comentarii

in linistea bisericilor batranii rememoreaza nebuniile tineretii


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Ce-a facut rau - de Alice la: 10/10/2003 05:43:07
(la: Hotia e de pret, la romani (din Evenimentul Zilei))
un anume presedinte de consiliu judetean, care si-a dat examenul de stat inaintea bacului, dupa ce o vreme se indeletnicise cu operatul buzunarelor cetatenilor veniti sa-si cumpere cartofi? "Nebuniile tineretii" a comentat, se pare, dom’ Nastase cand a aflat!
E cam acelasi lucru! Si nu ma deranjeaza atat furtul, cat semnificatia pe care societatea civila o da gestului! Ma deranjeaza, in egala masura si faptul ca acuzatorii lui Beuran, ca au fost ei insisi acuzati de subnumitul de aceeasi frauda. Cu alte cuvinte: polite vulgare pe care si le platesc hotii intre ei, prieteni buni de altfel, pan-atunci.
Te-ai mira daca ti-as spune ca la sesiunile de comunicari "stiintifice" o fac pe surzii si se aplauda intre ei? Ca asistentii care cunosc ceva limbi straine sunt obligati sa execute, la comanda (si gratuit), traduceri din reviste de specialitate, pe care anumiti profesori univ. nu le pot consulta ca nu stiu limba? Te-ai mira, daca ti-as mai spune ca apoi, traducerile mot-à-mot se prezinta la respectivele sesiuni cu titlul de inedit? Si ca tocmai asistentii in cauza sunt trimisi sa le sustina (desi numele profului figureaza primul pe lista de autori) ei urmand sa raspunda comentariilor celor ce si-au dat seama de goanga si cer explicatii?
Cazul Beuran e varful unui aiceberg, daca-mi permiteti o comparatie desueta. Pute, ca si-n cazul Bradisteanu. Necazul e ca gangrena se extinde...si ca eu n-am solutii.
sex,sex,sex,more and more sex. - de Little Eagle la: 30/04/2004 17:34:48
(la: De ce sexul in public e dezaprobat?)
Daniele,Daniele,Daniele,

Ai tu darul de a veni cu subiecte interesante,imi dau seama ca intrebarea ta e serioasa si imi aduce aminte de nebuniile tineretilor mele!!!
Ai vazut filmul(f. bun de altfel)"True Romance"?Acea scena din cabina telefonica intre Patricia Arquette si Christian Slater?
Mi s-a intimplat odata personal in primii mei ani in USA(in Manhattan),era insa noapte si iesisem din bar cu Pamela(una din iubirile mele scurte ce n-au durat mai mult de 6 luni)o tipa f. atragatoare si colega la Colegiu,o nebuna dupa sex!!!
Si mai ales in locuri..publice!Cum eram in anii mei de droguri,crezi ca mi-a pasat pe unde fac sex?
Evident in acea seara ideea a fost a ei,pt. ca astfel de situatii o excitau la culme.Lume era si treceau pe linga noi se uitau ,unii mai mucaliti faceau cite o gluma de genul:"..vreau sa dau un telefon."In general nu ne pasa pt. ca eram prea pierduti si cu pantalonii in vine.
Altadata ne apuca sa avem sex in W.C uri la restaurante sau baruri,la femei.
Alte dati se baga sub masa la restaurant ....si era lume destula,dar crezi ca-i pasa cuiva?se faceau ca ploua.
Alteori la colegiu mergeam pe acoperisul scolii si odata chiar am dat peste alt cuplu ce aveau si ei sex,ne-am excitat si mai tare si ei la fel.
Nu tin minte precis daca am avut mai mult sex acasa ori aiurea in public.
O alta fata ce am avut era la fel dar nu chiar asa de nebunatica ca Pamela.
Alexandra(origine greaca) avea si ea placerea de a face sex in public dar Norma era interesata in S&M,un fel mai usor insa,de fapt mai mult bondage,inca si azi mai am catusele si fringhiile,ori ma lega ea pe mine ori eu pe ea,e excitant sa ai sex asa.
Cu ceva cocaina la nas faci destule.Mda,stiu ca la forum de citeva ori am fost criticat ca vorbesc prea mult despre mine,dar ce sa fac?Asa mi-a fost viata.
Acest subiect mi-a adus aminte de trecut,si pun acum eu o intrebare la rindul meu:
Citi dintre voi barbatii ati avut sex cu 2 femei in acelasi timp?
Am facut-o si pe asta,un vis mai vechi al meu.
O vreme eram prieten cu un tip imens si plin de tatuaje(am si eu vreo 7 pe mine)care si azi are atelierul lui particular unde construieste la comanda motociclete Harley Davidson,o duce f.f.f bine.Prietenii lui si clienti sint ca si el si multi sint in cluburi ori chiar in Hell's angels(ce-a mai ramas azi din ei si faima lor).Am cunoscut destui la acei ani in 1985-1988,am mers la party-uri ce deveneau orgii sexuale si gramezi de droguri.
Unii erau bouncers la cluburi de streap tease in NJ sau NY(queens sau L.I.C.)
si am mers la aceste cluburi deseori si pe gratis.Fetele f. superbe la trup.dar putine cu sani naturali...deh,cu cit mai mari cu atit mai bine dar mie nu-mi plac
sint tari si nu se misca deloc,in fine.Dar am avut sex cu citeva si dansul lor pe genunchi e o performanta!Ha!
Una ,imi aduc aminte,Nadia era din Moscova si facuse acolo facultatea de economie...aici facea o groaza de bani,fetele daca nu pleacau acasa dupa o noapte cu 1000$ in bacsisuri(partea lor)inseamna ca au avut o zi slaba!
Si uite asa mai derulai alte parti ...negative ale vietii mele americane,dar ce a fost s-a dus si sint alt om din 1989 cind am cunoscut pe Marilyn si casatorit cu ea in anul urmator.
Exista la un moment dat in viata si destin o persoana care te poate schimba cu 360 grade si ea este Marilyn.

Ma puteti cu totii judeca si iar pune la zid(sint obisnuit),dar veti judeca pe Ozzy din trecut,nu pe cel de azi.
Sa raspund la intrebarea ta Daniel,sint o fire liberala in gindire si pt. ca am cam trecut prin TOT imi este greu sa condamn sexul in public,azi nu as mai face ceea ce am scris mai sus dar asta e doar opinia mea,poate alti cafegii au si ei ceva de spus si de ce nu,sa fie deschisi ca si mine.
Acum ca imi aduc aminte mai multe(revin la escapade),in acei ani ,pe care totusi nu-i regret,am cunoscut pe Trin(o fata vietnameza)care si ea era destul de nebunatica.
Mergeam in nestire la concerte pe mari stadioane,fie in NJ,fie Madison Square Garden etc. sa vedem pe Ozzy Osbourne ori AC/DC,Iron Maiden,Judas Priest,
Black Sabbath,Metallica,Van Hallen,Pink Floyd,Peter Gabriel,Jethro Tull etc etc..
am cam vazut destule mari grupuri,Rolling Stones ...vremuri ale tineretii,dar am vrut sa vad tot ce se putea,pt. ca in Romania am fost mare colectionar de discuri...la acea vreme nu-mi inchipuiam inca faptul ca voi vedea pe viu astfel de muzicieni faimosi.In fine,Trin la concerte statea pe umerii mei si sub fusta nu avea nimic...cam mereu umbla asa,am avut oral sex cu ea in timpul concertelor ii placea la nebunie si mai ales in public,si ce vrei mai mult ca public decit la un concert?
Odata am avut o aventura ce a durat poate 2 luni cu o negresa(Jeanine) care si ei ii placea in public,dar in boscheti prin Central Park desigur in ziua mare.
Odata mincam pizza intr-un restaurant in Queens si mi-a facut...pe sub masa.

Din nou vreau sa-ti spun ca nu pot sa zic ca nu mi-a placut ceea ce am facut.
Eram tinerel si cam stii din textele mele trecute cum eram,pe droguri,pe bautura si pe...sex,dar nu ma judeca pripit,eu o consider o experienta in viata si multi o vor considera gresita,poate multi nu au avut astfel de experiente ori le-ar fi rusine sa le comenteze in public la cafenea,e dreptul lor, sper insa ,sa nu fiu judecat acum pt. ceea ce am facut cu multi ani in urma.
NU FAC o PARADA din viata mea si departe de mine ideea de a ma pune mereu in obiectiv!!!
Oare a fi onest cu tine si altii este un pacat?
Subiectul tau mi-a adus aminte de toate astea scrise si de fapt nu imi e rusine de ce am facut cindva.

Nu stiu daca vei aproba textul meu,poate intra in categoria:rated "R","Sex"si
"Indecent language"...deci este decizia ta,stiu ca va stirni comentarii ...ca de obicei.Dar in final ,we are riding the same crazy train.

LOVE&PEACE,
Ozzy

Ps:Mi-am adus aminte acum de un moment sexual in metrou cu Pamela,intre vagoane,un blow job,era insa pe la 1 noaptea si nu era lume,citiva calatori doar,eram beti si intre timp ce ea facea ce facea eu ..fumam o tigara...de fapt o incepusem inca din vagon.Apare un politist ce trecea de la vagon la altul.
Ce dracului sa facem?Ne-a prins!Dar si pina azi imi aduc aminte cuvintele lui,le traduc:"Puteti sa continuati ce faceati,dar tu(adica eu)arunca tigara,e interzis fumatul in metrou."
De fapt a zimbit si el si ne-a lasat in pace,am aruncat tigara dar apoi abia acasa la ea am continuat de unde am fost opriti.




























































































magister ludi :) - de Alice la: 26/09/2004 19:08:12
(la: Alegeri - Alegere = Optiune)
voi incepe concluzionand: io n-am inteles, bre, nimic.
sau ce zic io c-am priceput, nu se scurge pana la capat, in asa fel incat sa ma dumiresc, deslusind sujetul de discutie propus acilea.

bunaoara, ma-ntreb cum de-alege cineva CHIAR fraza aia din hesse?!
io as fi ales imediat prima biografie (a aducatorului de ploaie) si poate-as fi scris si versurile astea: "nebunia tineretii e biruitoare
nu eu il caut pe tanarul nebun
nebunul cel tanar ma cauta pe mine"
...da-nteleg ca nu 'rimeaza' bine continutului.(:

apoi, de ce teoria lui Maiorescu ar fi 'stalpnicul' Junimii?
si care-i 'treaba', mosule, cu I.H.Radulescu ?("scrieti, baieti, numai scrieti"!!!)

fie, am s-accept ca vad cuvantul 'piatra' peste tot si ca-l ieu metafora la ... treapta catre cer...
da' chiar sh-asa ... indura-te!
ai vrut sa neprovoci la competitie unindu-ne?
sau vrei sa vezi de competitia ne va uni?
e legatura stransa intre competite si 'proiect comun'?

ii vreo legatura cu forma fara fond?

joseph knecht

bubulino - de juli la: 25/08/2008 21:13:26
(la: Rohia)
:) n-am fugit de-acasa.Rohia este un loc mirific. E ceva acolo...padurea, aerul, linistea... Biserica-i construita pe o stanca, se putea ajunge doar pe jos cale de cativa km pe o poteca ce urca serpuind. Abia in ultimii ani, odata cu inceperea lucrarilor la biserica noua s-a "taiat" drum.
rolia
#336158 (raspuns la: #335846) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lascar:)) - de alex andra la: 06/09/2009 14:38:30
(la: Pink Floyd)
Mai, oricum nu faceau pereche:))) Pe cat de frumos era Gilmour, pe atat de nasol era Waters. Asta arata mai bine batran, decat la tinerete:))
#478985 (raspuns la: #478979) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
scuze, Areal: - de GloriaVictis la: 09/11/2009 09:07:52
(la: Gluma glumelor ...)
Sotul si sotia iau cina intr-un restaurant foarte elegant cand, dintr-o data, o superba femeie se apropie de masa lor, il saruta pe sot, apoi ii spune “pe curand” si pleaca.
Sotia se holbeaza la barbat-su si intreaba: “Cine naiba a fost asta?”
"Oh," raspunde el, "amanta mea."
"Asta e picatura care umple paharul," raspunde sotia. "M-am saturat. Vreau sa divortez!"
"Te pot intelege," raspunde sotul, "dar aminteste-ti ca daca divortam se termina cu calatoriile de shopping la Paris, vacantele de iarna in Barbados, verile in Toscana, masinile Porsche sau X-Type Jag din garaj si clubul de yachting. Decizia iti apartine, insa."
Exact in momentul acela, un prieten intra in restaurant cu o femeie foarte frumoasa la brat.
"Cine-i femeia aia care a intrat cu Jim?" intreaba nevasta.
"Amanta lui," raspunde sotul.
"A noastra e mai draguta," conchide nevasta.

