet. Pe planseta de lucru bine pudrata cu faina se pregatesc galustele astfel: se iau cate 2 linguri din coca (masurat!), se pun in palma infainata, se preseaza pana se subtiaza de 1/2 cm, se aseaza o pruna GOALA (inchisa la loc) si se strange coca uniform imprejur. Se rostogoleste prin faina si se aseaza pe planseta. Se repeta operatia pana se termina coca. Se pun cu grija la fiert si cand s-au ridicat deasupra, se mai lasa 1 minut sa fiarba, se scurg bine si se aranjeaza pe platoul pregatit; se pudreaza din abundenta cu pesmetul pregatit. Ultima operatie este inca o pudrare cu zahar tos parfumat din nou cu zahar vanilat, asta pentru ca prunele sunt goale si trebuie accentuat dulcele. Prunele puse fara zahar dau siguranta nespargerii /nedesfacerii aluatului in timpul fierberii. Mod de servire Se servesc calde, dar nici reci nu sunt de lasat! Este interzisa adaugarea zaharului in aluat si de asemenea inlocuirea grisului cu faina alba, dar este permisa folosirea oricarui tip de gris. Aluatul nu se lipeste de maini si galustele ies moi si pufoase. ______ si alta cu grish Ingrediente: 1 kg de cartofi (curatati si fierti), 7-8 linguri cu gris (putin cu virf), 1 ou, 4 linguri de faina, 1 virf de sare, 1 kg prune, 250 gr. pesmet, 125 ml ulei, zahar Mod de preparare Aluatul: Cartofii, grisul, oul, faina, sarea se amesteca bine pina devine un aluat mai lipicios, ce se poate intinde. Se foloseste faina pe masa de lucru. Se intinde foaia de 1 cm grosime, se taie in lung si in lat. Trebuie sa se obtina patrate de marimea unei prune sau a unei jumatati de pruna. Inainte de a incepe sa se formeze galustele, se pune pe aragaz o oala cu apa la fiert (foc mediu) Prunele curatate de simburi se asaza pe patratelele de aluat, apoi se formeaza o galusca Cum se fac galustele, imediat se baga in apa. Vor fi gata cind se vor ridica la suprafata apei. In timp ce galustele fierb, intr-o tigaie se pun 125 ml de ulei. 250 gr de pesmet sau de gris se prajesc in ulei. Cind pesmetul devine mai brun la culoare, se toarna peste el cam 50 ml de apa. Se tavalesc galustele prin pesmet, apoi se asaza pe o farfurie plata si peste un pic de zahar. Mod de servire Se servesc, optional, suplimentar cu zahar
langosi si 3 retzete gombotz (galushte cu prune)...
- de
Jimmy_Cecilia
la: 10/09/2005 18:45:15
(la: Retete aristocrate) langosi cu brânza, langosi fara nimic.. 3 retzete gombotz...
Langosi cu branza sau fara nimic Se face un aluat dospit din faina, 1 cana cu lapte, 2 oua, 2 linguri de untura si maia- (drojdie desfacuta in putin lapte caldut, cu putin zahar, frecata cu faina si pusa la crescut) .Dupa ce a crescut aluatul, se intinde o foaie si te taie dreptunghiuri late cat o palma de om mare, se umplu cu tot felul de branzeturi. Se prajesc cufundate in untura sau ulei. Reteta luata din cartea lui Radu Anton Roman, sper ca asta e ceea ce cauti. langoshi -1kg faina -40g drojdie proaspata -30g sare -600ml smintina laptoasa(kefir) -3oua -1,2-2l ulei Toate ingredientele se amesteca si se framinta bine. Totul se lasa sa dospeasca 30 min. Dupa aceea se ung miinile cu ulei si se rupe din aluat bucati cit pumnul si se intind de marimea la o farfurie. Se pune in uleiul incins si se lasa la prajit citeve min.,pina devine maro-aurie si se intoarce pe partea cealalta. Se scoate si se pune pe un servet sa se scurga de grasime. Se poate unge cu mijdei de usturoi. La acest aluat se poate folosi si umpluta cu brinza,gem s-au varza. Cind am intins langosul gros cit farfuria ,pe jumatate din el se pune cu lingurita brinza,gem s-au varza,se acopera cu cealalta jumatate si se prajeste in ulei fierbinte. ______ Galuste cu prune Durata 1 h Ingrediente: ˝ kg cartofi, 2 oua, 2-3 linguri faina, prune(cca ˝ kg), 3 linguri unt, 2 linguri pesmet, sare, ˝pahar zahar pudra Mod de preparare Cartofii bine spalati se pun la fiert in coaja. Cind sint gata, se curata si se strivesc cu presa de strivit cartofii, sau, in lipsa acesteia, se dau prin masina de tocat carne. Pasta de cartofi se pune intr-un castron si se amesteca cu ouale, faina, o lingurita de zahar si putina sare. Se face din aceasta compozitie un sul gros de trei degete, din care se taie bucati de grosimea unui deget. Fiecare bucatica se intinde cu mina si in ea se infasoara cite o pruna fara simbure, se rotunjeste frumos cu mina