comentarii

in zori


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Astazi in zori (Luanei) - de bryzzz la: 27/12/2004 11:59:10
(la: ULTIMUL CONCERT (I))
În fiecare dimineaţă
când pe web deschideam o fereastră
unde obişnuiam să mă-ntâlnesc
şi tainic să mă împletesc
cu lumea mea de suflet şi de vers,
doi ochi frumoşi de inimă
ţesuţi cu urzeală
din catifeaua unei nopţi de vară
şi brodaţi pe bezna lor brună
cu borangic de stele şi de lună
încercau zorii roz să mi-i spargă
cu flacără de lacrimă neagră
mare şi grea cât noaptea polară
clipind aurora lor trista si rară.
Chiar dacă uneori
ei mă priveau ascunşi misterios
şi curios
cu indiscreţii azurii de albăstrele
prin jarul dantelat al unui lan de maci şi de lalele,
lumina lor înnourată, plânsă, stingea în mine
orice speranţă de mai bine,
şi-atunci, trăgeam la geam perdeaua.
Şi n-o făceam dintr-un impuls de revocare,
ci numai instinctiv, ca apărare,
să nu mă scrijelesc şi eu
în spinii ploii de suspine.

Asăzi în zori
am cutezat iar să deschid fereastra
lumii mele de suflet,
să-i răsfoiesc clipe, culori, fiori si flori.
Da-n dimineaţa aceasta
m-a izbit o imensitate senină
înflorindu-şi în câmp de lumină
ochii aceia mari şi frumoşi,
altadătă: o singură lacrimă tristă
de smoală
catasrofală,
cernită-n batistă,
iar acum: copleşire din flăcări de soare
inundând alinare,
zbor alb cu dans de cutezanţe
pe versuri eterne, speranţe..

Şi-am aflat cu emoţie de ce azi străluceau:
ei iubeau !..
muncesc de zor/si fara spor . - de RSI la: 14/09/2005 20:50:16
(la: Trancaneala Aristocrata "5")
muncesc de zor/si fara spor ... H. ma duc sa-mi tratez spleenul cu niste Balvenie Malt Whisky !
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"

Descartes
#72212 (raspuns la: #72206) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
moastele le-am uns de zor pi - de cosmacpan la: 17/06/2006 13:04:12
(la: Intrarea permisa numai cu copilul)
moastele le-am uns de zor
pitulat colo-n pridvor
primul zmeu l-am adormit
c-am pus macul la-ncoltzit
pe-al doilea l-am rapus
cu mancare din apus
al treilea-i trotilat
cu pufoaica aghiazmatzat
patru s-a dus sa ia apa
ducand si stolu la balta
iar al cincilea brodeaza
c-a scapat doar c-o sfarleaza.
din doi trei
pe coji de mei?
catzi in traista-o sa mai iei?
#128407 (raspuns la: #128332) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Zorii îmbrăcau lumea - de alex andra la: 21/08/2006 23:01:30
(la: Loc pentru "giugiuleli" :))))))))
într-o lumină sură, murdară. Mai era destul până la rasaritul soarelui. Erau cu toţii obosiţi. Tentaţia de a accepta invitaţia lui Ingrid era foarte mare. În urma unui mic conciliabul hotărâră că vor urca la bordul iahtului, cerându-şi iertare pentru primirea cel puţin bizară pe care i-o făcuseră mai devreme tinerei femei.
Deocamdata unii mai stăteau adunaţi în jurul focului, aşteptand să se stingă ultimele vreascuri aduse de Alexandros. Vania plecase în misiune exploratorie pe iaht. Anisia, înfiorată de frig, îşi strânse picioarele sub ea, acoperindu-le cu fusta-i largă, de o culoare incertă în lumina vagă a zorilor. Sierva se aşezase lângă ea şi îl studia pe furiş pe Alf, preocupată de aerul lui mizerabil, nefericit. Ce-o fi cu băiatul ăsta. Doar acum câteva minute părea cel mai vesel om din lume.
Aimee si Alecsandra se îndepărtaseră de grup, siluetele lor se profilau pe fundalul mare-cer exact acolo unde soarele, încă doar un arc îngust de foc, se ridica din apele întunecate. Andrej le urmărea cu privirea, încadrându-le în partea stângă a pânzei pe care o vedea cu ochii minţii.