***
Cand eram mic, aveam un prieten imaginar. Credeam ca ma insoteste peste tot. Puteam vorbi cu el si el ma putea auzi; imi putea indeplini dorinte si darui lucruri. Apoi am crescut si am incetat sa mai merg la biserica.

***
Batranul fermier John e pe patul de moarte cu toata familia adunata la capataiul lui. Cu o voce stinsa, ii spune sotiei: "Dupa ce mor, vreau sa te mariti cu fermierul Jones."
Sotia: "Nu, nu ma pot remarita dupa tine."
John: "Dar vreau sa o faci."
Wife: "De ce?"
John: "Jones m-a inselat odata intr-o afacere!"
#497779 (raspuns la: #497216) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Drum inchis si alunecari de teren - de zaraza sc la: 30/05/2014 08:07:59
(la: Cu bicicleta pe Drumul Mătăsii)
http://www.diaconescuradu.com/drum-inchis-alunecari-teren

"[...]In scurt timp norii acopera totul, dar de plouat nu ploua, doar vantul bate destul de tare, din fericire din spate. Dupa inca 20 de kilometri dau de blocajul si din sens opus, si aici pot sa vad care e strategia adoptata in lipsa de tractor. Oamenii dau la lopata pentru a face un fel de platforma / portiune mai dreapta, dupa care trec camioanele cu 4×4 pentru a stabiliza platforma dupa care pe rand si tirurile. Pare sa functioneze destul de bine caci oamenii au trecut deja 3 valcele aici si mai au unul singur la care muncesc acum.

Ploaia pare ca incepe in orice clipita, seara se apropie, cei 80 de kilometri pe ziua de azi s-au scurs si ei, dar locul de cort nu mai apare. Pe aici sunt zone in care nu e decat drum si perete, sau zone in care e numai piatra, asa ca e mult mai complicat sa pui cortul. Pana la urma dau un loc de popas unde are si un om o casa, il intreb daca pot sa pun cortul acolo, omul zice da si dupa ce gasesc un bolovan unde sa ma adopstec de vant, pun cortul la fix pentru a evita ploaia de seara. In timp ce scriu jurnalele se porneste si traficul asa ca, pentru o jumatate de ora, aud cum trec toate tirurile ce au stat la coada, dupa care din nou liniste si somn de voie."

Tineretul satesc
Image and video hosting by TinyPic
biserica romana - de belazur la: 23/03/2004 05:42:20
(la: Catedrala Mantuirii Neamului: dezbatere si vot pe internet)
Nu e chiar asa cum ziceti. Stiu despre nenumarate acte de caritate ale bisericii romane, mai mici sau mai mari. Nu pot sa vorbesc la general, vorbesc de cazuri concrete: donatii pentru orfelinate (patronajul orfelinatelor si al caselor de batrani), inlcusiv donatii de carte peste Prut... Altceva e ca poate nu e suficient...
#12649 (raspuns la: #12641) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Si da, si nu - de desdemona la: 01/04/2004 03:40:59
(la: Despre dorinta de a fi mai tineri.)
Pe de o parte ai dreptate, pe de alta parte, nu. Unul din motivele pentru care tineretea nu s-ar putea repeta intocmai pentru cineva cu experienta de la (sa zicem) 60 de ani e tocmai acela ca doar odata este 'prima data'. Nici eu cand am mers la cursuri la a doua facultate dupa ce absolvisem prima nu am mai simtit fiorul acela de initiere in tainele lumii, sarmul se pierduse. Era in schimb fain sa ii vad pe cei din jur cat de mult se stresau si cum luau totul in serios cand de fapt lucrurile nu erau deloc grave, ei isi traiau 'initierea', iar eu ii priveam si ma gandeam ca, desi am fost si eu asa, acel moment a trecut. Farmecul tineretii este tocmai aceasta inocenta, initiere si descoperire; lucruri care se intampla pentru prima data si iti marcheaza perceptia lumii intr-un anumit fel. Emotiile puternice sunt generate (pe de o parte si de hormonii care joaca hora, iar pe de alta parte) de noutatea situatiei. E o perioada frumoasa, cand inocenta se impleteste incet cu intelegerea. Fiecare isi iubeste amintirile tineretii, dar e aproape imosibil sa nu regreti greselile ce le-ai facut atunci, din prea mare avant, naivitate sau din slabiciune. Multi pot fi auziti 'ce prosti eram cand eram tineri'. Insa, cum spui, nu e sigur ca fiind din nou in aceleasi situatii nu vor face acelelasi greseli. Cand esti tinar, iti vine sa te agiti, sa te dai important, sa tzopai, dupa cativa ani te mai linistesti si te mai cumintesti. Se zice ca virtutea care vine din neputinta nu prea are valoare. Normal, cand nu mai ai energie sa te agiti iti este foarte normal sa stai linistit si sa ii dojenesti pe cei care inca mai au energie ca sa se agite.

Pana acum zic ca ai avut dreptate, dar sunt si locuri in care cuvintele ce le folosesti nu sunt chiar potrivite, nici prea generoase. Vorbesti prea iute, si prea 'la sentiment'. Emotiile nu sunt totul in viata (nici macar in tinerete) si vei vedea ca dupa ce trec zece ani, multe lucruri neesentiale se sterg. De asemenea varsta 15-25 de ani nu reprezinta niste timpuri 'primordiale'. Poate e doar varsta cand ai ocazia sa faci primele greseli importante. N-ai auzit niciodata ca 'viata incepe abia la 45 de ani' sau chiar 'viata incepe la 60 de ani' ? Poate crezi ca sunt baliverne, dar cred ca e ceva adevar in asta. Abia la o varsta mai mare ajungi sa vezi lucrurile la dimensiunea lor reala, fara exagerarea la care te imping impulsurile si sentimentele dinainte. La varsta aceea incepi sa te detasezi de lucrurile care altfel (in mod natural) te domina. Atunci poti fi intr-adevar, liber. Ai sa vezi. Prolema e ca suferinta sau mizeria, oboseala, dezamagirile, pot sa-ti inchida inima si sa-ti sece enrgia. De aceea se spune ca e cel mai bine sa fii tanar in suflet. Daca esti tanar in suflet, timpul curge in favoarea ta, si trecutul iti aduce doar experienta si amintirile placute, fara sa te chinuie regretele sau remuscarile. Daca reusesti sa-ti tii inima si mintea deschisa dupa zeci de ani, poti sa te consideri fericit.
Si cu asta am ajuns la 'traiul plat de pensionar'. Nu generaliza. Nu toti pensionarii au traiul atat de plat, si chiar si cei care ti se pare ca il au, stii tu ce se petrece in mintea si inima lor ? Poate nu au aceeasi viata fizica activa dar ce stii tu de viata lor mentala ?
E mai bine sa intelegi ca fiecare varsta are avantajele ei, altfel are sa te apuce disperarea cand te desparti de anii '20. Dar mai e timp; si opiniile de acum nu sunt facute din lemn ca sa nu se schimbe. De fapt, toata viata, de la 3 la 83 de ani e un proces continuu de invatare, si aventura descoperirii nu se termina decat odata cu viata.

Cum era poezia aceea :

copilul rade : iubirea si intelepciunea mea e jocul
tanarul canta : jocul si intelepciunea mea e iubirea
batranul tace : jocul si iubirea mea e intelepciunea

No, sper ca nu m-am lungit prea mult si ca ai inteles ceva din mesajul meu

O zi buna

Desdemona
PACATUL HOMOSEXUALITATI - de (anonim) la: 24/05/2004 13:20:28
(la: Preoti homosexuali?)
Sfantul Ioan Gura de Aur
demasca si combate homosexualitatea
--------------------------------------------------------------------------------