muiata in faina. Cind toate galustele sint gata, se fierb in apa sarata clocotita. Cind galustele se ridica la suprafata apei sint fierte. Se scot incet cu lingura de spuma si se tavalesc in pesmet rumenit in unt, astfel ca fiecare galusca sa se imbrace frumos in pesmet. Mod de servire Se asaza pe farfurie si se presara cu zahar pudra vanilat Se servesc calde. ________ alta reteta gombotz: Ingrediente: 1 kg cartofi rosii (obligatoriu rosii, ca sa se lege coca!), 2 oua, 3 linguri cu gris (este preferat cel maricel ca malaiul), 2 linguri cu faina alba, 1/2 lingurita cu sare, coaja galbena rasa fin de la 1/2 lamaie galbena Mod de preparare Cartofii se fierb cu coaja; fierti se trec sub jet de apa rece si racoriti se curata si se paseaza foarte bine cu furculita sau se dau prin masina de tocat carne. Se adauga celelalte ingrediente si se omogenizeaza aluatul. Separat se spala, se scurg si se desfac de samburi, prunele, brumarii, foarte mici de preferinta. Acuma se pune la fiert (exact ca pentru paste) apa multa cu 1 lingura cu sare si cand a dat in clocot se pune capacul si se da deoparte pana invartim galustele. Se pun 2 linguri ulei slab(cel pentru salata) intr-o tigaie mai adanca si cand s-a incins se rastoarna 1/4 kg pesmet alb, fin cernut si se amesteca pana se aureste; se trage deoparte si se adauga 150-200 g zahar aromat cu 1 pliculet de zahar vanilat si optional cu o lingurita cu pudra de scortisoara. Pe un platou mai adanc se presara cateva linguri cu pesmet. Pe planseta de lucru bine pudrata cu faina se pregatesc galustele astfel: se iau cate 2 linguri din coca (masurat!), se pun in palma infainata, se preseaza pana se subtiaza de 1/2 cm, se aseaza o pruna GOALA (inchisa la loc) si se strange coca uniform imprejur. Se rostogoleste prin faina si se aseaza pe planseta. Se repeta operatia pana se termina coca. Se pun cu grija la fiert si cand s-au ridicat deasupra, se mai lasa 1 minut sa fiarba, se scurg bine si se aranjeaza pe platoul pregatit; se pudreaza din abundenta cu pesmetul pregatit. Ultima operatie este inca o pudrare cu zahar tos parfumat din nou cu zahar vanilat, asta pentru ca prunele sunt goale si trebuie accentuat dulcele. Prunele puse fara zahar dau siguranta nespargerii /nedesfacerii aluatului in timpul fierberii. Mod de servire Se servesc calde, dar nici reci nu sunt de lasat! Este interzisa adaugarea zaharului in aluat si de asemenea inlocuirea grisului cu faina alba, dar este permisa folosirea oricarui tip de gris. Aluatul nu se lipeste de maini si galustele ies moi si pufoase. _______ si alta cu grish Ingrediente: 1 kg de cartofi (curatati si fierti), 7-8 linguri cu gris (putin cu virf), 1 ou, 4 linguri de faina, 1 virf de sare, 1 kg prune, 250 gr. pesmet, 125 ml ulei, zahar Mod de preparare Aluatul: Cartofii, grisul, oul, faina, sarea se amesteca bine pina devine un aluat mai lipicios, ce se poate intinde. Se foloseste faina pe masa de lucru. Se intinde foaia de 1 cm grosime, se taie in lung si in lat. Trebuie sa se obtina patrate de marimea unei prune sau a unei jumatati de pruna. Inainte de a incepe sa se formeze galustele, se pune pe aragaz o oala cu apa la fiert (foc mediu) Prunele curatate de simburi se asaza pe patratelele de aluat, apoi se formeaza o galusca Cum se fac galustele, imediat se baga in apa. Vor fi gata cind se vor ridica la suprafata apei. In timp ce galustele fierb, intr-o tigaie se pun 125 ml de ulei. 250 gr de pesmet sau de gris se prajesc in ulei. Cind pesmetul devine mai brun la culoare, se toarna peste el cam 50 ml de apa. Se tavalesc galustele prin pesmet, apoi se asaza pe o farfurie plata si peste un pic de zahar. Mod de servire Se servesc, optional, suplimentar cu zahar lasa sufletul tau sa iubeasca un cer albastru, o minge rosie, o padure verde ... iesi in ploaie cu capul descoperit ... intinde bratele si ridica fruntea spre cer ... inchide ochii ... si incearca sa simti sarutarea picaturilor de ploaie ... si imbratisarea vantului ... apoi priveste in jur ... ridica o frunza cazuta pe jos ... tine-o in palma si zambeste ... daca intorci privirea peste umar s-ar putea sa vezi ca la orizont iese soarele ... alearga spre el .... simte-i caldura ... lumina ... oamenii din jur iti vor zambi ... caci pe chipul tau vor vedea dragostea ... lasa sufletul tau sa iubeasca ...
