comentarii

in casa lautarului


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
am scris "lautari" Alice... - de sanjuro la: 17/10/2003 05:47:17
(la: Prietenia si prietenii)
...ca Bazarca erau un lautar celebru pe vremuri, prin Valea Calugareasca.
Ionel Fernic a scris celebra romanta: "Iubesc femeia" pe drumul de intoarcere de la Ceptura la Ploiesti, intr-o dimineata de toamna tarzie...Ehei ce vremuri! Era o carciuma de-i spunea "Pisica Alba", cu clienti de soi, unde stateau birjele una dupa alta in sir lung, pentru ca atunci cand carciumarul da cep la butoi nou, isi anunta clientii din vreme. Si cheful dura zile-n sir. Cand se spargea cheful, lautarii mergeau inainte, cantand inghesuiti in prima birja, si celelalte birje ii urmau prin centrul orasului. Erau negustori de petrol, de carbune si stofe, care aduceau bani buni urbei lu' Nea Iancu. "Dusmani" in afaceri, dar prieteni la chefuri, vezi bine!
Asa imi povestea bunicul, Dumnezeu sa-l odihneasca.

sanjuro
#1531 (raspuns la: #1521) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Casa si familia - de (anonim) la: 18/10/2003 14:54:28
(la: Buna dimineata intelepciune .....)
Citiva pe acest forum nu par interesati in acest subiect "Casa si Familia" fiindca se pare ca nu ar avea o familie,iar altii care au considera ca ar fi un domeniu privat de discutie si deci ne-discutabil.....
Nu stiu, personal nu m-ar deranja acest subiect ba dimpotriva as vrea sa stiu mai multe despre viata familiala a lui Papadie si Alice fiindca mi-am propus sa scriu o carte despre ei .....:):):):):)
ce dor de casa! - de anastasia la: 28/10/2003 08:12:47
(la: ATI FOST TOAMNA LA IASI?)
ce dor de casa!
#2429 (raspuns la: #2314) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
La mine in casa au vorbit si - de Ly la: 05/11/2003 00:49:38
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
La mine in casa au vorbit si altceva decit romaneste. Nu m-au invatat asa ca acum trebuie sa invat singura. Asta peste limbile straine clasice - engleza si franceza !!!

Din experienta personala daca in casa e cel putin un parinte sau bunici ce vorbesc alta limba este bine pt. copii sa invete acea limba.

Asa ca in cazul meu - nu e discutie. Orice copil din casa va invata romaneste. Daca nu vrea aplicam programul ...submarin si il trimitem intr-o vacanta luuungaaa undeva unde nu are de ales decit de vorbit romaneste. Nu vorbeste, nu se intelege cu nimeni !!!

Adevarat ca in caz de copil decis putem gasi in loc, la sfirsitul exercitiului submarin, localnicii vorbim engleza sau franceza dar in principiu daca avem un numar suficient de localnici nevorbitori de alte limbi si copil rezonabil de mic ar trebui sa mearga !!!!

Programul submarin poate fi aplicat pentru mai multe limbi straine si diferite culturi.
casa si familie - de ANA la: 28/11/2003 01:16:02
(la: Buna dimineata intelepciune .....)
De ce ne ferim de abordarea subiectului?

Casa se presupune ca reflecta personalitatea noastra, frumusetea sufletului nostru si neaparat, starea noastra de spirit.Intri intr-o casa si iti dai seama imediat de adevarata personalitate a celui care locuieste acolo, chiar daca egoul lui se straduieste altceva.

Familia, eeei, e mai comlicat! Teoretic ar trebui sa fie iubire, armonie, intelegerea celuilalt si continuarea propozitiei neinceputa si rostita inca, la greu umar la umar, la bine stralucire si frumusete.

Si asa cum este familia, cu personalitatea ei, asa se reflecta in fiecare amanunt al casei. Nu ati intrat in nici o casa, chiar goala, si nu ati simtit bucurie sau tristete, sau "curatenie", sau "necuratenie" emanand din pereti, din podele, din fiecare giurgiuvea?

