comentarii

identitatii


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
identitate - de Valentin Vlad la: 17/12/2003 08:59:00
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Una din misiunile parohiilor romanesti este sa pastoreasca romanii aflati in Franta.
Acestia insa dupa cum chiar dumneavostra spuneati apartin multor categorii. Dupa criteriul de generatie si rezidenta permanenta pot fi 2 largi categorii:
romanii stabiliti aici de mult timp sau nascuti aici care cunosc Romania din vacante pe de o parte, si cei veniti temporar aici care in mod normal locuiesc in Romania, pe de alta parte (muncitori sezonieri, cadre detasate, studenti, persoane "fara acte", functionari de stat, etc.). Pentru acestia din urma existenta parohiilor romanesti este fireasca si nu pune probleme. Caricaturizand, orice parohie din Romania, "importata" aici poate indeplini acest rol - semanand in acest sens cu parohiile speciale din campusuri studentesti, spitale, capele de pe langa gari, aeroporturi, etc. Pentru acestia problemele de identitate nu se pun, o biserica romaneasca asigura pentru ei continuitatea cultului, permanenta serviciului religios.
Problemele se pun pentru ceilalti. Aici intervine specificul de biserica a emigratiei. Un roman nascut in Franta si/sau care locuieste aici de ani buni de zile si pentru care perspectiva intoarcerii in tara este vaga si chiar tot mai indepartata are unele nevoi spirituale specifice.
Asimilarea poate merge, mai ales pentru a doua generatie sau pentru familiile mixte, pana la a renunta la frecventarea bisericilor romanesti. Acestia ori se convertesc "en douceur", pe nesimtite ajungand la practicarea religiei in cadrul parohiilor romano-catolice sau chiar deloc, avand convingerea ca doar in Romania, in Orient exista identitate orientala si deci nici o zbatere identitara aici n-are sens, fiind doar o palida imitatie a traditiei orientale.
Parinte, credeti ca bisericile romanesti (atat cea ortodoxa cat si cea catolica de rit oriental) trebuie sa se mai ocupe de romanii din aceasta categorie ? Sau invers, ei cum ar trebui sa procedeze ?
O cale, mai speciala, este extinderea "francofona" a ortodoxiei (sau a ritului oriental in general). Deja sunt tendinte: in primul rand existenta insasi a bisericii ortodoxe franceze, apoi liturghii (partial sau total) in limba franceza la bisericile romanesti. Parca in America se transeaza in favoarea acestei optiuni. Un semn este situl bisericii ortodoxe romane din America, www.roea.org, care este in engleza, dar care nici macar nu mai are varianta romaneasca ! Dar chiar si situl mitropoliei ortodoxe romanesti din Europa de Vest, http://www.mitropolia-paris.ro, dependenta de Patriarhia de la Bucuresti este in primul rand in franceza. Ce-i drept, are (inca) varianta romaneasca !
Va mai avea sens adjectivul "romaneasca" pentru aceste titulaturi ?
Un raspuns simplu ar fi: cat priveste ortodoxia, ea are vocatie universala, deci poate si trebuie, prin functia sa misionara, sa existe peste tot, cu celebrari in limba locului, dupa exemplul catolic. Si atunci traditia pur romaneasca are rost doar pentru romanii din a doua categorie de care vorbeam, cei veniti temporar ?
Sigur ca biserica greco-catolica la randul ei trebuie sa-si puna aceste intrebari. Dar pentru ea pare mai simplu: comuniunea sa cu biserica romano-catolica limiteaza framantarile spirituale. Dar e drept ca le accentueaza pe cele identitare...
Parinte, cum vedeti dumneavoastra biserica ortodoxa romana din Paris peste cateva decenii, dincolo de chestiunile ierarhice: mai degraba francizata, orientata spre pastorirea noilor generatii nascute aici sau pur romaneasca, cu legaturi puternice cu tara, inevitabil mai mult ocupandu-se de romanii "in tranzit" ?
Exista oare o cale de mijloc ?

Cu respect,

Valentin Vlad
ortodoxie si identitate - de pr Iulian Nistea la: 27/12/2003 08:21:59
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Sarbatori Fericite, Valentin Vlad.

    Problematica identitatii românilor si ortodocsilor în Occident este foarte acuta. Si, desigur, exista opinii si puncte de vedere diferite.


    Personal, eu cred ca dintru inceput e bine sa distingem între "biserici" (sau "parohii") si Biserica (cu majuscula). Biserica lui Hristos este una, parohiile si "bisericile locale" (traditiile locale) sunt mai multe.