"There will be no white flag above my door" - dido
filozofand in genul parasutei....
- de
cuminte
la: 09/12/2005 19:54:36
(la: Nimic despre ...fericire.) ......sau al centurii de siguranta, dupa cum iti este mai confortabil. M-am gandit o vreme, ce-i drept, daca meriti au ba raspunsul meu. Si uite ca ti-l dau de pe botul calului putere pentru ca-s mult prea aroganta sa astept tramvaiul.
Hai s-o luam sistematic si sa-nlaturam invalmaseala de ganduri ce-ti bantuie varful degetului...sprintar pe taste de altfel. 1) subiectul "Dumnezeu": Tu si eu suntem doua firi atat de diferite, incat ai putea spune ca noi nu avem acelasi creator. Dar ne uneste tocmai existenta lui Dumnezeu pt ca ambele suntem doar o biata mana de lut primordial. Ne incheaga prezenta lui Dumnezeu in noi. L-am vazut pe Dumnezeu si-n ochii unui copil care cersea parale la colt de strada, si-n zambetul nonsalant al unei nurlii ce se deda placerilor, in palmele muncite ale palmasului, in aviditatea cautatorului de aur contemporan.....in tine, in mine si-n noi toti. Si, da, El e capabil sa moara-n fiecare clipa si sa renasca-n altele imediat. Moare atunci cand tu Ii barfesti existenta din mine, moare atunci cand tu crezi ca detii adevarul suprem, moare atunci cand tu nu esti pregatita sa-L vezi pretutindeni. Nasterea unui ALT "dumnezeu'' ti-ar debusola cursul vietii?! SI daca Dumnezeu a murit, traiasca Dumnezeu! Nu e blasfemie, draga mea, Dumnezeu exista dincolo de zidul ridicat de vorbe... 2) "Indiferinta ucide visuri si astfel, prin ele, mor sufletele. Asta consider eu nefericire" Fiecare trebuie sa-si confectioneze propriul vis, nu exista un manufacturier universal de vise. Pe al meu scrie "made in 3) "Putem privi fericirea ca pe o viata rotunda, in care nu iti uiti parintii, in care ai copii, in care iti aduci aminte de semenii tai, in care nu-ti negi originile, in care gasesti in tine resurse sa faci bine, in care nu iti uiti cuvantul, in care esti un individ moral. A regasi fericirea intr-o banala respiratie, dovedeste ingustime intelectuala, o viata traita prin bucuria lucrurilor mici, ce satisfac nevoile primare" Citeste-ma inca o data! Si inca o data! Si mai citeste-ma o data! Era doar o metafora si mi-e prea somn si lene sa-mi bat capul cu explicatii.....poate o voi face totusi. Simplul fapt ca esti TU, ca te poti pipai in fiecare dimineata, ca te poti privi cu surpindere-n oglinda, ca poti intinde mana spre cel din patul tau, ca-i cauti trasaturile, ca-i infierbanti laptele din ceasca, ca-i zambesti unui trecator, ca te-mpiedici in asimetria pietrelor de pe macadam, ca mai injuri uneori, ca uiti s-o suni pe mama ta atunci cand i-ar face placere acest lucru, ca ai micile tale rautati, ca RESPIRI acelasi aer pe care-l respira si Dumnezeu, ar trebui sa te faca sa te simti FE-RI-CI-TA! TU RESPIRI VIATA! Iar ingustimea mea intelectuala este direct proportionala cu largimea campului tau vizual.........priveste in jur cu mai multa atentie! Cum motto-ul tau spune, intr-adevar, nimic in lume nu este intamplator! 