Lost without music in a world of noises
#140711 (raspuns la: #140669) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Zorele - de PROUDFRECKLED la: 07/06/2009 00:17:54
(la: Alfabetarul cu foto)
zorul - de adina.petre la: 01/09/2009 23:15:38
(la: joc)
Nu e var cu televizorul! E fiul zorilor :P

Ce este un miez?
#477264 (raspuns la: #477260) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
logica apusului de soare in zori - de proletaru la: 27/10/2009 17:51:33
(la: Dimineti innorate)
"Apune soarele in zorii zilei ce se asterne la picioarele tale"

foarte tare! parca suntem pe K-Pax.

precum spune si nick-ul tau, problema mare e LOGICA.
şi se luptară de cu zori şi până-n seară - de cosmacpan la: 23/06/2010 13:34:18
(la: Cineva e putred in danemarca)
şi ba se urcau pe culmile nebuniei şi-şi dădeau drumul de acolo clănţănindu-se-n tot felul de nebunii de săreau scânteile de colo colo, ba să lăsau de pe culmile disperării până-n străfundele abilităţilor abilitate şi se baionetau aşa face to face tot de cu zori şi până-n seară, doară, doară...
#551973 (raspuns la: #551956) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Raspuns - de dogmatic la: 24/09/2003 04:08:02
(la: Viata gay romaneasca)
Daniel Racovitean, raspunsul l-ai primit de la Tolanici care a explicat destul de profesionist ceea ce tu solicita-i. Totusi, Tolanici, Papadie67 nu si-a exprimat super-violent dezaprobarea, cimai curand dezgustul fata de idee. Intr-adevar lipsa de informatie ii aduce multi dintre noi sa privim cu invresunare si sa nu acceptam adevarurile. Aici ne trebuie ceva timp si societatea se v-a conforma. Este inevitabil! Reactiile unora sunt date de spatiul cultural, tipic romanesc de altfel, datorat "ingustimii" in care acest popor a fost tinut zeci de ani fara informatii din exterior(cum era normal), precum si negarii de catre sistem a cazurilor de acest gen in "societatea multilateral dezvoltata". Homosexualitatea esteimposibil de eradicat. Nu este o plaga. Este o degenerare a fiintei umane deoarece ne inmultim peste masura. Natura se apara. Din 1947 pana astazi sau descoperit 5000 de noi anomalii genetice. Deci ritmul este rapid. Totul are un inceput si un sfarsit. Recente studii genetice releva incontestabil transformarea fiintei uname,pe o perioada indelungata, in umanoizi cu carcter preponderent feminin. De aceea se investeste de zor in descoperirea de noi tehnici de perpetuare a rasei uname. Cea mai plauzibila fiind in acest moment, inmultirea in vitro. Este o realitate stiintifica, nicidecum o gluma. Asa cum multi se speriau de comete, eclipse, ciuma, holera...toate au o explicatie stiintifica astazi...si ei vor fi nevoiti sa accepte in cele din urma homosexualitatea ca pe o realitate din cotidian. NU ESTE NOCIVA, ci sunt oameni cu optiuni diferite. Atata timp cat nu iti fac nici un rau este bine sa ii tratezi asemenea.
#393 (raspuns la: #379) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bun,... - de (anonim) la: 07/10/2003 19:17:17
(la: Viata la 30 de ani)
Nu ,Colette, se pare ca numai dupa unii daca ai trecut de 40, esti mort/moarta si la propriu si la figurat...cica ar fi ei "intreprinzatorii" noi mioritici "muscati" din fasa de spiritul capitalismului de cumetrie si auto - pensionati la 4o de ani la St.Tropez pe iachturi cu sampanie si caviar .:):):):):):):)
Eu la cei 95 de ani ai mei, tot la hamburgeri ,in bucatarie lucrind de zor,dar ce conteaza atita timp cit ma simt bine.Nu numai atita da mai fac si o facultate de noapte cu toti "babalicii" si "babetele" astea care nu am apucat sa fim "isteti" de la 5 ani.
#874 (raspuns la: #859) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie - de JCC la: 13/10/2003 14:27:36
(la: Cele mai frumoase poezii)
Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tara mea de glorii, tara mea de dor?
Bratele nervoase, arma de tarie,
La trecutu-ti mare, mare viitor!
Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul,
Daca fiii-ti mindri aste le nutresc;
Căci ramine stinca, desi moare valul,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Vis de razbunare negru ca mormintul
Spada ta de sânge dusman fumegind,
Si deasupra idrei fluture ca vintul
Visul tau de glorii falnic triumfind,
Spuna lumii large steaguri tricolore,
Spuna ce-i poporul mare, romanesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vilvoare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ingerul iubirii, ingerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surizind,
Ce pe Marte-n glorii să orbeasca-l face,
Când cu lampa-i zboara lumea luminind,
El pe sinu-ti vergin inca să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu il stringe-n brate, tu îi fă altare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tinara mireasa, mama cu amor!
Fiii tai traiasca numai în fratie
Ca a noptii stele, ca a zilei zori,
Viata în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tarie, suflet romanesc,
Vis de vitejie, fala si mindrie,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc!