de Protos. Nicodim Mandita


Inceputurile acestui pacat, ce nu s-ar cuveni nici sa fie numit pe buzele noastre, se pierde in negura istoriei. Daca autorul cel Sfant al celor cinci carti ale Sf. Scripturi, porunceste la Levitic cap. 18,22: "Sa nu te culci cu barbat ca si cu femeie, caci aceasta-i spurcaciune", se intelege clar ca aceasta faradelege era deja raspandita printre neamurile idolatre, in mijlocul carora trebuia sa traiasca poporul ales. Se prea poate ca acest pacat (sodomia) si idolatria au fost cauza pentru care Dumnezeu a poruncit lui Moise sa decimeze popoarele canaanite care au ocupat pamantul Fagaduintei" pana la intoarcerea "Poporului ales din robia Egiptului". Cea mai dura interventie a lui Dumnezeu in istorie pentru reprimarea acestei faradelegi strigatoare la cer, a fost pe la anii 3500 de la facerea lumii, in cazul distrugerii cu foc si pucioasa a Sodomei si Gomorei. Cu toate acestea, omenirea si-a urmat cursul ei patimas si multi au primit si au transmis mai departe aceasta mostenire a rusinii si a blestemului. Atat de puternic a fost zguduita lumea veche in urma catastrofei de la Sodoma, incat acest pacat care a fost cauza si-a insusit numirea de "sodomie", iar in zilele noastre poarta numirea moderna de "homosexualitate", ce cuprinde in sine perversiunile ambelor sexe. Este regretabil ca nici femeile nu au ramas neispitite de aceste tentatii erotice si istoria atesta ca inceputul s-a facut in insula greceasca Lesbos, iar aceasta practica a capatat numirea de "lesbianism", dupa numirea insulei de unde si-a facut aparitia.
Pe vremea Sf. Apostoli era in actualitate acest pacat printre neamurile idolatre ce se converteau la crestinism, si de aceea ei l-au combatut prin cuvant si scris. Daca in unele scrieri ale Noului Testament gasim locuri unde numai se aminteste in treacat despre acest pacat, in Epistola catre Romani 1, 26-27, a Sfantului Apostol Pavel, gasim un text care face amintire de aceasta practica nefireasca, comuna atat barbatilor cat si femeilor.
In cele ce urmeaza va vom prezenta textul comentat al acestui pasaj (Rom. 1, 26 27), facut de cel mai ilustru exeget si orator al Bisericii, Sf. Ioan Gura de Aur. Cu toate ca au trecut peste 1500 de ani de cand a scris acest tratat, el reprezinta cel mai profund studiu a ceea ce este homosexualitatea si a efectului de dezintegrare si distrugere a nucleului familial, si a schimbarii ireversibile a raportului si relatiilor dintre membrii societatii.
"Pentru aceea i-a dat pe ei Dumnezeu intru patimi de ocara, ca si femeile lor si-au schimbat randuiala cea fireasca, intru ceea ce este impotriva firii. Asijderea si barbatii lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti, s-au aprins intru pofta sa unul spre altul" (Rom. 1, 26,27).
Toate patimile omenesti sunt necinstite, dar mai cu seama nebunia dupa copii (sodomia), caci mai mult patimeste sufletul si se necinsteste in pacate, decat trupul in boli. Priveste cum ii lipseste si aici de orice iertare, dupa cum ii lipseste si in cele ale credintei. Femeilor le zice: "au schimbat randuiala firii" si prin urmare nu au ce raspunde, sau sa spuna "ca am fost impiedicate de impreunarea cea dupa lege" si nici ca nu au avut cu cine sa-si implineasca pofta si au fost silite de a se azvarli in aceasta turbare nebuna, caci expresia "au schimbat" se zice de cei ce au avut ce schimba, dupa cum atunci cand vorbea de credinta zicea "ca au schimbat adevarul lui Dumnezeu intru minciuna". Barbatilor iarasi le spune: "Lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti" ceea ce invedereaza acelasi lucru. Din aceasta cauza si pe femei ca si pe barbati ii lipseste de orice iertare, invinovatandu-i deopotriva, pentru ca nu numai ca au avut prilejul de a-si face poftele, si ca lasand la o parte ceea ce aveau, au ajuns la asemenea absurditati, dar inca necinstind ceea ce este dupa natura, au alergat la ceea ce este contra naturii. Cele ce sunt contra naturii sunt si mai grele, in acelasi timp si mai dezgustatoare, asa ca nici nu le-ar putea numi cineva placere fiindca, adevarata placere este aceea dupa natura. Dar cand Dumnezeu paraseste pe cineva, totul se rastoarna pe dos! De aceea nu numai credinta lor era sataniceasca, dar si viata le era diabolica. Atunci cand le vorbea de credinta, le-a pus in mijloc lumea si cugetul omenesc, spunandu-le caci cu mintea cea data lor de Dumnezeu, ar fi putut prin cele ce se vad, ca sa se ridice la Creator, dar fiindca nu au voit, au ramas fara nici o justificare - aici insa in locul lumii le pune la mijloc placerea cea dupa natura, de care ar fi putut sa se multumeasca cu mai multa libertate si liniste, si ar fi scapat de rusine, dar n-au voit, drept care si sunt lipsiti de orice iertare, fiindca au defaimat natura. Si ceea ce este inca mai necinstit, ca si femeile umbla dupa asemenea impreunari contra naturii, in timp ce ar trebui ca sa se rusineze de barbatii lor.
Este demn de a admira si aici intelepciunea lui Pavel, cum el aruncandu-se cu vorba in doua lucruri contrare, pe amandoua le-a dezvoltat cu toata exactitatea. Voia a spune ceva si demn, in acelasi timp insa si muscator pentru auditor, dar acestea amandoua nu era cu putinta, fara ca una din ele sa se impiedice de cealalta. Daca vei spune ceva demn, nu vei putea atinge pe auditor, iar de voiesti a te atinge de el tare, apoi atunci este nevoie de a dezveli lamurit ceea ce spui. Dar iata ca inteleptul si sfantul suflet al lui Pavel le-a putut uni pe amandoua la un loc si le-a dezvoltat cu toata exactitatea, caci in numele naturii a marit invinovatirea lor, in acelasi timp - ca si de o perdea oarecare - el s-a servit cu multa intelepciune in demnitatea povestirii sale.
Dupa ce mai intai el se atinge de femei, de-ndata paseste mai departe atingand pe barbati, caci zice: "Asijderea si barbatii, lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti", ceea ce este dovada celei mai de pe urma nebunii, caci, cand amandoua genurile sunt corupte si barbatul care este pus ca dascal al femeii, ca si femeia careia i s-a poruncit de a fi de ajutor barbatului, nu indeplinesc cu sfintenie datoriile lor, apoi atunci ei se gasesc intre dansii ca dusmani. Gandeste-te apoi si la cuvintele de care s-a servit, cat de reprezentative sunt, caci nu zice: "S-au amorezat si s-au poftit unul pe altul, ci s-au aprins in pofta sa unul spre altul". Vezi acum ca totul in pofta vine de la lacomie, care nu poate rabda ca sa stea in hotarele sale ?
Asadar tot ceea ce pofteste cineva, din acelea care covarsesc legile puse de Dumnezeu, este absurd, si prin urmare pofteste din cele absurde si din cele nelegiuite. Dupa cum de multe ori multi lasand la o parte pofta mancarurilor, se hranesc cu huma si cu pietre mici, iar altii stapaniti de o sete nebuna, doresc pana si apa din mocirla, tot asa si aceia s-au infierbantat de acel amor nelegiuit. Si de intrebi poate "de unde oare a venit intinderea bolii, sau mai bine zis, a poftei acesteia ?" - raspunsul este: de la parasirea lui Dumnezeu.
Dar parasirea lui Dumnezeu de unde vine ? De la nelegiuirea celor ce l-au parasit pe El. Zice mai departe. "Daca ai auzit spunand "ca s-au aprins" sa nu-ti inchipui, zice, ca boala aceasta provine numai din pofta, ci mai mult din trandavia lor, care a si aprins pofta". De aceea nici nu zice "fiind tarati, sau cazand", dupa cum zice aiurea (a se vedea cap. 6,1 din epistola catre galateni), ci "lucrand" adica lucrul lor il pusese in pacat si nu un lucru intamplator, ci studiat de dansii mai dinainte. Si nu zice "pofta", ci "rusinea lucrand", fiindca si natura au facut-o de ras, si legile ei le-au calcat. Priveste apoi si confuzia cea mare venita din amandoua partile, fiindca nu numai capul a cazut jos la pamant, ci si picioarele s-au ridicat sus si au devenit dusmani intre dansii, introducandu-se o lupta mai grozava decat razboiul civil, mai hada si mai variata. Caci lupta aceasta au impartit-o in patru feluri de lupte noi si nelegiuite; razboiul acesta nu era indoit si intreit, ci chiar si impatrit. Gandeste-te bine: trebuia ca cei doi, adica barbatul si femeia, sa fie unul dupa cum zice: "Si vor fi amandoi un trup", iar aceasta o face pofta de impreunare, care uneste amandoua genurile. Insa aceasta pofta nimicind-o diavolul si faurind un alt mijloc, a rupt genurile unul de altul in acest mod si a facut ca unul sa devina doi, adica unul si acelasi gen sa tina locul si al celuilalt, ceea ce este contra Legii lui Dumnezeu. Dumnezeu a zis: "Cei doi vor fi un trup", iar diavolul a impartit acel trup in doua. Si iata intaiul razboi. Apoi iarasi aceste doua parti s-au razboit fiecare si contra sa, ca si contra celeilalte, caci si femeile defaimau pe alte femei si nu numai pe barbati si barbatii la randul lor stateau unul contra altuia, ca si contra genului femeiesc, ca si intr-o lupta de noapte. Ai vazut al doilea, al treilea, al patrulea si al cincilea razboi ? Dar apoi mai este si un alt razboi, caci pe langa cele vorbite ei au facut nelegiuire si contra naturii. Fiindca diavolul stia bine ca ceea ce uneste amandoua genurile este mai ales aceasta pofta, s-a gandit ca sa rupa aceasta legatura, asa ca sa se dezbine nu numai in a nu mai face copii, ci chiar in a se razboi unul pe altul si a se razbuna unul contra altuia. "Si rasplatirea ce li se cadea ratacirii lor, intru sinesi luand-o". Priveste cum iarasi ajunge cu vorba tot la obarsia raului, adica la necucernicia lor, rezultata din credinta cea falsa, spunand ca plata aceasta se trage de la nelegiuirea necredintei dinainte.
Vorbind el de gheena si de pedeapsa si fiindca celor neevlaviosi si care preferau a trai in astfel de desfranari nu li se parea poate demn de credinta, ba chiar ridicol, de aceea apostolul arata ca chiar in insasi aceasta placere se gaseste osanda. Daca insa unii ca acestia nu simt pedeapsa, ba inca simt mare placere in asemenea fapte murdare, tu sa nu te minunezi, ca si nebunii si cei ce sunt stapaniti de vreo boala mintala, desi de multe ori se nedreptatesc singuri cauzandu-si rele, ei totusi nu simt; ci rad si se dezmiarda in fapte ca acelea, de care cei sanatosi plang. Insa prin asemenea exemplu nu voim a spune ca aceia scapa de osanda, ca si nebunii, ci tocmai in acest fapt murdar, pedeapsa le va fi mai grozava, fiindca nici macar nu vor a cunoaste prapastia relelor in care se gasesc.
De altfel nici nu trebuie a ne da parerea din faptele celor bolnavi, ci din a celor sanatosi. Iata ca faptul acesta li se parea a fi vechi, ca era chiar si o lege in fiinta, iata ca un legiuitor de al lor a poruncit prin lege ca slugile sa nu-si unga trupul cu untdelemn si nici sa faca pederastie, (sodomie) acordand prezidentia acestei murdarii numai celor liberi (stapanilor), sau mai bine zis nu prezidentia, ci schimonosirea naturii. Cu toate acestea, ei nu considerau faptul acesta drept schimonosire, ci inca foarte cinstit si oarecum un drept mai mare asupra slugilor, fiindca aceasta era legiuit de prea inteleptul popor atenian si de marele lor legislator Solon!
Dar apoi si alte multe carti de ale filosofilor lor, le va gasi cineva pline de aceasta boala molipsitoare. Insa de aici noi nu putem zice ca faptul acesta este legiuit, ci pe cei ce au primit o asemenea lege ii credem ca cei mai nenorociti si vrednici de multe lacrimi. Ceea ce patimesc femeile cele desfranate, aceeasi patimesc si acestia, ba inca mai grozav ca ele, fiindca, desi contra legii, cel putin ele doresc impreunarea naturala, pe cand pederastii, (homosexualii) doresc ceva contra legii si in acelasi timp si contra naturii. Chiar de nu ar fi gheena si nici nu ne-ar fi amenintat cu osanda, totusi acest fapt este mai grozav ca orice osanda.
Daca ei simt placere de aceasta, dupa cum zici, ei bine, atunci imi spui mai mult de ingreuierea pedepsei lor. Cand eu vad pe cineva alergand pe strada gol si cu tot trupul plin de noroi, si el in loc sa se acopere, inca se si mandreste, apoi nu numai ca nu-l laud pentru aceasta, ci chiar il plang, fiindca nu simte sarmanul, ca singur se face de ras. Dar pentru ca sa arat mai lamurit batjocura aceasta, sa-mi dati voie de a aduce si alt exemplu. Daca cineva ar pedepsi o fecioara care ar fi avut relatii cu animale necuvantatoare si ea in loc sa se rusineze, s-ar mandri de acea fapta, oare nu ar fi pentru aceasta vrednica de plans, fiindca desi ar fi putut sa scape de aceasta boala, daca ar fi voit, totusi ea nici macar nu simte ? Desigur ca ar fi vrednica de jelit. Daca faptul acela este uracios, apoi nici faptul pederastilor (homosexualilor) nu este mai prejos de acela, fiindca a fi cineva batjocorit de ai sai este cu mult mai de jelit decat daca este batjocorit de straini. Pe unii ca acestia eu ii consider mai rai decat pe omoratorii de oameni, fiindca e cu mult mai bine de a muri, decat a trai defaimat astfel de lume. Omoratorul de oameni a despartit sufletul de trup, iar acestia impreuna cu trupul au pierdut si sufletul. Ori si ce pacat mi-ai spune, nu poate fi egal cu aceasta grozava nelegiuire, si daca cei ce patimesc de aceasta boala ar simti grozavenia faptului ce savarsesc, desigur ca ar prefera o mie de morti, mai bine decat de a face asemenea fapte.
Nimic nu este atat de uracios ca aceasta batjocura. Daca Pavel vorbind de curvie zicea: "Tot pacatul pe care l-ar face omul, afara de trup este; iar cel ce curveste, pacatuieste in trupul sau" (I Cor. 6, 18), apoi ce am putea spune de aceasta nebunie, care este cu atat mai rea decat curvia, incat nici nu mai avem ce spune ? Nu zic numai ca prin acest pacat tu nu ai devenit femeie, dar inca ai pierdut si dreptul de a fi barbat, caci nici nu te-ai schimbat in natura femeii si nici nu ai pastrat natura barbateasca, ci amandurora te-ai facut deopotriva tradator, vrednic de a fi alungat si batut cu pietre si de femei, ca si de barbati, fiindca ai nedreptatit si necinstit amandoua genurile. Si ca sa afli cat de miselesc fapt e acesta, spune-mi te rog: daca venind la tine un om ti-ar spune in gura mare ca tu esti caine, oare nu ai fugi de el ca de un om obraznic ? Dar iata ca tu care faci parte intre oameni, nu numai caine te-ai facut pe sineti, ci chiar mai prejos si mai necinstit decat acest animal, caci cainele cel putin, este folositor omului, pe cand cel ce curveste nu este folositor la nimic. Dar ce? spune-mi: daca cineva amenintandu-te ti-ar porunci ca sa nasti copii si sa lehuzesti, oare nu te-ai umple de manie asupra lui ? Dar iata acum, ca cei ce turbeaza dupa astfel de pacate, singuri isi fauresc relele cele mai grozave, caci nu este acelasi lucru a te schimba in natura femeiasca si a ramane si barbat in acelasi timp, sau mai bine-zis, a nu fi nici femeie si nici barbat.
Si de voiesti ca si din alta parte sa afli de grozavenia acestui pacat, apoi intreaba de ce oare toti legiuitorii pedepsesc prin legile lor pe cei ce se scopesc singuri, si vei gasi ca de nimic altceva, decat pentru ca-si ciuntesc singuri natura lor omeneasca, desi acestia cu nimic nu nedreptatesc pe altii prin asemenea fapt, ba inca de multe ori, dupa scopire ei sunt folositori, pe cand curvarul si pederastul (homosexualul) nu sunt folositori la nimic. Nu numai sufletul, ci si trupul pederastului (homosexualului) este necinstit si vrednic de a fi alungat de pretutindeni. Si de cate gheeni sunt oare vrednici acestia ? Dar daca poate razi auzind de gheena si nu crezi in focul cel vesnic, atunci adu-ti aminte de Sodoma, fiindca prin acea nenorocire icoana gheenei ne sta de fata chiar in viata prezenta. Fiindca sunt multi care si astazi, ca si atunci, nu cred in invierea cea de apoi si in cele ce vor urma dupa Inviere si rad cand aud spunandu-li-se despre focul cel nestins, de aceea, Dumnezeu ne-a cumintit chiar prin intamplarile din viata prezenta. O astfel de intamplare este arderea Sodomei si focul de acolo. Cei ce au fost acolo stiu, caci singuri au vazut cu ochii lor acea rana provenita din bataia dumnezeiasca si urmarile fulgerelor si a trasnetelor de sus. Acum tu judeca singur cat de mare a fost pacatul lor, daca Dumnezeu a fost silit de a le arata gheena mai inainte de timp. Fiindca multi dispretuiau cuvintele si atunci ca si acum, de aceea Dumnezeu le-a aratat invederat icoana gheenei si inca intr-un mod unic in istoria omenirii. Intr-adevar, curios a fost norul acela care a plouat foc in loc de apa, dar si pacatul ce ei il savarsise, adica pederastia (sodomia), era afara din legile firii, era contra naturii; a ars pamantul acela, fiindca si sufletele lor erau arse de acea pofta spurcata. De aceea si ploaia aceea nu numai ca n-a deschis pantecele pamantului ca sa-l faca de a da nastere roadelor, ci inca l-a facut netrebnic, chiar pentru primirea semintelor ce s-ar fi aruncat in el. Astfel era si impreunarea barbatilor din Sodoma, caci si acea nelegiuire le facuse trupurile lor mai netrebnice decat pamantul cel ars al Sodomei.
Ce poate fi mai spurcat ca un barbat tavalindu-se in curvii ? Ce poate fi mai gretos ? O! Ce nebunie! O! Ce smintire! Dar de unde si cum a patruns in sufletul omului aceasta pofta nebuna, care a adus natura in halul celor ce se razboiesc, ba, inca cu atat mai rau decat ale acelora, cu cat si sufletul e mai inalt si mai bun decat trupul ? Vai noua, daca ajungem a fi mai fara de minte decat animalele necuvantatoare, si mai nerusinati decat cainii, caci nicaieri printre dansele nu vei gasi astfel de impreunare, ci natura-si cunoaste hotarele sale! Voi insa, care savarsiti acest pacat, ati facut neamul nostru omenesc mai necinstit decat necuvantatoarele, caci il batjocoriti prin asemenea fapte si va batjocoriti si insiva (Sf. Ioan Gura de Aur; coment. la ep c. rom. 1, 26-27).