4) "Prezenta unui trup sanatos este o premiza naturala si am fi usuratici in gandire sa consideram acest bun de la natura o fericire incomensurabila. Sunt miliarde de oameni ce pot „respira fericiti” dar putini sunt cei care ating adevaratul prag al fericirii: o viata implinita" De unde stii tu care-i fericirea din ei? Care-i telul lor? Poate ca fericirea mea suprema este sa desfac nodul gordian si o viata-ntreaga ma voi chinui sa-mi duc la bun sfarsit visul. E posibil ca tie sa ti se para inutil, o adevarat tampenie, dar fericirea mea depinde de asta. Nu-i judeca pe altii prin prisma doleantelor tale. Fericirea ta este cautarea ''nodului in papura''?:-) 5) ''Cautarea fericirii prin indeplinirea scopurilor existentei reprezinta un meci mult mai greu de purtat decat fericirea celor 14 respiratii pe minut'' Eupneea poate deveni fericirea de netagaduit a cuiva........dar tu nu vrei sa accepti decat propriile rigori in cautarea fericirii. Ceea ce e foarte bine, DAR NUMAI PT TINE! Insa ai grija! Conditia de ''avion'' nu se atinge atat de usor daca n-ai mers macar o data-n viata ta in hurducaielile unui tractor! 6) ''Ingaduinta este un drept ce se castiga, este parte integranta a omului moral, a omului cu viata rotunda. Egoismul este propriu omului primitiv, omului ce nu vede mai mult decat ideile furate din carti consacrate al caror sens pretinde ca-l intelege" Viata ta rotunda pe mine ma plictisete intr-un hal fara de hal. Imi doresc o viata pentagonala. Restul nu merita nici un raspuns. 01. Esti scriitor (scriitoare). Ce titlu i-ai pune primei tale carti?
"de ce? sau cartea intrebarilor fara raspuns" "02. Ce slogan ai alege pentru a face publicitate la un sortiment de cafea? " vad o femeie-n jur de treizeci, subtiratica, intr-o pijama verde, satinata. tocmai s-a trezit, dar ochii inca nu i-au parasit pajistile insorite ale unui vis cu inorogi. cafeaua se face singura. singur, soarele abia se ridica si el, cascand gura, la orizont. se vede asta prin ferestrele largi cat peretele ale dormitorului in care iat-o pasind in talpile goale, catre el. ceasca, purtata ca o comoara, ii arde palmele si-i imbujoreaza obrajii. intinde bratele catre cel ce inca o cauta-n somn: "unicul moment cand fericirea-i neagra si amara" bei "Nemesis"? "03. Defineste intr-o fraza cuvantul MAESTRU." cel_care_s-a_nascut_stiind "04. Cum reactionezi cand ti se propune o situatie complet noua?" ciudat "05. Numeste o personalitate din trecut sau prezent de care te simti cel mai apropiat(a)." grace o'malley "06. Ce descoperire ti se pare cea mai importanta?" nu noi descoperim. natura isi releva cateodat' secretele. as zice: roata as rade: O.B. as plange: dinamita si-as spera. "07. Ce ti-ar placea sa fii daca ai lua viata de la-nceput?" ce merit. "08. Ce ai regreta daca ai deveni membru in Guvern?" c-am ajuns atat de jos. "09. De doi ani traiesti o mare iubire, dar acum s-a terminat. La ce te gandesti in primul rand?" ca iubirea mea far' de-nceput, nici sfarsit nu are. doar eu (ma) sfarsesc. "10. Se presupune ca ai fost luat(a) prizonier(a) din greseala, rapitorii crezand ca esti miliardar(a). Ce simti?" voi regreta ca nu-s miliardara. asa mi se intampla mie lucrurile bune. asa mi se intampla mie lucrurile rele. mereu, far' sa le fi meritat. sh-acuma basta. am doua ore de mers pan' la munte unde-i soare ca-n desert. am o racheta pe care-am s-o aprind cu mana mea. v-o fost rau anul ista? intr-o zi veti afla ca daca n-o pateati acum, n-ati fi stiut cum sa fiti fericiti mai tarziu. unora dintre noi dumnezeu tre sa le puna piedica, caci numai asa le poate-arata cerul! LA MULTI ANI, bai, lume! mai...