    Daca astazi sunt vreo 70-80 de mii de români in regiunea pariziana, este din cauza acestei "emigratii sociale", care insa nu va dura la nesfârsit. Totusi, cei mai multi dintre acesti oameni nu vorbesc aproape deloc sau foarte putin franceza. Asa se face ca noi, la Biserica Ortodoxa "Sfintii Arhangheli" din strada Jean de Beauvais (M. Maubert-Mutualité), facem practic toate slujbele in româneste, caci acesti oameni sunt marea majoritate a credinciosilor nostri. Dar la parohia "Sf. Parascheva si Sf. Genoveva" - http://www.geocities.com/orthodoxeroumain/ - cel mai adesea slujbele sunt si in româna si in franceza, uneori jumi-juma: asta pentru ca la aceasta parohie vin si franceji, plus ca si majoritatea credinciosilor inteleg aproape perfect franceza.


    Acum, dincolo de situatii temporare (ca "emigratia sociala" româna in Spania, Franta sau Italia), dar si dincolo de procesul natural pe care'l descrieti - membrii ai familiei se casatoresc cu frenceji si catolici si familia schimba incet-incet de "culoare religioasa" - eu cred ca exista si alte cauze:
    • lipsa catehismului (pentru copii si pentru adulti!) in bisericile românesti din diaspora
    • lipsa noastra de discernamânt in a sti sa introducem treptat putina câte putina franceza in cult, pe masura necesitatilor adevarate (exemplu: cineva care a crescut in România, chiar daca e aci in Franta de 50 ani va prefera sa se roage in româna, pentru ca e limba profunzimii sale, a ceva unde atinge rugaciunea; pe de alta parte, copiii acestei persoane, nascuti in Franta, vor avea ca prima limba a profunzimii lor limba franceza - chiar daca in familie vorbesc româneste initial -, si vor prefera de fapt franceza, iar copii acestora din urma vor fi si mai putin "à l'aise" in româneste; si uite-asa oamenii nu mai vin la biserica si'si pierd radacinile)
    • necesitatea profunda a oamenilor ce s'au format in România de a se ruga in româneste si, din contra, necesitatea românilor care s'au format (copilarie + studii) in Franta de a asculta slujbele in franceza.


    In concluzie:
    1. mie mi s'ar parea mai normal ca bisericile ortodoxe din occident sa se numeasca mai degraba cam asa: Biserica ortodoxa de rit bizantino-român Sfintii Arhangheli; sau: Biserica ortodoxa de rit bizantino-rus Sfântul Serafim de Sarov etc.
    2. in privinta limbii de slujire, cred ca e normal sa fie mai multe parohii, fiecare cu specificitatile lor lingvistice:
      • in romaneste, pentru ca intotdeauna vor fi oameni in trecere sau pentru putina vreme la Paris, sau care pur si simplu vor sa se roage in româneste
      • si in romaneste si in franceza, pentru ca intotdeauna vor exista credinciosi cu familii mixte sau care sunt in aceasta perioada de trecere la limba franceza
      • si in franceza (cu micile specificitati retuale si traditionale românesti), pentru ca sunt deja membrii ai familiilor emigratilor mai vechi care ar veni mai degraba aci.


      Cam asa vad eu lucrurile in principiu si pentru viitor. Nu stiu insa in ce masura s'ar si putea, cum si cand...


      Toate cele bune.