Ozzy... - de sanjuro la: 07/07/2004 16:08:27
(la: De ce sexul in public e dezaprobat?)
Imi amintesc ca ma aflam in tinerete cu un amic de la club si doua fete la un cunoscut bar, (Hotel Prahova) din orasul meu natal, Ploiesti. In oras sosise un teatru din capitala, si dupa spectacol cativa actori foarte cunoscuti au venit sa bea un paharel in acel bar. Unul dintre ei a remarcat pe una dintre fetele cu care eram, si printr-un picolo i-a trimis un biletel fetei, prin care o invita in camera sa de la hotel. Amicul meu, care era perechea fetei, citind biletelul, s-a ridicat de la masa, s-a dus la acel actor si luandu-l dupa umeri i-a spus in fatza: "Nene F..., oi fi tu cine oi fi, dar cred ca o sa matur localul cu tine...". Dupa cateva clipe de liniste mormantala, actorul si-a cerut scuze, si ne-a trimis la masa un rand din ceea ce mai bausem. A iesit din el la iveala "omul", si nu actorul indragit de milioane de oameni...
Personal, n-am sa cad pe spate in fatza nici unui geniu, ci doar in fatza operei sale, si daca-mi place, evident. Sunt valori aproape unanim recunoscute, dar altele recunoscute doar de un anumit segment de oameni, (muzica lui Jim Morrison, de exemplu), si nu trebuie sa-i judecam pe ceilalti, din alt segment, doar ca lor nu le place ceea ce ne place noua, si invers.
Pentru mine sexul este o afacere in doi, barbat si femeie. Si cred ca trebuie sa ai o legatura sufleteasca cu cel cu care te impreunezi.
Morala sub care am fost crescut si educat, orientarea mea sexuala, (hetero convins), ma impiedica sa am un contact intim in fatza unui tertz.
Si in incheiere am sa-ti trimit aceasta scurta poezie:
"Frumoaso,
ti-s ochii-asa de negri incit seara
când stau culcat cu capu-n poala ta
îmi pare
ca ochii tai, adincii, sunt izvorul
din care tainic curge noaptea peste vai
si peste munti si peste sesuri
acoperind pamintul
c-o mare de-ntuneric.
Asa-s de negri ochii tai,
lumina mea."

Iar acu' te intreb, batrane: ai putea sa faci sex in public, soptind aceste versuri iubitei tale? Eu cu siguranta, NU!



#17464 (raspuns la: #17420) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Biserica si afuriseniile... - de ampop la: 27/08/2004 10:02:31
(la: "Biserica afuriseste administratia PSD")
Termenul generic de 'biserica ortodoxa' care afuriseste administratia PSD pare sa fie mult prea bombastic. O fi biserica ortodoxa 'biserica neamului', nu vreau sa-i ofensez pe credinciosi autentici si pe bunii preoti ortodocsi care au murit in har de sfintenie...dar...de circa 60 de ani Biserica Ortodoxa, mai bine spus marii ei ierarhi, sunt trup si suflet alaturi de Stat. Care a fost acela...comunist, 'democrat'...In anii '50 a fost complice la desfiintarea bisericii surori unita cu Roma,la exterminarea preotilor greco-catolici la Sighet, Pitesti, Canal...Ceausescu l-a determinat pe Teoctist sa-i preamareasca 'opera' si sa fie de acord cu demolarea bisericilor din Bucuresti. Pr.Gheorghe Calciu Dumitreasa a facut ani grei de puscarie iar ierarhii ortodocsi l-au infierat cu manie proletara. Dupa '90 Teoctist s-a retras putin, cateva luni, de frica oprobriului public, dar cum a scos Securitatea capul, l-a scos si el din vizuina. Preotia a devenit o afacere. Se construiesc sute de biserici, pentru preoti si nu pentru credinciosi, un fel de birouri notariale sau cabinete avocatiale, afaceri de familie. Azile de batrani sau case de copii mai rar. Comunismul i-a invatat pe preoti ceva, religia este 'opiu pentru popor' si dupa '90 dau mult 'opiu'. Atei notorii mai demult isi fac 'cruci' ostentative, pana la buric, in fata camerelor de luat vederi. "Soborul de preoti" binecuvanteaza monumente, birouri dar si stabilimente rau famate.
Ma gandesc daca treaba asta cu 'afurisenia' o fi venind de la sectia securistica a Bisericii care ar vrea sa promoveze alianta PD+PNL... cine stie. Schimbarea o fi necesara, dar fara imixtiunea popilor...Preotul sa ramana preot si sa nu faca politica. Si in Marea Adunare Nationala a lui Ceausescu erau ceva popi, daca imi aduc bine aminte, poate gresesc?...

Mario
Cum sa ajungi la Biserica?... - de homeless la: 01/09/2004 16:04:05
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Sarut mana, parinte!

Pentru ca m-am intors relativ de curind la Biserica si experienta mea poate fi folositoare si altora, doresc sa le adresez membrilor cafenelei citeva cuvinte, pe care poate aveti bunavointa sa le comentati si dumneavoastra. Va multumesc!


Am suferit si stiu ca sunt multi altii asemenea mie. M-am îndoit si stiu ca sunt multi altii educati în acelasi sens. M-am lacomit si stiu ca sunt multi altii robiti poftelor.

Daca nu ai avut norocul unor bunici care sa-ti calauzeasca primii pasi catre Biserica, daca parintilor tai le-a fost teama sa discute cu tine despre Dumnezeu, daca profesorii te-au îndrumat catre stiintele exacte, daca esti nascut între 1950 si 1970 si te declari ateu sau agnostic, înseamna ca aveam multe lucruri în comun.