tine in palma sarutul inceputului fara de sfarsit... ...frumos si sensibil, luminos si curat..... abia astept sa vina iunie...:)
Isus...a spus...cine se crede
- de
celine333
la: 19/05/2006 21:07:03
(la: de ce credeti in dumnezeu?) Isus...a spus...cine se crede fara pacat sa arunce primul cu pietre...nu ucide este prima porunca......nu preacurvi....nu judeca...daca cineva iti da o palma intinde si celalat obraz...etc...musulmani si-au creeat coranul dupa vechiul testament...este f greu sa indeplinesti vechiul testament...
daca ai reusi sa indeplinesti regulile vechiului testament..nu ar mai fi nevoie sa arunci cu pietre..omenii ar fi fost perfecti..insa D zeu a realizat ca omul e dominat prea mult de partea negativa..de aceea a trimis pe insusi fiul lui sa de-a noile legi..mult mai pe intelesul tuturor..astfel a trimis pe Isus.....citeste..Giulgiul lui Isus,Camasa lui Isus..acolo iti va explica toate aceste lucruri....Giulgiul lui Isus poate vi vazut.... a fost descoperit dupa acest giulgi s-a creat chipul lui Isus..pe care il avam in marea majoritate a bisericilor din lume ..sau nici el nu a existat dupa tine...???Erick von Deniken un mare sustinator al stiintei..a declarat ..niciodata nu a fost creata o fiinta mai perfecta decit Isus...Dupa ce a vazut acel giulgi care e o demonstratie clara ca Isus a existat,,,Sau..toti acesti omeni sint niste omeni f cultura???O am uitat ei ,,nu cunosteau universul.,,,...sorry...de aceea se rugau...,,le era frica de moarte si de draci,,...si acum in zilele noastre sint miliarde de omeni care cred in D-zeu.. ,,nu cunosc universul de aceea se roaga,,..nu cunosc internetul,,..si au ramas naivi,,.la nivelul celor acum 2 mii de anii...,, Hey te asigur ca sint mii de omeni geniali...care l-au iubit si il iubesc ..si cred cu desavirsire in D-zeu ...la steaua care a rasarit e o cale atit de lunga caci mii de ani i-atrebuit lumini sa ne ajunga... Eminescu ...un geniu al literaturi Romane//l-a iubit si- a crezut in D-zeu..citeste Romanul lui Eminescu ..literatura clasa a-6-a....ai sa inveti multe de acolo...In fine nu mai vorbesc..de alti si altii.. Tu ce ai creeat ca sa-l urasti atit de mult pe D-zeu si sa contrazici pe toti ceei care cred..?Ok ne contrazici pe noi..insa nu realizezi ca de fapt ii contrazici pe cei mai inteligenti omeni ai lumii care chiar merita sa li se aminteasca numele..Einstain..este unul dintre cele mai geniale nume ale lumi...Experimentele lui cred ca nici nu ai auzit de ele...el nu avea nevoie de internet..in cartea lui...Experimentul Philadelphia... a demonstrat prin calcule matematice ca exista lumi paralele...si ti-am mai spus nu prea ai fata de acest subiect.......trebuie sa ai cultura generala si sa fii f.inteligenta sa vii cu argumente clare...nu le ai..citeodata chiar esti ridicola..nu te judec..nu e vina ta...Internetul este un mod de comunicare..si informatie si este singura cale necontrolata.. prin care omenii din nou pot sa-si arate sufletul diabolic.,,..cei care pun la cale un sfirsit tragic..pe care nimeni nu-i poate controla...cum crezi ca comunica omenii lui Bin ?Telefoanele pot fi asculatate//insa internetul nu..... tind sa cred ca aranjatul asta "in senvish" al rufelor e in manualele tuturor mamelor din Romania, si e insuhit, prin urmare, de toate fetele ascultatoare care ajung sa spele si sa intinda rufe la casele lor dupa acelasi tipic
ce ma deranjeaza pe mine e ca, de exemplu, am invatzat in ultimii 15 ani o multime de lucruri noi, care denota, pe alocuri, progresul fatza de educatia primitiv-comunista. Insa in materie de aspectat balcoane am ramas la aceeasi meschinarie: sa inchidem balconul (mai nou cu termopan) ca sa mai castigam o palma de spatiu pe langa putinii metri regulamentari cu care ne-a inzestrat regimul apus. au aparut si la noi dispozitivele alea reglabile de intins rufe la nivelul balustradei, fara sa le expui nici privirilor oripilate ale vecinilor/musafirilor si fara sa le expui din plin prafului... apoi, ce e rau in ghivecele de flori? pana la urma atunci cand vezi o perdea de muscate nu te mai uiti neaparat la arhitectura hidoasa a cutiei de chibrituri, nu? parerea mea!;) la cele doua femei - cea dintai si cea de pe urma in viata lui - Andrej se intreba care intortocheri ale sortii facusera zarurile sa-i aduca trecutul tocmai in clipa in care incepuse sa creada din nou intr-un viitor.
