comentarii

iarba arsa de bruma


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Sara pe deal ...tot a lui Paunescu - de Ingrid la: 22/11/2003 11:09:02
(la: Cele mai frumoase poezii)
Sara pe deal
Iese amurg dintr-o bataie de clopot
caii culeg iarba din ultimul tropot,
pasari adorm daca amurgul le-atinge,
sus la izvor, sus la obirsie, ninge.

Case cuprind sufletul zilnicei fringeri,
oamenii sint umbre tacute de ingeri,
nimeni aici legea cereasca n-o calca,
sufletu-n plop, trupul se-apleaca in salca.

S-a auzit de peste uliti o veste,
un nou nascut viu intr-o iesle mai este,
lemne de foc, oarbe carute mai cara,
ultim sarut, ca o pecete de ceara.

Misticul sat luneca in rugaciune,
nimeni nimic, inspre pamant nu mai spune,
toate se-ntorc ireductibil spre ceruri,
florile tin sipete de adevaruri.

Iarasi amurg, dangatul parca revarsa,
cucii dispar langa clopotnita arsa,
cade-n fintini ziua sa urce iar, miine,
in amintiri satul miroase a piine.

In cimitir, oile nu mai pasc iarba,
mieii o pasc, pofta din ei este oarba,
nevinovati, anii se-ncarca de vina
cum ne-ating, fiintele cum le declina.

Sara pe deal seamana cel mai ades cu
sara pe deal cum o scria Eminescu
sara pe deal e si-aici cum si-ntr-insul,
sara pe deal, fetisizindu-ne plinsul.

Sara pe deal, parte din noaptea eterna,
sara pe deal, capul se-apleaca pe perna,
sara pe deal, totul deodata invie,
sara pe deal, muzica din poezie.

Caii in apus pasc magnetismul chindiei,
omului bun, casa puternica fie-i,
noi intre noi sa mai gustam cat se poate
sara pe deal, cea mai de pret dintre toate.

Si sa privim cerul cu tragice stele,
care mai ia forma poruncilor grele,
oamenii trec, nici nu vom sti unde pleaca,
iar dupa ei se mai aude o toaca.

Urmele lor sint sau copiii sau munca,
intr-un temei lasa intreaga porunca,
sara pe deal nu e dacat un amestic
de fabulos, de nebunesc si domestic.

Ziua s-a stins, zeama de zarzara cruda,
tipa guzgani, cine-are timp sa-i auda,
carii batrini de-o vesnicie lucreaza,
printre copii zgomotul lor isca groaza.

Daca intinzi mana cu-o mica lumina
ai sa si simti vrejuri crescind in gradina,
niste pindari, haulituri isi arunca,
fetele mari grup se intorc de la lunca.

Poarta in sini dorul de-o mana barbata,
cei cautati mult mai tarziu se arata,
podul pe rau scirtie si se indoaie,
mustele bat, semn de-nnorare si ploaie.

Lina-n fuior in turbioane se leaga,
creste-n dovleci dor de saminta intreaga,
parca de ieri luna rasare-nspre miine,
plange-un copil, sau parca latra un caine.

Plaurii morti, cresc dintr-o apa uitata,
sfinti intelepti celor cuminti li se-arata,
sara pe deal, uite un minz care moare,
suflet din el, ca si o seara apare.

Dulce-albastrui cauta suflet de iapa,
ea nu mai e, alta va sti sa-l inceapa,
ultimi copii striga pe ulita noastra,
blinde bunici ii insotesc din fereastra.

Sara pe deal, cumpana sinea nu-si strica,
sara pe deal e ca un duh de bunica,
fruct zemuit imprastiat pe tot locul,
coacem porumb, unde ai nostri fac focul.

Sara pe deal, dulce vinare de vara,
azi nici un om nu are dreptul sa moara,
sara pe deal, fum doborit dintr-un sfesnic,
cade pe om, parca-ntrupindu-si-l vesnic.

Sara pe deal, cinepa fumega bice,
cei pedepsiti, nu au curajul s-o strice,
toate ramin, precum au fost in natura,
starea de om trece spre starea cea pura.

Sara pe deal, spune ca asta ni-i rostul,
sa o numim suflet din sufletul nostru,
sara pe deal, sufletul mare al lumii,
sara pe deal, ochii in lacrimi ai mumii.