Nu participi la liturghie, nu tii post, nu te spovedesti si nu te împartasesti. Apelezi la Biserica doar când o cere traditia, la botez, la nunta, la înmormântare, iar problema cheltuielilor este mai importanta decât semnificatia ritualului la care iei parte.

Crede-ma ca se poate si altfel!

Ca este mai bine altfel, trebuie sa descoperi singur, pas cu pas. Nu sunt preot, sunt doar un crestin ortodox, iar textul de fata nu este o predica, nici o calauza duhovniceasca, încerc doar sa le ofer celor din generatia mea, cu preocuparile mele, o simpla marturie spre a-i convinge sa încerce.

Si încerc sa o fac putin altfel pentru ca stiu cât am întârziat sa pornesc pe acest drum pentru ca nimeni nu-mi vorbea "pe limba mea". Unele carti publicate se adreseaza credinciosilor practicanti sau oamenilor simpli, care nu cauta nod în papura. O sa ai si tu acces la ele, dar textul lor, în aparenta arhaic si rudimentar, transmite un mesaj, extrem de valoros, doar dupa ce crezi cu adevarat. Alte carti se adreseaza elitei care are acces la semnificatiile dezbaterii teologice si nu sunt la fel de spumoase precum lucrarile de filozofie destructivista, aflate acum la moda. Noi, cei care putem tine piept unei dezbateri stiintifice, culturale, dar care ne simtim ridicoli sau stânjeniti în biserica, am fost uitati. Ori texte încifrate, ori texte plicticos de simple, pentru cei cu patru clase.

Dar, din proprie experienta, stiu ca nu încifrarea sau plictisitoarea simplitate au fost adevarata piedica, ci spaima ca nu stiu cum sa ma adresez preotului ca sa-i pun întrebarile care ma framânta si nici masura în care el este dispus sa-mi raspunda, ca si stânjeneala ca nici macar nu stiu când sa-mi fac cruce în timpul slujbei, deruta în fata rugaciunii pe care nu stiam sa o folosesc.

Iar atunci când mi-am luat inima în dinti - hotarât sa aflu adevarul, nu transformat peste noapte în credincios practicant - si i-am întrebat pe colegii si prietenii care facusera pasul, fie îndrumati înca din copilarie, fie sub îndrumarea unui duhovnic rabdator, m-am lovit de un soi de bigotism, am fost privit cu superioritate si am fost uluit sa descopar cum discuta la o bere despre canoanele pe care le-au primit de la duhovnicul la moda la care au apelat.

Totul era împotriva mea! Bunul simt îmi spunea ca toti erau fatarnici, prea era mare diferenta între ce auzisem despre credinta si ce vedeam la altii, cartile, pe care le folosisem de atâtea ori pentru a-mi dezvolta cunostintele si abilitatile într-un domeniu sau altul, nu ma conduceau spre adevar, la slujba îmi era rusine sa particip...

Acum pot sa-ti spun ca este simplu, mult mai simplu decât pare, ca este extraordinar, ca nu trebuie "sa rupi podelele bisericii" pentru a deveni peste noapte un bun credincios...



Poate ca nu este semnificativa, dar este o marturie sincera povestea mea, asa ca încep cu ea.

O operatie nefericita m-a tinut câteva luni în pat. Am recitit mai multe carti, dar am primit si un Acatistier, spunându-mi-se ca Acatistul Sfântului Pantelimon ma va ajuta... Neîncrezator si curios am deschis cartea, dar am descoperit ca nu stiu ce sa fac. Eram trimis la "obisnuitul început", dar nu era nici un capitol cu acest titlu. L-am întrebat pe cel de la care primisem Acatistierul si, dupa ce a facut ochii mari, "cum de nu stii macar atâta lucru?!", mi-a explicat unde era ascuns "obisnuitul început".

Pe masura ce ma însanatoseam, am trecut de la o lectura pe zi la una pe saptamâna si mi-am promis, cumva recunoscator, desi nu puteam cântari ajutorul primit, sa citesc Acatistul în ziua în care era pomenit Sfântul în calendar. Marturisesc ca am uitat, doar nu mai eram bolnav!

Reluând obiceiul parintilor de a petrece o parte din concediu calatorind în circuit pe la mânastirile din nordul Moldovei, am reprodus exact traseul si gesturile lor. Am facut sute de fotografii, am scris primul pomelnic sub îndrumarea unei maicute, am deranjat probabil multe slujbe si multi credinciosi intrând în biserici, am baut în fiecare seara asa, ca-n vacanta, oricum, nu pot sa spun ca a fost un pelerinaj, ci o simpla excursie. Ba chiar am trait si momente neplacute, am fost mustrat de o batrâna ca stau cu mâinile la spate în biserica, am fost sfatuit de un calugar sa-mi vad de drum când i-a fost evident ca nu vreau sa intru în biserica, sa ma rog, ci doar sa fac câteva poze.

Cu putin timp înainte sa moara, dupa o lunga suferinta, tatal meu, ateu si el, a acceptat sa se spovedeasca. Din pacate, nu am apucat sa vorbesc cu el despre experienta traita, iar sfiala cu care preotul a acceptat sa ne însoteasca la cimitir, în alta parohie, nu mi-a placut. O nunta într-o celebra zona rezidentiala în care am vazut cum preotul cel tânar se opreste, le face un semn smecheresc mirilor si raspunde la telefonul mobil, a fost înca un argument pentru mine ca nu sunt facut pentru credinta, desi stiam si eu povestea cu "sa faci ce spune preotul, nu ce face el".

Acumularea unor pacate, de care eram numai în parte constient, m-a transformat, am devenit rau, impulsiv. Am cautat placerea dincolo de morala si bunul simt. Cu cât îmi satisfaceam mai din plin trupul, cu atât sufletul îmi era mai greu. Ajunsesem sa ma rup de mine însumi. Realizam ca individul care se bucura de toate placerile vietii nu sunt eu, nu mai sunt eu. Pentru ca traiam fara nici o spaima, îmi spuneam ca pot sa mor în orice clipa, nu-mi mai pasa. Ardeam ca si cum viata mea nu mai însemna nimic.

Pentru ca nu-mi mai pasa nici de minciuna, minteam cu placere, pe mine si pe ceilalti. O astfel de minciuna mi-a produs, chiar si în nebunia în care traiam, o spaima care m-a nedumerit. Eram pregatit sa ma sinucid când, dintr-o întâmplare, am ajuns la un schit pierdut în munti.

Un singur frate avea grija de toate. Staretul era plecat, calugarii lipseau si ei, omul, aflat si el la început de drum, era singur. L-am salutat si l-am privit. Am realizat ca este un om fericit. Cu hainele lui ponosite, cu frigul din jur, fara curent electric, fara apa calda, facând lucruri atât de simple în aparenta, era fericit. Iar ochii îi erau inteligenti, stralucitori, nu era un amarât aciuiat la mânastire.

Am vrut sa stiu de ce. Am luat câteva carti ale parintelui Cleopa. Îl vazusem la Sihastria, ma impresionase ca persoana si era singurul autor despre care stiam ceva. Rasfoindu-i cartile, m-am emotionat. Mi-am adus aminte de ora petrecuta în fata chiliei, ascuns printre zecile de credinciosi, de placerea cu care-i ascultasem cuvintele care alcatuiau un discurs firesc, pornit din suflet.

Apoi am cazut iar.

De unde eram sigur ca nimic nu exista dincolo de imediata realitate materiala, câteva experiente traite în preajma celor cu "puteri paranormale" m-au convins ca exista dimensiuni la care nu am acces. Dar m-au trimis pe un drum gresit. Am citit tot felul de evanghelii apocrife si istorii "secrete" ale Bisericii, manuale pentru "sporirea puterilor paranormale", am acceptat prezenta si "tratamentul" unui maestru Reiki, încercând mereu sa gasesc o explicatie materialista pentru ceea ce simteam, o justificare mai aproape de science-fiction decât de credinta adevarata.

Dar, în ciuda cautarilor, mi se spunea ca sunt tot mai "negru".

Am renuntat la toate experientele si lecturile de acest fel si m-am întors la parintele Cleopa. Eram disperat. Am îngenuncheat în fata unei icoane, mi-am facut cu o neasteptata sinceritate semnul crucii si, cu ochii în lacrimi am rostit în gând: "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul!"

Si trei lucruri s-au întâmplat în aceeasi saptamâna. Am ajuns, ca din întâmplare, la moastele Sfântului Antonie cel Nou de la Iezer. Singur în biserica, m-am apropiat si am îngenuncheat lânga racla si o caldura cum nu mai simtisem m-a cuprins. Am fost uluit ca, fara sa-mi fi spus cineva, înainte de iesirea din biserica, m-am dus sa ma închin si sa sarut icoanele, lucru pe care-l vazusem la altii, dar pe care nu-l mai facusem niciodata. Apoi, la o alta mânastire, am ajuns, pentru prima data, la începutul liturghiei si, pentru ca eram înconjurat de credinciosi pe care nu doream sa-i stânjenesc, am îngenuncheat alaturi de ei, am ascultat pentru prima data slujba de la un capat la altul. Dupa slujba, marturisesc ca m-am grabit sa pornesc spre parcare ca sa fumez o tigara, dar glasul unui diacon ne-a adunat pe toti când a anuntat ca parintele va tine si o slujba de dezlegari. Nu stiam despre ce este vorba, dar am avut curajul sa intru iar, sa îngenunchez si sa-mi rostesc si eu numele atunci când a sosit momentul. Ajuns acasa, mi-am luat inima-n dinti si am acceptat sa-l însotesc pe un prieten la duhovnicul lui. Parintele, care a înteles imediat ce-i cu mine, nu m-a lasat sa-i sarut mâna, asa cum vazusem ca se face, gândindu-se, cu siguranta, ca o fac doar din politete, si mi-a strâns mâna barbateste, apoi m-a luat deoparte, mi-a spus ca nu-i totul pierdut, m-a pus sa ma gândesc la motivul pentru care traiam ceea ce traiam si m-a trimis sa ma spovedesc la parohul bisericii de care apartin.

Cum sa ma spovedesc, cum se face asa ceva? Mi-am luat o carticica, un îndrumator pentru spovedanie, am trecut peste toate orgoliile care-mi spuneau ca textul este scris pentru un om simplu, de la tara, si am aflat. Nu mai tinusem post dar, cum tocmai începea Postul Pastelui, am tinut post pentru prima data în viata mea. Si am descoperit pe raft o carte a Cuviosului Paisie Aghioritul, nu stiu nici azi de unde cumparata, pe care am citit-o în Post. Si am fost în fiecare duminica la liturghie. Iar predicile parca erau spuse pentru mine, pentru suferintele si îndoielile mele.

În ultima saptamâna am hotarât ca este momentul. Am intrat în biserica, dar eram singur si am fugit când l-am vazut pe parinte iesind din altar. A doua zi, dupa ce am citit rugaciunile din îndrumarul pentru spovedanie, am luat iar hârtia pe care-mi scrisesem cu atâta emotie pacatele, multe, si am intrat în biserica.

M-am spovedit pentru prima data în viata! Am plecat ametit, constient ca am facut cel mai important pas din viata mea.
Muresh - de carapiscum la: 01/09/2004 17:19:27
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
Inainte de a trece la rubrica "intrebari si raspunsuri" da-mi voie sa-ti pun o intrebare personala: tu te-ai nascut in Israel sau ai emigrat acolo? Faptul acesta nu are o f. mare relevanta (poate) dar am eu anumite banuieli si vreau sa ma verific inainte de a face alte afirmatii.