Vorbesc de teoria casei si a familiei.Daca realitatea nu prea respecta teoria de mai sus, la fel se reflecta una pe cealalta si devine un subiect delicat, punct dureros pe care, de ce sa-l atingem?

Ca doar este evident; si de-asta ne aflam pe aici unii dintre noi.


artisti-fotografi-casa scinteii - de Dinu Lazar la: 09/12/2003 01:57:01
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Sa-l luam ca exemplu pe Sandu Mendrea; un fotograf foarte bun, creativ, cu multe albume la activ, un indragostit si un impatimit de imagine; nu era un exuberant, toata viata a muncit in partea mai putin iluminata a cadrului si a preferat sa stea mai in umbra si sa creeze si atit. Putin inainte de `89 a plecat din tzara si acum traieste retras in Israel; pe alte coordonate, pasiunea sa este continuata de unul din fii sai, Dinu Mendrea, care a facut si citeva expozitii foto in Ro de curind.
Pentru Sandu Mendrea, Internetul a venit prea tirziu; acum este un om in virsta si nu poate sa scaneze imaginile, care si alea cine stie unde sunt, si sa isi faca un sit; ca el sunt multi fotografi in virsta, care s-au stins sau se duc in uitare - crunta soarta pentru niste creatori si pentru niste artisti ai fotografiei, aceasta arta a comunicarii.
Asa ca Sandu Mendrea nu are nici macar un sit, si nici un rind macar intr-o antologie a fotografilor romani care nici aceea nici in faza de proiect nu exista.
Cumplit.
...Ceilalti fotografi de la Casa Scinteii s-au dus aproape toti intr-o lume probabil mai buna, pe rind, cu discretie... si in nemeritata uitare.

In Romania neexistind o cultura profunda a imaginii, a fotografiei, care sa creeze un numar de istorici ai fotografiei si de critici de arta specializati in fotografie, situatia este cea care este; nu exista o privire de ansamblu, nu se poate sti nici ce a fost bun si ce a fost rau, cei ce au fost nu sunt cunoscuti si sunt uitati si lucrarile lor sunt pierdute pe vecie, cei tineri pe buna dreptate cred ca nu a fost nimic, si putinii care se mai ocupa acum de estetica imaginii fotografice si poate de istoria ei fac jocurile unor bisericutze sau caste, cu partinire si de multe ori cu o energie negativa incredibila.

Timpul trece si nu numai ca nu stim acum cine si ce facea in fotografia romaneasca in anii `30, `50, `70, si chiar in `90 ... dar fragmentarea si lipsa de comunicare fac sa nu se cunoasca nici acum mai nimic despre fotografia romaneasca si fotografii romani, in mediile culturale apropiate de fotografie de afara.

Problema este complexa si spinoasa, generatoare de lungi discutii...
Este incredibil cum totusi dintre atitia iubitori de fotografie din tara nu s-a cristalizat nevoia de a face ceva pentru cunoasterea a ceea ce a fost, si bun si rau. Este incredibil cum in paishpe ani de democratie un cabinet de stampe si fotografie de la Academie sau o sectie de foto de la Muzeul de arta al RSR (!) nu pot sa aiba un cuvint de spus. Ma refer la un cuvint constructiv, nu la parerile unei muzografe care cocheteaza numai cu anumiti fotogafi, si care spune (pe culoare, nu in carti, ca o carte se scrie greu) ca ala nu e fotograf si ala e o janghinea, fara sa-i cunoasca macar...
Sau nimeni nu zice nimic de la Institutul de teoria artei, o mai fi existind?
Vai de fotografia romaneasca... nici nu apuca sa se cristalizeze ceva ca si intra in uitare sau se darima... sa fie o continuare a istoriei cu Mesterul Manole?
#6231 (raspuns la: #6217) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
de unde se vede ca o casa reg - de SB_one la: 17/01/2004 10:12:07
(la: Mostenirea regala : "un document cu cantec")
de unde se vede ca o casa regala nu-i mai cu motz decit una obisnuita;
...si sa ne mai dorim venirea regilor!


Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
tineri din casele de copii - de Daniel Racovitan la: 29/01/2004 08:52:49
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
[De ce ai decis sa nu emigrezi?|Intr-un alt subiect al Cafenelei] scrii: "Cum contribui la interesul national ? (...) De exemplu, luand tineri din casele de copii si invatandu-i ce inseamna jurnalismul."

Poti sa detaliezi te rog?
Dorul de casa il voi avea pot - de canon cedric la: 30/01/2004 06:43:18
(la: Romani in strainatate)
Dorul de casa il voi avea pote toata viata ta pentru ca cu toate cele rele traite in romania dorul de casa il am zi de zi mai ales cand ai toti fratii acolo si sti ca nimic nu sa schimbat .Ceia ce nu trebue sa ai este regretul si sa fii sigur ca ai facut un pas care nu trebue facut inapoi.
Inca ceva :eu sunt o fata dar folosesc numele prietenului.
Objectivul meu nu este cel de a spune de rau de tara mea dar pur si simplu realitatea cu toate ca ma dore si sper ca cei de acasa vor intelege ca cei ce au plecat, 95% au facuto doar pentru o viata mai buna sau ca mine pentru a supravietui.
#8618 (raspuns la: #8612) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
David, casa iti este... - de Jimmy_Cecilia la: 06/02/2004 07:36:03
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Mesajul tau cu o nuantza de agresivitate mascata mla surprinde si imi vine imediat in minte intrebarea :

acolo unde zici tu ca traiesti, la Melbourne, tu nu te simti "acasa"?
Cum te simti acolo? Strain? In vizita?
Te plâng atunci si nu ma mir ca tânjesti atat de mult dupa Romania...

Acasa si tara iti este acolo unde traiesti, unde iti ai casa, familia, serviciul, prietenii, obiceiurile, unde iti ai viitorul tau si cel al copiilor tai.
Traim in prezent si in viitor, nu in trecut.

In viziunea ta clara, n-ai intrevazut ca ar putea fi in RO parinti batrâni sau bolnavi, care la vârsta lor nu vor sa paraseasca tara si nu pot calatori?

dar tie, David, cum ti se pareau WC-urile din RO cand erai mic, ca de cum ai avut ocazia ai plecat in Australia? Si chiar iti petreci toate vacantele in Romania?
#9026 (raspuns la: #8949) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Casa - de SB_one la: 06/02/2004 13:03:07
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
"Casa e acolo unde iti este inima"; tzara noastra va ramine mereu Romania.

...iar noi - ca si elefantzii, cind inima nu va mai sti sa bata- ne vom intoarce.
E in firea animalului; nu numai a omului! Sint atitea exemple si povestiri. Adevarate.

"Cine nu stie de unde vine, nici nu stie unde se duce!"

Cecilia,
eu nu gasesc comentariul lui David de o "agresivitate mascata". Cred ca el a vrut sa fie putzin agresiv si a spus-o direct si frumos, desi Daniel e prietenul nostru -aici- cred ca nu ia stricat sapuneala.

...Unde naiba tot datzi voi de vinzatoare necivilizate? In primul rind ele " ne miros" si automat incearca sa se comporte cam cum cred ele ca e in "vestul civilizat". Pur si simplu nu cred; sigur, sint exceptii; am patzit-o personal( o data, numai o data). In rest sint politicosi iar politetzea e alta, de-a noastra;crescuta natural , nu de sera; se vede ca asa e el /ea si nu o face fortzat cu zimbetul profesional de-ti vine sa-i torni terebentina pe git. Iar cind nu are chef sau tu singur" te dai
in figuri) ...te injura si e OK. Sa nu credetzi ca aici e altfel . Nu are chef, face numai pe amabilul dar nu face nimic.

SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#9045 (raspuns la: #9026) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Alice, casa fara femeie ar fi - de gabriel.serbescu la: 04/03/2004 15:59:45
(la: Pentru femei)
Alice, casa fara femeie ar fi exact ceea ce e azi: electrodomestice, mancare semipreparata, calcul rational de proteine, totul instant, totul eficace:)
Acum sa recunostem, dupa citatul dat de tine, nici Iorga nu a inteles prea bine rolul miscarii feminine, pentru ca feminismul nu inseamna ¨scoaterea femeii din casa¨, ci implica in emancipatrea miscarii dreptul la vot, la un salariu retribuit egal cu al barbatului, la propietate etc, etc.
Pe de alta parte pozitiile pe care le ocupa uneori femeia in societate, sunt mai degraba pozitiile sau rolurile pe care le avea femeia inca din povesti: mama, printesa rapita, inchisa intr-un turn sau adormita, caritabila, sau pe post de vrajitoare. Rolul activ il ocupa barbatul.
Bine, exista mici exceptii, si Georgiana a remarcat, insa sunt exceptii, si una dintre ele se numeste Margaret Thatcher, insa sa-mi iertata rautatea, nu avea nimic de femeie:)


¨lumea este egala cu suma cunostintelor pe care le avem despre ea¨
michel houellebecq-particulele elementare

#11348 (raspuns la: #11285) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ma mir... - de belazur la: 14/03/2004 06:23:18
(la: Va place O-Zone?)
Ma mir ca nu ai auzit de aceste versuri, pentru ca ziceai ca iti plac Zdubii? :)) (Sunt citate din albumul "450 de oi" - primul este chiar "celebro-faimoso-the best"-ul "Every body in the casa mare". :( - cu MARE tristete sunt asa de ironica! - as fi preferat sa nu fie chiar atat de prosti baietii astia, ca prea sunt populari pe aici...)

Fara zahar - nu, cel putin din ce am auzit, nu-mi place... Nicu Alifantis, insa, Vama Veche... si multi altii de care ai scris pe forum (ca am mai citit intre timp) imi plac si mie, in special Ada Milea... Altfel, nu am o formatie preferata (nici romaneasca, nici straina), ci doar bucati, piese preferate...

P.S. :) Dar astea le-ai auzit:

"Asculta, frate, biciul bate,
Caruta merge mai departe
Haide-haide, minus-plus, apasa pe fuzz.
Cantec de jale.
Vrei sa faci o balada, S-O FACI, S-O INVETI
CU BUCURIE LUMEA S-O DISTREZI?
Asa zice Culaie..."

sau:

"D.o.b.a cu vioara-i DJ,
Trage de coada de cal,
Scartaie, scratch, hey
P.R.U.T. curge rau prea uite,
Ma prefac in sarpe de casa, omule, uite!
1,2,3,5 IMBRACATI-VA opinci,
Sex, doba, rock'n'loll,
Stange mai tare la chingi.
Iubesc folclorul ZICA LAUTARILOR,
Cand se-aud FOARTE BINE strunele tambalelor.
Eu ma duc pan'la sud
Sa ma uit la raul Prut.
Zice Iorga Liubomir ca acolo s-a nascut.
Foaie vrede, bob naut, fxxxt legea ta de cuc,
In Moldova CANTA TOTUL solz de peste nu e mut." - texte din noul album "450 de oi".

Celelate "mostre" zdobiene sunt la fel de agramate si neinspirate (exceptie fiind poate doar cantecele pe versuri populare, dar si alea sunt luate de la altii, sunt niste imitatii in fond - adica, nu vad meritul Zdubilor...)