Iar cand noi toti vom murmura ce ne doare,
tu sa ne dai o crestineasca iertare,
sara pe deal, nu a murit idealul,
sintem aici: Oamenii..Sara..Si Dealul.


"Spovedania unui derbedeu" - de Ingrid la: 26/11/2003 11:28:17
(la: Cele mai frumoase poezii)
de Serghei Esenin

Nu oricine stie sa cante, nu oricine
Nu oricui ii este harazit,intr-adevar,
Sa se rostogoleasca precum un mar,
La picioarele straine.

Aceasta este marea spovedanie pe care mereu
O face-un derbedeu.

Eu inadins umblu nepieptanat si cu capul gol
Pe umeri ca o lampa de petrol.
Toamna desfrunzita a sufletelor voastre
Imi place s-o luminez in amurguri albastre.
Imi place cand pietrele batjocurii spre mine prind sa zboare,
Ca grindina vijeliilor cotropitoare.
Atunci mai vartos eu cu mainile strang in raspar
Balonul clatinator al zburlitului meu par.

Mi-e asa de bine sa-mi amintesc atunci
Fosnetul ragusit al arinului si izul paraginit dintre lunci.
Ca undeva traieste tata, si mama, cu fruntile grele,
Care ar scuipa pe versurile mele;
Carora le sunt drag ca trupul, ca ogorul, ca faneata,
Ca ploaia, care primavera imboldeste verdeata.
Ei v-ar strapunge cu furcle, fara-a mai sta la gandit,
Pentru fiecare racnet asupra mea azvarlit.

Sarmani, sarmani tarani!
Desigur v-ati facut mai urati acolo, in locul de bastina.
Tot asa va temeti de Dumnezeu si de duhurile din mlastina.
O, daca ati intelege
Ca fiul vostru
Este cel mai de seama poet al Rusiei!
Pentru viata lui inimile nu vi s-au acoperit de bruma campiei,
Cand picioarele desculte si le balacea prin baltile toamnei buimac?
Acum el poarta cilindru
Si pantofi de lac.

Dar in el dainuieste firea apriga de odinioara
A strengarului de la tara.
Vacile de pe firmele macelarilor din orice parte
Le saluta de departe.
Si intalnindu-se cu birjarii prin pietele goale,
Isi aminteste mirosul de balegar al sesurilor natale.
Coada fiecarui cal ce-n ham se-ncurca, se-ncrunta,
El e gata s-o poarte ca trena unei rochii de nunta.

Mi-drag locul unde m-am nascut,
Iubesc nespus de mult patria mea!
Desi tristetea salciilor ruginite staruie peste ea.
Mi-s dragi raturile murdare ale porclor, ca si-n trecut,
Rachitele ca mainile moastelor,
Si in tacerea noptii oracaitul rasunator al broastelor.

Sunt bolnav de amintirea vremii cand eram copil,
Visez jilaveala si pacla serilor de april.
Artarul nostru parca s-a chincit, sub zvonul valtorilor,
Sa se incalzeasca la flacarile zorilor.
O, cate oua de corb am furat si cati pui,
Catarandu-ma pe crengile lui!
Oare si azi o mai fi cu crestetul verde-n tumult?
Scoarta lui e tot asa de trainica cum era mai demult?

Dar tu , dragul meu,
Credinciocul meu caine tarcat!
De batranete te-ai facut tanguios, ai orbit, te-ai uscat
Si ratacesti prin ograda , bataindu-ti coada atarnata.
Mirosul tau a uitat unde-i usa si grajdul si vechea poiata.
O , cat mi-s dragi toate aceste vedenii ce vin sa ma-ngane
Cand ,sterpelind de la mama cate-o bucata de paine,
Muscam dintr-ansa amandoi, pe rand,
Fara sa ne fie greata unuia de altul, nicicand.

Eu sunt tot acelasi,
Cu inima sunt tot acelasi intre anii grei.
Ca albastrelele-n orz infloresc pe fata-mi ochii mei.

Asternand rogojinile de aur ale versurilor din sange scoase,
As vrea sa va spun lucruri duioase.
Noapte buna!
Voua tuturor, noapte buna!
A trecut coasa prin iarba amurgului din zare.
Astazi am chef sa ma urc in picioare
Si de pe fereastra sa stupesc pe luna.
Lumina-i albastra, lumina-i asa de albastra in cer si pe nori!
Sub albastrimea aceasta, zau ca nu ti-ar parea rau sa mori.