1. Am un mic dar pt. tine. Daca vrei poti merge la rubrica poezii sa citesti "Sclifoseala de bazar", o poezioara pe care ti-o dedic din toata inima. Ti se potriveste ca o manusa.

Ei, vezi, abia acum ai reusit sa vorbesti raspicat, clar si pe intelesul tuturor. Iata cum descoperim noi aici pe cineva care se lauda cu apartenenta la mozaism in timp ce huleste credinta altora. Si iata cum te-ai prins singur in plasa, eu doar ti-am intins capcana. De ce ii condamni pe crestini? Iti sunt si ei dusmani ca si musulmanii? Si oricine va zice vreun cuvant despre faptele petrecute cu Hristos, fapte influentate de Sanhedrin si de mai marii poporului evreu ce au dus la rastignirea Lui, asadar oricine va vorbi despre aceste fapte se face vinovat de o noua prigoana impotriva evreilor si-a tarii lor? Adica de acum nu ne mai facem vinovati numai de faptele din trecut, dar si de "obiceiul" de-a lega persoana lui Hristos de locuri si oameni din timpul vietii Sale? Atitudinea domniei tale este incalificabila. Vrei sa-ti spun ceva? Nu crestinii sau musulmanii sunt antisemiti, ci evreii! DA, evreii. Tocmai pt. faptul ca va place sa va planga lumea pt. soarta nedreapta (oare?); pt. faptul ca finantele intregii lumi sunt detinute de o mana de evrei care se joaca de-a Dumnezeu si care dicteaza ce-o sa se mai intample maine; pe motiv ca neamul evreiesc este "ales" de Dumnezeu iar ceilalti sunt niste pierduti pt. imparatia cereasca; pt. imbolnavirea cu buna stiinta a popoarelor la sanul carora au trait (a se citi hrisoavele domnesti de la noi referitoare la evrei si la actiunile indreptate impotriva acestora ca masuri de prevedere la ilegalitatile lor); pt. incapatanarea cu care evreii omoara oameni nevinovati pe motiv ca le ataca statul... Pt. toate acestea si inca multe altele, evreii insisi se fac vinovati atat de mania lui Dumnezeu cat si a lumii intregi. Vrei compasiune pt. mortii tai? Ce-ar trebui atunci sa zica "tarile lumii a treia"? Sa multumeasca din suflet bogatasilor de care am pomenit mai sus? Ce-ar trebui sa faca irakienii? Sa-si lase avutia nationala pe mana acelorasi capuse pt. ca din aceasta lada fara fund sa croiasca noi arme de distrugere pt. Israel? Domnul meu, lumea nu-i chiar asa proasta cum pare. Fundamentalismul islamic este copil de tata pe langa fundamentalismul mozaic. Sa-ti amintesc de pasajele din VT unde poporului evreu ii este permis (si indicat) sa ucida pe oricine se va opune crearii statului Israel? Sau de luptele cu diferite popoare pe care le-a subjugat si le-a supus pt. ca apoi sa intreprinda acea curatenie etnica pt. a nu se murdari sangele "alesilor"? Pana si ideea lui Hitler de natie pura dpdv etnic vine tot de la evrei, dragule. Si iata cum s-a intors impotriva voastra aceasta conceptie. Si sa mai stii ceva: conform spuselor batranilor nostri intelepti, "nu iese fum fara foc"!

2. Israelul nu lupta pt. securitatea sa, ci pt. a-si pastra teritoriile ocupate abuziv si pt. a mai starpi din "dusmanii" declarati. Ceea ce pare a fi securitatea nationala este in fapt politica de expansiune garantata de SUA & Co. Totul e praf in ochi. Ca lumea sa nu se revolte pt. miseliile savarsite de evrei in teritoriile ocupate si ca sa nu se afle despre planul lor de creare a statului Israel in vechile fruntarii vechi testamentare, mai pun de cate un conflict artificial: pe la sarbi (cica noua ne pasa de musulmani...), pe la irakieni... Acolo a fost nevoie de conflict armat, aia nu si-ar fi lasat bogatiile nationale furate de altii fara lupta. Numai noi, romani smeriti si cu simtul civic ne-am dat...pe brazda, asa ca n-a mai fost nevoie decat de o mascarada politica adusa la indeplinire dupa inceputul revolutiei romane.

3. Ei, eu iti spun ca exista in mod cert: evrei crestini. Sigur ca nu sunt bine vazuti in propria lor tara, dar acestia, saracii, isi spala cu varf si indesat pacatele parintilor lor. Si mai exista o categorie: crestini evrei. Care-i diferenta dintre acestia? Gandeste-te mai profund. Persoana despre care am pomenit este un cumatru de-al meu la care i-am botezat baiatul. De curand a emigrat in Israel si-si facea probleme fiindca pana n-a dat in scris ca este mozaic (el fiind ortodox convins) nu i s-a aprobat dosarul. Scurt si cuprinzator.

4. Vezi cum interpretezi si judeci? Ah, am uitat, voi inca va ghidati dupa principiul "dinte pt. dinte si ochi pt. ochi". Era cat pe ce sa-ti spun sa nu scoti paiul din ochiul aproapelui pana nu-ti scoti barna din ochiul tau. Adica daca rusii, romanii, polonezii etc v-au primit in tara lor si v-au omenit dandu-va pe deasupra drepturi depline ca unor cetateni originari de acolo, voi nu puteti face la fel cu ei daca vin in tara voastra. Lasa, mai, ca daca veti da foc la niste biserici sau moschei nu-i bai, o sa fie putin scandal si-o sa se musamalizeze totul in timp util, asa ca puteti sa-i sfasiati pe toti care nu tin de mozaism. Ce sa mai cheltuiti bani cu ei ca sa-i repatriati la bisericile lor? Liberalism DA, dar pt. evrei, nu si pt. altii!

5. Deocamdata n-am vazut nicaieri plagiatul de care vorbesti. Iti sprijini niste teorii pe alte teorii plecand de la interpretari personale ale unor texte sfinte sau ale unor expresii uzuale la vremea aceea (cand s-a scris VT) uitand ca limba ebraica (ca orice alta limba) a evoluat si s-a schimbat putin cate putin (la fel s-a intamplat si cu greaca- cea veche aproape ca nu mai seamana cu cea moderna). Apoi te faci ca uiti un aspect extrem de important: proorociile nu se interpreteaza sau se indeplinesc dupa cum ne vine noua la indemana, ele sunt destinate oamenilor nu pt. interpretari, ci pt. implinirea lor. Faci referire la vechile mituri si zici ca au mai existat alti mantuitori inainte. Sa fie sanatosi, si tu la fel. In persoana Mantuitorului Iisus Hristos s-au implinit toate proorociile VT. Daca nu crezi din start fiindca ai tu teoriile tale, atunci degeaba mai incercam noi sa facem lumina, n-ai sa vezi decat ce ai tu pe retina dinainte tiparit.

Dar sa te mai intreb ceva: Ioan Botezatorul de la cine a fost, de la Dumnezeu sau de la oameni? (Poti argumenta ca nici n-a existat, dar am sa te intreb atunci de genealogia lui si in mod special de parintii sai, Zaharia si Elisabeta). Fiindca inainte de a veni Maria si de a avea in pantece, Elisabeta il avea deja in ea pe cel ce avea sa boteze pe Hristos, adica pe Ioan. Cum se face ca acest mare sfant este ultimul din VT care mai vorbeste de Mantuitorul lumii, si asta de peste doua mii de ani incoace? De ce in acesti doua mii de ani nu s-a mai ridicat nici un prooroc sa vorbeasca despre mantuirea lumii prin Emanuel/Mesia? Pt. mine e simplu: Ioan a fost pecetea celor doua Testamente! Pe unul l-a inchis iar pe celalalt l-a deschis.

6. N-am auzit de cei 200 de evrei ce au "fugit"...incet, dar am auzit de cei aprox. doua milioane de romani (si nu cred ca asta inseamna 25% din populatia R.) plecati degraba din tara condusa de un prim ministru care imediat ce a fost numit in functie si a depus juramantul a tinut o sedinta cu usile inchise (la care nici presa n-a avut acces) cu reprezentantii lojilor masonice din Romania. SSST, sa nu trezim pe cei ce dorm acuma! Sa nu mai zici la nimeni ce-am afirmat eu ca astia sunt in stare sa te faca de ras pt. asa o "prostie"! "Prietenii stiu de ce"!

Cu Mosadul..., sa avem pardon, dar nu cred ca sunt mai putin bine informat decat altii de pe aici. Si nici n-am afirmat ca e o armata. O armata ar fi de-a dreptul inutila cand sunt tactici "anti-teroriste" mult mai eficace si mai "curate" (care nu atrag atentia). Nici nu m-as mira sa aud peste nu stiu cata vreme ca insusi acest serviciu a pus la cale unele atentate prin care sa poata porni in voie vanatoarea de vrajitoare de dupa 11 septembrie american. Trebuie sa-ti mai amintesc si de arsenalul nuclear de care dispune Israelul? "Mosadul e un serviciu de informatii inteligent si eficace ." Ai zis-o bine, in sfarsit sunt si eu de acord cu tine. Ca de aia e serviciu de informatii, ca sa fie si inteligent si eficace spre sporirea avutiei nationale. Iar daca asta mai duce si la ceva varsari de sange nu-i nimic, Dumnezeu ne iarta ca suntem popor ales, nu-i asa? Faptul ca n-are voie sa incalce niste legi nu inseamna ca le si respecta! Apoi, din cate stiu si eu, serviciile de informatii chiar nu tin cont de nici o lege exterioara (nationala sau internationala), ci doar de cea interioara (proprie).

7. Crestinismul este o religie a iertarii si a dragostei, nu afirma nicaieri ca evreii trebuiesc starpiti din cauza lui Hristos. Cine face asta nu este vrednic de numele de crestin, iar cine se impauneaza cu aceasta "persecutie" impotriva evreilor (ca sa atraga, desigur, mila publica si foloase materiale) crede lumea imbecila, si lumea nu suporta asa ceva.

Ce sa-ti spun ca sa te determin sa zici DA? Ca nu evreii au strigat "Ia-L, ia-L; rastigneste-L, rastigneste-L"? si "sangele Lui sa fie asupra noastra si asupra copiilor nostri"? Vina asta e atat de teribila incat nici ei insisi evreii nu vor s-o auda macar, altfel de ce se caznesc din rasputeri sa demonstreze ca Mesia n-a venit si ca ei n-au omorat decat poate un simplu om cu invataturi morale? Frica de-a fi omorat pe Fiul lui Dumnezeu nu le da pace nici acum, asa cum nu le-a dat pace nici atunci. De aia se zbat sa distruga "mitul" lui Hristos, ca sa nu se mai simta vinovati inauntrul sufletului lor. A nega si acest lucru e ultima treapta de coborare a spiritului uman si ingenuncherea lui in fata ratiunii ce se vrea linistita.

PS Am stiut ca ai sa te legi de acel aspect, insa eu nu am mai atras atentia asupra acestui aspect fiindca Jay a spus "cat o sa mai frecati chestia cu fecioara, pacatosilor?", n-a zis ca freaca pe cineva!! Exprimarea lui este in orice caz condamnabila, dar pe undeva ii inteleg frustrarea. Iar daca voiai sa corespondezi numai cu el, atunci trebuia sa-i scrii in particular, nu sa-ti postezi raspunsurile pe forum unde le vedem toti.

HAi c-am obosit. Sa mai lasam si pe alta data.