      pr_iulian
#7290 (raspuns la: #6778) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pirdut identitate ! O declar nula . ( Emirul Caton ) - de (anonim) la: 01/06/2004 23:36:55
(la: Scoala de Vara 2004)
Felicitados de la un abananos. Cam de pe vremea vanatoriei de vrajitioare a inceput asa o descompunere in eter a ceea ce bunicu-mi spunea ca ar fi certificatul meu de nastere - adica graiul stramosesc. Cand mi-a mai spus ca buletinul meu de identitate nu este deloc acea inscriptionarea cu fierul inrosit facuta strabunicului meu la dezrobire ci, chiar folclorul in care ma leganat mersul carutii intre doua margini de judet si de tara, eu am inteles de fapt ca pana la urma trebe sa ma decid daca chiar vreau acest buletin de identitate findca trebe sa am grija de el cumva ca de...n-ai buletin,,, nu existi vere ! Cand l-am chemat la nunta pe malul Bug-ului si-a vazut ca mi-am tras nevasta moldoveanca si-a scuipat in san si mi-a zis ca nu cumva sa dau numele lui copilului meu ca deja am jignit toata fratria si limba in care am fost leganat si nu mai suporta jignirea de a preda renumele emirului in sange de "gadjeu" ( gadje = celalalt ) Norocul meu ca am facut doar o fata si m-am oprit. Ghinionul CELORLALTI ca oricare ar fi fratria tiganilor , dragi de ei fac ce-a facut si tata: adica cate 10 - 14 copii adica iisi vad de ceea ce stiu ei mai bine caci vorba ceia : ce sa faci cand nu sti ce sa faci ? Raspunsul lui Iov : fa ce sti sa faci mai bine. Si uite asa tinem noi indicele demografic sus sus sus de tot. Par examplu aci la "Republica Campina" din 4653 total minori in municipiu numa vreo 863 sunt ai nostri mancava-si. Oare cum se face ca dupa ce au drept de vot sunt prin documente oficiale numa 153 in toate scriptele primariei cand eu vad numa pe la ajutor social vreo 600 asta sa mi-o spuna d-l Patapievici la scoala de vara. Si care sa fie efectul pervers al acestei crize de identitate, asta sa mi-o spuna Mircea Geona care cu toate prieteniile lui de fost ambasador pe la americani, ia scapat pe sub nas peste un miliard de $ adevarati fiindca nu a putut sa se duca pana la tribunalul din New York sa spuna judecatorului cati romi mai sunt in Rromania, desi, pe vremea aceia Comisia Europeana avertiza ca jumatate din rromii europei sunt in Romania. Dar cum suntem la capitolul " Pierdut identitate ! O declar nula. si nu la "numarat stegulete pupat portofel " EU ma declar european de nationalitate rom si va spun ca ma doare in paispe de restu ca pentru "pasaportul deschiderilor noastre" nu mi se nici certificatul de nastere si nici buletinul de identitate. Cat priveste identitatea de suflet ea inseamna pentru mine amintirile mele reper inclusiv buletinul antropometric al fierului inrosit pe memoria noastra colectiva, intrebandu-i pe ceilalti - oare cine ne cere scuze pentru vanatoarea de vrajitoare si pentru lanturile tinute pe picioarele identitati noastre vreme de juma de mileniu ? Ati luat in calcul ca in timp ce am scris eu aceste randuri sa mai nascut un rom ? Ati luat in calcul probabilitatea ca acest indicator demografic sa dea Romania pe mana romilor si din punct de vedere numeric ? Ati luat in calcul gradul nostru de ocupabilitate prin scoli ? Si atunci , in "viitorul acela de aur al tarisoarei" despre a cui identitate va mai vorbi viitorul ministru de externe ? Pierdut identitate ! O declar nula si va pupa ( frateste ca nu sunt homo ) un minoritar european : Emirul Caton < emirul@k.ro >
identitatea - de AlexM la: 12/08/2004 14:26:33
(la: Ce parere ai despre administrarea autonomica regionala?)
Da-mi voie te rog sa-ti spun ca nu au ce cauta secuii , svabii sau maghiarii intr-o ecuatie de identitate alaturi de banatseni, olteni, maramuresheni, ardeleni sau munteni. Toti vorbitorii nativi de limba român au acel ceva al lor cultural care-i leaga, i-i identifica si-i separa de restul lumii de mai bine de 1000 de ani al epocii moderne. Identitatea culturala este un lucru care nu are ce cauta aici si pentru asta dau exemplul Elvetiei unde sint Italieni, Francezi, Germani si Romanshi ca "etnii" diferite cu limbi diferite si culturi diferite. Dumneata cred ca vroiesti a vorbi despre identitatea statala, ori aceasta identitate statala româna poate fi in anumite circumstante considerata fragila dat fiind istoricul ei. Are trebui sa-i intrebam pe artizanii unirii in frunte cu Ion Budai Deleanu, de ce au stabilit ei ca tsara sa se numeasca România cand la Paris tineretul Român striga di demonstra ca tsara este si trebuie sa se numeasca "Dacia"? Sint lucruri care s-au intamplat, care acum au cam 200 de ani vechime si care s-au incetatsenit asa, la fel ca si francofonia de care vorbeati mai inainte.
Ce sistem as aplica eu? Eu l-as aplica pe cel German cu autonomie comunelor pentru intretsinutul comunelor si a celor care au nevoie de ajutor social. Probabil ca la implementarea sistemului German la români este necesara o "complicare" a mecanismelor de control. Adica primarul nu face ce vrea el, dar pentru distributia fondurilor are nevoie de o comisie a societatii civile, pentru a evita frauda. Ma rog, sint lucruri care trebuiesc elaborate detaliat pentru ca o idee chiar daca e buna, poate deveni proasta daca detaliile sint proaste. Ori , cum spune un proverb german, "dracu sta in detaliu" si acolo trebuie lucrat marunt si tenace.