#11999 (raspuns la: #11996) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
despre casa - de danavreacasa la: 15/03/2004 01:53:16
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Buna la toata lumea, am plecat din tzara acum 6 luni, dar mi se pare o vesnicie. Am crescut in Bucuresti si am trait si gandit ca ceilalti din jurul meu despre romania...ca suntem saraci...prosti , necivilizati si ca cel mai mare bine care ni se poate intampla , este sa emigram intr-o tzara mai buna. Am doar 21 de ani, poate ca nu stiu sa apreciez unele lucruri si poate ca trebuie sa petrec mai mult timp aici, pana sa-mi dau cu parerea, dar acasa o duceam ..."decent", eram la facultate, lucram, imi cumparasem un Matiz din banii mei si imi duceam viatza "tumultoasa" alaturi de prietenii mei,colindand prin cluburi.Acum locuiesc in state, in Florida , dar in afara de vreme si palmieri , sincer, nu gasesc nimic frumos la locul asta. Oamenii sunt goi si urati, grasi si ignoranti.Casele si cladirile lor sunt plate si oribile, asemenea unor depozite fara urma de arhitectura ori sare si piper. In incercarile mele disperate de a cunoaste oameni interesanti si locuri distractive, n-am gasit decat oameni falsi, femei de plastic si nici urma de distractie, numai excesiv de multa bautura si droguri . Bine....si cluburile de acasa erau tot asa dar nu macar exista pasiune si oameni alaturi de care simteai ca traiesti.Mi-e dor de casa, de aglomeratia de la metrou si de politistii nostrii corupti. Mi-e dor de pietzele cu tzarani si de traditiile si obiceiurile noastre.Am gresit , cand am vorbit de rau Romania,...sunt lucruri in viatza care sunt mult mai importante decat banii si zgarie norii...Nu am realizat niciodata cate libertati aveam acasa si cat de mult imi iubeam orasul meu jegos . Daca ar fii dupa mine m-as intoarce acasa cu primul avion, dar stiu ca oamenii nu m-ar intelege, sunt atat de preocupati sa-si urasca vietile lor marunte si tiganii de la coltul strazii. M-ai devreme sau m-ai tarziu, o sa ma intorc acasa.
milionarul si casa - de (anonim) la: 16/03/2004 22:41:06
(la: Cat va ramane din salariu?)
Un milionar cind cumpara, a doua casa, a treia, a patra, etc., le cumpara ca sa locuiasca in ele, si nu sa le inchirieze. Numai cei care se cred milionari cumpara case sa le inchirieze. Sa luam un exemplu: Boris Becker sau Ion Tiriac, sint Real Millionari, si de acea au case ( locuinte ) in Miami Beach, Monte Carlo, Londra, Paris, New York, Munchen, Bucuresti etc., ca sa locuiasca in ele. Sa luam Individul Fictiv, Ionescu, care locuieste in Chicago, are un asa zis Building, care valoreaza un million de dollari pe hirtie. El depune jos ( down payment ), $ 50 de mii, si se imprumuta de la Banca $ 950 de mii pe 30 de ani, el se crede deja millionar. Nu face fata la cheltuielile de intretinere, taxe de imobil, diferite licentze de la oras si bineinteles mortgage ( pricipal si dobinda ), vrea sa vida Buildingul printro agentzie.
Agentul cere 6% comision, plus Banca re-estimeaza valoare Buildingului si realizeaza ca a fost mult prea mult apreciat cind a fost cumparat, plus ca zona unde Ionescu a cumparat Buildingul, in 5-6 ani a decazut. Deci in loc sa iea pe building cel putzin $1million, va primi $ 600 de mii, in cel mai bun caz. Deci va scoate din buzunar,$ 350 de mii, sa complecteze cei $ 600 de mii, impreuna sa faca cei $ 950 de mii ce datoreaza la Banca, plus cei 6% comision din $ 600 de mii echivalent cu $ 36 de mii
Si Ionescu a fost millionar, 5-6 ani pe hartie dar in realitate a avut un deficit real nu fictiv de $ 350 de mii plus cit a cheltuit de a lungul anilor cu cheltuielile, To Run The Show, plus comisionul.
Daca te imprumuti la Banca in USA, sa zicem pe 30 de ani, dobinda (Interesul), incepe cu 99% si pricipalu ( suma care intra in acoperirea imprumutului) este de 1%. Dupa vreo 20 de ani se balanseaza cele doua si deabia la sfirsitul perioadei de 30 de ani principalu asunge la 99% din Mortgage ( interes plus principal)