So far, so good.
#20780 (raspuns la: #20662) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dinisor - de carapiscum la: 15/09/2004 06:37:59
(la: Ateu convins!)
Nu vreau sa ma arat sentimental sau sa dau dovada de un umanitarism fortat, insa stiu perfect/inteleg prin ce treci. Si cred ca intuiesc destul de bine cam cum decurge relatia voastra, de vreme ce eu insumi am trecut prin ceva asemanator in relatia mea cu propriul tata. Sper sa nu te superi daca am sa vin aici cu exemple din experienta proprie.

Spre deosebire de mama mea, care provine dintr-o familie ce a frecventat biserica (ortodoxa) si care tinea cu strasnicie pravilele crestine strabune, tatal meu provine dintr-o familie care a fost exact contrariul primei: oameni simpli si needucati, invatati doar cu munca rudimentara a campului si intotdeauna cu grija vietii de maine, nu numai ca n-au inteles niciodata rostul bisericii si implicit al lui Dumnezeu in viata lor, dar au si dus un fel de campanie sustinuta impotriva oricaror idei despre divinitate luand in ras cam orice legat de aceasta. Prin urmare tatal meu a fost fidel intocmai celor invatate in copilarie si mai tarziu in tinerete, impunand in mod tacit aceeasi nepasare fata de cele sfinte inclusiv mamei mele- nu trebuie uitat insa ca in perioada despre care vorbesc acum sentimentul anti-religios era la moda, comunismul ateu ducand lupta impotriva bisericii pana la limitele imposibilului.

Au trecut anii, repede ca furtuna, ani din care nu-mi pot aminti decat necazuri, greutati, neajunsuri, piedici, injuraturi, blesteme, vaiete, simtamantul neputintei si al robiei sufletesti impuse cu forta...si o singura "Inviere" la care am fost impreuna cu mama mea dupa multi ani de lipsa totala. Am ajuns la varsta intrebarilor mai mult decat la cea a raspunsurilor si, printr-un concurs de imprejurari care avea sa-mi schimbe mai tarziu intreaga viata, am pasit pt. prima data pe drumul spre biserica, singur si neindrumat de nimeni. Care a fost "bobarnacul"? Incerc sa spun pe scurt: o profesoara de limba romana si franceza, care ne preda limba straina la liceul in care am intrat, infruntand obiceiul prin care majoritatea profesorilor la cursuri denigrau biserica si ne invatau sistemul de gandire evolutionist stiintifico-fantastic, ne-a propus la una din ore (celor care eram interesati) sa mergem la una din bisericile ortodoxe ale orasului, loc in care se intalneau de ceva vreme cateva sute de copii si tineri. Asa ca eu cu inca vreo trei colegi de clasa am mers intr-o sambata seara la acea intalnire si dupa vecernie am ramas sa ascultam predica. Aceasta a fost pt. mine prima intalnire reala cu Dumnezeu, prima dintr-un lung sir ce avea sa urmeze. Ca o paranteza, pt. ca acesta este un aspect important, din ceilalti colegi ai mei unul mi-a devenit cumatru (am amintit despre el intr-un alt loc in cafenea), altul s-a lasat de "sportul" asta devenind sergent in politie (sa-l vezi cum umbla ca un cocos pintenat...), si ultimul a devenit un critic si un aspru judecator al faptelor crestinilor pe motiv ca viata ii fusese pusa la incercare de niste greutati ce-l lovisera (dupa ce dusese stilul de viata hollywoodian). Despre ultimul pot spune ca de cate ori ma intalneam cu el, de tot atatea ori se plangea de viata lui, vorbea cu un fel de constiinta a propriului martiraj social, si-i ataca pe preoti (chiar si pe Dumnezeu) fiindca nu-l scapa de necazuri. Nici eu insumi n-am scapat acestor atacuri virulente. Orice i-as fi spus considera din start ca fiind venit din partea unuia "habotnic". Ori asta ma durea f. tare fiindca, f. sincer trebuie sa spun asta, daca as fi fost bine situat i-as fi dat in fiecare zi cate un peste sa manance, n-as fi incercat numai sa-l invat sa pescuiasca. Insa si eu insumi se intampla sa n-am nici macar coada uscata a unui peste pt. mine insumi. Culmea e ca lui i se parea ca eu o duc regeste fata de el. I se parea, fiindca in realitate nici nu beam ca el, nici nu mergeam la "curve" (cum se lauda el), nici nu cheltuiam pe prostii putinii bani de care dispuneam.

Sa revin insa la tatal meu. Putini si dintre prietenii sau cunoscutii mei apropiati stiu faptul ca inca de la inceputul crearii acestui lant acasa-biserica-acasa am intampinat din partea propriului tata o opozitie extrema, opozitie ce s-a soldat nu in putine randuri cu bataile de rigoare suferite pt. ca i-am incalcat porunca de a nu mai merge la biserica. Imi amintesc acum ca si cum ar fi aievea, seara in care intors de la vecernia de sambata impreuna cu sora mea (pe care nici nu mai stiu cum am facut-o sa vina cu mine) am fost luati pe sus inca de la usa. Si in timp ce el se rafuia cu sora-mea, eu am zbughit-o pe usa afara, descult si dezbracat ca un cersetor de rand (norocul meu ca era vara), m-am ascuns printre blocuri o vreme ca sa vad ce mai urmeaza, apoi m-am suit intr-un troleibuz si m-am oprit in fata usii surorii lui care statea in partea opusa a orasului. Povestea e lunga, nu vreau sa o mai continui aici.

In orice caz, vazand el in timp ca nu mai vreau sa-l ascult si ca ii voi incalca hotararea de a nu mai merge la biserica, n-a avut incotro si pana la urma nu facea decat sa ma certe, dar nu ma mai oprea. Cu toate acestea, in sufletul meu n-am fost si nu sunt linistit nici in ziua de azi. Poate te intrebi de ce. Fiindca simt in sinea mea acea mustrare de constiinta pt. faptul ca n-am reusit sa-l fac sa inteleaga ceea ce intelesesem eu referitor la Dumnezeu. Nimic de zis, "biruinta" asupra sistemului lui de gandire si logica s-a petrecut atunci cand in sfarsit a inceput sa-si mai faca seara cate o cruce (dupa ce toata ziua pomenise numai de sfinti si de cruci si de dumnezei) si a culminat cu spovedirea lui- probabil prima si ultima. Spun ultima pt. ca nici acum nu crede in asa ceva. Asadar continui sa simt o frustrare adanca in ce priveste persoana tatalui meu, pe care totusi nu-l condamn pt. ce a facut, dar simt aceasta frustrare cu atat mai tare cu cat relatia dintre noi s-a deteriorat mult ducand la o ruptura sufleteasca. Intrebarile ce mi le pun tot timpul: AM FACUT TOT CE SE PUTEA PT. EL? Sunt eu mai putin vinovat fata de el? Nu cumva, undeva, candva, in loc sa-i deschid o portita eu i-am trantit-o in nas?

In fine, anii trec la fel de repede, viata merge inainte indiferent ca vrem sau nu noi. Ce am invatat pana acum la sanul bisericii mama e ca: nimic nu e intamplator in viata asta, totul are o ordine si o disciplina interioara sau exterioara; nimeni nu-ti scrie in frunte destinul (cum gresit se afirma: "ce ti-e scris, in frunte ti-e pus"- poate doar momentul mortii, in nici un caz felul cum mori); fara Dumnezeu suntem suferinzi chiar de am fi cei mai sanatosi oameni (fizic vorbind) si cei mai saraci chiar de am avea milioanele de dolari la tescherea; un om fara constiinta sufletului spiritual n-are cum sa inteleaga existenta unei fiinte spirituale mai presus de fire si de intelegere; un om fara constiinta pacatului nu poate avea un echilibru interior care sa-l faca sa interactioneze pozitiv cu cei din jur; un om care nu-ti accepta explicatiile poate fi usor strabatut de fiorul sfant atunci cand nu o minune, ci un cutremur ii va zgudui viata; cine hraneste spiritual pe cineva, chiar daca "mancarea" asta va fi mult timp aruncata la gunoi de cel/cea caruia ii este destinata, trebuie mai intai sa se inarmeze cu multa rabdare si sa faca asta din dragoste, nu numai din convingerea ca acesta e un lucru bun; cine daruieste aceasta dragoste crestina nu trebuie sa se astepte la multumiri si sa stie ca mai devreme sau mai tarziu samanta pe care o arunca poate sa dea rod- nadejdea poate sa dea rod bun, deznadejdea niciodata. Sunt multe lucrurile pe care le-am invatat, dar totusi atat de putine in comparatie cu cat de adanc este sacul plin cu aceasta invatatura... Si totusi, chiar de n-as sti nimic din stiinta lumii sau a bisericii, in sinea mea exista acel "ceva" fiintial care isi cere legatura cu eternul, cu viata vesnica. Pt. ca, in ultima instanta, a trai doar cu gandul ca viata dureaza doar pe pamant si dincolo suntem desfiintati este optiunea acelora care nu stiu sa iubeasca cu adevarat. Iubirea este nemuritoare, trece dincolo de mormant, e vie si lucratoare ca picatura de apa ce loveste stanca de granit. Asadar pe unii ca acestia trebuie mai intai sa-i invatam sa iubeasca, abia dupa aceea sa le vorbim despre dogmatica crestina.