Ei, si ce daca par
Ca-s cinicul ce-si agata la spate-un felinar?
Batranule, iubitule, deselatule Pegas,
Am parca nevoie de trapul tau molatic si gras?
Ca un mester aspru in stradanii,
Eu am venit sa cant si sa slavesc guzganii.
Ca luna lui august, capatana mea rebela
Isi varsa vinul prin parul valvoi.
Vreau sa fiu o galbena vintrela,
La corabia in care azi plutim spre tarmuri noi.


in traducerea lui George Lesnea

#5271 (raspuns la: #5196) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
iarba sa-i spunem - de edu la: 04/03/2004 07:35:46
(la: Droguri)
Se pare ca nu am fost inteles de Filip... s-a asezat pe scaunul de "Judecator" si noi ramanem in banca "Acuzatilor".(asteptam verdictul)

Pai... ar fii extraordinar daca s-ar legaliza macar consumul din plantele proprii ca in felul asta nu ne-am mai considera victime ale industriei necrutzatoare. In ce tara traim?(gabi.boldis) e o intrebare nemaipomenita dar, as adauga, "unde ne ducem" ???
Daca mai tineti minte Andrei G. a avut o problema cu iarba, mai bine zis cu imbecilii care l-au acuzat pentru asta la care marele nostru Premier A.N., intr-o emisiune de stiri, foarte promt, subliniaza ca nu-l intereseaza ce face fiecare la el in "casa", insa traficul da.

Va dorim un zbor placut.

Nu razboi !!! Da legalizare !!!

iarba - de Jay la: 07/08/2004 20:05:08
(la: Banc: doi mosi pe o banca...)
Un francez stilat, elegant, la costum iese dintr-un supermarket impingand un cos plin ochi de marfuri si mancaruri gurmande de toate felurile: sampanie, somon, caviar, mezeluri, etc. In momentul in care se apropie de port-bagajul Jaguarului sau, observa un roman rahitic care umbla de colo-colo prin parcare rupand ierburi ce cresteau la imbinarea dintre carosabil si bordura. francezul : - Domnule, dar ce facetzi aici?

romanul: - Adun iarba ca sa mananc. Trebuie sa duc si acasa ca nu mai avem nimic.
f: - Adevarat?! Daca-mi permiteti, poftitzi cartea mea de vizita si venitzi sa mancatzi la mine acasa.
r: - E frumos din partea dumneavoastra, domnule, dar am si nevasta si 8 copii... In fine...
f: - Dar binentzeles! Venitzi cu familia dumneavoastra!
r: - Chiar ca suntetzi dragutz! Numai ca din copii unii sunt deja casatoritzi, au si ei copii...
f: - Va rog, aducetzi-i pe totzi!
r: - Sigur nu va deranjeaza?! .pentru ca mai sunt sorele si cumnatzii mei, suntem destul de multzi.
f: - V-am spus, insist, imi va face placere! La mine acasa iarba e uite-asa, daca suntetzi multzi cu atat mai bine - in 3 ore terminatzi!


am taiat iarba ieri, azi nu a - de Horia D la: 07/06/2005 15:52:28
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
am taiat iarba ieri, azi nu am decat sa termin
#53783 (raspuns la: #53781) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tot arsa ma vreau. - de Yuki la: 12/11/2005 21:10:00
(la: Funeralii ultra-moderne)
tot arsa ma vreau.
iarba mica si-o furnica le- - de cristinusha la: 31/03/2006 21:04:34
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
iarba mica
si-o furnica
le-am zarit de dimineta
langa floarea mea
in glastra
si-am tipat in gura mare
sa m-auda orisicare
primavara este...oare?
bucuria ma cuprinse
soare mare, fluturi vii
sar intr-un picior ca vii

si mai sunt si bucuroasa
ca plec astazi acasa
la draguta mea mamica
la nepot si la pisica
sper ca Iasul ma asteapta
cu flori si o cafea calda