Eminescu
MIHAI EMINESCU - Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie - de Catalina Bader la: 08/11/2003 06:39:48
(la: ROMANIA)
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tara mea de glorii, tara mea de dor?
Bratele nervoase, arma de tarie,
La trecutu-ti mare, mare viitor!
Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul,
Daca fiii-ti mindri aste le nutresc;
Căci ramine stinca, desi moare valul,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Vis de razbunare negru ca mormintul
Spada ta de sânge dusman fumegind,
Si deasupra idrei fluture ca vintul
Visul tau de glorii falnic triumfind,
Spuna lumii large steaguri tricolore,
Spuna ce-i poporul mare, romanesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vilvoare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ingerul iubirii, ingerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surizind,
Ce pe Marte-n glorii să orbeasca-l face,
Când cu lampa-i zboara lumea luminind,
El pe sinu-ti vergin inca să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu il stringe-n brate, tu îi fă altare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tinara mireasa, mama cu amor!
Fiii tai traiasca numai în fratie
Ca a noptii stele, ca a zilei zori,
Viata în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tarie, suflet romanesc,
Vis de vitejie, fala si mindrie,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc!
#3709 (raspuns la: #3693) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lume, lume... - de SB_one la: 11/11/2003 13:59:53
(la: Romani in strainatate)
Romanostrainii

Periodic, din Romania se rup bucati care aluneca spre Vest. Ca sa scape de marea de saracie de acasa, vreo 2 milioane de romani au luat drumul Occidentului, unde, cu disperarea celor pe jumatate inecati, se agata de orice slujba posibila. Iar romanii pleaca, de regula, unde le-au spus rudele si prietenii ca e bine. De aceea, dupa ani de plecari in sir indian, din casa in casa, acum Milano poate spune ca are un "mic Bacau" la periferie. In Nepos