Cu stima la totzi de la Cafenea, Steven
#12221 (raspuns la: #12131) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
excelent site-ul casa-romanil - de mapopescu la: 18/03/2004 03:21:16
(la: Concurs literar de transcriere a unor texte clasice in romana)
excelent site-ul casa-romanilor, felicitari!
Expo foto Bucuresti - CASA DE CULTURA A STUDENTILOR - de Dragos Bora la: 14/04/2004 15:00:11
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
CASA DE CULTURA A STUDENTILOR – Hol – Adi Dascal, Diana Vidascu, Norbert Hevele, Raluca Barna, Sever Stirc, Sperencz pal Csongor, Veda popovici, expozitie de grup, fotografie, pina in 15 aprilie. Eveniment organizat de Foto Clubul „IRIS“ in colaborare cu PH.Act Group
o casa la sosea! - de (anonim) la: 15/05/2004 18:03:27
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
Nu pot trai fara Romania. Am nevoie ca de oxigen de o plimbare pe
Kiseleff, Calea Victoriei, sa vad un film la Patria, sa imi vizitezi prietenii de pe Dorobani. Daca as avea 1,000,000 mi-as lua o casa pe strazile capitalelor langa Televiziunea Romana, asta ca sa-mi satisfac nostalgia. Dar apoi se pune problema ca tot ce am realizat aici in strainatate, nu se poate lasa balta. Imi ramane numai sa fug din cand in cand sa ma relaxez in Bucuresti, intrucat numai in Bucuresti, ma simt cu adevarat liber.
no, bene... - de Alice la: 30/06/2004 12:35:11
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
"De la primele atestari ale romilor în România, ei erau servitori, si apartineau mosierilor, mânastirilor, si curtilor domnesti. Multi erau tinuti din cauza meseriilor specifice pe care le aveau. Pâna la abolirea sclaviei în secolul al XIX- lea, noi grupe de sclavi au fost aduse cu Imperiul Otoman. Viorel Achim ofera o perspectiva asupra tuturor tipurilor de sclavi care existau, în functie de tipul de proprietar, profesie, felul de tribut pe care romii trebuiau sa îl plateasca stapânilor lor, si în functie de sedentarismul sau nomadismul lor.
Acesta era un nomadism în care oamenii traiau în sferturi fixe de iarna, iar vara calatoreau pe aceleasi drumuri, vizitând aceleasi locuri în fiecare an, având un permis de la proprietarul lor. Din punctul de vedere al nomazilor, aceste permise ofereau chiar si protectie: a le face lor rau îi facea rau puternicului lor proprietar. Fara asemenea documente ei ar fi fost priviti ca sclavi fugiti, iar aceasta era privita ca o crima. Acesta era un sistem bine controlat, si în zile determinate ale anului ei trebuiau sa plateasca tribut proprietarului lor. Oriunde în lume greseli si deprecieri interveneau în relatia dintre nomazi si sedentari.
Pentru sedentari, pamântul si cladirile sunt bunurile cele mai importante în care investesc si pe care vor sa le lase generatiei viitoare. Nomazii nu pot vedea valoarea acestor bunuri: "nu le poti lua cu tine". Ei prefera sa investeasca în lucruri cum ar fi: carute, aur, cirezi mari de vite, care în mentalitatea sedentarilor nu au o valoare stabila. Toate considerate de autor ca fiind "bani risipiti".
În acele vremuri nimeni nu era egal fata de altcineva. Aceasta egalitate este un principiu destul de recent al dreptatii. Fiecare grup, în concordanta cu clasa, religia, limba, descendenta, chiar si din acelasi imperiu sau provincie, avea statutul sau, era guvernat de un set de legi diferit si cadea sub jurisdictia unor judecatori diferiti. Din cauza acestor statute diferite, casatoriile între grupuri erau foarte limitate, astfel diferitele culturi cu seturile lor de norme si valori, activitatile economice tipice, limbile, s-au mentinut pentru secole.
Mai târziu, ca parte a politicii de asimilare a romilor, membrii diferitelor grupuri au fost obligati sa se casatoreasca între ei. Un exemplu al unei astfel de politici a fost legea proclamata în 1783 de Joseph al II-lea, împaratul Imperiului Austriac, care organiza viata romilor din Transilvania în detaliu. Ei erau obligati la asimilare totala cu cei din jur: nu aveau voie sa vorbeasca în propria limba, sau sa îmbrace portul traditional, li se interzicea casatoria în cadrul etniei, nu erau lasati sa dreseze cai, iar numarul lautarilor a trebuit redus cât de mult posibil. Copiii lor au fost nevoiti sa mearga la scoala, fiind sub responsabilitatea preotului local. Mosierul trebuia sa le acorde terenuri mici de pamânt astfel încât acestia sa fie implicati în agricultura. Oricine îsi abandona casa sau locul de munca era tratat ca vagabond si era adus înapoi pe locul unde era înregistrat. Implementarea acestei legi depindea, în orice caz, de conditiile locale si de aceea variau foarte mult de la o provincie la alta.