hai pupici pt voi toti
si un week-end de rasfat

Credinta intr-un fir de iarba - de karinia la: 29/04/2006 11:00:37
(la: Romanii merg la Biserica doar de Craciun si de Paste)
Nu cred ca exista cineva care, in adancul sufletului sau, sa nu creada in existenta unei Forte Divine.Indiferent cum te declari, credincios, mai putin credincios sau ateu, mai devreme sau mai tarziu, tot iti va inflori pe buza un "Iti multumesc, Doamne!" sau "Ajuta-ma, Doamne!".Credinta , insa,si-o poarta fiecare dupa cum crede de cuviinta. Fiecare isi cauta multumirea si linistea sufleteasca in felul sau. Daca pentru unii asta inseamna a te duce la biserica duminica de duminica, e linstea pe care o inteleg ei. Cei care ajung la biserica doar de sarbatori sau cand se cununa sau pur si simplu cand simt nevoia...e poate aceeasi liniste.
Cred ca fiecare trebuie sa isi urmeze ceea ce simte sa faca. Un preot mi-a spus odata ca, atata timp cat crezi in sufletul unui fir de iarba si cand nu vei mai da cu piciorul intr-o piatra, ca sa nu o ranesti si o poti privi cu drag- atunci te poti ruga linistit oriunde, intr-o biserica sau intr-un varf de munte.
Avem libertatea de a alege. Nu stiu daca este potrivit sa privim la ceilalti si sa judecam. Eu prefer sa privesc in mine si aleg . Sa judec mai intai in ceea ce ma priveste "ce e bine si ce e rau".
pentru argint viu- fara a judeca, fac doar un comentariu la povestea cu copilul.Un copil inseamna o responsabilitate pentru o viata intreaga.Pentru viata copilului tau. Absenta unuia dintre parinti lasa urme in sufletul unui copil. Un copil nu alegi sa il aduci pe lume pentru a a vea pe cineva care sa te iubeasca . Ar trebui sa te gandesti, totusi, ce ii poti oferi copilului tau dupa ce il nasti.Stabilitatea familiala, afectiva- sunt foarte importante. Avem dreptul de a alege...insa cred ca ar trebui sa ne gandim mult mai profund atunci cand e vorba de a alege pentru UN SUFLET.
let's see - de Yuki la: 15/06/2006 23:16:41
(la: sa vedem ce minte diabolica aveti)
1.caine-- lingacios
2.sarut--dulce
3.soare--arsa
4.iarba--verde?
5.seara--cald
6.carte--vis
7.drum--carare
8.el--there
9.ea--here
10.mami--safe
11.frica--scari
12.somn--placut
13.cafea--aroma
14.dulce--capsuna
15.pix--pasta
16.apa--val
17.maine--almost week-end
18.poate--sigur
19.vino--acum
20.strada--felinar
cand toata iarba din curtea ta se face, peste noapte, albastra? - de picky la: 31/01/2007 10:39:41
(la: joc nou)
Adrian Fuchs :

albastra, n-ai decat sa porti ochelari cu lentile verzi, cand vrei sa contempli iarba din curtea ta.

Ce faci cand gheridonul o ia la vale si ventuzele sunt amanetate ?
#172410 (raspuns la: #172238) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
;:) - de Sancho Panza la: 11/04/2007 23:26:53
(la: de unul singur........)
vrei să plec? e prea des norul?
norului îi duce dorul
câmpul pârjolit de soare,
iarba prinsă-n cleşti de urmă,
liniştea ninsă de brumă...

şi de plec,un'să mă duc?
vin dintr-un lăcaş de cuc
am sorbit de mică ploaie
necuvintele mă-ndoaie
nu timp de mari iubiri,
dar mă joc în tălmaciri.

zi-mi acum...vrei să mă duc?
#186349 (raspuns la: #186330) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Intruder la: 20/09/2007 21:39:47
(la: a venit, a venit toamna :()
a venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
dar nu cu bruma si nici cu tacerea ta.
ma tem ca n-am sa te mai vad uneori,
nu pot ajunge cu privirea la nori,
mi-e teama c-ai sa te-ascunzi in iarba brumata
si vara s-a dus si iarna-i atat de-aproape!

anul asta, o sa fie urata toamna intrusului...
bruma - de mazariche la: 07/12/2007 07:55:44
(la: Versuri la comanda)
Cu o bruma de rabdare
As fi-avut o zi cu soare;
Dar cum n-am rabdare-o bruma
Culeg ploaie si furtuna.


urmatorul fie HUMA!
#263579 (raspuns la: #263525) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Culcaţi în iarba fină a şoldului divin, " - de cosmacpan la: 31/01/2008 13:30:07
(la: Durerea noastră)
M-am pierdut prin firele verzi ale invidiei (iarba aia....e buna de-o pipa? ahhhhhhhhh bate-ma dac-am sa mai cartesc vreodata)
fir de iarba - de zaraza sc la: 08/02/2008 10:06:21
(la: aproape imposibil)
Daca vinzi cumva papiote cu fire de iarba...platesc bine: cele mai frumoase vise si ca bonus un oftat.
Ma intereseaza si papiote cu fire de lumina rulate pe fuioare de noapte. Daca vreodata!