Periodic, din Romania se rup bucati care aluneca spre Vest. Ca sa scape de marea de saracie de acasa, vreo 2 milioane de romani au luat drumul Occidentului, unde, cu disperarea celor pe jumatate inecati, se agata de orice slujba posibila. Iar romanii pleaca, de regula, unde le-au spus rudele si prietenii ca e bine. De aceea, dupa ani de plecari in sir indian, din casa in casa, acum Milano poate spune ca are un "mic Bacau" la periferie. In Nepos, o mica localitate din Bistrita-Nasaud, lumea e mai asezata, asa ca oamenii au luat drumul Spaniei cu preotul in frunte. Si, ca sa se simta ca acasa, au pus in bagaje pancarta cu numele localitatii pe care au plantat-o undeva langa Madrid. "Botezul" unor orasele din Spania cu nume romanesti nu e deloc o gluma, cum pare la prima vedere. Din cei o suta si ceva de mii de locuitori ai Castillon-ului, un orasel langa Valencia, 25.000 sunt romani. In Coslada figureaza in actele primariei 10.000 de romani, dar fiecare ins cu hartii oficiale mai tine in spate alti 7-8. La fel, poluri de concentrare ale romanilor exista peste tot in Europa, din Italia, unde muncesc 300.000 de compatrioti, pana in Irlanda. In mod firesc, pe langa concentrarea in anumite zone, s-au produs si specializari. Un exemplu clasic in acest sens, care e deja pomenit de sociologi, e cel al osenilor ajunsi la Paris. Primii oseni au aparut in capitala Frantei in 1992, cand a sosit o "echipa de cercetare" compusa din 7 barbati. Osenii, fiind seriosi si muncitori, s-au specializat in vanzarea ziarelor si au trimis vorba in sat ca "e bine". Apoi, au urmat valuri de emigranti. Acum, din cei 1.000 de vanzatori romani de ziare din Paris, 770 sunt oseni, iar 53 sunt din Maramures, adica din vecini. Una peste alta, cele 2 milioane de oameni care muncesc cate 8-9 luni pe an in strainatate trimit in tara miliarde si miliarde de dolari. Practic, acesti bani tin in viata subreda economie romaneasca, dar pretul platit este mare. Nici cinci la suta din emigrantii nostri temporari n-au plecat cu forme legale, prin Oficiul pentru migratii a fortei de munca sau printr-o agentie de plasare. Aproape toti sunt "turisti" care, odata trecuti de Curtici, s-au indreptat spre santierele si docurile occidentale. Acesti muncitori "la negru" se transforma deseori, de dragul celor 400 de euro pe care-i trimit lunar familiilor de acasa, in niste sclavi moderni care muncesc 12 ore pe zi, 7 zile pe saptamana. In tara, Guvernul munceste de zor pentru integrarea in Uniunea Europeana, dar i-a cam uitat pe romanii care sunt deja acolo. Acesti oameni sunt chelnerii, bucatarii, constructorii si agricultorii Europei, dar sunt si cetateni romani. Acesti romani, cand se imbolnavesc vin acasa si doresc, la batranete, o pensie. Dar plata contributiilor nu e un lucru simplu. La ora actuala, printr-o ordonanta de urgenta, emigrantii nostri temporari au posibilitatea sa incheie o asigurare facultativa de pensie sau de sanatate. Dar, pentru asta, trebuie sa vina in tara, unde cozile la ghisee sunt lungi si unde timpul nu costa la fel de scump ca in Occident. Nimeni nu s-a gandit sa ofere posibilitatea incheierii acestor asigurari in strainatate prin firmele care efectueaza transferuri bancare din strainatate in Romania. Asta, in ciuda faptului ca bugetul asigurarilor sociale e pe butuci si ca, daca doar 100 de mii de "straini" ar cotiza pentru pensii, Casa de Pensii ar incasa lunar 6 milioane de dolari. La fel se intampla lucrurile si cu contributiile de sanatate si de somaj. A lucra pe slujbe de chelner sau agricultor in Europa nu e deloc o rusine. Asa au facut italienii, dupa razboi, asa au facut irlandezii intre cele doua conflagratii mondiale. Dar, pentru a trece mai departe, la slujbe mai calificate, e nevoie de o strategie nationala. Executivul ar trebui sa stie precis ce slujbe se cauta si se vor cauta in urmatorii ani in Uniunea Europeana si sa adapteze planurile de invatamant in consecinta. De asemenea, mai trebuie compatibilizate diplomele, dar si competentele, pentru a produce si sudori si doctori la standarde UE. Apoi organigrama institutiilor statului care se ocupa de "straini" ar trebui sa fie proportionala cu numarul acestora. Totusi, Oficiul pentru migratii are doar 70 de oameni, iar Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor n-are decat 3 angajati cu drept de autentificare a acestora. Daca lucrurile vor merge la fel de lent ca pana acum, fara sa se tina seama ca anul 2007 se apropie repede, romanii vor cara mult timp, de acum incolo, tava prin Europa.



Marius NITU


Continutul acestui site este proprietatea SC Adevarul SA.
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este posibila numai cu acordul
SC Adevarul SA.


#3990 (raspuns la: #3828) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mama - de Catalina Bader la: 22/11/2003 03:10:31
(la: Cele mai frumoase poezii)
e ziua ta, mamico
in dar ti-am adus inima
dar nu intelegi mamico?
ca un dar mai frumos nu se putea.

Am vrut sa-ti culeg din stele
sa-ti fac un modest colier
dar cine nu stie, oare
ca-n zori stelutele pier...

Am vrut sa-ti culeg din Soare
o raza sa-ti prind in par
dar tu straluceai mai tare
de dragoste si dor...