Plecase la capatul pamantului iar pamantul il tradase, dovedindu-se - pentru a cata oara - a fi doar o provincie. Flacarile tresaltara ca o reactie la zbuciumul din el, sau poate pentru ca un vreasc cazuse pe jarul dogoritor, sau poate pentru ca cineva aruncase un lemn in flacarile muribunde. Le vedea. Ii vedea. De fapt nu vedea nimic si pe nimeni. Biletul, trei vorbe nevinovate dar a caror efect semana cu o eruptie de trecut in mijlocul unui azi care paruse a-si fi linistit talazurile. Valurile, nisipul, ceilalti... Toti la un loc, individualitati in mijlocul aceleiasi singuratati, cu vise clandestine, cu amintiri si dureri mistuitoare, manati de aceleasi iluzii copilaroase... Nu! "Sticla are doua jumatati si una din ele e plina". Andrej se ridica intr-o rana. Privirea redeveni pentru o clipa terestra, poate si pentru ca Vania ii intindea - surprinzator de rabdator - o sticla de bere. Absent o lua, absent raspunse "noroc" si cu aceeasi absenta revenita o puse in nisip, indesand-o din reflex, pentru a nu se rasturna... Vania ridica din umeri si se indrepta spre celalalt grup. "Strategica apropiere de Sierva cea uda" ii trecu lui Andrej prin minte, dar in clipa urmatoare uitase deja de gandul shugubatz. "Ok!". Se rechema la ordine. Asa facea ori de cate ori visarea tindea sa devina transa, un pericol pe care il cunostea foarte bine... "Ce s-a intamplat?" incepu un rationament, cu elanul disperat al ultimei incercari de a da sens unui haos de ganduri si simtiri. "Ce-i cu tine?" Interventia lui Alf in sfera lui de ganduri il facu sa tresara, ceea ce pe Alf il facu sa rada. Rasul acela fortat, menit sa faca povara tristetii sa para in ochii celorlalti, a fi doar un nor trecator. "Buna intrebare" raspunse Andrej, adaugand mucalit": Chiar vroiam sa ti-o pun". Anisia aparu din bezna. Ca un spiridus. Vania nu era nicaieri. De fapt era el undeva, dar distanta dintre el si Sierva parea ca se micsorase, cea pana la Anisia marindu-se. Aiureli... Raspunusul lui Alf ramase nerostit, sau poate doar neauzit. Anisia nu zise nimic. "Asta nu-i a buna" isi zise Andrej alarmat. Daca cineva nu zice nimic, inseamna ca a stramutat intrebarile si raspunsurile inlauntrul sau, ceea ce duce inevitabil la raspunsuri pe care Andrej poate nu le-ar fi formulat, simtit, sau divulgat. "Anisia?" isi zise Andrej. Banuiala il sperie si pentru o clipa il facu sa uite de cele doua femei, care intre timp incepusera sa se intretina neauzit, luminate acum mai tare de flacarile focului. Pe anisia n-o putea banui nimeni de jocuri ascunse. Sperietura insa, ii aduse realitatea. Valurile, soapta marii, intunericul, vocile scazute ale celorlalti, i se parura pentru o clipa ca dintr-o scena fantastica la lumina lunii... Numai ca nu era fantezie. Isi dadu cu durere seama, ca nu fantezia ii joaca feste, ci destinul. Se aseza pe nisip. Hartia din palma stransa nu-l mai ardea. Acum nu mai. O arunca. Alf o ridica, o despaturi... "Hait!" Andrej ingheta! "Ce-i asta?" intreba Alf. "O hartie" zise Andrej cu usurarea celui care - pantru a doua oara in aceeasi seara - descopera existenta providentei: Scrisul de pe bilet se stersese. Transpiratia palmei crispate facuse cerneala sa se stearga... Stia ca trebuie sa ia o hotarare. Stia ca anisia era in misiune diplomatica de pace, intuia ca dezvaluirile sunt inevitabile, ca vor dezradacina, vor rani, vor biciui. Si mai stia si, ca ultimul lucru pe care l-ar fi conceput, ar fi fost sa lase totul la voia intamplarii: Ar fi insemnat sa-si nege trecutul si sa-si tradeze viitorul. Ar fi fost o lasitate pe care nu si-ar fi putut-o ierta... Se ridica. Cele doua siluete, atat de asemanatoare in lumina noptatica il atrageau cu o magie mai puternica decat riscul de a juca vabanque. De fapt nici n-avea de gand sa joace. Cu oricine, dar nu cu ele. Nu cu trecutul si nu cu viitorul... __________________ Omule, nu uita: Eu sunt cu tine! Things to do today: 1) Get up; 2) Survive; 3) Go back to bed.
|
 loading... loading...cautari recente
"fisiere raw"
"the heinemann english grammar ( an intermediate reference and practice book with answer key)" "a cosi imperfect" "polisemantismul cuvantului mediu" "golful biscaya" "cand te inbraci in rochie de mireasa inainte de nunta" "polisemia a curge" "importanta limbi romane" "sezon deschis" "esti sora si prietena de invidiat nu stiu cum reusesti" "apä bunä dacä vrei din fintina mea sä bei" "cuvinte pentru dusmani" "Lipsa de originalitate" "unde se gasesc in suceava" "polisemia cuvantului celula" "reduceri de pret preturi" "cate pagini are biblia" "perversitate" "derivate" "cuvinte din 5 silabe" "membri asociatiei" "Cum se scrie corect mai prejos" "campul semantic al cuvantului timpului" "texturi cu titlul inserare" "framantare" "o prietenie adevarata nu tine cont decat de propriile ei legi" "o povestire cu proverbul mandria orbeste omul l haina face pe om" "enunturi cu ortogramele ti si ti-i" "SEFII" "renuntarea la monahism" mai multe... linkuri de la Ghidoo:
|
(la: Groapa)
Am simtit cum ma ridic. Dar eu stiam sigur ca era coborarea. Eram greu, chiar atat de greu incat ma ridicam in caderea catre adevar. Usor ghemuit, in intinderea ce parea ca, departe de a avea un sfarsit, nu incepuse vreodata.
Nu curgea, dar il auzeam. Am inchis ochii si m-a napadit ca un fum gros cu aroma aerului de munte. Am vrut sa plang dar lacrimile au apucat-o prin albia izvorului in susul muntelui. Stanci colturoase si fierbinti imi tulburau raceala. Si eu le muscam si ma taram mai departe. Ma unduiam si ma aruncam. Mereu rostogolirea, domolea, in durerea intinsa in urma, calea devenita poteca. In clocotul meu tipau stancile transformate in pietre. Intreaga padure dansa in tumultul acordurilor mele. Am vrut sa aud ritmul si peste auz a cazut cerul ca un clopot. Lumina se strangea in urma si eu ma imbracam in aur si ma vopseam pe fata cu argila si carbune. Am simtit rasuflarea mea cum cauta. Am simtit-o, in cadere, cum pandeste, cum se zbate, cum se intoarce in ea. Ma loveau, ca pietrele urii, toate lacrimile lumii. Eu le adunam si le croiam in aripi pe care intunericul mi le manca imediat. Apoi l-am simtit in piept si am inteles ca imi strangea, ca in pumni de otel, rasuflarea. Am inaltat privirea si am ridicat bratele dar ochii nu mai puteau face nimic si mi-am simtit degetele dezmierdandu-mi calcaiele. M-am cutremurat. Pieptul mi-a rabufnit in stanci mari, pe care, zdrobindu-mi fata, le lasam clipocind in urma. Imi simteam fata in palme asa cum galeata plina nu mai are ce cauta in fantana. Tresaltarile iuti ale pieptului ma infasurau in jurul rasuflarii imprastiate, ca marea ce nu-si mai gaseste locul. Ma inaltam in ameteala descatusarii. Asa am ridicat din nou capul si bratele. Mi-am simtit fata strivindu-se de inaltul cerului si ma dureau degetele strivite sub calcaie. M-am avantat orbeste. Urcam si norii mangaietori imi dezmierdau spatele. Am inceput sa-i croiesc in aripi ce cresteau odata cu mine. Si am zambit si m-am simtit puternic si cerul era al meu, cu mari aripi de nori, unduite la unceput cu stangacie si apoi mereu mai sigur. Simteam cum ma arde de dedesupt neputinta