comentarii

importanta analizei chimice


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
papa bun cu j'de chimicale - de andrei p la: 07/01/2005 08:57:24
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
„Fotografii de mincare, cu lumina mai ales contrejour, nu foarte violenta, modulata atit cit umbrele rezultate sa fie mai moi; accente pe elemente socotite importante in imagine.”


Am cam exagerat.
Vazand imaginile dvs. cu cu produse culinare fine, mi-am dat seama ca acolo v-ati Implicat personal si direct.
Procentul de imagini de clasa este aici macar dublu cat in alte domenii…
Sunt convins ca asa ceva nu se poate realiza performant fara director artistic, food stilist si bucatar de clasa.
Marturisesc, sunt atras de contrejour-uri mai dramatice.
Dar va inteleg perfect. Ati fi socat colectivul de creatie.
Din pacate, ca sa fie si mai apetisanta in fotografie, papa bun e stropita copios cu j’de chimicale.
Sa luceasca, sa fie mata, sa aiba picaturi, sa fumege.
Nu mai poate fi consumata, decat prin obiectiv. E grav. Andrei
#32856 (raspuns la: #32779) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cat de importanti sunt banii. - de Daniel Racovitan la: 03/09/2003 03:00:44
(la: bani)
Cat de importanti sunt banii. Depinde... Cand ii ai in cantitate suficienta zici ca nu sunt importanti. Imediat ce nu-i mai ai, iti schimbi parerea. Banii sunt importanti fiindca iti permit sa traiesti, sa cumperi lucruri care iti folosesc. Dar cand nevoia de bani se transforma in dragoste de bani, deja ti-ai creat un idol.
cu sau fara importanta - de (anonim) la: 08/09/2003 03:57:33
(la: bani)
Banii... un subiect vechi de cand lumea.
In societatea in care traim, banii isi au importanta lor avand in vedere ca ei sunt instrumentul de plata folosit de om. Spunand asta , ma refer la faptul ca , nu ne mai putem intoarce in epoca medievala cand mestesugaritul era la mare pret si oamenii isi plateau cu metoda:serviciu-contra-serviciu. Traim intr-o lumea in care marea majoritatea a oamenilor gandesc "bani" in 90% din timpul lor. M-a socat la un moment dat povestea unei prietene care a solicitat ajutor fratelui ei pentru a se muta si a trebuit sa il plateasca o anumita suma de bani pe ora, pentru timpul cat el a ajutat-o. Ce iti spune asta?

Fac parte din clasa sociala numita medie. Nu ma lafai in bani, muncesc pentru fiecare leut si imi cumpanesc fiecare impuls de cumparare. Ca visez uneori sa castig la Loto, de exemplu? Da, visez... dar stii de ce? Pentru ca imi doresc din suflet sa am bani pentru ca sa pot sa fac cadouri celor dragi mie. Ador sa fac cadouri, sa pot citi bucurie in ochii celor dragi.

As putea sa iti scriu ore intregi Gabriel, am sa incerc insa sa vin doar cu o fraza de incheiere care sa cuprinda cateva idei.

Sa ai bani suficienti sau multi inseamna sa scapi de stress-ul financiar al fiecarei zi, sa duci o viata mai confortabila si sa ai posibilitatea de a calatori prin lume.Partea negativa este ca cel ce are bani multi nu stie niciodata daca are prieteni adevarati sau nu, pentru ca va trai intotdeauna cu intrebare: sunt eu cel pe care il iubeste sau banii mei?

Sa nu ai bani suficienti sau multi inseamna sa fii atent in fiecare clipa a existentei tale pentru a iti tine situatia financiara sub control, sa traiesti o viata simpla (dar care poate fi valoroasa!) si sa ai certitudinea ca cei ce iti sunt prieteni sunt langa tine pentru cel ce tu esti!

Sa nu ai bani deloc, sa fii sarac, este trist si se intampla deseori celor ce si-au limitat universul la zilele din trecut si s-au complacut in starea de fapt, fara a depune prea mult efort pentru a progresa.
Gabita
Permanenta minciunii - de Zamolxe la: 12/11/2003 19:47:25
(la: Irak)
Cine isi imagineaza ca românii au inventat coruptia se inseala.
Cine isi imagineaza ca in SUA nu este coruptie sau ca ea este pedepsita exemplar se inseala.
Cine creda ca in SUA nu se dau tunuri cu bani publici se inseala.
In Irak Bush a fost acuzat ca a subtilizat cel putin 2 miliarde $ pentru a da ciubuc la statele participante ca sa isi trimita trupe. Plata din bani publici.
Firma Halliburton (a vicepresedintelui) este acuzata ca vinde petrol din Irak guvernului SUA la un pret de 5 ori mai mare. Plata din bani publici.
Majoritatea politicienilor importanti si-au acumulat averile prin consiliile de administratie ale marilor companii care fac afaceri extrem de profitabile cu guvernul: arme, petrol, etc.

Asa ca afirmatia este gratuita ca la americani corectitudinea este in floare chair si iarna pe zapada!! Sa fim seriosi!
Iar cei care pica sint aceia care ori au facut greseli prea vizibile, ori au iesit din joc, ori nu au cotizat conform schemei, etc. Diferenta este ca la noi se vede daca fura cineva 100.000$ iar la ei se observa greu miliardele.

Sugardady. Am auzit ca iti bati familia. Poate ca nu este adevarat dar vom verifica la fata locului. Asa ca noi astia am decis ca trebuie sa iti salvam familia si pentru asta o sa ti-o tragem cum vrem noi. E adevarat ca familia era bine, asa ca pentru a recupera cheltuielile nu am plecat din casa ta fara electronice, bani, si ce am mai gasit util.
Cum ti se pare scenariul?

Cifrele cu milioane de irakieni omoriti de Saddam, cu un milion si jumatate de români omoriti de PCR, cu 14 de neevrei milioane omoriti de germani sint cam umflate. Adevarata este cea cu Pol Pot. In Cambodgia nu a intervenit nimeni, probabil ca acolo nu este petrol!

Americanii au plecat dupa arme de distrugere in masa care amenintau SUA, si restul lumii. Nu exista nici arme atomice nici chimice.

Irakul era o tara libera de terorism. Acum atacurile sint zilnice si mor din ce in ce mai multi oameni.

Saddam nu a fost prins, Ben Ladden idem. La ce a folosit razboiul? La petrol! Trebuie sa fii orb ca sa nu vezi.
Bush este evident un mincinos la fel si Blair. Si la concluzia asta a ajuns Soros, adica nu un pirlit de român!

Si cum va lua masuri drastice domnul general Ricardo Sanchez, va impusca toti irakienii din regiunea numita "Sunni Triangle" intre Bagdad,Tikrit si Ramadi?

Iar daca România va fi lovita de atentate putem sa le multumim guvernantilor americani si ai nostri care ne-au inhamat ca tara la caruta agresorului mondial.

Era un banc cu Bula:
“- Ce fapta buna ai facut azi mai Bula?
- Am ajutat o baba sa traca strada!
- Si baba?
- Pai baba nu voia!”

Iar daca mai are cineva semne de intrebare cum functioneaza formele de coruptie in SUA, cum unii spoliaza fara mila banii publici, cum arata “victimele revolutiei” la americani, si cum sint platiti cei morti la datorie cititi mesajul lui [SB_one].

Nimic nou sub soare. Coruptia, jaful banului public este similara pina la identitate oriunde in lume. Diferenta o fac sumele. Si inca ceva: in SUA fiecare are piinea si circul necesare. Berea si hamburgerul. Cel putin un minim. Asa ca pe americanul de rind nu prea il intereseaza ce se intimpla daca el are nevoile satisfacute.

Z


Aranjamente de culise intre Putin si Bush - de anita47 la: 27/11/2003 03:42:02
(la: Istorie alternativa: cum ar fi fost daca ... ?)
Si cum ar fi daca ne reintoarcem la "acorduri gen Yalta"?
=================================================================

"In vizita la Washington in septembrie 2003, presedintele rus Vladimir Putin a fost intampinat la aeroport de presedintele american George Bush care, dupa ce l-a imbratisat demonstrativ, s-a declarat "onorat" de vizita "prietenului" Putin.
Cei doi sefi de stat au petrecut multe ore impreuna la resedinta prezidentiala de la Camp David in convorbiri tęte-ŕ-tęte, dupa care, la o conferinta scurta de presa, s-au elogiat reciproc. Referindu-se la interlocutorul sau, Bush a enuntat urmatoarele: "Eu omagiez planurile presedintelui Putin pentru Rusia, o tara pasnica pe plan intern si extern, in relatii detensionate cu vecinii si in care prospera democratia, libertatea si statul de drept". Aceasta denaturare flagranta a realitatilor din Rusia sugereaza ca Bush, in speranta consolidarii unei aliante ruso-americane, a decis sa ignore asaltul categoric al lui Putin impotriva democratiei incipiente din Rusia, exterminarea deliberata a cecenilor si campania intensa de intimidare a tarilor vecine desprinse din fosta Uniune Sovietica. In esenta, mesajul presedintelui american a fost urmatorul: daca Moscova sustine formal actiunile definite ca "antiteroriste" de Washington si contribuie sincer la parteneriat, Bush este dispus sa accepte abuzurile de putere ale lui Putin in Rusia, asaltul "colegilor" securisti impotriva opozitiei si a firavelor institutii democrate si presiunile Kremlinului in fostul spatiu sovietic.

Parteneriat strategic ruso-american

Inainte de a veni in vizita la Washington, Putin a prezentat Casei Albe un proiect pentru "extinderea aliantei strategice dintre Rusia si SUA" in care se ofera noi initiative "creative" de "colaborare" si "sustinere reciproca" in rezolvarea problemelor cu care se confrunta cele doua puteri. Conform documentului, unul din obiectivele principale ale parteneriatului strategic Rusia-SUA ar trebui sa fie prevenirea aparitiei unor state cu acces la arme atomice, chimice sau biologice care ar putea prejudicia interesele nationale ale Rusiei, ale Americii sau ale aliatilor lor.

De colaborarea stransa dintre cele doua tari in domeniul energetic ar beneficia atat exportatorii rusi, cat si Statele Unite. Este bine cunoscut ca America se straduieste sa obtina acces la surse de petrol din afara tarilor grupate in OPEC ca sa minimalizeze dependenta de cartel si sa evite ridicarea artificiala a preturilor hidrocarburilor exportate. Alte initiative din proiectul de alianta si acordurile agreate in discutiile "intime" ale celor doi presedinti nu au fost aduse la cunostinta publicului. Se pare ca, intelegandu-se de minune, Bush si Putin au decis sa se comporte ca "aliati". Manifestarile diplomatice ale "parteneriatului" au inceput sa devina evidente aproape imediat. Cateva exemple sunt edificatoare.

Petrolul siberian

Sondele din Siberia produc mai mult titei decat cele din Arabia Saudita. Potentialul enorm al Rusiei de a exporta hidrocarburi are o mare importanta geopolitica. Printre multe alte tari, China, Japonia si Statele Unite concureaza puternic pentru crearea de conducte si infrastructura de export din Siberia de Est spre regiunile lor.
Rusia produce acum in jur de 8,5 milioane de barili zilnic. Cu progres in tehnologie si management, Rusia va extrage peste 10 milioane de barili in 2011. Mijloacele de transport spre exterior sunt insa limitate. Compania Lukoil, care exporta cam jumatate din titeiul propriu, a cheltuit un miliard USD anul acesta ca sa-si transporte produsele petroliere la export. Adica mai mult decat au costat procesele de extractie si distilare. Daca Rusia si-ar dubla capacitatea de export, la preturile curente, companiile ruse de petrol ar putea colecta din exterior alte 35 miliarde USD anual. Concurenta intre potentialii importatori este acerba. China, avand necesitati energetice imense, este dispusa sa contribuie substantial la construirea unei conducte de 2.200 km din Siberia de Est direct la Daking in nordul Chinei. Costul conductei ar fi 2,5 miliarde USD. Yukos-Sibneft, cea mai mare companie petroliera din Rusia, exportand deja titei in China pe calea ferata, a favorizat initial acest proiect. Dar Japonia, oferindu-se sa participe cu 7 miliarde USD la costructia unei conducte alternative de 4.500 km spre portul Nahodka pe coasta Oceanului Pacific, a tentat atat producatorii rusi, cat si compania de stat Transneft care controleaza facilitatile de transport si de export.

Deoarece Rusia nu are capacitatea de a furniza petrol atat pentru China, cat si pentru Japonia, decizia finala cu privire la exportul titeiului siberian se va face pe considerente economice si politice. Al treilea pretendent pentru cumpararea titeiului siberian este America.

Statele Unite importa 60% din petrolul consumat intern, din care, 47% provine din tari care apartin cartelului international OPEC. Rusia a oferit un proiect foarte tentant pentru Washington: sa acopere 10% din necesitatile de import ale Americii. In concordanta cu discutiile dintre Bush si Putin, oficiali ai administratiei americane s-au deplasat la Moscova ca sa discute proiectul constructiei unei conducte din Siberia spre nord, la portul Murmansk, de unde titeiul ar putea fi transportat pe vapoare la Houston in Texas. O asemenea conducta ar costa 4 miliarde USD si ar transporta trei milioane de barili zilnic. Pe cand, din Golful Persic vapoarele petroliere ajung in SUA intr-o luna, de la Murmansk, ar ajunge in numai 9 zile.

Devenind principalul furnizor de petrol al SUA, Rusia ar avea nevoie de o relatie stabila cu noul client si ar oferi un avantaj considerabil pentru America deoarece i-ar permite o reducere importanta a dependentei energetice de OPEC.

Schimbare de atitudine la Kremlin

Inainte de intrunirea de la Camp David, Vladimir Putin a fost unul dintre cei mai vocali oponenti ai invaziei americane in Irak. In Consiliul de Securitate ONU, coordonandu-si actiunile cu Franta si Germania, Rusia a jucat un rol decisiv in respingerea rezolutiei care autoriza interventia armata impotriva lui Saddam Hussein. Diplomatic, Moscova a condamnat sistematic "unilateralismul" american, doctrina razboaielor preventive si insistentele Washingtonului de a mentine controlul postbelic in Irak.
Incapabile sa asigure securitatea in Irak, trupele de ocupatie s-au cam impotmolit in mlastina irakiana. Presedintele Bush, nesatisfacut de performanta militarilor, a transferat autoritatea reconstructiei Irakului de la Pentagon la Consiliul de Securitate condus de Condolezza Rice.

Diplomatii americani au semnalat ca au mare nevoie de ajutor extern pentru pacificarea si reconstructia Irakului. In urma "discutiilor" cu Bush de la Camp David, se pare ca Putin a promis sa nu exploateze dificultatile curente ale americanilor in Irak. El a sugerat ca Rusia ar putea participa cu trupe la pacificarea tarii. In schimb, America va trebui sa accepte revenirea in Irak a companiilor petroliere ruse.

In octombrie 2003, la Consiliul de Securitate ONU, Rusia a renuntat la opozitia anterioara fata de planurile lui Bush pentru mentinerea controlului militar si civil in Irak si a trecut subit de partea Americii. Ca sa nu ramana izolate diplomatic si sa nu fie acuzate de obstructionism steril fata de Statele Unite, Franta, Germania si Siria au decis si ele cu cateva ore inainte de vot sa sprijine rezolutia propusa de Washington. Votul unanim in Consiliul de Securitate a reprezentat o victorie diplomatica importanta pentru George Bush, deoarece rezolutia votata mentine controlul american in Irak si accepta participarea fortelor militare multinationale sub comanda Pentagonului.

In ultimii trei ani, America a fost criticata sever in presa internationala pe motiv ca a refuzat sa semneze tratatul de la Kyoto cu privire la protejarea climei globale. La conferinta internationala a climatologilor organizata la Moscova la sfarsitul lunii septembrie 2003, Putin era asteptat sa anunte oficial ca Rusia este gata sa ratifice tratatul de la Kyoto. Spre surprinderea generala, Putin a dat semnale contrare si a declarat cu cinism ca o "incalzire globala" ar fi benefica pentru o tara nordica precum Rusia. Respingand tratatul, Rusia a diminuat substantial sansele de validare ale tratatului si a eliminat izolarea penibila a Americii in problemele climaterice. La insistentele si spre satisfactia guvernantilor de la Washington, Rusia a anuntat recent ca a decis sa amane cu un an completarea constructiei unui important reactor nuclear in Iran. In legatura cu programul de inarmare nucleara al Coreii de Nord, Moscova a diminuat criticile fata de "intransigenta" SUA in negocierile cu regimul comunist al lui Kim Jong Il.

Interese comune

Amintind de Ialta, intelegerile "de culise" a celor doua puteri starnesc neliniste in "entitatile colaterale" neparticipante aflate in "sferele de interes" ale Rusiei si ale Statelor Unite si a caror soarta ar putea fi afectata defavorabil de acordurile netransparente negociate in culise de marile puteri. Cateva asemenea exemple ar fi, de o parte, Georgia, Azerbaidjanul, Ucraina, Moldova, Cecenia si "Stanurile" din Asia Centrala si, de alta, Iranul, Corea de Nord, Palestina, Libia, Siria si Cuba.
Interesele comune ale SUA si Rusiei, mai ales in probleme de securitate, au permis celor doi presedinti sa initieze un parteneriat mai mult sau mai putin strategic. Sustinand America, Putin a beneficiat enorm in urma eliminarii talibanilor si a organizatiei Al Qaida in Afganistan. Acest obiectiv de securitate, important pentru interesele Rusiei in Asia Centrala, nu putea fi realizat fara interventia americana. Cele doua puteri au si alte obiective comune precum prevenirea proliferarii armelor de distrugere in masa, cooperarea in lupta contra teroristilor islamici si asigurarea securitatii armamentului nuclear din Rusia.

Dar convergenta intereselor nationale ale Rusiei si Statelor Unite este limitata de realitatile interne si internationale. Desi Casa Alba incearca sa ignore crimele armatei ruse in Cecenia, alte grupari americane nu accepta echivalenta dintre teroristii internationali de tip Al Qaida si separatistii ceceni. La randul ei, Rusia critica politica Washigtonului cu privire la statele care sponsorizeaza terorismul, deoarece se concentreaza pe Iran, Siria si Irak, tari cu care Rusia a avut si are relatii economice profitabile si neglijeaza Pakistanul si Arabia Saudita, considerati aliati ai Americii.

Rusia a fost de acord cu prezenta militara americana in Asia Centrala dar numai temporar si numai pentru combaterea terorismului. Kremlinul se opune furios prelungirii prezentei americane in Asia Centrala si in Caucaz deoarece considera ca aceasta prezenta afecteaza negativ ambitiile Rusiei in aceste regiuni. Moscova se opune vehement intentiilor americane de a reloca bazele militare din Germania in Europa de Est in dezacord cu intelegerile precedente. Cercurile militare de la Moscova, continuand sa considere ca SUA si NATO reprezinta un pericol pentru Rusia, sunt alarmate de extinderea fortelor militare americane in vecinatatea Rusiei.

O alianta strategica viabila nu se poate baza numai pe criterii de securitate. Investitiile reciproce si relatiile comerciale sunt importante. Dar comertul SUA cu Rusia reprezinta numai 1% din total, iar pentru Rusia, 5%. Unii observatori considera ca relatiile dintre Rusia si Statele Unite sunt cordiale dar superficiale.
Oricat de bine s-ar intelege Putin cu Bush, institutiile, birocratiile si electoratul din tarile respective nu sustin categoric obiectivele strategice si initiativele celor doi presedinti."(Revista22)



tiramisu - de (anonim) la: 17/02/2004 10:52:29
(la: Tiramisu cu crema Mascarpone)
iti dau o varianta mai simpla . fara praf de frisca daca vrei sa fugi de chimicale. m-a invatat o italianca din genova si zice ca o face la fel ca bunica-sa.
cantitati: 5 oua ( sa nu fie mari! e important!),500gr. mascarpone 5 linguri sanatoase de zahar (eu pun 7!), cafea tare de filtru,piscoturi.

freci co o lingura de lemn
galbenusurile cu zaharul si adaugi mascarpone pina se omogenizeaza , poti sa pui rom sau zahar vanilat , cum iti place. dupa aia incorporezi
albusile batute spuma , usurel, prin invaluire tot cu lingura de lemn. asa crema nu va fi moale si va avea consistenta evitind prafurile.
in rest, totul e la fel dar fara mixer.
imediat se monteaza in tava si se da la rece. e bine ca tava sa fie acoperita bine si sa stea in frigider min.6 ore.
zice ca pe deasupra se presara praf de ciocolata neagra. eu ii pun cola cao.
incerc-o !
cu bine


O cotitura importanta - de Dinu Lazar la: 11/03/2004 17:29:06
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Asistam in aceste zile la o schimbare importanta in tot ceea ce inseamna fotografie; aparate digitale noi - nu neaparat mai performante - apar in fiecare zi.
Dar, printre toate noutatile, aparatul pe care il vedem la
http://www.dpreview.com/news/0403/04031101epsonrd1.asp
cred ca va constitui o cotitura importanta in perceptia noastra despre tehnica realizarii imaginii.
Pentru prima data, apare ceva ce poate continua cu adevarat mitul Leica in era Digitala ...
Ramine de vazut cit de bune vor fi miticile obiective Leitz, cu captorul digital - eu ma astept la mari surprize, dar citeva perechi obiectiv/aparat cred ca vor fi extraordinare. O tendinta care trebuie urmarita de aproape... este totusi primul aparat foto contemporan care nu mai e o savoniera digitala si care nu mai pare conceput de niste specialisti IT care nu stiu fotografie...
#11846 (raspuns la: #11792) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O cotitura importanta - de (anonim) la: 15/03/2004 03:04:07
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
RD1 ala are si niste minusuri importante. Captorul are doar 23.7 x 15.6 mm ceea ce inseamna ca un atit de rar 21mm nu devine altceva decit un "mirific" 32mm. Putin prieteni, extrem de putin. Pai am aruncat o galeata de firfirei pe un 35/2 ca sa am ce, un 52mm? Nu-I mai bine sa pun eu un helios sau un industar pe un spotmatic si sa trag pe un 50asa, ca oricum iese mai bine decit cu digitalul asta care nici macar echivalenta asa100 nu are?
#12054 (raspuns la: #11846) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cum alegem ouale - de SB_one la: 10/04/2004 06:03:13
(la: Christos a inviat si Paste fericit pentru toti!)
Cum alegem ouale
De gaina, de gisca sau de rata? Cu virful ascutit sau tesit? Cit timp le fierbem? Cum le vopsim fara “chimicale”? Pregatirea oualor pentru Paste este o adevarata arta.
Au mai ramas doar citeva ore pina la Sarbatoarea Invierii, insa gospodinele mai au cite ceva de facut. Pentru cei care au lasat vopsitul oualor pe ultima suta de metri, oferim citeva sfaturi practice. De asemenea, divulgam si citeva “ponturi” care sa va ajute sa alegeti un “ou campion”.

Ouale sint mai mult sau mai putin dure, in functie de pasarea de la care provin. Cele mai tari sint ouale de bibilica, urmate de cele de gisca, apoi de curca, de gaina, iar ultimele - cele de rata.
Oul de bibilica este cel mai mic dintre toate, “pistruiat”, are virful ascutit si o coaja foarte groasa in raport cu marimea sa. La ciocnit, de regula, le sparge pe celelalte. In unele regiuni, bibilicii i se mai spune si “cita”.
Oul de gisca este cel mai mare dintre toate. “Sparge” toate ouale, cu exceptia celor de bibilica.
Oul de curca este un patat, “pistruiat”, cu virful ascutit. In competitia ciocnitului, nu da nici o sansa celui de gaina.
Oul de gaina este cel mai raspindit. Cele din gospodarie au coaja mai rezistenta decit cele de crescatorie intensiva (de tip “Avicola”). Au nuante diverse, de la alb pur pina la gri-cenusiu sau rosiatic, in functie de penajul gainii.
Oul de rata este alb sau de nuanta verzuie, comparabil ca marime cu cel de curca, dar ceva mai mare decit cel de gaina. Are coaja subtire, fiind codasul tuturor concursurilor de ciocnit.

Text complet:
http://www.expres.ro/topstory/?news_id=151617

SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#13657 (raspuns la: #13646) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sir Lawrence Alma-Tadema Vs. Thomas Kinkade - de LMC la: 13/04/2004 13:00:49
(la: Fratia pre-rafaelita)
Domnul Firimita spunea:

"Comparatia dintre Alma-Tadema si Kinkade....Desi nu pot spune ca prefer kitsch-ul englezesc celui american, cel putin pictorul englez a avut ceva urme de talent, in timp ce Kinkade este ceea ce in Romania am fi definit drept "pictor de bilci." Alma-Tadema, de care nimeni n-a auzit astazi, a fost foarte popular in timpul vietii. A fost fascinat de Egiptul antic, si in general, de viata grecilor si romanilor antici. Prin 1850, englezii cultivau acesta sentimentalitate dulceaga, teatrala, reprezentata prin fecioare cu obrajii roz pe fundalul unor tufisuri de trandafiri, figuri androgine cintind la harpa, etc, un alfabet visual conceput pentru a le justifica tendintele decadente mai mult sau mai putin latente. Una dintre caracteristicile kitsch-ului este tendinta de a cenzura originalul, de a inlocui originalul cu o copie daca se poate mult mai “draguta,” mai populara. Kinkade si Alma-Tadema se intilnesc pe planul acesta, pentru ca ambii trivializeaza trecutul, natura, etc. Ambii au fost propulsati de avaritie...."

Comparatia intre Kinkade si Alma-Tadema mi se pare o exagerare a analizei critice. Eu cred ca Kinkade face parte dintr-o grupa de "artisti" complect diferita decit cea a lui Alma-Tadema. Kinkade si-a gasit o sursa de venit de care se tine cu dintii pina cind inca mai poate si pina cind acest "bubble" ii va exploda in fata. Omul este destul de destept in marketingul lui pentru ca se pare ca a gasit un drum paralel care il urmeaza mai agale fara a se strofoca prea mult.

Vezi:
http://www.thomaskinkade.com/magi/servlet/com.asucon.ebiz.catalog.web.tk.CatalogServlet?catalogAction=Product&categoryId=640&productId=62304

Aceste Plen-Airs sint probabil mult mai demne de un respect artistic, desi in multe cazuri ramin sub un nivel de fircaleala inutila.

Despre Alma-Tadema, nu pot sa-i gasesc nici un element negativ in lucrarile lui. Precizia, compozitia, studiul, culoarea, toate sint extrem de frumos imbinate si controlate. Nu uitati ca in acelasi timp Ingres, Delacroix, Gerome si multi alti pictori erau fascinati de aceeasi "genre" al Orientalismului. Aceasta fereastra inspre o fantezie Orientala, inspirata de colonizarile Orientului Mijlociu, era o moda al societatii inalte, rivnita de la cel mai mic la cel mai mare. Din ea sa nascut Simbolismul care la rindul lui a dat nastere la alte curente in arta. Comparatia intre cei doi artisti mi se pare asa cum am zis exagerata, pentru ca nu pot sa imi imaginez arta lui Kinkade intr-un muzeu de arta, sau o carte care sa-l mentioneze ca fiind un artist important dintr-o miscare artistica care a revolutionat arta.

Deci "with all due respect" domnule Firimita va contrazic punctul de vedere bazata pe faptul ca contextul in care pictorul Alma-Tadema a pictat era altul decit cel care il traim astazi. Sintem asa de obisnuiti cu imaginile Post-Modernismului si Avant-Gardismului care ne inconjoara incint atunci cind ne izbim de calmul si frumusetea acestui "vechi" curent il explicam a fi kitchism. Alma-Tadema nu a copiat ceea ce alti pictori au facut asa cum Kinkade il copie pe Thomas Moran, Albert Bierstadt, si altii ca ei. Temele lui erau inspirate din poezie, mitologie si imaginatie dar erau compuse cu o precizie maxima. Studioul lui nu era plin cu imaginile altor artisti ca sursa de inspiratie, era plin de flori, plante exotice, obiecte aduse din Orient etc etc. El nu compunea trupul uman dintr-o revista de desen ci isi platea modele vii pe care le studia intr-un mod academic si precis. Aratati-mi unde este evidentiat acest lucru in arta lui Kinkade?!

In incheiere vreau sa precizez ca miscarea aceasta al Orientalismului si-a Pre-Raphaelismului a fost o ridicare impotriva Academiei si-a Neo-Classicismului, era asa cum intr-un mod paralel Mininalismul a fost o forta impotriva Abstractului Expresionist. Deci pe vremea aceea era tot la fel de scandaloasa asa cum astazi sintem scandalizati de imaginea Madonei pictata in excrement de animal. Nicidecum nu era privita ca o forma de kitch.
#13782 (raspuns la: #13753) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce are tandea cu mandea? - de miraz la: 15/04/2004 01:14:02
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
comentariul asta nu are de fapt legatura cu subiectul pus in discutie. dar nu m-am putut abtine sa nu fac un comentariu legat de agricultura.
"Va ginditi vreodata in momentul cind va cumparati rosioarele cu "gust romanesc" (din piata CRANGASI.....LOL) ca ele au fost plantate/recoltate la numai doi metri de WC-ul sapat in curtea unui micro-agricultor la marginea orasului natal si super-iubit?"
acuma nu stiu cum fac altii, dar eu cand cumpar rosia de la piata o spal inainte de a o manca. asa ca nu prea are importanta ca "ele au fost plantate/recoltate la numai doi metri de WC-ul sapat in curtea unui micro-agricultor la marginea orasului natal si super-iubit?" in plus de cand sa mananc o rosie care arata super, care poate ca si miroase frumos si prin cine stie ce intamplare fericita are si un gust bun, dar care a fost cultivata/recoltata dintr-o sera sau de pe un camp imbuibat cu chimicale. nu stiu daca SIXPACK sta in Romania si daca da a vazut vreodata o gradina adevarata, dar daca ar fi vazut, ar fi stiut ca ingrasamantul natural nu e altceva decat .........
#13851 (raspuns la: #12047) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
it's more important to be nice - de ampop la: 30/07/2004 08:27:35
(la: Impotenta nationala)
My dear friend!
I think you are not nice...cand ceri demolari de statui. You are just important....:). Nu crezi ca este necesar sa se ingroape securea razboiului nationalist? Caci Balcanii au fost devastati de ura nationala,de un nemernic, Slobodan Milosevici s.a.m.d. Sa-si puna oamenii statuia...si vorba aceea...who cares? Ne legam prea mult de simboluri, de ura si istorie, nu reusim sa iertam. Da, sa iertam si totusi sa nu uitam...Yad Vashem este un exemplu. Vezi acum evrei alergand dupa nemti sa-i jupoaie de vii pentru Dachau? Astia de acum n-au oricum nici o vina ca parintii lor au facut ce au facut. Si...cum ar fi solutia, cine ar obliga la demolarea statuii...oare maghiarii nu se pot adresa si ei forurilor internationale, ca-s mai fraieri sau cetateni ai lumii de mana a doua? Iarta ca sa fii si tu la randul tau iertat :).
Shalom brother!
Mario
#18570 (raspuns la: #18554) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. #19739-AlexM : Importanta invierii din morti . - de Muresh la: 13/08/2004 22:45:18
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
Va rog sa-mi permiteti sa ma refer la intrebare .
Spuneti dumneavoastra ca :
"In mod normal , cand o teorie este deja incetatanita , neavand importanta prin ce mijloace s-a incetatanit ea, cel care o neaga este obligat sa aduca argumente care sa arate ca aceasta teorie/idee este falsa." .

Interesant . In jurisdictie , daca A il invinovateste pe B de ceva , sarcina dovezii cade asupra lui A , B nefiind obligat sa-si dovedeasca nevinovatia .
Aici nu vorbim , bineinteles , de acuzatori si vinovati potentiali , mi se pare , totusi , ca exista o anumita analogie intre exemplul meu si citatul de mai sus . Personal nu cred ca cele spuse de dumneavoastra pot fi acceptate in mod complect si absolut . In decursul istoriei omenesti multe tabu-uri au fost desfiintate sau revizuite si nu stiu daca sarcina de a dovedi a fost data in mod metodic si constant negationistilor .
Dumneavoastra spuneti ca nici Coranul si nici Tacitus nu pomenesc de crucificare . Daca scoatem actul crucificarii si in special INVIEREA DIN MORTI din toata povestea , atunci nu mai ramane NIMIC . Prin crucificare Iisus ia asupra sa pacatele prozelitilor sai prezenti si VIITORI . Invierea demonstreaza NATURA DIVINA a lui Iisus .
Dupa intelesul meu a spune ca Iisus nu a existat , sau a spune ca a existat dar nu a fost crucificat (si bineinteles nu a avut de ce sa invie) este exact acelasi lucru din punct de vedere practic .
In ambele cazuri nu i se poate atribui intemeierea crestinismului .
Ramane totusi intrebarea , care a fost mecanismul care a dat nastere la aceasta noua religie . Daca oamenii au simtit nevoia de a adopta o religie monoteista , de ce nu s-au multumit cu mozaismul deja existent ?.
Parerea mea e ca acest proces a fost perfectat printr-o "munca asidua de lamurire" a multora , incepand cu evanghelistii . Aceasta activitate
s-a bazat pe o legenda . O legenda si nimic mai mult . Oamenii au vrut din tot sufletul s-o creada . Ce bine e ca cineva ia asupra sa toate pacatele tale . Si de ce nu a fost adoptat mozaismul ?. Simplu . Religia mozaica e o religie foarte pretentioasa = "demanding" . Dumnezeu cere poporului ales sa se conforme la cateva sute de legi . Religia mozaica era nepopulara din cauza numeroaselor interdictii . Calea cea usoara a fost adoptarea crestinismului .
Pe scurt , religie in loc de psiholog .
Opium pt bobor , dupa spusa tovarasilor .Si alta spusa :
daca Dumnezeu n-ar fi existat , ar fi trebuit inventat (ca necesitate naturala).
#19745 (raspuns la: #19739) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Capcanele lui 23 august 1944 - de RSI la: 02/09/2004 13:45:20
(la: O CATASTROFA NATIONALA: 23 AUGUST 1944)
Capcanele lui 23 august 1944 (NO RATING!)

[romanian-portal.com], (8/23/2004) »
Ca niciodata in ultimii 15 ani, apropierea acestui 23 august a starnit in discursul public romanesc o revigorare a interesului (uneori a pasiunilor) fata de acest eveniment important al istoriei contemporane. Mai multi factori au condus aici: in primul rand, intentia oficialitatilor, anuntata inca de la mijlocul lui iulie a.c., de a organiza o celebrare substantial mai consistenta decat in toti anii de dupa 1990 (legitimata de implinirea unui numar rotund de ani); apoi, trebuie sa luam in calcul recentele avataruri ale Casei regale romane, ca si ameliorarea spectaculoasa a relatiilor dintre Regele Mihai si actualul presedinte al Romaniei; in fine, cred ca in substratul intregii povesti se afla balanta inca neechilibrata, in memoria noastra comuna, intre nostalgia dupa autoritarismul legitimat "patriotic" al maresalului Ion Antonescu si frustrarile firesti ale celor care stiu ca, o data cu acea zi, a inceput drama comunizarii Romaniei. Istoricii nu pot conduce, prin ei insisi, la rezolvarea definitiva a acestui impas - o data pentru ca istoria este o disciplina in continua rescriere*, apoi pentru ca s-a vazut limpede ca nici macar ei nu au cazut intru-totul de acord asupra interpretarii acestui subiect fierbinte.



Propun aici o analiza succinta a evenimentului de acum 60 de ani, avand convingerea ca orice incercare de clarificare a acestui trecut relativ recent poate conduce la o mai buna intelegere a prezentului nostru.


I. Cum s-a ajuns la 23 august 1944?

Intre 21-24 noiembrie 1940, pe fondul unei Europe prinse de mai bine de un an in conflict, generalul Ion Antonescu (devenit, din 14 septembrie acel an, Conducatorul statului national-legionar roman) facea prima vizita la Berlin, ocazie cu care le prezenta lui Adolf Hitler si ministrului de Externe german Joachim von Ribbentrop viziunea sa asupra situatiei europene si locului Romaniei in acest peisaj. Antonescu si Hitler si-au facut reciproc o buna impresie. Generalul roman, al carui patriotism sincer nu putea masca un mare amatorism intr-ale politicii, si-a expus dorinta de a lupta pentru refacerea granitelor statale, grav afectate de pierderea Basarabiei, Bucovinei de Nord si a unei parti din Transilvania, in chiar vara acelui an. Spre deosebire de Antonescu, Hitler avea o mare abilitate politica: "Istoria nu se va termina in anul 1940" - i-a spus el lui Antonescu, sugerandu-i o speranta. Din acest moment, Romania va intra intr-o dezastruoasa competitie cu Ungaria lui Horthy pentru captarea bunavointei Fuhrer-ului. In chiar aceasta vizita, pe 23 noiembrie, Conducatorul roman semneaza in numele tarii sale aderarea la Pactul Tripartit (alcatuit din Germania, Italia si Japonia si completat de Ungaria cu doua zile mai devreme, pe 21 noiembrie).



Explicatia acestui gest - si a celor care aveau sa urmeze - nu este pasiunea fascista a lui Antonescu, ci convingerea sa ca Hitler va castiga razboiul. Din 1916, politica externa a Romaniei fusese legata de cea a Frantei; dar Franta cazuse, sub loviturile unei armate germane care parea invincibila. Ca militar, Antonescu a avut o intuitie corecta: ca, in ciuda pactului din 23 august 1939, Germania si URSS vor ajunge in conflict. Temator pana la obsesie de sovietici (avea, ca roman, motive, desigur), Antonescu a ales sa mearga pe mana Germaniei.



In cele sapte luni care vor urma, in toate intalnirile si in mesajele schimbate, Antonescu arata disponibilitatea Romaniei de a lupta impotriva bolsevismului. Dar Hitler s-a aratat initial rezervat fata de aceasta oferta. Nedorind sa-i dea un cec in alb liderului roman si aparent deplin increzator de forta sa, el insista pe nevoia de stabilitate a Romaniei, siguranta economica etc. Convins totodata de dorinta de revansa a romanilor, Hitler definitiva la mijlocul lui decembrie 1940 Planul Barbarossa de atacare a Uniunii Sovietice, in care Romania avea rolul sau - chiar fara ca, in acel moment, Antonescu sa stie!



Discutia definitiva intre cei doi a avut lor pe 12 iunie 1941; abia acum Hitler l-a anuntat pe Antonescu de intentia inceperii razboiului in Est (fara a-i spune data exacta!). Antonescu, intarit intre timp in tara prin infrangerea legionarilor (in 21-23 ianuarie), s-a declarat decis sa lupte, in vederea recuperarii teritoriilor romanesti pierdute. De retinut ca, spre deosebire de Primul Razboi Mondial, cand Ionel I.C. Bratianu a negociat intens conditiile iesirii Romaniei din neutralitate, in iunie 1941 Ion Antonescu a acceptat intrarea in conflict fara nici un tratat formal cu Germania, bazandu-se exclusiv pe o intelegere verbala cu Hitler.



Greu de imaginat astazi entuziasmul inceputului campaniei anti-sovietice, dupa 22 iunie 1941. Pentru multi romani, contaminati de optimismul propagandei germane, razboiul pentru Basarabia echivala cu o excursie ceva mai plictisitoare in stepa rusa. Cucerirea Odessei (cu pierderi de peste 90.000 de soldati!), pe 16 octombrie, a intarit aceasta speranta. Aici trebuie spus ca, increzator el insusi, Antonescu a preluat datele esentiale ale politicii germane, inclusiv conceptiile rasiste: dupa ocuparea Transnistriei, intre august 1941 si iulie 1942, cca 110.000 de evrei din Basarabia si Bucovina au fost deportati aici, urmand ca din septembrie 1942 sa fie adusi si evrei din Romania (din cauza cursului razboiului, planul nu s-a aplicat); in acelasi timp, intre iunie si septembrie 1942, cca. 25.000 de tigani nomazi au fost deportati tot acolo.



Iarna 1942-1943 (adica esecul din batalia Stalingradului) si pierderile masive de aici, din Cotul Donului si Stepa Calmuca (cca. 150.000 de oameni) au fost un avertisment sever pentru Antonescu. Din vara acestui an, bombardamentele asupra Ploiestiului si zonei petroliere (incepute inca din iunie 1942) devin o problema curenta. Din acest moment, oficialii romani (fie ministrul de externe Mihai Antonescu, fie reprezentanti ai partidelor politice aflate in "adormire") vor sonda o posibila iesire din razboi, fara succes. In cadrul aliantei antihitleriste, se impusese pregnant ideea ca Romania este o problema a Rusiei - drept urmare, emisarii romani vor fi sfatuiti, insistent, sa trateze cu sovieticii si sa nu mai astepte sprijin separat de la Anglia sau Statele Unite.



Trebuie spus foarte clar ca, in vara anului 1944, aceste negocieri erau practic blocate. Cu exceptia unor schimburi sporadice de conditii la Cairo, URSS urmarea sa traga de timp, pentru a-si continua contra-ofensiva spre Berlin si a cuceri, implicit, Romania.


II. Filmul unei zile incepute in haos si terminata in speranta

Pe 19 august 1944, ofensiva sovietica incepe, in operatiunea Iasi - Chisinau, incercuirea trupelor germano-romane in Nordul Moldovei, indreptandu-se spre aliniamentul Focsani-Ismail. Si aici intervine exagerarea numita linia de aparare Focsani - Namoloasa - Galati. Vazuta ca antepenultima reduta impotriva rusilor (in cazul caderii ei, Antonescu ar fi incercat rezistenta pe crestele Carpatilor si pe Olt), aceasta linie fortificata, in realitate, nu era inca terminata, era prost echipata din punct de vedere tehnic si - ceea ce e mai important - urma sa fie ocupata de soldatii aflati in retragere din Est, ei insisi demoralizati si intr-o stare precara. Cei care estimeaza, pe baza unor date fragmentare, ca aici s-ar fi putut rezista in fata rusilor pana la sase luni se hazardeaza intr-un optimism nejustificat.



In noaptea de 21 spre 22 august 1944, la Palatul Regal din Bucuresti a avut loc o ultima intalnire a complotistilor care initiasera, inca din iunie, consultari in vederea iesirii din alianta cu Germania si, la nevoie, eliminarii lui Ion Antonescu. Au fost prezenti Regele Mihai, Iuliu Maniu (presedintele PNT), Constantin I.C. Bratianu (PNL), Constantin-Titel Petrescu (PSD) si Lucretiu Patrascanu (in numele comunistilor, dar in virtutea bunelor relatii pe care el le avea cu "lumea burgheza"). Cu acest prilej s-a decis ca duminica, 26 august, la ora 13.00, Regele sa-l convoace pe Ion Antonescu la Palat si sa-i ceara fie semnarea armistitiului, fie demisia.



Lucrurile s-au precipitat aproape dramatic in dimineata de 23 august, cand s-a aflat ca maresalul Antonescu urma sa plece pe front. Si astfel s-a profilat determinarea si curajul tanarului Rege Mihai (pe 25 octombrie el urma sa implineasca 23 de ani). Fara sprijinul direct al liderilor politici, dar cu concursul unor inalti ofiteri apropiati Casei Regale, Mihai i-a convocat pentru ora 15, la Palat, pe Ion Antonescu si Mihai Antonescu. Ultimul a fost punctual, iar maresalul, invocand treburi reale, a ajuns in jurul orei 16. Discutia s-a purtat in biroul regal, intre patru persoane: Regele Mihai, generalul Sanatescu (seful Casei Militare regale), maresalul Ion Antonescu si ministrul Mihai Antonescu. Intr-o camera alaturata se aflau generalul Aldea (consilier al Regelui pe probleme militare), maresalul Curtii Ion Mocsony-Starcea, secretarul regal Mircea Ionitiu si Grigore Niculescu-Buzesti, iar in apropiere, pentru a interveni la nevoie, un alt grup de ofiteri de incredere.



Arestarea celor doi Antonescu s-a facut in jurul orei 17, dupa un schimb de replici in care maresalul si-a prezentat obiectiile cu privire la iesirea din razboi, motivand ca astfel ne vom da cu mainile legate rusilor. Odata inchisi cei doi intr-o camera de valori a Palatului, imediat Regele a demarat consultarile pentru alcatuirea guvernului. In jurul orei 18 au ajuns la Palat, convocati, si generalul Constantin Pantazi (ministru de Razboi), generalul Picky Vasiliu (seful Jandarmeriei) si colonelul Elefterescu (seful Politiei). In fata alternativei arestarii, ei au ales colaborarea. Simultan, a fost convocat si seful Serviciului Sigurantei, Eugen Cristescu. Din intuitie sau ca urmare a unor informatii scurse, acesta a banuit despre ce e vorba si, in loc sa vina la Palat, s-a deplasat la locuinta ambasadorului german von Killinger, avertizandu-l.



Primul detaliu ce merita retinut este ca schimbarea s-a produs fara nici o defectiune majora; ofiterii superiori din Bucuresti, informati rand pe rand, au dovedit o mare fidelitate fata de Rege si o lipsa de solidaritate cu Antonescu asupra careia merita meditat. In jurul orei 18.30, Armata romana era deja plasata in noi dispozitive, in vederea unei riposte. Dupa ora 19 au ajuns la Palat ambasadorul Killinger, generalul Gerstenberg (seful Apararii antiaeriene) si generalul Hansen (seful Misiunii militare germane in Romania). Informati cu deferenta, li s-a cerut evacuarea fara lupta a armatei germane din tara. In zilele urmatoare, Killinger avea sa se sinucida - pentru ca, in ciuda informatiilor pe care le primea constant, nu prevazuse actul - iar Gerstenberg a ales, din 24 august, calea represaliilor, desi isi daduse cuvantul de onoare in sens contrar.



In jurul orei 22.10, a fost difuzat, prin Radio, mesajul Regelui catre tara. In acel moment, schema noului guvern - prezidat de generalul Constantin Sanatescu - era, in linii mari, definitivata: cei patru lideri politici amintiti mai sus erau ministri secretari de stat (in plus, Lucretiu Patrascanu - vezi mai jos - primise Justitia), iar restul posturilor erau ocupate de militari. La ora 2 a diminetii de 24 august, Regele, insotit de cativa apropiati, a plecat spre Gorj - via Craiova - la sugestia apropiatilor care se asteptau (si aveau dreptate) ca a doua zi Palatul sa fie bombardat.


III. Consecinte imediate si multe intrebari

Un numar mare de intrebari agita inca analiza acestei zile.



In primul rand, care a fost rolul factorului politic? Singurii lideri care au ajuns la Palat in seara de 23 august au fost, in ordine, Lucretiu Patrascanu (ajuns spre orele 19.30) si Constantin-Titel Petrescu; dupa ora 22, a venit si comunistul Emil Bodnaras, cu intentia ferma de a se interesa de Ion Antonescu. Se poate glosa mult pe seama lipsei liderilor taranist si liberal; cea mai probabila explicatie este aceea ca, desi informati, au preferat expectativa, nu foarte convinsi de reusita actului.



Cum se explica rolul lui Lucretiu Patrascanu? Prezenta sa la Palat si propunerile cu care vine imediat (amnistierea detinutilor politici, desfiintarea lagarelor etc.), precum si dorinta de a fi inclus pe lista guvernamentala intr-o pozitie net privilegiata isi au sursa in stradania lui de a lua un avans in fata celorlalti lideri ai partidului comunist. Patrascanu avea sa nutreasca, pana prin 1947, convingerea ferma ca el ar avea datele intelectuale si meritele istorice si politice pentru a conduce PCR. Aceasta convingere il va duce in inchisoare si apoi la moarte, peste mai putin de 10 ani.



De ce a ajuns Ion Antonescu in mainile comunistilor atat de repede, inca din primele ore ale lui 24 august? Oricat de trist, adevarul este ca numai comunistii (dirijati de Bodnaras) au putut alcatui, in timp scurt, o brigada de soc, capabila sa-l deplaseze intr-un loc sigur si sa-l pazeasca pe maresal. Liberalii si socialistii spusesera inca din 21 august ca nu au oameni pregatiti pentru o asemenea eventualitate, iar Ilie Lazar, seful departamentului Muncitoresc al PNT, care - teoretic - avea oameni, aparent a lipsit in acea zi din Capitala. Antonescu a ajuns astfel in cartierul Vatra Luminoasa si, in nici o saptamana, era deja predat sovieticilor.



Care a fost rolul noului guvern Sanatescu? Atunci, ideea unui guvern militar a parut a fi cea optima. Astazi, se poate medita daca un guvern preponderent politic nu ar fi fost mai eficient in vederea rezistentei la comunizare. Imediat dupa 12 septembrie (data la care era semnata la Moscova Conventia de Armistitiu intre Romania si Aliati), Comisia Aliata de Control (in esenta sovietica) a devenit organul de conducere neoficial al Romaniei, iar presiunile ce au urmat pana la impunerea guvernului pro-comunist Petru Groza din 6 martie 1945 s-au desfasurat in ritm sustinut. Primul rezultat a fost, deloc paradoxal, tocmai lipsa regelui de la sarbatorirea primului an de la eveniment, pe 23 august 1945; atunci, surprins de refuzul lui Groza de a-si prezenta demisia (asa cum Regele Mihai i-o ceruse), suveranul a boicotat, in mod simbolic, aceasta celebrare si incepea astfel "greva regala" ce avea sa dureze pana pe 7 ianuarie 1946.



In fine, a fost 23 august un act de salvare nationala sau o catastrofa? La o analiza lucida, rezulta ca inlaturarea lui Antonescu si ruperea aliantei cu Germania erau, (in acel moment si in acele conditii concrete), singura sansa pentru a putea spera la un statut mai bun al Romaniei postbelice. Nu e cazul sa ne facem complexe: Romania nu a parasit atunci o Germanie democratica, ci un Reich utopic si criminal. E drept, acea zi nu a adus sfarsitul razboiului - dar a adus, oricum, ruperea unei aliante nefaste, pe care Romania nu o alesese de bunavoie, dar care impinsese tara in dezastru si o putea conduce la dezmembrare. Personal, am convingerea ca daca azi Transilvania se afla in granitele Romaniei (URSS ne-a sustinut in acest sens, in 1946-1947, sugerandu-ne astfel sa "uitam" de Basarabia), acest lucru are legatura si cu 23 august 1944.


IV. Ce mai inseamna azi 23 august 1944?

Confiscata de comunisti, ziua de 23 august a purtat de-a lungul deceniilor diverse semnificatii, toate impuse. Ea a devenit zi nationala in 1948, imediat dupa proclamarea frauduloasa a Republicii. Vreme de aproape un deceniu, 23 august a fost descrisa ca zi de eliberare a Romaniei de catre glorioasa Armata Rosie (care, evident, nu fusese implicata in mod direct). La inceputul anilor 60, regimul Gheorghe Gheorghiu-Dej a deplasat treptat atentia spre insurectia antifascista, reducand in paralel apologia armatei sovietice. Succesorul sau, Nicolae Ceausescu, va agrea mai mult o formula complicata, in stare sa legitimeze impletirea dintre istoria inventata a PCR si istoria neamului: Revolutia de Eliberare Sociala si Nationala, Antifascista si Antiimperialista.



Sperantele romanilor din seara de 23 august 1944, ca vor iesi din razboi si ca se vor intoarce la democratia de pana in 1938, au fost abrupt inselate. Practic, ziua arestarii lui Antonescu a fost primul pas pe calea unei sovietizari accelerate. Dar trebuie sa spunem ca nici unul dintre actori nu putea atunci intui ce avea sa urmeze. A-i face pe Regele Mihai sau pe apropiatii sai vinovati de evolutia ulterioara tradeaza fie necunoasterea istoriei, fie rea-credinta.



In fine, care este oare sintagma cea mai potrivita in rememorarea acestui eveniment? Aparent, lovitura de stat este o formula potrivita, din moment ce Ion Antonescu era, in acel moment, Conducatorul statului, iar Regele Mihai nu mai avea decat o mica parte din prerogativele constitutionale regale din 1923. Totusi, in opinia mea, indiferent de statutul oficial (si autorevendicat!) al Maresalului, o lovitura de stat data de un rege in functie este o contradictie in termeni si o imposibilitate logica.



Asadar, cred ca, fara a ne complica inutil in formule pretentioase, dar greu de argumentat, gen insurectie, lovitura de Palat, lovitura de stat s.a.m.d., putem accepta ca la 23 august 1944 a avut loc demiterea fortata a regimului Ion Antonescu, in virtutea unei sperante care - asa cum spuneam - va mai avea nevoie de 45 de ani pana la a prinde contur.


Adrian CIOROIANU

Semnalez cu placere o ultima aparitie dedicata subiectului, din care provin unele dintre detaliile analizei de fata: Ion Solacolu (editor), Tragedia Romaniei 1939 - 1947, Institutul National pentru Memoria Exilului Romanesc & Ed. Pro Historia, Bucuresti, 2004



Stire preluata de pe siteul ZIUA

http://www.ziua.net/
si ce daca..... - de cosmacpan la: 04/09/2004 17:38:16
(la: Sunt supraponderal! De ce ma alunga lumea?)
Sunt gras exprima: o realitate, un concept neproductiv, teama, lipsa de incredere, ori ce Dumnezeu poate sa insemne. eu nu stiu decat un singur lucru: fac tot ce pot ca sa ma simt bine in propria-mi piele, pentru ca alta nu am si tot ce-i pus inauntru este pus de mine (mea culpa) si de cei din jur - chimicale, alimentatie nenaturala, stress, invidie, ura, toate la un loc nu fac decat sa trimita valuri de "antipatie" sau asa numitele fluide grele. lasa-le in urma si nu uita vorba unei mari doamne: nimeni nu te poate injosi daca tu nu accepti acest lucru. CXapul sus si kilogramele la vedere. dar daca tot ridici aceasta problema (serioasa de altfel in mai toate tarile lumii), de ce oare nu incerci sa ridici si "greutatea" luarii unei decizii (consultarea unui nutritionist si a unui medic specialist in medicina sportiva); toate aceste "sfaturi" (cele mai generoase si ieftine cadouri sunt sfaturile) numai ca sa stii ca ai facut tot ce se poate - sa ai co0nstiinta impacata, cum s-ar spune. pe curand si adu-ti aminte ca important este de fapt nu "cat de mare am parul ci cat si cum gandesc". Fii mandru si aminteste-ti ca esti unic, nimeni nu mai este ca tine in lume, fizic, psihic, intelectual. La buna auzire,
Mac
Chimia sufletului - de Adrian Marchidann la: 09/09/2004 12:52:29
(la: Ajutor)
Intrebarile pe care le pui sunt foarte importante pentru fiecare din noi, chiar daca facem misto uneori.

Exista niste chimicale in creierul nostru care dau starile sufletesti pe care le descrii si care au rol in supravietuirea organismului. Drogurile si medicamentele antidepresive nu fac decat sa actioneze pe receptorii pentru acestea deja existenti in creier.

De exemplu, endorfinele sunt un fel de mofina secretat de propriul organism pentru a combate durerea cand organismul este ranit ori produce placere in alte situatii. Mai sunt si alte substante de acest fel numite neurotransmitatori si neuromodulatori.

De echilibrul dintre diferitele chimicale din creier ca si de anumite modele invatate de gandire depinde gradul de fericire ori depresie. Vei gasi mai multe detalii in manualele de farmacologie si psihiatrie. In nici un caz in Cartarescu, desi el ti-a deschis apetitul pentru o astfel de meditatie.
"Pentru ca, este important pe - de admin la: 28/09/2004 11:02:59
(la: Reorganizare)
"Pentru ca, este important pentru mine, ca utilizator, sa stiu care sint legile de guvernare ale site-ului. Deci, cu respect intreb:
1) e site-ul moderat de unul, sau mai multi admini?
2) daca e numai unul, exista un plan de a evolua spre un fel de sistem ca slashdot in viitorul apropiat sau nu?
3) daca sint mai multi admini, identitatea lor este protejata? (ma refer la pseudonimul lor folosit aici, nicidecum la identitatea lor adevarata) Adica, putem sti cine are puteri supranaturale?
4) era vorba la un moment dat de capabilitatea de a include fotografii/imagini; mai exista aceasta posibilitate? cind?
5) Mai aveti de gind sa invitati persoane faimoase la discutii? (de genul Dinu Lazar) Cind?"



1. mai multi, mai exact doi;
2. nu neaparat catre o clona slashdot, dar catre un sistem mai transparent, in care inclusiv mesajele 'sterse' sa poata fi accesate de orice utilizator, iar publicarea sa fie imediata.
3. niciun admin nu are puteri supranaturale :)
4. fotogaleriile au fost implementate defectuos; in versiunea noua vor fi disponibile
5. da, de indata ce versiunea noua e "in productie".

Critica versiunii actuale e superflua, fiindca oricum e destinata a fi schimbata.

Cand ma refer la "versiunea noua", ma refer la o rescriere completa a softului utilizat, "custom-made" cum s-ar zice. Nu va fi un phpBB, sau Drupal customizat Va fi o aplicatie scrisa special pentru Cafenea, de calitate profesionala (sper :) ).
#23547 (raspuns la: #23526) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lucruri importante - de LMC la: 29/09/2004 19:35:14
(la: 3x7 (tabla inmultirii??? nu o noua poveste))
Frumos ansamblu de lucruri importante. Sa stii ca acusi ma si duc si trimit un mesaj fulger lui Daniel. Promisiunea, datorie curata, vorba aia.
#23725 (raspuns la: #23722) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
citeva informatii utile... - de L la: 16/10/2004 09:35:34
(la: Eugenia)
Harta genomului uman e cunoscuta, in sensul ca avem textul, dar din pacate nu cunoastem limba. Stim ce inseamna anumite cuvinte, dar cam atita.

Inginerie genetica se facea si acum citeva mii de ani, desi nu sub acest nume. Cind pastorii incruciseaza doua rase de oi ca sa combine citeva trasaturi rare intr-un singur animal, sau cind agricultorii pastreaza semintele de la rosiile mai gustoase, cam acelasi mecanism e la lucru, desi a trecut multa vreme pina omul s-a prins s-o faca sistematic. Diferenta este ca natura ne protejeaza de greseli in acest caz: rase suficient de diferite nu se pot incrucisa, si deviatiile (mutatiile) sint in general infertile deci nu se pot inmulti scapind de sub control.

Manipularea genetica in laborator se face intr-un alt fel: "gene splicing" inseamna inserarea unei bucati de cod genetic (chiar de la o specie complet diferita) in DNA-ul unei celule mama complete, cu scopul de a adauga o anumita trasatura noului organism.

Anumite rezultate ale acestei tehnologii sint pozitive si probabil greu de obtinut rapid pe alta cale. Din pacate, e de asemenea la fel de usor sa se depaseasca limitele, si e greu de confirmat daca impreuna cu trasaturile dorite nu am introdus si altele mai nedorite, care nu apar decit generatii mai tirziu.

De exemplu, daca o buruiana e rezistenta la paraziti si codul respectiv e izolat si introdus intr-o leguma, putem obtine cartofi care nu sint mincati de gindacii de Colorado, si deci care nu mai trebuie improscati cu pesticide. In felul asta ai de ales intre legume cu urme de chimicale toxice, sau legume "curate" dar modificate genetic. Am auzit de gene dintr-un peste introduse in rosii sa le dea rezistenta la frig (informatie neconfirmata).

Alte rezultate sint mai usor de verificat. Unele bacterii, carora li s-a inserat secventa DNA corespunzind insulinei umane, pot produce insulina in conditii de laborator, deci sint o sursa mai ieftina. Cum insulina e o substanta simpla (intre proteine) banuiesc ca e relativ usor de determinat puritatea etc.

Vom putea determina daca un fetus are defecte congenitale. Anumite boli genetice pot reduce drastic sansele de supravietuire normala. Problema e, unde tragem linia. Cind vor vrea ochi albastri ?

E dificil de anticipat efectul speciilor modificate genetic asupra naturii inconjuratoare. Unele pot sa inlocuiasca rapid speciile native care nu pot concura cu ele. Lantul ecologic, care e greu incercat zi de zi, poate fi debalansat in cai greu de banuit.

Poate ca solutia e sa acceptam ce avem si sa nu lasam aceste modificari in afara laboratorului. Europa, din cite stiu eu (dar nu si Romania), refuza importul de alimente modificate genetic (ceea ce e bine dupa parerea mea, pentru ca n-am incredere ca concernurile industriale dau doi bani pe sanatatea mea daca li se da optiunea). Din pacate piata isi spune cuvintul, si majoritatea populatiei nu va voi sa cheltuiasca dublu pentru legume naturale, care deseori nu arata la fel de bine decit celelalte. Fara informatii suficiente, in curind vom avea de ales numai dintre rau si mai putin rau.

Si problema nici macar nu e asa de simpla. Ingineria genetica e doar ultima sperietoare, dar nu e singura creatoare de probleme pentru umanitate. Si animalele (ne-modificate) crescute la ferme sint dopate cu vitamine si hormoni de crestere, ale caror influenta asupra organismului uman e greu de stabilit pe termen lung. Probabil tonele de "pulpe USA" importate in Romania asa sint.

In plus, nu-mi amintesc unde am citit despre niste studii care au descoperit ca imensele cantitati de medicamente (anti-depresante si altele) eliminate cu dejectiile umane in mari si oceane sint acumulate in pesti si alte organisme care traiesc acolo. Care in final, ajung tot la noi, cum sintem la sfirsitul lantului trofic.

Scuze pentru lungimea postului.
Corectii - de Adrian Marchidann la: 16/10/2004 14:52:36
(la: Sa fi sau sa nu fi..? Electia lui Bush)
Ceea ce afirmi in legatura cu Kamel este adevarat. Dar doar in legatura cu programul nuclear asa dupa cum afirmi. El insa a declarat ca si armele chimice si biologice au fost distruse. Newsweek a scris despre acest lucru dar nimeni nu a acordat importanta. De aceea americanii nu au gasit nimic. Tenet, seful CIA, si-a dat demisia pentru ca raportul catre Bush era clar manipulat.

vezi http://www.fair.org/press-releases/kamel.html

"Dubiile au fost doar daca metoda americana de a le inlatura e cea buna."

Si eu am crezusem exact ceea ce crezi tu pana acum. De aceea eu am fost socat cand l-am auzit pe Joshka Fischer la reuniunea NATO, unde Donald Rumsfeld a cerut ajutorul NATO la invazie, cand a spus in engleza "I cannot ask the German people to go to war when there is nothing there!"

Asta inseamna ca nu sunt arme. Joshka nu spunea acest lucru atata de transant fara sa aiba lumina verde de la serviciile secrete. In diplomatie nu poti intotdeauna sa iti faci mincinos interlocutorul dar aici nu este loc de interpretare. De aceea Rumsfeld nu a protestat. A inghitit doar in sec.

Cat despre Chirac, am mentionat clar ca asta e parerea mea. Chirac nu putea sa se compromita si sa refuze sprijinirea Americii doar pentru ca este un batranel ranchiunos cum incearca americanii sa il portretizeze. Sunt sigur ca s-a consultat cu serviciile secrete si ca nu a primit nimic din partea acestora care sugereze existenta WMD.

In final serviciile de inteligenta francez si german au avut dreptate iar Chirac si Schroeder dorm mult mai bine decat Bush ori Blair.
#25283 (raspuns la: #25273) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...