AlexM
#19652 (raspuns la: #19650) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Mai avem identitate cei plecati din tara?" - de (anonim) la: 22/08/2004 13:48:51
(la: Mai avem identitate cei plecati din tara?)
Faptul de a ne pierde "identitatea",este doar ceea ce noi permitem sa se intample! Culpa ne apartine!
Daca ne-am schimbat "sistemul in care am trait"?!
Consider ca acesta nu este un criteriu "plauzibil" si determinant de a ne uita identitatea sau de a ne transforma in ceva mai putin "uman".
De ce "ne detestam cand ne intalnim"?!
Culpa ne apartine si de aceasta data doar noua,celor care "ne detestam" atunci cand ne intalnim! De ce asta???
Cred ca,nu stiu,dar probabil suntem printre putinii care se transforma in acest fel! Exista atatia indivizi de alte nationalitati care,plecati fiind din tara lor,totusi nu au "trebuit" sa se schimbe in niste "hiene",gata sa se sfasie intre ei...
In consecinta, eu cred ca suntem singurii care am putea "tine sub control" aceste "schimbari de caracter"si nu numai; ma refer aici la respectul care ar trebui sa existe si sa fie mentinut intre noi, unii fata de altii,iar pe de alta parte de respectul care ar trebui "sa-l impunem"(!) celor printre care traim in aceste tari straine! Iar respect poate sa existe doar atunci cand NOI RESPECTAM!!!
Daca aceasta nu e posibil....vina ne apartine(fiecare trebuie sa fie raspunzator pentru ceea ce i se intampla,iar asta nu inseamna totusi sa ne lasam calcati in picioare de acei straini care probabil s-au obisnuit sa spuna ca Romania este tara de provenienta a tiganilor,ca in Romania lumea traieste in copaci,ori....orice altceva...)
Nici eu nu mai sunt in tara,iar astfel de lucruri am avut si eu de intampinat.Insa mie nu mi-a fost rusine sa spun ca "vin din Romania",ori ca in Romania totusi lumea este o lume civilizata!(spre deosebire de alti indivizi,intalniti de mine, si care au preferat sa spuna ca ei vin din Ungaria!!! - sa le fie rusine!!!!!)
identitatea ? - de desdemona la: 26/08/2004 16:14:18
(la: Mai avem identitate cei plecati din tara?)
Eu cred ca identitatea unui om trebuie sa transcenda apartenenta la o tara. Perceptia noastra umana e in general limitata (de experienta traita si de capacitatea de intelegere) la o familie, un colectiv, o regiune, o natiune sau o rasa. Fiind scosi din 'multimea' cu care ne-am obisnuit devenim constienti de un 'mai mare' care exista si in acelasi timp simtim ca ne pierdem identitatea anterioara. Crestem din vechea 'carapace' spre alta mai mare. Devenim un pic mai universali. Dar aceasta crestere se face cu suferinta pentru ego-ul nostru si conditionarile ce le avem. Si trebuie sa dorim sa crestem si sa asimilam. Oamenii reactioneaza diferit, unii schimba 'carapacea' de 'roman' pe cea de 'canadian' sau 'danez' sau 'francez', negand orice merit al culturii si societatii lor anterioare. Altii refuza sa se amestece si sa asimileze noutatile - nostalgici a ceea ce-au pierdut - ar vrea sa pastreze vechea 'carapace' dar ea nu mai corespunde nici la ce sunt ei si nici la mediu. Cei mai norocosi sunt cei ce au curaj si energie sa 'ia taurul de coarne' si sa creasca in constiinta, participand la noua viata, invatand si in acelasi timp recunoscand atat partile bune cat si cele slabe alt ambelor medii. Cand ajungi sa te simti la fel de mult acasa in noul mediu si in cel vechi, poti spune c-ai castigat 'meciul'. Pentru ca de fapt cu totii suntem cetateni ai lumii intregi, pur si simplu oameni. Si cei ce au trait in mai multe medii sunt -ceva mai mult decat altii- 'ei insisi'.
Cand ai senzatia lipsei de identitate, trebuie sa cauti sa intelegi mai bine cine esti tu insuti, ca entitate sub soare. Identitatea e un lucru profund, mai profund decat nationalitatea, religia sau rasa.
O solutie (pentru mine) este natura. Ma duc intr-un loc unde ea ma inconjoara. Privesc pamantul, cerul, copacii, apa, ascult vantul. Pamantul este unul singur, el nu cunoaste granite. Padurea creste la fel, vantul sufla la fel, ploaia cade la fel! Chiar si oceanul, care desparte insule si continente, nu e el oare cel care le uneste ? Stai pe malul marii, asculti valurile. Aceeasi apa care iti incanta urechile spala alte si alte maluri unde zeci si sute de mii de oameni traiesc, pescuiesc, navigheaza. Oceanul ne uneste.
Alta solutie este istoria. Migratii au fost si inainte. De exemplu, celtii in Europa. Oare nu au trecut ei si prin Romania inainte de-a se stabili 'la capatul pamantului' in Bretagne sau in Marea Britanie ? Unii din ei oare nu au ramas si pe drumul parcurs ? Si stramosii lui Badea Vasile vecinul de care mi-i dor oare nu-s verisori cu stramosii lui Mr Fougasse vecinul de acuma al meu pe care abia de-l salut? De atata timp s-au amestecat natiile pe-aici prin Europa ca nu mai stii cine cu cine e var de-al 17-lea !
Convingerea mea ferma e ca noi trebuie sa ne deschidem ochii inima si mintea si sa crestem in perceptie si intelegere, pana cand viziunea noastra va include lumea intreaga. Timpul granitelor a trecut, e vremea integrarii. Trebuie sa comunicam, sa invatam unii de la altii, sa stim sa respectam si sa impartim ceea ce avem in comun.
No, c-am zis-o !