pasarilor de a ma ajunge. eram puternic si am simtit nevoia de a ma avanta. Mai sus, mereu mai sus. Aripile ma purtau asa cum doream eu. Zborul mi-era un dans iar cerul o fata cu parul albastru si ochii de soare. Am inceput jocul. eram mereu atat de aproape si o simteam ca zambindu-mi peste umar. A disparut brusc si m-am trezit ochi in ochi, asa cum cineva care incearca sa se sarute in oglinda. Am vrut sa strig dar glasul meu nu mai stia decat un nume. Si m-a cutremurat numele pe care l-am auzit si stiam ca e numele meu. Mi-am smuls ochii din imbratisarea privirilor nesfarsite si i-am inchis. Am simtit cum colturi mari de stanca imi strivesc si imi zdrentuie aripile. Am sarit ca un arlechin, sfasiind hartia ce-l desparte de scena. Am deschis ochii si am inteles ca nu mai am ce face cu ei. M-am strigat fara a ma auzi. M-am cautat. Totul era in zadar.era ca si cum ar fi fost in fata mea, dar nu era pentru ca eu nu mai eram. Stiu sigur doar ca eu eram, cumva, intr-una din fetele sale. Fara a-l privi stiam ca arata ca un sarpe. Si era tot. cu penele ridicate si aripile intinse. Cine stie cat era de lung. Stiam ca isi va inghiti coada. Am stiut cu uimire ca se va inghiti. M-am simtit atunci ca o haina intoarsa pe dosStiam ca alt sarpe, ca alt sarpe, desi pe partea cealalta era acelasi, avea candva sa-si inghida, inghitindu-se, coada. M-a privit si am stiut, asa, de parca mi-ar fi spus, ca e Jocul si Natura ii e Lege. In Natura Legii, Jucator este, Invins si Invingator, Niciodata Acelasi, Mereu la fel, Este.
Am deschis ochii si Soarele, pe care il puteam privi in fata mi-a spus sa scriu. se uita peste mine undeva, in noapte. Si asa am scris pana cand am primit binecuvantarea: amandoi, incununati de lumina, imi zambeau inlantuiti.
***
Citesti. Sau visezi. Sau nici nu citesti nici nu visezi. E intuneric. E cald. Undeva, candva, cineva spunea ca cea mai buna relaxare o obtii intr-un bazin cu apa sarata. cum e intuneric nu-ti ramane decat sa crezi ca esti intr-un bazin cu apa sarata. E cald pentru ca nu este frig si pentru ca e bine. Atat. Inainte? Inapoi? De unde? Cat? Sunt intrebari de prisos. Totusi, de cand stai asa? Intrebarea nu face decat sa te nelinisteasca. Te zbati si farmecul nemiscarii se rupe. Ai vrea sa poti spune ca simti furnicaturi in tot corpul, ca simti! Nu poti decat sa-ti musti genunchii. Nu poti cede nimic. Nu poti. Neputinta iti devine evidenta. Evidenta apasatoare devine agitatie. Agitatia aduce cu ea teama. Te zbati. Vrei sa scapi dar nu sti de ce. Nu sti unde. Nu sti cum. nu sti. Nestiinta te paralizeaza, fara ca tu sa sti ca ea e aceea. nu accepti si te zbati mai rau. Realizezi ca intunericul ce te inconjoara a inceput sa nasca cutremure. Ti-e frica? Nu sti ce e frica!
Aluneci si te zbati dar nu sti ce e alunecarea si zbaterea. Oare va dura mult? ai vrea sa te intrebi, dar nu sti ce e a vrea si timpul nu inseamna nimica pentru tine. Te intinzi si ti-e frica. Totusi simti aproape usurarea. Dar nu sti ca simti si nici nu sti ce e usurarea.
Lumina te ia prin surprindere. Ai vrea sa faci ceva. Nu Sti ce...
Lovitura te prinde tot atat de nepregatit ca lumina. Atunci, tipi. Tipi!
Tipi!