E ziua ta, momico
in dar ti-am adus inima
si crede-ma, mamico
un dar mai frumos nu se putea...

de la un copil pt MAMA (toate din lumea asta)
#4903 (raspuns la: #4871) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ai dreptate, Cata, - de Ingrid la: 23/11/2003 06:12:53
(la: Cele mai frumoase poezii)
Poezia se numeste "Umbra", tot de ....Paunescu. O canta Nicu Aliantis, iar acum o canta tulburatoarea Paula Seling.

Eu umbra aceeasta pe care
o semeni in sufletul meu
cu mila si trista mirare
voi duce-o cu mine mereu
voi duce-o cu mine mereu
Iar intr-o zi oarecare
in care-mi este cel mai greu
voi pune-o in vechi calendare
duminica trupului meu
duminica trupului meu

fiori prin mine umbla si nu am trebuinta
te rog pe tine umbra sa redevii fiinta

flamand de iubirea intreaga
pe vremi cu-amurg mohorat
cand zorile noaptea-si desleaga
ma satur c-o umbra si-atat
ma satur c-o umbra si-atat
si sufletul meu te mai roaga
magnetic catarg doborat
tu umbra tacuta si draga
aseaza-ti fularul la gat
aseaza-ti fularul la gat

fiori prin mine umbla si nu am trebuinta
te rog pe tine umbra sa redevii fiinta

o umbra se-nchide in mine
o umbra prin mine trecu
e-atat de mult rau ca e bine
e-atat de mult da ca e nu
e-atat de mult da ca e nu
Bacovia-si iese din sine
si rade in a si in u
o umbra se-nchide in mine
si umbra aceea esti tu
si umbra aceea esti tu

fiori prin mine umbla si nu am trebuinta
te rog pe tine umbra sa redevii fiinta.


#5010 (raspuns la: #4968) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Spovedania unui derbedeu" - de Ingrid la: 26/11/2003 11:28:17
(la: Cele mai frumoase poezii)
de Serghei Esenin

Nu oricine stie sa cante, nu oricine
Nu oricui ii este harazit,intr-adevar,
Sa se rostogoleasca precum un mar,
La picioarele straine.

Aceasta este marea spovedanie pe care mereu
O face-un derbedeu.

Eu inadins umblu nepieptanat si cu capul gol
Pe umeri ca o lampa de petrol.
Toamna desfrunzita a sufletelor voastre
Imi place s-o luminez in amurguri albastre.
Imi place cand pietrele batjocurii spre mine prind sa zboare,
Ca grindina vijeliilor cotropitoare.
Atunci mai vartos eu cu mainile strang in raspar
Balonul clatinator al zburlitului meu par.

Mi-e asa de bine sa-mi amintesc atunci
Fosnetul ragusit al arinului si izul paraginit dintre lunci.
Ca undeva traieste tata, si mama, cu fruntile grele,
Care ar scuipa pe versurile mele;
Carora le sunt drag ca trupul, ca ogorul, ca faneata,
Ca ploaia, care primavera imboldeste verdeata.
Ei v-ar strapunge cu furcle, fara-a mai sta la gandit,
Pentru fiecare racnet asupra mea azvarlit.

Sarmani, sarmani tarani!
Desigur v-ati facut mai urati acolo, in locul de bastina.
Tot asa va temeti de Dumnezeu si de duhurile din mlastina.
O, daca ati intelege
Ca fiul vostru
Este cel mai de seama poet al Rusiei!
Pentru viata lui inimile nu vi s-au acoperit de bruma campiei,
Cand picioarele desculte si le balacea prin baltile toamnei buimac?
Acum el poarta cilindru
Si pantofi de lac.

Dar in el dainuieste firea apriga de odinioara
A strengarului de la tara.
Vacile de pe firmele macelarilor din orice parte
Le saluta de departe.
Si intalnindu-se cu birjarii prin pietele goale,
Isi aminteste mirosul de balegar al sesurilor natale.
Coada fiecarui cal ce-n ham se-ncurca, se-ncrunta,
El e gata s-o poarte ca trena unei rochii de nunta.

Mi-drag locul unde m-am nascut,
Iubesc nespus de mult patria mea!
Desi tristetea salciilor ruginite staruie peste ea.
Mi-s dragi raturile murdare ale porclor, ca si-n trecut,
Rachitele ca mainile moastelor,
Si in tacerea noptii oracaitul rasunator al broastelor.

Sunt bolnav de amintirea vremii cand eram copil,
Visez jilaveala si pacla serilor de april.
Artarul nostru parca s-a chincit, sub zvonul valtorilor,
Sa se incalzeasca la flacarile zorilor.
O, cate oua de corb am furat si cati pui,
Catarandu-ma pe crengile lui!
Oare si azi o mai fi cu crestetul verde-n tumult?
Scoarta lui e tot asa de trainica cum era mai demult?

Dar tu , dragul meu,
Credinciocul meu caine tarcat!
De batranete te-ai facut tanguios, ai orbit, te-ai uscat
Si ratacesti prin ograda , bataindu-ti coada atarnata.
Mirosul tau a uitat unde-i usa si grajdul si vechea poiata.
O , cat mi-s dragi toate aceste vedenii ce vin sa ma-ngane
Cand ,sterpelind de la mama cate-o bucata de paine,
Muscam dintr-ansa amandoi, pe rand,
Fara sa ne fie greata unuia de altul, nicicand.

Eu sunt tot acelasi,
Cu inima sunt tot acelasi intre anii grei.
Ca albastrelele-n orz infloresc pe fata-mi ochii mei.

Asternand rogojinile de aur ale versurilor din sange scoase,
As vrea sa va spun lucruri duioase.
Noapte buna!
Voua tuturor, noapte buna!
A trecut coasa prin iarba amurgului din zare.
Astazi am chef sa ma urc in picioare
Si de pe fereastra sa stupesc pe luna.
Lumina-i albastra, lumina-i asa de albastra in cer si pe nori!
Sub albastrimea aceasta, zau ca nu ti-ar parea rau sa mori.

Ei, si ce daca par
Ca-s cinicul ce-si agata la spate-un felinar?
Batranule, iubitule, deselatule Pegas,
Am parca nevoie de trapul tau molatic si gras?
Ca un mester aspru in stradanii,
Eu am venit sa cant si sa slavesc guzganii.
Ca luna lui august, capatana mea rebela
Isi varsa vinul prin parul valvoi.
Vreau sa fiu o galbena vintrela,
La corabia in care azi plutim spre tarmuri noi.


in traducerea lui George Lesnea

#5271 (raspuns la: #5196) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Vasile si calul sau - de SB_one la: 30/11/2003 14:12:27
(la: banc)
Intorcandu-se de la coasa, cu caruta plina, Vasile isi mana de zor calul. In faptul serii fiind isi biciuia bidiviul din ce in ce mai tare. La un moment dat, satul de atata cotonogeala, calul se opreste in drum, se intoarce catre Vasile, si cu o privire plina de expresivitate ii spune:
-Mai Vasile, da-o ma-n aia ma-sii de treaba! Dai in mine ca intr-o vita. Nu te gandesti ca sunt si eu din carne, ca simt fiecare lovitura si sufar enorm. Ce dracu'ma Vasile...
Auzindu-si calul vorbind, ingrozit, Vasile arunca haturile din maini si o rupse la fuga peste fanete livid la fata. Credinciosul lui caine ii urma indeaproape. La un moment dat, obosit, Vasile se opri
si se aseza pe o piatra. La scurt timp sosi si cainele care, gafaind, ii spuse:
-Ba Vasile, sa fiu al dracului, ce m-a speriat calul ala cand a inceput sa vorbeasca
#5541 (raspuns la: #4987) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
comentariu literar - de (anonim) la: 14/12/2003 02:09:44
(la: Marele Eveniment)
Marele Eveniment

Se va intampla foarte curand.
Marele eveniment care va sfarsi oroarea.
Care va sfarsi intristarea.

marele eveniment se va intampla foarte curand
el ne va aduce bucuria pentru ca va sfarsi oroarea,
si cand?!

Martzea viitoare, cand soarele va apune,
Voi canta Sonata Lunii in sens invers.

soarele va apune
iar eu, in aceasta seara de marti, voi canta Sonata Lunii in sens invers
voi transforma acest APUS
din nou, in RASARIT.

si va miji LUMINA.