Desdemonovici
despre identitatea plecatilor - de ladyfe la: 27/08/2004 15:20:44
(la: Mai avem identitate cei plecati din tara?)
Buna seara si bine v-am gasit, doamnelor si domnilor!
In spiritul unei discutii de cafenea si nimic mai mult, adaug si eu comentariile mele.
In ultima vreme m-am gandit adeseori la faptul ca sunt romanca. Cat eram inca studenta, nu prea conta, caci eram inconjurata de alti studenti ne-americani. Dar de cativa ani a devenit imposibil sa nu ma gandesc la cat de romanca sunt pentru ca oamenii din jurul meu sunt foarte impresionati de europeni si ma intreaba adesea despre Romania. Fara efort si fara sa caut, in mod clar ma identific cu o romanca in diaspora. Deci raspunsul meu este ca eu am identitate. Si in identitatea asta, plecatul din Romania are un loc central. As fi fost cu totul alta daca nu plecam.
As mai adauga ca identitatea este o treaba complexa. Nu se reduce la a-ti recunoaste originea. De fapt eu cred ca asta e o problema pe care multi romani plecati trebuie s-o rezolve cu ei insisi. Daca se simt sau nu romani e o treaba personala. Si apoi, daca sunt sau nu mandri de cine sunt, e alta chestie.
Cat despre restul intrebarilor puse de Alianta, ma bucur ca le-a pus: sunt o perfecta provocare la discutie. Evident, nu sunt de acord cu punctul de vedere al Aliantei.
Dupa parerea mea identitatea si nostalgia nu sunt acelasi lucru. Dor ti se face fara motive intru totul rationale.
Eu ma duc in Romania in fiecare an, de-o vreme. Sunt multe lucruri in Romania care ma calca pe nervi. Dar nu-i detest pe prietenii pentru care ma intorc mereu. Sunt lucruri pe care le-am detestat cand am plecat si continui sa nu le pot suferi. Asta nu inseamna ca am o identitate dubla sau ca-mi neg originea romaneasca. Nici pe departe.