gloria - de thebrightside la: 08/07/2008 10:04:10 Modificat la: 08/07/2008 10:04:39
(la: felix est)
buna sa ne fie! :)

uite, cam asa e guine (aka astrid):

flori, să fie de drum
de astrid la: 09/07/2007 18:57:21
taguri: Poezii Cutia_cu_litere
voteaza:



Îmi spuneai că sunt urâtă aşa, cu două ciori ridicându-mă de umeri până la cer

dar m-ai iubit mereu cu flori de câmp fără nume
mi le-aşezai uşor la picioare, încă pulsând

buzele lor însetate îmi umezeau ochii de dor
se aplecau să îmi sărute gleznele, le ridicam de subţiori cuvinte

mai respirau
mai respiram

Cu pielea deschisă pâna la lei le priveam, mângâioase,
le priveam cum respiră cu fluturi albi aşezaţi pe inimă
se deschideau purpurii în ţărâna să bea,
mereu pândite,
cu trupul întors

Din genunchii lor înroşiţi te striga pământul sămânţă
atunci ţi-am desenat copii în bruma din poală, mai stai...
ai întins mâna să-i mângâi, asa cum scânceau cu ochii închişi
şi iarba înaltă, necosită din tălpi

te-am iubit mereu ultima, mereu într-o doară,
te-am uitat cu nucii în geam şi toaca, (şi toaca zăluda înflorind peste drum)
cu timpul încolăcit de glezne ca o pâine prea crudă
în care ardeai dreaptă, lumină

mă priveai cum mă duc şi înnodai în broboadă
steaua din urmă, las' să fie de drum,
şi vreascul de lună cu iele împrejur

las' să fie, mamaie, de drum, te uitai cu mâna streaşină la ochi
cum două ciori ma ridicau de umeri până la cer


#323496 (raspuns la: #323485) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Guinevere - Flori, sa fie de drum - de thebrightside la: 15/07/2008 10:40:42
(la: Cele mai Frumoase Texte ale Cafegiilor )

Îmi spuneai că sunt urâtă aşa, cu două ciori ridicându-mă de umeri până la cer

dar m-ai iubit mereu cu flori de câmp fără nume
mi le-aşezai uşor la picioare, încă pulsând

buzele lor însetate îmi umezeau ochii de dor
se aplecau să îmi sărute gleznele, le ridicam de subţiori cuvinte

mai respirau
mai respiram

Cu pielea deschisă pâna la lei le priveam, mângâioase,
le priveam cum respiră cu fluturi albi aşezaţi pe inimă
se deschideau purpurii în ţărâna să bea,
mereu pândite,
cu trupul întors

Din genunchii lor înroşiţi te striga pământul sămânţă
atunci ţi-am desenat copii în bruma din poală, mai stai...
ai întins mâna să-i mângâi, asa cum scânceau cu ochii închişi
şi iarba înaltă, necosită din tălpi

te-am iubit mereu ultima, mereu într-o doară,
te-am uitat cu nucii în geam şi toaca, (şi toaca zăluda înflorind peste drum)
cu timpul încolăcit de glezne ca o pâine prea crudă
în care ardeai dreaptă, lumină

mă priveai cum mă duc şi înnodai în broboadă
steaua din urmă, las' să fie de drum,
şi vreascul de lună cu iele împrejur

las' să fie, mamaie, de drum, te uitai cu mâna streaşină la ochi
cum două ciori ma ridicau de umeri până la cer
vazduhul - de anisia la: 14/09/2008 16:59:03
(la: de unul singur........)
eu sunt vazduhul
ti-am raspuns printre
ulucii protejati de zapada
neintinata

intreaba-ti amintirile
cum ma respirau la drum de seara
cand alergai cu genunchii juliti
dupa cate-o minge
batand berbunca-n lung
si-n lat

eu sunt orizontul
linie neintrerupa intre dimineata si noapte
ca un fel de pact semnat
de soare
de luna
fara plata fara rasplata
cat ca sa tie lumii echilibru

intreaba-ti rasuflarile
pierdute-n plete rostogolite peste umeri neatinsi
peste brauri necurpinse
peste obraji nemangaiati
cum ma alungau
de teama sa nu le dezvalui identitatea

eu sunt bruma
de speranta ce a ramas atarnanda
intre doua dimineti furate
cu obraznicie
pentru ca fara ele
ochii i-ar fi ramas goliti de lacrimi
precum firele de iarba
de roua.