Asta va anula efectele scufundarii nebune a lumii in suferinta,
din ultimele 200 de milioane de ani.

care va alunga suferinta pe masura ce soarele va rasari si ne va lumina cu caldura lui; ne va mangaia alungandu-ne suferinta
si noi vom vedea LUMINA.

Ce noapte frumoasa va fi.
Ce oftat de usurare,
cand vulturii senili vor fi din nou de-un roshu stralucitor,
si cand privighetorile pensionare
isi vor lua din nou cozile prafuite,
si vor proclama maretia Creatiei!

Ce noapte frumoasa va fi pentru ca in zori de zi
vom asculta din nou, privighetoarea
iar tot ce ne pare azi invechit
isi va redobandi culoarea
in sufletul nostru.

iar noi vom fi coplesiti de maretia Creatiei
pentru va din umbra noptii
vom vedea, din nou, LUMINA.

Catalina Bader
Sarmale, vin bun, o tzuica fi - de mercondas la: 16/12/2003 13:02:04
(la: Un Craciun perfect)
Sarmale, vin bun, o tzuica fiarta, pe geamuri florile de gheata sa fie mai frumoase decat cele de la gradina botanica, afara sa fie un ger... iar lemnele sa trosneasca in soba.
Cei iubiti sa fie in jurul meu, si sa cantam sa colindam pana la zori de ziua... :)


Mistretul cu colti de argint - Stefan Augustin Doinas - de Catalina Bader la: 20/12/2003 03:10:49
(la: Cele mai frumoase poezii)
Un print din Levant indragind vanatoarea
prin inima neagra de codru trecea.
Croindu-si cu greu prin hatisuri cararea,
canta dintr-un flaut de os si zicea:

-Veniti sã vanam în paduri nepatrunse
mistretul cu colti de argint, fioros,
ce zilnic isi schimba în scorburi ascunse
copita si blana si ochiul sticlos...

-Stapane, ziceau servitorii cu goarne,
mistretul acela nu vine pe-aici.
Mai bine s-abatem vanatul cu coarne,
ori vulpile rosii, ori iepurii mici ...

Dar printul trecea zambitor inainte
privea printre arbori atent la culori,
lasand în culcus caprioara cuminte
si linxul ce rade cu ochi sclipitori.

Sub fagi el dadea buruiana-ntr-o parte:
-Priviti cum se-nvarte facandu-ne semn
mistretul cu colti de argint, nu departe:
veniti sã-l lovim cu sageata de lemn!...

-Stapane, e apa jucand sub copaci,
zicea servitorul privindu-l istet.
Dar el raspundea intorcandu-se: -Taci...
Si apa sclipea ca un colt de mistret.

Sub ulmi, el zorea risipite alaiuri:
-Priviti cum pufneste si scurma stingher,
mistretul cu colti de argint, peste plaiuri:
veniti sã-l lovim cu sageata de fier!...

-Stapane, e iarba fosnind sub copaci,
zicea servitorul zambind indraznet.
Dar el raspundea intorcandu-se: -Taci...
Si iarba sclipea ca un colt de mistret.

Sub brazi, el striga indemnandu-i spre creste:
-Priviti unde-si afla odihna si loc
mistretul cu colti de argint, din poveste:
veniti sã-l lovim cu sageata de foc!...

-Stapane, e luna lucind prin copaci,
zicea servitorul razand cu dispret.
Dar el raspunde intorcandu-se: -Taci...
Si luna sclipea ca un colt de mistret.

Dar vai! sub luceferii palizi ai boltii
cum sta în amurg, la izvor aplecat,
veni un mistret urias, si cu coltii
il trase salbatic prin colbul roscat.

-Ce fiara ciudata mã umple de sange,
oprind vanatoarea mistretului meu?
Ce pasare neagra sta-n luna si plange?
Ce vesteda frunza mã bate mereu?...

-Stapane, mistretul cu colti ca argintul,
chiar el te-a cuprins, grohaind, sub copaci.
Asculta cum latra copoii gonindu-l...
Dar printul raspunse-ntorcadu-se.-Taci.

Mai bine ia cornul si suna intruna.
Sã suni pana mor, catre cerul senin...
Atunci asfinti dupa crestete luna
si cornul suna, insa foarte putin.

P.S. multumesc, Mada



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...