Imi place intrebarea despre "sistemul in care am trait". :) Tu ce crezi, Alianta?
Hai sa mai vorbim.
Lady Fe
PS: Fara indoiala, eu sunt unul dintre norocosii care si-au gasit identitatea. Dar insist ca aceasta este a mea personala si nu o identitate colectiva.
Nu ne pastram identitatea. Ar - de Adrian Marchidann la: 28/08/2004 16:34:56
(la: Mai avem identitate cei plecati din tara?)
Nu ne pastram identitatea. Ar fi trist ca sa nu ne marcheze plecarea din tara. Cunoastem locuri, oameni si obiceiuri noi, unele mai bune, altele mai rele. Devenim mai buni.
Identitatea - de Adrian Marchidann la: 28/08/2004 18:10:22
(la: Mai avem identitate cei plecati din tara?)
Nu ne pastram identitatea. Ar fi trist ca sa traiesti in alta tara si sa nu te schimbi. Cunoastem oameni, locuri si obiceiuri noi. Prin cunoastere devenim mai buni.
Identitate cu caru' - de Legally_Blonde la: 28/08/2004 21:32:41
(la: Mai avem identitate cei plecati din tara?)
Mai intii vreau sa-i multumesc desdemonei ca mi-a scutit o gramada de "suferinta intelectuala" (adica mie imi place mai mult sa citesc decit sa scriu) prin comentariul ei. Bravo si multam! Asta-i si parerea mea dar tu ai pus-o in vorbe mai alese.

Am si vreo doua adaugiri pentru alianta. Personal, nu am sesizat nici o alterare a identitatii mele romanesti. Am fost si sunt romanca, toti colegii si prietenii mei o stiu. Oricine m-a intrebat despre Romania, bune sau rele, m-am straduit sa le dau un raspuns cit mai complet si mai realist (evident toti interpretam lumea in felul nostru subiectiv). In acelasi timp ma simt cum nu se poate mai bine aici, pot spune ca ma simt "acasa".

Cind eram copil am citit odata o expresie (nu-i aduc aminte unde sau de cine, poate foarte bine sa fie ceva citit pe o fila de calendar :-) ) " Daca nu poti face ce-ti place incearca sa-ti placa ceea ce faci". M-am gindit adesea la acesta expresie (cred ca poate fi extrapolata la mai multe situatii) pentru ca intotdeauna m-am intrebat "Oare fac ceea ce-mi place sau doar imi place pentru ca asta pot sa fac?" Stii care cred ca este raspunsul? Daca esti in echilibru cu tine insuti totul pare mai usor si mai placut iar sistemul (oricare ar fi el) nu are putere asupra ta.

Numai bine
L_B

MAI AVEM IDENTITATE CEI PLECATI DIN TARA? - de CHRISGIRL la: 29/08/2004 18:51:48
(la: Mai avem identitate cei plecati din tara?)
ESTE GREU DE SPUS DEOARECE NICI AICI IN PROPRIA NOASTRA TARA NU PREA AVEM O IDENTITATE. ACCEPTAM ORICE MINCIUNA, NE RESEMNAM FOARTE USOR SI ATUNCI, DACA NU AVEM CURAJUL SA NE RIDICAM VOCILE, TRAIM CA NISTE SCLAVI IN PROPRIA NOASTRA TARA.
PE DE ALTA PARTE CINE STIE CLAR CINE ESTE POATE AVEA O IDENTITATE ORIUNDE S-AR AFLA.
eu am identitatea mea. sunt r - de nasi la: 06/10/2004 07:56:07
(la: Mai avem identitate cei plecati din tara?)
eu am identitatea mea. sunt romanca, amindoi parintii mei sunt romani, am prieteni INCLUSIV romani.
partenerul meu (si viitorul sot din ianuarie anul viitor) este nascut si crescut aici. copiii nostri vor vorbi SI limba romana.
traditiile religioase sunt cam aceleasi - in fond tot crestin e si el si la fel de ne-bisericos ca si mine. dar nu ne lipsesc niciodata ouale rosii de pasti si nici sarmalele de craciun - partenerului meu chiar ii plac la nebunie. prietenii nostri mai toti au invatat sa puna muraturi dupa ce au gustat la noi.
sunt rominca, am limba mea materna in care imi place sa vorbesc la telefon cu rudele si prietenii de acasa, am traditiile nationalitatii mele la care tin si care imi sint respectate in noua familie si societate.

dar sub nici o forma nu consider de bun simt ideea ca romanul emigrat trebuie sa umble cu coada pe sus pt ca-i roman, sau sa denigreze fara temei tara in care a ales sa traiasca, ori sa plece cu ideea ca romanii sint cei mai destepti si cei mai culti si sa apere aceasta idee minimizind realizarile culturale si de civilizatie ale tarii de adoptie. sau extrema cealalta, sa-i fie rusine ca e roman, sa-si nege originea sau sa o ponegreasca pe nedrept.
daca e nesimtire si hotie, sa spuna ca e nesimtire si hotie, nu ca daca ai iesit din casa in romania, dupa primii pasi pe strada iti taie cineva gitul daca nu umbi cu mitraliera dupa tine sa te aperi. daca e coruptie in romania, sa spuna strainului adevarul fara inflorituri, ca intr-adevar e coruptie, nu ca e iadul pe pamint si iti intra securitatea in casa. asta nu se mai intimpla de multa vreme. intr-adevar, lucrurile stau prost, dar cum spuneam, nu e chiar iadul pe pamint, e doar purgatoriul.
si trebuie sa acceptam ca lucrurile sunt asa cum sunt, iar de contribuit - sa contribuim fiecare cum putem. dar nu prin a ne bate in piept ca daca esti roman esti grozav, sau incercind sa uitam de unde si de ce am plecat.
Anonimitate vs asumarea identitatii - de camyb1981 la: 12/10/2004 15:30:54
(la: Anonimitatea la Cafenea, pro sau contra.)
Din pacate oamenii in general si tinerii in special actioneaza foarte mult sub tensiunea unor eventuale represalii; mai pe romaneste, daca n-au nimic de pierdut si de suportat, prefera sa se comporte mai putin civilizat. Potentialitatea verificarii identitatii este o solutie de selectie a "cafengiilor", dar in acelasi timp solicitarea unui numar prea mare de date/informatii poate deranja (uneori simpla lor completare intr-un formular e de-a dreptul enervanta); astfel, persoane care sint ok ca si comportament/atitudine/grad de educatie ar putea gasi asta exagerat.

Poate ca solutia e undeva la mijloc, personal n-am nimic impotriva identitatii totale, datele furnizate de mine sint in totalitate reale si valide, dar exista persoane care nu au curajul sau forta sa se exprime decit din umbra unui paravan care le inlatura senzatia de teama.
Buletin de Identitate!? - de Sonia la: 12/10/2004 23:24:34
(la: Anonimitatea la Cafenea, pro sau contra.)
Un nume, o adresa, o poza nu fac nici o diferenta atunci cind citim poezia/proza/comentariile oamenilor. Conteaza ceea ce spunem si ceea ce facem, nu unde locuim, cum ne cheama si cum aratam in realitate.
La ce v-ar folosi sa stiti cine sintem cu totii? Gradul de responsabilitate al fiecaruia nu sta in buletinul de identitate ci in caracterul sau, ceva ce nu se dobindeste de pe o zi pe alta, ci se cladeste in timp.
Nu cred ca impartirea discutiilor pe anonimi si ne-anonimi va da vreodata rezultate in sensul ca cei cu nume si acte in regula or sa aiba un forum nepopulat. Oare citi de aici ar renunta la acesta anonimitate partiala si pentru ce? Calitatea discutiilor nu e impiedicata de anonimi. Tonul discutiilor e dat, de multe ori, de cel care o initiaza. Am observat ca in unele conferinte, moderatorul e cel care da un ton gresit la muzica si de acolo se succedeaza comentarii care mai de care mai neinteresante sau pur si simplu comentarii in care lumea nu are nimic de spus dar spune ceva totusi:-) Asta se numeste "fiecare danseaza pe muzica lui".
Anonimitate vs identitate - de Adrian Marchidann la: 16/10/2004 09:53:54
(la: Anonimitatea la Cafenea, pro sau contra.)
Identificarea celor ce scriu creste responsabilitatea si credibilitatea, dar si riscul de a fi intimidat ori persecutat.

Este cunoscuta agresivitatea unor grupuri de presiune ori minoritati care cenzureaza discutiile pe bune chiar si in state cu justitie si democratie mult mai solide ca in Romania. De fapt si aici se simte prezenta lor nefasta.

Eu doresc ca fiecare sa isi asume identitatea asa cum fac eu. Din pacate insa, nu cred ca in Romania, de fapt nici o tara din lume, nu poate respecta dreptul la libera exprimare fara asigurarea dreptului la anonimitate.
DACA CITIM ACESTE COMENTARII,SIGUR CA NE PASTRAM IDENTITATEA - de ileana f.m. la: 30/11/2004 21:11:17
(la: Mai avem identitate cei plecati din tara?)
Este greu sa-ti pierzi identitatea, ca persoana normala...
Ce sa facem cand ne intalnim?! Ar trebui ca cei "destepti" sa nu-i mai dispretuiasca atat de mult pe cei "mai putin destepti"...Diaspora romaneasca, asa cum o vad eu pe aici, printre comentariile Cafenelei, se teme de contactul cu "romanasii" ca "dracu´ de tamaie". Frati romani si domnilor intelectuali, din cate stiu eu, un poporul nu ti-l poti alege si identitatea, ca sa ti-o poti pastra, ar trebui sa invatam sa ne o asumam, nu credeti?!Ca, daca nu, la ce folos sa discutam despre...?!
Domnilor doctori, profesori, avocati..si ce mai avem pe afara de "floarea culturii", ati uitat ca - in sat, la bunica voastra, nu toti erau asa "sofisticati" si ca erau romani ca si voi?!!
dedublare si anonimat-identitate - de cristiscu la: 02/05/2005 20:29:57
(la: aveti incredere in persoana din 'partea cealalta' a monitorului?)
Subiectul acesta cu "increderea virtuala" era foarte interesant, ar fi pacat ca discutia sa se opreasca superficial aici. Speram sa citesc mai multe pareri aprofundate, dar parca cei mai multi s-au limitat oarecum defensiv la auto-justificarea folosirii unui pseudonim sau intarirea faptului ca nu-si ascund identitatea. Ar fi posibila si ceva detasare de persoana fiecaruia?

S-a pomenit pe-aici de "dedublarea" gen Jekill & Hyde. Cazuri exista desigur, dar sunt extreme. Ma mira totusi ca nimeni nu sesizeaza si faptul ca imaginea proiectata de scrierile unuia e mai mereu diferita de imaginea lasata de persoana atunci cand o-ntalnesti. Si n-o spun in mod negativ. De ce scriem in fond pe forumuri? Cel mai adesea, ca sa ne satisfacem si-o latura a personalitatii si-a eului nostru pe care n-o putem din plin exprima cu prietenii din lumea reala, cu rudele, cu colegii de servici...

Sunt pe-aici destui ce scriu poezii de-o sensibilitate deosebita. Pariez ca multi dintre ei trec drept colerici sau mult diferiti pentru cei ce-i cunosc. Face asta din careva vreun ipocrit? Nu cred. Dedublarea la care ma refeream eu e inerenta mediului de exprimare in sine. Adesea e imperceptibila si total involuntara pentru internaut.

Oricum, cand se pune problema cu "increderea in cel din spatele ecranului", cred ca nu trebuie sa aplicam exact aceleasi criterii de perceptie ca-n lumea reala. Pe cei mai multi i-am vazut dezamagiti tocmai fiindca nu-s constienti de fenomen.

...........................

Verba volant, scripta manet...

Referitor la anonimat-identitate, exista pe net un aspect extrem de important: poti sa-ti cladesti zeci de pseudonime, sa participi la discutii ridicand vocea sau lasandu-te insultat, pentru ca in fond nimeni n-o sa-ti aduca vreun prejudiciu direct. Poti sa ramai doar cu dezamagirea de a-ti vedea participarea cenzurata sau condamnata pe vreun forum. Uiti insa de-acel pseudonim si-ti creezi oricand un altul, eventual si cu un nou mod de abordare a lucrurilor, dupa experientele avute.

Cand insa esti luat la rost sau jignit pe numele real, pe langa faptul ca ti se-atarna o tinichea de coada, si-n 4-5 ani de-aici inainte e posibil ca oricine te cauta pe Google sa pice peste pasaje in care numele tau n-apare intr-o conjunctura tocmai buna. Si sunt destui ce-si pot face superficial o parere gresita despre tine tocmai pe baza acelor discutii.

In lumea "reala" rar intampini riscuri asemanatoare. Certuri cu prieteni sau pe la servici raman deseori intre patru pereti sau cunoscute doar de cativa. N-o sa le stie tot Internetul ;-)
Identitate nationala - de Rakoczy la: 09/01/2006 16:20:45
(la: romîni sau moldoveni?....)
Cred ca basarabenii au pierdut in mare parte identitatea lor nationala...
inca din 1812 sunt sub ocupatie si influenta ruseasca si aceasta "noua" identitate Moldoveneasca nu trebuie sa ne mire. Se considera un popor romanic ca si romanii, italienii, etc....
Asta este, trebuie respectata optiunea lor.
"are o identitate straina l - de newmann la: 16/01/2006 21:56:20
(la: Sarabanda pe cord deschis)
"are o identitate
straina lui si noua
puteti verifica la "Evidenta Populatiei"
sau intrebati-L pe Dumnezeu..."

cum adica?
ai observat duble identitati - de zaraza la: 01/03/2006 20:18:34
(la: DUBLA (si nu numai) IDENTITATE)
ai observat duble identitati pe aici? spune-ni-le si noua!!!

zaraza



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...