intreaba-ti lacrimile
uscate de-acum de prea multa infricosare
ramase neprelinse
peste pometii coltosi
de-nflamanzire, de dor, de temeri.
#342239 (raspuns la: #342233) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"iarbă & flori" - de Intruder la: 16/04/2010 23:00:56
(la: ploaia)
te durea mana sa scrii "iarba si flori"???
Toamna-ntomnata Intruder - de Baby Mititelu la: 26/09/2011 21:08:42
(la: Salon de Toamna)
ramanem aici, langa malul abrupt.
vezi?...raul curge gafait, e galben si-amar de cate toamne a purtat in aval.
nu, nu bate vantul chiar asa de tare...e respiratia mea. respir in acelasi timp cu fagii batrani si cu tufele de merisor pitic. respir cu macesii incarcati de boabe si ma iei de mana si simt ca ma doare sangele oprit in artere. tu ma respiri, eu intru si toate luminile-ti sunt aprinse.
se-nsereaza, e toamna...toamna-ncrezuta, purtata ca un trofeu, peste paduri golite de fosnet...ziua se-ascunde indaratul lunii, sa moara cu timpul desprins.
e prea toamna, nici nu stiu cum ne-am intomnat dintr-odata! parca ieri ma rugai sa-ti impletesc garoafe salbatice-n par si parul tau zbura si-ti acoperea ochii verzi...m-ascundeam in clorofila lor, numarandu-ti bataile inimii, numarandu-mi anii neimpliniti inca.
e prea toamna, cerbii nu se mai aud boncaluind cand vin sa se-adape, nici pasari nu-si mai canta oratii de nunta.
e asa de toamna, incat simtim cum ne desfrunzim si cum ne golim de seva.
aseaza-te alaturi si descalta-te...pune-ti talpile la mine in poala, ca niste fluturi obositi de zbor.
se-nnopteaza, timpul e grabit...stiu ca ti-e frig. acopera-te cu haina mea de proscris, cu miros de tutun si tanin. vezi ca am intr-un buzunar trei nuci verzi si-un melc mic, orfan, ascuns in gaoacea-i pestrita...
ai mainile reci, ascunde-le sub camasa-mi de in, lipeste-ti palmele-nghetate de pieptul meu si smulge rugul de-acolo.
mirosi a fantana de piatra, a lumina strecurata printre pini, a ploaie cu iesire la curcubeu, a humus proaspat spalat, a zana de matase, a demon trist, a copil adormit, a stanca incinsa de soare, a Femeie...ca un suvoi de mirosuri, mi te strecori in carne si-n simturi si uite ce cald s-a facut!

nu putem sta toata noaptea sub cerul asta razvratit, o sa fac o coliba. o coliba din ramuri de pin, ca un caus...sa ne cuprinda pe-amandoi sub dimensiuni astrale si-am sa rup cu mainile iarba uscata si-am sa fac leagan suspendat, apoi vom chema primavara sa ne intre inauntru.
tu dormi, acoperita cu haina mea si odata cu tine va dormi si melcul pestrit, inghesuit sub nucile verzi. verzi sunt si ochii tai si verde e cerul colibei si-n verde m-afund ca-ntr-o apa.
vom ramane aici o noapte sau o vesnicie, va ninge poate si-apoi ne vom trezi cu toporasi in prag.
vino in bratele mele, ne vor creste alte frunze pe trup si alti muguri inflori-vor in noi.
nu e toamna, e doar o parere, ca un fulger izbit intre maluri. maine dimineata vom culege garoafe salbatice si vom sufla in papadii.
am pus de-o parte carari urcatoare, alunecate-n lumina. am strans toata turma de cerbi si ne-au facut o bolta din coarnele lor. agata-ti straiele-n ele si hai in dumbravile noastre.
e toamna toamnelor intomnate, e toamna brumelor si-a merelor, e toamna de la capul patului, e toamna faramitata-n pumni, e toamna castanelor si-a doamnelor cu crinolina, a cailor de furat si-a iubirilor furise...e toamna, e simplu.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: