comentarii

ia-ti singur cartea


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Alchimistul e singura carte " - de Honey in the Sunshine la: 27/03/2005 20:23:42
(la: Paulo Coelho?)
Alchimistul e singura carte "inspirata" a lui Coelho..
Toate celelalte sunt incercarea autorului de a recupera spiritul alchimistului...Incercari slabute.Oricum, i-am citit toate cartile pentru ca sunt o lectura placuta...Carti pe care le citesti intr-o ora.Intr-un fel, merita citit, in fiecare carte e cel putin o idee asa, mai originala, care sa te faca sa zambesti.
As zice ca urmatoarea carte ca idee, dupa Alchimistul e "The Devil and Miss Prym"
If Jesus paid for our misstakes, let's make his money worth!
am primit de ziua mea 2 carti - de ufo strengaritza la: 22/12/2003 17:53:16
(la: Paulo Coelho?)
am primit de ziua mea 2 carti ...total opuse...emil cioran tratat de descompunere si paulo coelho alchimistul...sunt faine amandoua dar tratatul nu am reusit sa-t termin de citit, insa paulo coelho a trecut deja pe la jumatate din clasa mea(11 de liceu)merita citita...inca nu am reusit sa dau de alta carte dar cu siguranta si celelalte sunt la fel de reusite!!!!
un mic citat ca sa te conving...
"iubesti pentru ca iubesti.nu exista motiv pt care sa iubesti..."restul il afli citind...a fost singura carte pe care am citit-o pana nu am mai rezistat de somn si dimineata mai departe...is niste chestii adevarate despre viata...si inveti multe...prinzi curaj si ambitie!
...parerea mea!
te rog sa-mi trimiti pe mail impresiile dupa ce ai citit...si pe cand o rubrica cu cioran????
ufo strengaritza
O carte, un loc - de homeless la: 31/08/2004 18:35:13
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Cartile ajung in mainile noastre printr-un miracol pe care nu am reusit sa mi-l explic. Si nu ma refer la momentul in care le cumparam, sau le imprumutam, sau le furam - de cele mai multe ori ele ne marcheaza existenta si prin asocierea cu momentul si locul in care le citim.

Toamna patriarhului am citit-o in armata. Un univers concentrationar, oricit de "civilizat" ar fi locul cu pricina. Povestea dictatorului a tot puternic, dar lipsit de adevarata implinire, era si povestea mea, a celui care de abia incepea sa inteleaga ca libertatea pe care trebuie sa o obtina este una interioara.

Seniorii razboiului (Gerard Klein) am citit-o, era singura carte disponibila, intr-un cantonament. Ma pregateam pentru participarea la un campionat national si de acolo, dintr-un roman SF nu tocmai celebru, am invatat sa lupt pina la capat, sa dau totul din mine.

Muntele vrajit l-am citit pe patul spitalului. Nu stiam despre ce este vorba, asa ca nu am ales cartea in mod intentionat. Modul in care suferinta si mizeria umana pot fi transformate in frumos m-a indemnat sa scriu pentru prima data o poveste.

Cvartetul din Alexandria l-am citi cumva pe fuga, in timp ce traiam propria mea poveste de iubire. Dupa ce am terminat primul volum si, din cel de-al doilea, am inteles ca iubirea inseamna si curiozitate, si tentatie a pacatului, si ca ea poate fi traita diferit de cei doi parteneri, chiar daca totul se intimpla la intensitate maxima, am reusit sa supravietuiesc unei despartiri dureroase.

Aceleasi carti am avut ocazia sa le discut cu prietenii mei. Iar ei le citisera in alt context, pentru ei insemnasera cu totul si cu totul altceva. Poate ca asa pot fi definite cartile mari, indiferent de stilul in care au fost scrise, sunt carti care pot sa ofere fiecaruia ce are nevoie, pot fi intelese intr-o infinitate de moduri.
cartea preferata - de andreea_otilia la: 06/09/2006 04:52:17
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
nu cred ca am citit destul si nici nu stiu daca am discernamantul necesar ca sa aleg o singura carte..dar in aceasta necunostiinta de cauza as spune ca "domnisoara christina" de mircea eliade e o carte care m-a influentat..m-a facut sa vreau sa citesc cat mai multa proza fantastica de eliade...o proza scrisa fantastic.dar cred ca fiecare carte citita te influenteaza intr-un fel anume..fiecare se completeaza intr-un fel..nu exista un autor desavarsit asa cum nu exista un cititor desavarsit..nu exista opera desavarsita..exista opere care se desavarsesc una pe cealalata...gata..cred ca exprimarea mea devine greoaie..poate nu e punctul meu forte..
mai demult - de Catalina Bader la: 20/01/2004 04:25:56
(la: Prejudecati populare despre religia crestina)
Daniel a afirmat ca Biblia este singura carte care i-a marcat existenta.
#8201 (raspuns la: #7973) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
arta conversatiei - de (anonim) la: 06/04/2004 11:18:57
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
sunt multe carti care mi-au placut si pe care le recitesc cu placere si multe care m-au marcat. dar cel mai mult mi-a placut "arta conversatiei" de Ileana Vulpescu pe care o consider, chiar si dupa ce am citit o singura carte de-a ei, o mare scriitoare si o buna cunoscatoare a oamenilor. am citit si seria Harry Potter, pe care o recomand tuturor. mi-a amintit de copilarie intr-un fel pe care numai cartile lui Creanga m-au facut sa-l simt.
Cu Adevarat Marcata - de LMC la: 13/04/2004 17:11:19
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Cind am inceput scoala, mamica imi spunea, am inceput sa citesc foarte greu. Ei ii se parea ca nu am sa stiu sa citesc niciodata. Dar nu a durat mult si am invatat si eu sa citesc, eram cea mai buna din clasa. Nu stiu cum au ajuns in miinile mele cartile cu basme, povesti nemuritoare, legende si alte povestiri. Eram fascinata si cind incepeam sa citesc nimeni nu-mi mai lua cartea din mina. Eram inebunita dupa carti si mergeam la biblioteca de doua trei ori pe saptamina sa-mi iau altele, si cind nu mai aveam ce citi incepeam toate de la inceput. In biblioteca din apartamentul nostru din Oradea parintii aveau o multime de carti al caror autori nici nu puteam sa le pronunt numele. Incetul cu incetul am inceput sa le citesc si pe acestea, "Coliba Unchiului Tom", "Rosu si Negru", "Omul Invizibil", titlurile ma impingeau sa le iau si sa le citesc iar daca titlul nu ma impresiona nici nu luam cartea in mina. Odata am trecut pe linga o vitrina al liceului pedagogic Iosif Vulcan unde era expusa o carte cu un titlu care mi-a aprins curiozitatea in mine. De cite ori treceam pe linga aceasta vitrina ma opream si ma uitam la cartea aceasta, mi se parea asa de misterioasa... La biblioteca scolii aveau numai un singur exemplar, din cite imi aduc eu aminte, si acesta era luat de altcineva. Abea asteptam sa vina odata inapoi sa pot si eu sa o citesc. Era vorba despre cartea "Singur pe Lume", o carte care la virsta mea frageda de 10 ani m-a zdruncinat pina in adincurile sufletului meu. Si-acuma mi se face inima mica si stomacul mi se stringe nod gindindu-ma la efectul care au avut cuvintele care le-am citit. Cit timp am trait in Romania, pina la virsta de 13 ani cred ca am citit mai mult decit am citit de atunci incoace. Probabil ca limba engleza mi sa parut mai greu de inteles, dar si aici in America am citit destul de mult, nu din placere, ci din nevoie. Rareori gasesc cite o carte care nu pot sa o las jos pina nu o termin. Totusi din nevoie am dat peste citiva scriitori care mi-au format personalitatea: Emerson, Dickinson, Thoreau, Hawthorne, Twain, toti classici in general au avut un anumit rol in a-mi ciopli personalitatea mea, dar in ciuda ca acestia sint considerati genii ale literaturii, povestile care le-am citit cind am fost copila imi sint si imi vor ramine cele mai importante pentru mine, binenteles in afara de Biblie. De fapt Biblia este singura carte care mi-a marcat viata intr-un mod la care poate autorul acestui subiect de forum s-a referit. La ora actuala pe noptiera mea veti gasi o carte care am cumparat-o intr-un shop de antichitati, o carte cu povesti scrise de Hans Christian Andersen. Poate ca ma credeti cumva anormala sa-mi placa sa citesc asemenea carti cind doar exista un Tolstoy sau un Dostoyevsky care sa-mi spuna mai multe decit imi spun povestile lui Andersen. Nu ma intereseaza, pentru ca destul "Razboi si Pace" sau "Crima si Pedeapsa" sau "Idiot(ul)(tzi)" exista in lumea de azi ca sa-mi mai inund capul si inima cu mai multa desertaciune. Doresc sa visez incontinuare ca atunci cind eram copila, nevinovata si fara grijuri. Aceste povesti ma lasa sa scap de realitate, sa intru intr-un univers care-mi ofera posibilitatea creativitatii si originalitatii. Fiind o plasticiana acestea nu-mi sint niciodata indeajuns....
Cunostintele mele despre Tora - de alexbrie la: 18/06/2004 14:29:12
(la: Ce parere aveti despre Torah)
Cunostintele mele despre Torah sunt infime, spre rusinea-mi,
Ce cred ca stiu: Torah nu e un cod, ci o carte; parca in "Invazia Divina" a lui Philip K. Dick se zicea ca lumea ar fi fost creata cand Dumnezeu ar fi citit din Torah cea unica, cea universala, iar Torah omeneasca nu e decat o versiune criptata :) eventual prescurtata.

Un fim interesant, (din care nu am vazut decat jumatate) pe aceasta tema este Pi ; oarecum ca si in Pendulul lui Foucault, se comenteaza despre interpretarea subiectiva a semnelor. Cu alte cuvinte, poti gasi intelesuri ascunse in orice eveniment. Nu inseamna insa ca ele si exista. Decodificatorul e cel care le da logica si puterea, si nu neaparat forma. De-aia oamenii se duc la ghicitoare si nu isi amesteca singuri cartile sau zatul de cafea. Torah, Biblia, Apocalipsa, Nostradamus, horoscoapele nu sunt decat alte asemenea forme de divinatie.

Maybe true, maybe false. The truth lies in the eye of the beholder.
Destin - de Florin si atat la: 23/07/2004 01:22:22
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Cind eram in tara eram incintat de Tutea. Vazusem la TV interviul luat de Liiceanu... citisem citeva carti scrise despre el.
Toate cele de mai sus ma adusesera intr-o 'stare Tutea'- intelegeam cuvintele folosite de el prin prisma celor vazute la TV- expresia fetei, a ochilor.
Desi interviul mi-a ramas in minte multi ani, anul trecut am gasit in pod singura carte despre Tutea (de fapt am doar trei carti romanesti in casa) si apoi m-am dat la recitit pe Internet.
Imi pare rau sa spun, dar am gasit multe din acele citate (nu ma refer la cele pur despre religie) mai mult ca o replica, unele extremiste. Multe nu mi se mai pareau cugetari...am uitat 'starea Tutea', inexistenta rautatii in ceea ce vroia sa se lase inteles.
Imi aduc aminte ca Liiceanu (parca) a spus ca, Tutea cind scrie isi pierde vraja. Ca scrisul pune forma gindurilor...
Din cite stiu eu, pina prin '92, Tutea nu avea nimic publicat. Se spunea ca tot ce scrisese in inchisoare, cam 1000 pagini, fusesera confiscate si distruse.

Se pare ca totusi Tutea a publica o carte dupa plecarea mea din tara.

Poti sau poate cineva imi dea niste detalii despre aceasta carte sau carti Tutea a scris...si daca cineva a auzit daca acel interviu luat de Liiceanu ar fii pe DVD? Alte inregistrari pe DVD?

Pe curind
P.S. Nu am vrut sa trollez dar, fiind subiectul deschis de tine si vazind ca ai facut de mai multe ori referire la Tutea in aceasta Cafenea, poate esti mai la curent.
#18240 (raspuns la: #18184) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Anonimule, n-am putut sa ma a - de Berkana la: 01/08/2004 22:15:25
(la: SUFLETUL OMULUI - Ce-i aia?...)
Anonimule, n-am putut sa ma abtin sa nu te invit la o conversatie. Mai intai as vrea sa te intreb daca in afara de Biblie ai mai studiat si alte carti legate de istorie si religie. De exemplu cate ceva despre sumerieni, mesopotamieni...civilizatiile precrestine... E drept ca Biblia este best-seller si ca pentru unii este cartea care da raspuns la orice intrebare, dar numai aparent. Biblia initiala era diferita de ceea ce s-a prezentat dupa modificari si traduceri asa cum le-a convenit papilor si clericilor. Asupra vietii omului Iisus nu exista dovezi istorice. Tot ce se stie despre el s-a povestit in Biblie si a fost impus ca adevar universal de catre iudeo-crestinism. Majoritatea cititorilor cartii inteleg povestile de o maniera naiva si asa cum le-a explicat popa. Ca sursa istorica care a folosit texte sumeriene si egiptene, Biblia este o carte codificata.
Tot cu promisiunea unui Reich de 1000 de ani le-a spalat si Hitler creierele unora. Iata ca a trecut si anul 2000 si n-a venit Mesia. Si nu va veni niciodata, poate doar ca mesager extraterestru cu o nava spatiala sa apara intr-un viitor. De multe ori am vrut sa-mi explice si mie un credincios cum il vede pe Mesia si cum va veni el si cand. Ai putea sa ma lamuresti, anonimule? Dar trebuie sa recunoastem ca anumite povesti din Biblie sunt necesare pentru unii. Omul cand se gandeste ca dupa moarte se va intalni in cer cu cei dragi suporta mai usor ideea mortii. Sau atunci cand trebuie sa-i explici unui copil ca i-a murit bunicul ii spui ca a mers in cer si ca de-acolo il va vedea. Sunt minciuni necesare. Cat despre supunere si umilinta, judecata de apoi, inchinaciune si ca Iisus a murit pentru oameni sunt povesti pentru naivi, ca sa nu zic ignoranti si creduli. Nemurirea sufletului? S-a scris mult despre asta... Madame Blavatski era convinsa ca sufletul e nemuritor si se reincarneaza. Omul are nevoie sa creada ca sufletul este nemuritor, este o speranta in plus. Personal nu ma intereseaza daca sufletul e nemuritor sau nu, si nici ce este dupa moarte. Ca unii pot si vor sa creada si sunt fericiti cu asta? Foarte bine. Dar nu au voie sa-i judece si condamne pe cei care nu cred, nu au voie sa se considere detinatorii adevarului. Fanatismul religios este un pericol si in Biblie nu se gasesc toate raspunsurile. Cel care studiaza o singura carte, fie Biblia, fie Coranul, fie Talmudul, fie Capitalul, nu poate da lectii celorlalti.
#18758 (raspuns la: #18748) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Paulo Coelho - de camyb1981 la: 16/09/2004 15:19:40
(la: Paulo Coelho?)
camyb1981

Ca toata lumea in cautare de literatura buna, am cedat si eu curiozitatii de a-l citi pe Coelho... Si, la fel, am inceput cu "Alchimistul", ca mai toata lumea care l-a citit acum vreo doi ani, cred, cind era singura carte de-a lui Coelho careia i se facea o reclama nemaintilnita si care era pe primul loc in topul vinzarilor (ceea ce nu denota neaparat calitatea lucrarii)...
Nu pot sa spun ca nu mi-a placut deloc, e o lectura lejera, aerisita, chiar relaxanta, dar departe de face vreo mare onoare literaturii in general.Poate si sub impresia unei recitiri(recente la momentul acela) a "Micului Print" mi s-a parut ca seamana; teoria cautarii destinului, drumul cu toate etapele lui... linistea sufleteasca la care aspira personajul principal.
Depasind momentul "Alchimistul", cu totul altfel stau lucrurile in ce priveste "La riul Piedra am sezut si-am plins" sau atit de "rivnitul" "11 minute", in sensul ca sint demne de scrierile puerile ale adolescentilor indragostiti si complexati, nici pe departe de un autor cu experienta si talent, cum se pretinde domnul Coelho...
Singura demna nu neaparat de lectura, dar de un scenariu de film, poate, este "Veronica se hotaraste sa moara".
Eu atit am citit din opera lui, daca mai are vreo lucrare ilustra si care merita descoperita ca experiment de lectura, v-as fi recunoscatoare sa ma anuntati. Singurul titlu care imi mai stirneste cit de cit curiozitatea e "Diavolul si domnisoara Prynn", referitor la care o sa ma exprim ulterior lecturii.
Ca sa-i facem cinste autorului, trebuie sa recunoastem totusi ca are si unele idei interesante referitoare la psihicul uma, dar care, in fine, nu-i apartin efectiv, pentru ca sint concluzii iminente ale unui om care e dotat cu oarecare dram de inteligenta si interes.
Si nu pot sa zic ca e nici Sandra Brown, nici Gabriel Garcia Marquez, poate undeva la mijloc....
Fie vorba-ntre noi si maestrului Marquez i s-a intimplat sa-i aprtina absolut genialul "Un veaca de singuratate", dar si acele "povestiri calatoare" care sint mult sub nivelul sau de substanta.
Iar scenele de sex din cartile lui Coelho nici macar nu pot fi numite asa, cititi mai intii "Luni de fiere" a lui Bruckner si "Platforma" lui Houllebecque pentru recomandarea carora multumesc unui bun prieten...
Toate cele bune si sa ne auzim cu bine!
nu am timp sa-mi creez cont, asa ca raman anonim - de (anonim) la: 24/09/2004 13:49:17
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
singura carte de coelho pe cre am citit-o e 11' si e o porcarie.nici macar ca jurnal nu valoreaza nimic.cartile lui sunt declarate best seller si atat.de ce?pt ca intr-o tara de manelisti,masele vor lecturi facile...
#23277 (raspuns la: #21840) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
de la alina - de (anonim) la: 26/10/2004 11:25:12
(la: Paulo Coelho?)
Cata dreptate ai! Sunt de parere ca singura carte a lui Coelho ce merita citita este Alchimistul, restul sunt niste jalnice incercari scritoricesti ce pot fi inscrise cu usurinta in topul celor mai proaste publicatii contemporane.
#26242 (raspuns la: #22825) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sunt atinse multe puncte foa - de (anonim) la: 01/11/2004 14:25:52
(la: A fost odata Romania)
Sunt atinse multe puncte foarte subrede in structura "noii lumi". Dar... cred ca nu se poate generaliza chiar in halul asta. Si mai cred ca nu e suficient sa citesti o singura carte de Paulo Coelho si sa tragi asemenea concluzii. E un scriitor cu adevarat deosebit.
ptr. Grettel - de samadhi la: 09/11/2004 19:41:50
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Eu nu cred ca esti nebuna, din moment cel citesti pe Osho, iar daca altii cred asa atunci nu au de cat... Si mie mi se intampla la fel ca si tine sa rad in hohote, si am impresia ca citindu-l imi vorbeste, mai ales am citit ce a scris despre copilaria lui, o carte groasa de peste 600 de pagini, nu stiu daca in romana a aparut asa ceva, tradus titlul e : momente aurii, din germana "Goldene Augenblicke". Povesteste cum a fost la scoala si ce facea cu profesorii, pana la urma a avut si un profesor privat care l-a bagat in sperieti... etc. Intamplari si intamplari, de crezi ca esti in basme... si astfel revizualizez viata, chiar daca as fi dorit sa-i fiu in preajma.Dar nu regret, ma bucur ca macar si acum il am ca Maestru.Ptr. mine el nu s-a nascut si nici nu a murit exact cum spunea el, "doar am calatorit pe acest pamant intre 11.12.1931 si 19.01.1990."
Eu il simt pe Osho, cumva cum nu pot sa-ti explic in cuvinte trebuie doar sa simti si stii deja, e ca un fel de energie care se armonizeaza la maximum.Nu stiu daca e bine explicit.
Altceva, ce ma mira si am vrut sa-ti spun e ca in Romania cartie nu sunt redate ca aici, aici sunt de 3-4 ori mai groase si tiparite marunt, decat in Romania.Eu cred ca la voi cartile lui se tiparesc printre randuri, ma refer mai ales la cele trei carti, despre copii, despre femei si despre barbati.
Pe care le am si eu si in germana si in romana dar diferit traduse. Singura carte in Romana care e in totalitate o gasesc: Profetul - de Kahlil Gibran comentat de Osho, aceasta carte poate schimba pana si cele mai adanci colturi pe care le ai.Aceasta carte merita oricum citita, e o splendoare de energie pozitiva!
#28186 (raspuns la: #28159) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
la multi ani domnului Nichita, pe care parca l-ati fi uitat.. - de 26octombrie la: 01/04/2005 10:14:43
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
ma bag si eu in vorba, prea m-am napustit plina de incantare si curiozitate pe acest site… Cel care a avut ideea, sanjuro, merita felicitari. Singura obsevatie pe care as face-o este urmatoarea: sunt doua (cel putin) moduri in care te poate marca o carte; fie simti ca e scrisa pentru tine, ca omul acela minunat ti-a dat glas gandurilor mult mai frumos decat ai fi putut-o face tu vreodata, si atunci te lasi cuprins de aceasta, invaluit, imbogatit, infrumusetat… si te reintorci la acel om, la acea carte, over and over again, asa cum ti se face dor de prieteni vechi, cu care poti comunica; fie iti construieste un nou sertar in minte, iti zguduie nitel unele notiuni, dobandite si impietrite adesea acolo…
poate asta tine de perceptia fiecaruia, insa eu asa cred, unele carti ung sufletul, altele vin ca un vant iute peste un copac, ravasind si reasezand frunzele, scuturandu-le uneori..
si mai exista cartile care te enerveaza! Nu toate prostiile, se presupune ca exista deja un nivel de filtrare la un cititor impatimit, vorbesc de cartile care au o consistenta, dar iti repugna ca ideologie. Inainte de a ma lasa sa alunec pe panta nostalgiilor literare trebuie sa numesc aici o carte din aceasta ultima categorie (evident, vorbind despre relieful meu literar sunt subiectiva si imi cer scuze daca lezez parerea cuiva!) Sonata Kreuzer mi s-a parut o carte ce releva mari probleme psihice si frustrari incomensurabile… Iarasi, la categoria NU pentru mine sta si Nietzsche, cu care nu sunt de acord dar il pot intelege prin prisma biografiei sale chinuite, iar pe Descartes il dispretuiesc, in ciuda meritelor sale ca pionier al filozofiei, insa nu l-as putea vreodata ierta pentru totala ignoranta si insensibilitate cu care emitea judecati de tipul” animalele nu simt, nu au trairi si, in general, nu merita nici un scrupul moral, ele nefiind altceva decat niste automate”(am redat din memorie, nu e un citat). Cam acestea sunt dislike-urile mele. A, as mai avea unul, dar mi-e teama ca mi-as atrage multe critici aici. E vorba de coelho. E un lucru bun ca oamenii care nu citesc decat reviste pentru femei pun mana pe o carte, aici ii recunosc un merit, dar e pacat ca cineva care a citit Dostoievski isi poate pierde una din lecturile ulterioare citindu-l pe coelho. Nu face nimic altceva decat sa preia idei (interesante, e drept) dintr-o religie mai exotica sau dintr-o carte minunata dar mai putin accesibila si sa le prelucreze la nivelul “coafor”. Imi cer scuze, asta e parerea mea (am citit Coelho inainte de a emite opinii)(bravo Jazz!)
Si acum despre iubirile mele. Mi se pare de la sine inteles ca atunci cand citesti o carte a unui om care iti spune ceva cauti sa citesti tot ce-a mai scris; e ca o indragostire, incerci sa afli totul despre celalalt.

Prima mea dragoste, Nichita Stanescu. Ieri ar fi fost ziua domniei sale. Atata frumusete ma insoteste de cand l-am cunoscut, din liceu…
Patrick Suskind – Parfumul (pentru mine un adevarat cutremur, mi-a schimbat total perceptiile olfactive si perceptia asupra acestor perceptii..:-))
Erich Fromm – Arta de a iubi – as recomanda-o ca pe o carte mult mai utila ca Biblia (in fond oamenii iubesc mai mult si mai des decat mor..);
Gustave Le Bonn – Opinii si credinte - mult mai profunda si mai importanta din punctul de vedere al ideilor abordate decat “Psihologia maselor”;
Radu Tudoran – Sfarsit de Mileniu. Daca ar trebui sa ofer unei singure carti epitetul COLOSALA aceasta cred ca ar fi. Iesirea la mare este cartea de luat pe o insula.. N-am cuvinte.
Jose Saramago – la 33 de ani greu mai faci loc unui teanc de carti “la capul patului”! Ei bine, ele sun tacolo acum, toate cartile domnului Saramago!! Cutremurator si extraordinar de constant ca valoare. Motivul principal pentru care, de doua luni, iata, m-am apucat sa invat portugheza…!!!
Lawrence Durrell – impreuna cu Saramago si Tudoran reuseste sa ma rascoleasca precum nimic altceva decat dragostea (si durerea)
Umberto Ecco – savuros, mai ales Pendulul si Insula din ziua de ieri;
John Fowles – exciting, chiar daca, in mare parte, e inca de neinteles pentru mine; revin from time to time;
Herman Hesse – drag mie, Lupul de stepa si Jocul m-au bantuit luni si luni..
Jaques Perry – Insula Altuia MUSAI. E o carte unica si, din pacate, prea putin cunoscuta. O splendoare.
Borges – eeee, pentru sufletul meu…
Erich Maria Remarque – dragoste veche, inca acolo; am cautat 10 ani sa beau Calvados…
Boris Vian (aproape tot, mai putin Toamna la Pekin, care nu-i scrisa pentru mine). Indragosteala din adolescenta, o nebunie, o nebunie, o nebunie.

Si mai sunt atatia pe care ii iubesc, dar nu au loc toti pe raftul de capatai (e, totusi, un raft..): Ion Barbu, Adolfo Bioy Casares, Varga Llosa, Giovani Pappini, Kafka, Huxley, Teophile Gautier, Rilke, Garcia Marquez (este unul dintre putinii scriitori pe care nu i-am asimilat integral, nu mi se pare egal cu sine insusi ca valoare, de la o carte la alta), Ioan Dan (delicios!!), Bacovia.
Sau, uite, Sergiu Sasarman – Himera, un roman prea putin cunoscut, cel mai bun sf romanesc citit de mine.


m-am oprit si m-am intrebat de ce tin mortis sa postez si eu. Si mi-am raspuns. Cred ca simteam nevoia sa strig numele scriitorilor pe care ii iubesc pentru ca astfel ma definesc si regasesc. Si pentru ca ii iubesc, sunt cei mai buni prieteni ai mei (..si cei mai buni prieteni ai celor mai buni prieteni, evident!) Si, nu odata, mi-am gasit oameni vii, in jurul meu, prin intermediul acestor oameni frumosi ce se scriu pe ei insisi, pentru noi.

Scuze pentru ce urmeaza, dar nu ma pot abtine: “librariile cu carti” e un mic pleonasm; magazinele care desfac articole de scris, caiete etc se numesc papetarii. :-))
Mi se pare stupid sa zici k o - de Sonya la: 21/06/2005 14:37:56
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Mi se pare stupid sa zici k o singura carte iti poate marca existenta...sau chiar ca trei carti iti pot marca existenta, se poate intampla asta? E uite...de exemplu am fost intrenata la un moment dat, stand in spital am citit "crima si pedeapsa", care tinand cont de conditiile date, mi s-a parut crunta dar in acelasi timp extrem de reala. Consideram ca exprima adevarul pur si ca lumea in esenta ei este o mizerie...dar am iesit din spital si am citit coelho - la raul piedra am sezut si am plans....cu totu alta chestie....am inceput sa cred, ca merita sa lupti pentru dragoste, ca exista dragostea adevarata...ultima carte citita este m. cartarescu - de ce iubim femeile?, o carte interesanta, cu limbaj accesibl oricui, dar p cat d simpla in aparenta p atat de complexa in realitate...si vor mai urma carti care imi vor marca existenta, dar mai e aici o realitatea, poate k eu le voi adapta in functie de existenta mea...
#55801 (raspuns la: #53208) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sunt atât de multe! - de Fata Morgana la: 12/07/2005 08:46:56
(la: Filmul bate viata)
N-aş putea alege un singur film, tot aşa cum n-aş putea alege o singură carte.
Rocco şi fraţii săi - prin realism. Când l-am văzut a doua oară, am avut un puternic impuls să mă ridic şi să plec. Mă simţeam ca şi cum aş fi privit prin gaura cheii la acei oameni!
Ran , regia Akira Kurosava. Superb! Regele Lear în versiunea japoneză. Un poem cinematografic extraordinar.
Forrest Gump - Nu are nevoie de comentarii.
Un taxi pentru Tobouk. Pentru mine, cel mai bun film de război. Dialoguri superbe (dialoghistul este Michel Audiard), personajele de excepţie, distribuţia, la fel, deznodământul năucitor.
Chaplin, aproape toate Practic, Chaplin a reinventat filmul.
Poveste de Crăciun
Parfum de femeie
Noaptea Iguanei
Prinţul mareelor
Războiul Stelelor, Imperiul contraatacă. După ce le-am văzut, n-am putut să mai văd nici un film SF, fără să îl raportez la ele.

Sunt atât de multe!
ahammm - de joyce la: 26/08/2005 13:33:21
(la: Scrisoarea I redeschisa catre presedintele Basescu)
joyce
poate unii ar spune ca cei care au plecat din romania si acum nu mai vor sa se intoarca s-au ajuns, si acum se cred prea granzi ca sa se intoarca...dar toate lucrurile trebuie privite din ambele puncte de vedere....majoritatea strainilor cand aud de romania se duc cu gandul la anunturile din ziare in care romancele si rusoaicele isi cauta soti....sau la ceusescu si la toate ororile care au fost in romania la revolutie....pentru asta e cunoscuta romania peste hotare, de catre majoritatea strainilor..sa nu credeti ca romanilor le este usor peste hotare...ca nicaieri nu ii asteapta roze...si hai sa recunoastem ca nu e usor sa spui ca esti mandru ca esti roman...cand sunt atatea prejudecati cu care trebuie sa lupti ca sa faci ceva bun
si singura sansa pe care o are romania e sa vina cineva in fruntea tzarii care sa joace dur....sa riste totul pe o singura carte....romania are multe de oferit, dar pacat ca nu stim cum sa exploatam ce avem
still...iubesc romania...e casa mea
#68149 (raspuns la: #59670) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
catalin - de Cassandra la: 27/09/2005 15:34:07
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
"daca cineva se apuca sa studieze religiile pornind de la premisa ca toate se aseamana are mari sanse sa devina ateu"

Vorbeam de istoria religiilor. Daca o studiezi in mod rational e inevitabil sa remarci ca exista o evolutie si o continuitate logica a credintelor in diferitele divinitati si ca religiile sint strins relationate. Religia crestina contine multe elemente pagine pentru simplul fapt ca este o creatie a mintii umane bazata pe elemente religioase preexistente. Monoteismul a aparut in Egiptul Antic si de acolo a fost preluat de catre evrei. Cert este ca mai devreme sau mai tirziu ar fi aparut oricum pentru ca credinta intr-un singur zeu confera o putere enorma celor care stiu sa o speculeze fiind o forma de control net superioara politeismului.

Este foarte adevarat insa ca daca cineva citeste Biblia si este singura carte pe care a citit-o si in plus traieste intr-o zona populata de credinciosi crestini, are toate sansele sa devina crestin. Ba chiar si daca nu citeste Biblia ca eventual i-o povestesc altii. Daca insa traieste intr-o zona de musulmani are mult mai multe sanse sa devina musulman si sa urmeze intelepciunea coranului.
#74963 (raspuns la: #74946) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...