Abolirea sclaviei


Sub influenta miscarii internationale de abolire a sclaviei, si în ciuda rezistentei dârze opuse de nobilime, la mijlocul secolului al XIX-lea grupuri de sclavi, incluzând grupuri de romi, au fost eliberate în Valahia si în Moldova. Aceste masuri au avut ca obiectiv obligatia ca romii sa fie legati de satele în care urmau sa lucreze în agricultura pe aceleasi baze ca si alti tarani: o parte din recolta trebuia data proprietarului de pamânt. Multi romi au refuzat loturile de pamânt ce li se acordasera în aceste conditii neavantajoase, si au ales sa îsi mentina profesiile lor. Pentru ei abolirea însemna o agravare a exploatarii lor. Multi dintre ei s-au mutat la marginea oraselor sau satelor, si ca rezultat în fiecare sat s-au asezat cei care prelucreaza metale precum si alti mestesugari, unde populatia din agricultura avea nevoie de deprinderile lor. Bineînteles ca o parte din populatie au devenit tarani, în primul rând cei care deja lucrau ca sclavi pe acel pamânt. În jurul unui numar de mânastiri, satele erau formate în principal sau chiar în totalitate din romi.
Unele grupuri nomade si-au continuat stilul de viata itinerant. Primavara, veneau din calatoriile lor de iarna în satele de care apartineau în mod oficial, îsi plateau taxele, si apoi calatoreau în toata tara pâna iarna urmatoare. În timpul celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea si la începutul celui de-al XX-lea, abolirea sclaviei a iscat un puternic val migrator spre alte parti ale Europei si spre America.



Perioada interbelica si al doilea razboi mondial


Perioada dintre cele doua razboaie mondiale se caracterizeaza pe de-o parte printr-o mai mare asimilare a romilor si pe de alta parte aparitia unei miscari proprii de emancipare a acestora. Au fost fondate organizatii cum ar fi Uniunea Generala a Romilor din România. Din nefericire, ele nu au avut timpul necesar pentru a se consolida. Dupa instalarea dictaturii regale si izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, aceste organizatii au fost dizolvate. În aceasta perioada, progresul industrial a facut ca multe din bunurile lor manufacturiere sa devina demodate si non-competitive. Artizanatul lor era în declin; unele meserii au disparut pur si simplu.
Rasismul care a aparut în perioada interbelica nu a fost inventat de catre germani. Istoria lumii este, din pacate, plina de astfel de izbucniri ale rasismului. Strategiile variau de la reducerea grupurilor mari la un statut marginal al unei cetatenii de categoria a doua, sclavie, la epurare etnica si genocid total. În aceasta perioada, asa-numitii "oameni de stiinta" au scos la iveala justificari "stiintifice" ale inferioritatii unor grupuri etnice, usurând în acest fel drumul politicilor promovate de guvernul condus de Antonescu, împotriva romilor. În 1942 cam 25000 de romi au fost deportati în Transnistria unde au fost lasati pe bancurile râului Bug, fara a avea unde sa munceasca si fara suficiente mijloace de subzistenta. Selectia acestora s-a bazat pe stilul de viata, nomadism, timpul petrecut în închisoare, lipsa mijloacelor de subzistenta sau a unei ocupatii permanente. Aproximativ jumatate dintre ei au murit acolo.


Regimul comunist

Sub regimul comunist toti erau egali în fata legii. Bineînteles, ca în."Ferma Animalelor" de George Orwell, unde unii erau "mai egali" decât altii. Desi o lege nu facea distinctia între grupuri, unele grupuri erau mai afectate de o lege decât altele. O "hârtie" putea discrimina foarte mult. Regimul comunist nu le-a recunoscut romilor statutul de minoritate etnica, si ca o consecinta, nu li s-a acordat o educatie în limba lor natala, si nu s-a tinut cont de specificul lor cultural.
În acele timpuri, datorita politicii angajarii totale, fiecare avea un loc de munca si un câstig, care îi asigura persoanei îngrijire medicala gratuita, un numar de zile de concediu si dreptul la pensie. Multi romi au lucrat ca muncitori necalificati în uzine mari, sau în "cooperativele agricole de productie" (fermele de stat).
O data cu închiderea unor mari uzine sau cu reducerea fortei de munca la un nivel mai competitiv, si cu retrocedarea terenurilor cooperativelor catre proprietarii originari, majoritatea romilor si-au pierdut slujbele. Multi dintre ei si-au reluat modul de viata traditional, incluzând reîntoarcerea la nomadism.
Diferitele grupuri de romi s-au adaptat în diferite feluri la noua situatie. Unii dintre ei si-au gasit relatiile profesionale, prietenii, în timp ce altii sunt victime ale saraciei si discriminarii si nu au nici un mijloc de supravietuire.



Bibliografie:

Achim, Viorel:
1998 Tiganii în istoria României, Bucuresti: Editura Enciclopedica
Fonseca, Isabel
1995 Bury Me Standin. London: Chatto and Windus
Fraser, Angus
1994 The Gypsies. Oxford: Blackwell Publishers
Stewart, Michael
1996 The Time of gypsies. Boulder: Westview Press.
Yoors, Jan
1967 The Gypsies. New York: Simon and Schuster "

[www.edu.ro/download/istoria_rromilor_v4.pdf] - situl e al Ministerului Educatiei, sper ca nu-i o frauda ...:(

ps. regasesc stilul lui 'enigmescu' la un vechi (de-acum antic) forumist care-si spunea 'dogmatic' si cu care am discutat candva despre atitudinea lejer didactica a mesajelor pe care le redacteaza.
Dogmatic isi construia argumentele practicand o forma interesanta de maieutica.

Mi-a placut sa studiez asta...

pt Desdemona, Stefan, Destin - de django la: 30/06/2004 13:21:55
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
Ieri se puiblicase in Jurnal un amplu rep. despre lautari, aviz amatorilor de Zavaidoc, Faramita, Siminica, Ploiesteanu.
Is case mari si ciudate, mie nu mi se par rele, cred ca le/as gasi o utilitate... vezi si viata lui Ludwig al II lea al Bavariei. Oamenii pot gasi ciudate si variate intrebuintari barlogurilor lor, le pot construi pt un scop pe care il vor asocia mai apoi.
Sunt case de tigani la Cluj, in cam. Baciu(unde vin si OZN.uri), la Gilau( care cica insemna paduchios.. vezi imprumut din tiganeste, pt cine nu crede), la Aghires fabrici si sat, Huedin, cum bine se sublinia etc. In Ardeal, pe unde am umblat eu populatia se metiseaza greu, stau toti despartiti. Vezi spre ex. comuna Sancari de langa Huedin(unguri si romani), mai sus cu 8 km Calatele , cu variantele sale: Calatele padure/ pt tigani, Calatele pt romani si Satul nou/ pt pocaiti tigani si pocaiti romani. Tiganii din Calatele padure sunt ciupercari, cauta buruieni, zmeurari, etc. Calatele e un exemplu tipic de apertheid, natural, firesc, normal.
Cei din zona aceea umbla cu oale, zmeura, ciuperci, buruiene, jgheaburi. Umplu oalele cu nuci si schimba nuca pe masura cu care au masurat.
In principiu consider ca tiganii au de pierdut daca se impreuneaza cu roamanii( si la propriu si figurat), ei trebuie sa ramana tigani, sa aiba scoli separate, cartiere separate, etc.
Ieri am vazut 2 tigani tineri de la org. Romano Sunno?, maro cum sunt pakistanezii, cu o minge de fotbal pe beton, jucau fotbal tenis. Le statea rau, pe bune. Erau imbracati in haine de oras( nemtesti, cum spuneau mai demult taranii). Vedetri cu romanii ce s/a intamplat. Au pierdut port, obiceiuri, ungurii ce se mai strofoaca dar nu le iese nici lor pasienta...




Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...