Si un ultim aspect: impietrirea inimii nu este semnul ateismului din om, ci al lipsei lui Dumnezeu din viata acestuia. Poti fi un "slab" crestin, fara o viata dusa pe principiile evanghelice, dar asta nu inseamna sa fii ateu. Dar poti fi un bun teoretician modern care cunoaste numele si miscarea tuturor stelelor si prin aceasta ti se pare ca Dumnezeu este desfiintat nemaiaflandu-si rostul intre conceptiile tale- asta te poate face sa lupti impotriva Lui. Asadar ateu inseamna sa fii/te pui impotriva Lui. Pt. unul ca acesta exista alternativa "Saul pe drumul Damascului". Si, apropo, menirea vietii tale nu e sa-i mantuiesti pe altii, ci pe tine insati. Fa aceasta si celelalte se vor adauga de la sine.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
ptr. tine, mya - de samadhi la: 08/11/2004 22:58:40
(la: Cand formezi un cuplu, dupa ce criterii alegi o persoana?)
Mi se rupe inima cand vad ca te invarti in cerc si nu gasesti linistea ta, as vrea sa te ajut dar cum ? Sa te las sa-ti lingi ranile nu pot sa vad ca suferi, cum si eu sufeream odata din cauza iubirii si crede-ma ca nu a dus decat la experienta tragica sa inteleg ca pana aici a fost deajuns, pana aici si nu mai mult! Inteleg ca iubesti si ca speri si ca suferi.... dar cum iti poti tu inchipui ca fericirea ta poate fi eterna cand iubesti un om.Oamenii sunt imperfecti si o data si odata tot te va parasii fiinta iubita, ca se desparte sau moare cum zici tu, eu ii spun trecere, nu exista fericire atunci cand iubesti ceva sau pe cineva, cand sperantele tale de viata sunt in lucrurile pamantesti puse.Chiar si daca mi-ai spune ca omul iubit e un inger coborat din cer eu ti-am mai spus si ti-o repet: FERICIREA eterna pe care o cauti e in tine si nu o poti imparti cu nimeni.E trist dar crede-ma ca despre fericirea care vorbesc eu altii ar da totul doar cateva momente ca sa o simta.Cand ai simtit-o nu mai ai nevoie de nimic, te umple de tot si orice dorinta din tine se sterge.Tu existi si totusi nu mai esti.Eu cred ca e timpul sa lasi trecutul la locul lui si sa nu mai tragi cu dintii atata de el.Nu poti decat sa ai grija sa faci un viitor mai bun, dar trecutul te rog ingroapa-l.Si asculta-ma ca suferita prin care eu am trecut o data, a fost tot atat de grea si dureroasa si ca tu nu esti singura.Bucurate de sanatate, respecta cat o ai, ptr. ca altii au pierdut-o, gandeste-te ca ptr. altii viata e si mai grea, copii mor de foame in Sudan, in Asia in sud America, crezi ca asta nu e o durere?Si inca ce durere.Bucurate de tot ce ai si pretuieste ptr. ca altii nu au.Lasa lacrimile, momentul acesta daca il pierzi iar si iar cu tristeti ce ai facut, iar nu-l vei mai putea intoarce... si tot asa.
Concentreaza-te a supra ta, si nu te mai lega de persoane sau lucruri, asta inca o data ma face sa inteleg ca ai probleme cu chakra a doua, elibereaz-o!Altfel nu o poti activa.Si nu faci nimic decat sa te invarti in cerc, ca si cainele care vrea sa-i prinda coada....
Si nu mai pune problema : ce va fi dupa aceea! Nu mai gandi in viitor.Nu te priveste, ce vine vine....
Si frumusetea trece, si tineretea la fel, ce ar fi acum sa ma pun si sa plang ca intr-o zi voi fi batrana si cu riduri peste tot.Crezi ca lacrimile mele vor schimba ceva?Durerea ca imi dau seama de acest fapt crezi ca va face ceva?
Tu singura te autodistrugi.Fericirea e momentul prezent si depinde de tine cum il folosesti, vrei sa fii fericit sau trist.
Tu singura faci asta, tu alegi, tu decizi.
Fericirea este implinirea cu tine insuti.
#28120 (raspuns la: #28102) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sa dam sperantei o sansa ... - de ampop la: 29/12/2004 10:32:30
(la: S-a propus noul guvern)
Am ascultat ieri in intregime dezbaterile parlamentare. Gasca veche comunisto-cleptocrata a PSD-ului avea o figura caracteristica omului suferind de indigestie sau diaree acuta. Ascultandu-l pe Dan Ioan Popescu am revazut figura activistului de partid comunist realizat, om care citeste frumos,tare,cu dictie si intonatie, un text echilibrat, de infierare, materialist dialectic, om ce are toate sansele sa ajunga pe culmile muncii de partid. Mai inteligent, negociatorul UE Puscas pastreaza insa alura de activist cuminte al partidului, cu aceeasi frizura specifica, tovaraseasca. Noua generatie, Ponta/Poanta nu se deosebeste de batrani, urmand sarguincios calea utecistului in umbra secretarului general al partidului, mai ghidus, ca asa se cuvine "tineretului".
Vadim, "nebunul" a grait adevarul...admonestand-ul pe Vacaroiu (blajinul om de paie a lui Iliescu, cu figura de etilist cronic), amintindu-i ca PRM-ul l-a ales...cat se poate de adevarat, gasca comunista a trebuit sa stranga randurile.
Se pare ca in viitor PSD-ul lui Iliescu va trebui sa alunece pe canalizare in haznaua istoriei, alaturi de alte partide sovine si antisemite...iar linia social democrata europeana autentica va fi probabil preluata de PD (cu recuperarea celor mai inteligenti din PSD, gen Geoana).Liberalismul isi va lua locul firesc in spectrul politic si poate si crestin democratia romaneasca va renaste.
Last but not least, Basescu a pus bine problema serviciilor secrete romanesti, amintindu-le sarcinile lor intr-o lume normala si nu in aceea condusa de Ilici Voda, unde serveau "partidul" si nu tara.
Sa dam sperantei o sansa...caci doar asa lumea politica romaneasca se va putea debarasa de niste comunisti scarnavi, antisemiti si sovini pana in maduva oaselor, cleptocrati perversi si degenerati. S-auzim numai de bine...vorba lui NCM.
Mario
show-ul si biserica, sau publicitate cu credinta - de cristiscu la: 27/05/2005 02:54:56
(la: Clopote. De ce nu m-as face protestant)
Acum cateva saptamani se plangea cineva pe alt forum ca e terorizat de clopotele bisericii vecine. Am locuit si eu o vreme in Elvetia langa o biserica si ii inteleg cosmarul. E adevarat ca nu toate clopotele suna la fel. Si nu toate bisericile abuzeaza strident de acest mijloc mediatic de a-si aduce oamenii la slujba. La fel gasesc zgomotele ceasurilor si pendulelor. Daca Big Ben-ul Londonez are o discreta prestanta, pendula vecinului - ce ma trezea noaptea la orice ora - aducea mai degraba cu abuz de perturbare a linistii celuilalt.
Gabi, scrii bine, dar caut sa vad si samburele dincolo de coaja, si mi-e teama ca nu arati o intelegere corecta a fenomenului de show din biserica actuala. Bisericile protestante din State sunt mari manipulatoare de oameni prin show-urile orchestrate. Nu ma refer doar la protestanti. Cunosti poate cruciada lui Benny Hinn. Mie mi se pare din contra periculos ca biserica sa isi caute si sa-si gaseasca adepti prin calitatea show-urilor prestate. Sau prin cat de bine isi scutura clopotele.

Cristi
Azi, acum, la 1 an si jumatate - de TeodoraPA la: 15/06/2005 13:14:29
(la: azi, acum 9 ani)
Ce de comentarii aici.
Luciana, citind textul tau mi-am amintit ce si cum s-a petrecut atunci cand a murit tatal meu. Te-am inteles pentru ca si pe mine m-au scarbit ritualurile ortodoxe si am incercat sa fac tot posibilul sa avem parte de cat mai putine la inmormantarea tatalui meu. M-am ocupat eu de ea. A fost o nebunie. Am fugit la Cluj, unde a murit in spital, sa-l aduc acasa, iar in timpul asta neamurile mele s-au pus deja pe cearta acasa, ca ce si cum sa se faca. Erau intruna cu mine pe telefon sa le spun ce si cum sa faca, ce sa vorbeasca cu preotul si din astea. Cum sa facem asa? Nu asa se face! Bunica mea zicea intr-un fel, matusa mea in alt fel, si asa mai departe. Am stat la telefon jumatate de orain care le-am spus exact ce si cum sa faca, le-am zis -e tatal meu, faceti exact asa cum v-am zis eu, si gata.
Cu preotul a fost cumplit. L-am rugat frumos sa sara pest faza cu ce om bun a fost, ce credincios a fost, cu textul acela despre marile lui realizari si despartirea de cei dragi. L-am rugat sa faca totul cat mai simplu. M-a pus sa scriu pe o hartie ce vreau sa zica si asa am facut. Surpriza a fost ca in timpul slujbei nici macar nu s-a atins de hartia mea si a batut campii despre cat de multi bani a donat la biserica (ceea ce nu e adevarat), cat de bun enorias a fost el (nici asta nu e adevarat), cat de mult frecventa el biserica (...adica deloc), ce credincios a fost (nu era deloc credincios, ne certam si aveam discutii filosofice despre existenta lui Dumnezeu), ce bun la suflet a fost (nu a fost, asa cum nimeni nu e, a fost un om aspru si dur), la un moment dat s-a referit la el numindu-l D-l profesor (era inginer, ma rog), si a facut o slujba de vreo 2 ore plina de baliverne. Cea mai afectata a fost mama mea de aberatiile pe care le-a spus. Drept sa spun n-am varsat nici o lacrima la inmormantarea lui, pt ca a fost totul atat de crud, si preotul nostru drag s-a ingrijit sa faca totul si mai cumplit.
Un alt aspect este cel legat de intelegerea suferintei umane. Am observat ca oamenii religiosi au o lacuna la acest capitol. Si nu doar cei ortodocsi, ci si neo-protestantii. In perioada in care tatal meu a suferit, a fost bolnav de cancer si se stia ca va muri, apoi la inmormantare si in lunile ce au urmat dupa moartea lui, am auzit toate prostiile si toate expresiile de tip "limbaj de lemn" ce se pot spune in astfel de situatii. De la pastori penticostali, baptisti, de la preotul din sat, de la preotul de la oras, de la tineri, batrani, rude, prieteni, tot ce vreti. Am inteles insa - in perioada aceea atat de cumplita m-am facut cu 5 minute mai inteleapta - ca intentiile lor sunt bune, ca vor sa zica ceva, sa mangaie, sa ajute, dar nu stiu cum sa o faca. Pentru ca nimeni nu ne invata sa facem lucrurile astea, doar viata insasi...
Si acum, dupa un an si jumatate stiu ca ritualurile si traditia cu tot ce cuprinde ea, ne-au facut sa trecem mai usor peste acele prime zile de la disparitia lui tati. Pe mine una m-au tinut ocupata. Nu ca le-as intelege rostul, dar fac parte din viata noastra de oameni.
Tatal meu nu credea. Se declara ateu. In ultimele lui saptamani de viata stateam noptile si vorbeam despre tot felul. Si despre Dumnezeu. Despre asta nu stiu ce sa zic..., cu mantuirea si chestii de genul. doar Dumnezeu stie.
________________________________________
Take heed when you think you stand, lest you fall.
cine are inteligentza intzelege... - de happy face la: 17/06/2005 01:44:44
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
inca nu am citit, cine ce a scris despre homosexualitate, dar as dori ca sa contribui si eu la acest subject. pe scurt:
-homosexualii se nasc, nu se fac sau decid sa fie
-nu exista nicaieri in lume dovada ca se poate schimba ceva, medical
-un homosexual este normal in 90 la suta din viatza lui cu societatea, dar singura diferentza este ca ishi alege parteneri de acelasi sex
-sexul este ceva biologic si intim, nui treaba nimanui cu cine faci
-stiintza de azi a dezvaluit sursa, cromozonii si "the genes"

spun asta pt ca shtiu din propria mea piele. nu incerc sa schimb parerea nimanui, mai ales al celora cine sint "Vindutzi Total" la idea ca este o alegere, sau la cei cine asculta la religie.

nu uita, religia mai spune ceva, sa nu ai sex decit dupa casatorie, si atunci numai pt. procreare. Da? curios, 100% la 100% din credinciosi nu respecta acesta porunca. Tot biserica zice ca a fi gay este rau si pacat, dar cel putzin 50 la suta din preotzi sau cei cine sint in slujba bsericii, sint homosexuali. you figure it out.

sincer, mie-mi place sa fie vazuta rau, iesim in evidenta, avem secrete, este curios, este misterios, este ilegal in ochi unora, este excitant. daca nu ma avea opozitzie, nu as scrie pe acest site.

acuma te rog s ama crezi, l avirsta de 6 ani, shtiam ca imi plac baieti, adica de cind ma stiu. inainte de a vede TV sau reviste sau sa shtiu de sex, eram atras de baieti. cum itzi explici?

am crescut o fetiza, da am fost casatorit, si iam dat o educatzie LIBERA, shtia de mine de mic copil, putea sa fie lesbianca, linistit dar nu avea in ea, nu era nascuta pt asha ceva. a cuma este nebuna dupa baietzi, ... ca si tatal ei. lololololo
astai viatza este frumoasa, si plina de aventuri si bucurii, cei cine nu cred in libertatea spiritului, sint saraci. eu sint homosexual, dar sint bogat in spirit. i love my life. thank you.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...