comentarii

inconjoara


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Foarte adevarat Simina...am a - de (anonim) la: 26/08/2003 07:03:08
(la: Cumpar timp...platesc oricit...)
Foarte adevarat Simina...am aceeasi impresie si din pacate nu pot face nimic sa schimb lucrurile. Sau poate doar sa iau totul cu umor, am norocul sa am alaturi un barbat f optimist care desi simte lucrurile ca si noi incearca sa ma contamineze cu risul lui despre toate ce ne inconjoara, in fiecare dimineatza.
Cert este insa ca mi-ar place sa mai fiu inca copil si sa am timp pentru sieste, pentru prieteni, pentru citit o carte buna...

Cu alte cuvinte nu cred ca o sa gasesti timp de cumparat, doar daca veti avea posibilitatea cumva sa deveniti milionari in dolari!...si atunci veti fi ocupati sa-i investiti mai departe!

in sfarsit, mai dau si de oam - de daisy la: 12/09/2003 06:47:38
(la: Cumpar timp...platesc oricit...)
in sfarsit, mai dau si de oameni care inteleg ca nu trebuie sa privim capatul tunelului ci fiecare bucatica, asa cum vine. Sorry ca impose dar sunt uimita de faptul ca site-ul e plin de tristete. Inteleg ca unul din scopurile acestui site este sa vedem ce mai fac si altii, cu tristetile si bucuriile lor dar perhaps este durerea ce ne inconjoara si nu ne lasa sa visam...

Anyway, nu sunt optimista din fire dar vad ca daca iau lucrurile asa cum sunt si nu le mai disec atata totul merge bine. Ma rog, am avut si ani foarte prosti dar am luat-o din loc fara sa ma mai gandesc la toate cele. Cred ca ce ne preocupa pe toti este "what if..." sau mai bine zis "drobul de sare"....

De aceea moto-ul meu este "Bucurati-va de tot ce va inconjoara" caci altfel ne ducem pe pustii...

PS sper ca makes sense.....
#238 (raspuns la: #60) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Recente descoperiri au condus - de (anonim) la: 30/09/2003 13:58:04
(la: Viata gay romaneasca)
Recente descoperiri au condus specialistii spre convingerea a ceea ce discutam, cercetand pe sistemul hormonal al amfibienilor. Expunand un mascul brotac :) unui agent chimic numit atrazina care dezvolta demascunizarea broastelor adulte. O parte dintre broastele cobai au devenit hermafrodite, avand ambe sexe. S-a demonsnrat fara tagada ca aceasta atrazina distruge sistemul endocrin al brotacilor convertind testosteronul in estrogen. Atrazina fiind foarte des inatlnita in ierbicide sau direct in apa subterana consumata direct de om. Toate acestea si multe altele demostreaza indubitabil, ca mediul poluant ce ne inconjoara duce la o degenerarea a celulelor de reproducere. Iata cum creierul unui baiat, aparent normal, a fost feminizat inca din uterul mammei influentat fiind de diverse toxine, in mod particular de aceasta atrazina, stabilind o slaba identitate masculina din punct de vedere genetic. Neavand o evidenta a manifestarii din copilarie aceasta apare la adultul de mai tarziu, destul de brusc. Sa nute mire ca in mod statistic psihologii au cuantificat ca fiind 31% barbati gay din populatia activa si 91% femei cu tendinte gay. In mod oficial sunt afisate cele 15 despre are iti povesteam ...dehh politica.
Cercetandu-se pe diferite tipuri comportamnetale, in diverse familii s-a cautat o posibila varianta cromozomala in materialul genetic recoltat, precum si pentru a vedea varianta cea mai frecventa in familiile ce impart acest stil de viata. Ei bine, s-au evidentiat un grup de gene "inteligente" care dau caracterul fatului independent de celelalte carateristici ce determina sexul. Negresit acest "flagel" al aglomerarilor urbane are si factori extrinseci, aici intervenind si o chestie numita...sansa! Si nu neglija, Papa' draga, "regizorii" acestei piese in escapadele copilariei,adolescentei cat si ca adulti au influentat in mod dramatic viata unui om, intiparind acest comportament in adultul de mai tarziu. TOCMAI acestia fac gura cea mai mare, de multe ori. Barbatii adevarati...si slava Domnului cunosc destui..., nici nu se simt amenintati in vreun fel de asta privind cu ingaduinta la aceste cazuri patologice, neezitand sa-si faca buni prieteni din randurile lor. Homosexualii nu si-o TRAG tot timpul si cu oricine .."in timpul liber" sunt foarte buni prieteni si folositori. Incearca si lasa ura sau ceea ce zace in tine...deoparte. Nu de alta , dar vei descoperii o lume la fel de interesanta ca si pe Discovery Channel ;) Descopera-ti aproapele si voi accepta eventualele tale injuraturi...

PS. pentru a-ti satisface curiozitatea afla ca peste jumatate dintre acestia nu si-o trag in fund, mai barbate. Prefera in gura ;) , intre picioare( ca si unei femei- practic simuleaza), sau pur si simplu si-o freaca reciproc. Deci "poponari" este un termen aiurea folosit de fraieri ignoranti. Sper sa nu te mai afli printre ei dupa terminarea acestui subiect aici ;P
#582 (raspuns la: #565) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Paul Coelho - de (anonim) la: 10/10/2003 07:01:31
(la: Paulo Coelho?)
Am citit cateva dintre cartile acestui autor si am ramas profund impresionata.Citind lucrarile lui vei gasi raspunsuri "din prisma autorului" la multe intrebari existentiale,care te fac sa-ti faci o analiza introspectiva a propriului tau "eu".Lumea din cartile lui este una foarte apropiata cu lumea reala,descoperita de tine si in acest fel faci o calatorie imaginara ca fiind personajul personal al cartii(cel putin in cazul cartii"Alchimistul").
Cred ca ceea ce vrea sa ne invete este optimismul cu care trebuie sa o iei de la inceput indiferent care a fost sfarsitul,pentru ca in tot ce ne inconjoara poate fi ceva de la care putem invata.Totul e sa avem ochi sa vedem.

Eu am inceput cu Alchimistul.
oare??? - de valentinb la: 14/10/2003 19:44:26
(la: Dragoste)
dragostea ne inconjoara??????
nas prea crede....ca daca ne uitam de jur imprejur ce vdedm???...cum ne devoram unii pe altii...te miri din ce.....ceea ce exista este dorinta, setea fiecaruia dintre noi de dragoste....si atunci ne creem o lume a noastra in care dragostea ne inconjoara.....beleaua e ca de multe ori lumea cea "adevarata"....ne cam sifoneaza lumea noastra....dar nu-i nimic....noi o refacem....copyright by sisif:))))))
Pt.Valantinb - de ofemeie la: 17/10/2003 01:39:51
(la: Dragoste)
Vezi tu,fara dragoste,lumea nu exista si fara dragoste toti ne-am sinucide.Dragostea ne inconjoara dar noi o negam.Alexandra
#1505 (raspuns la: #1344) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt alexandra - de athos la: 17/10/2003 09:11:58
(la: Dragoste)
unde vezi tu atata dragoste ca ne inconjoara?
cred ca ai ochelari fumurii(scuza expresia) sau esti tare,dar
taaaare naiva
#1545 (raspuns la: #1506) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Coralie, frumos peisaj de toamna.... - de lmm la: 24/10/2003 01:08:25
(la: A venit toamna...)
Ce descrii tu ar putea fi aici unde louiesc eu... Dealuri acoperite cu vita de vie inconjoara orasul.
Vinurile albe sint premiate international !!
Primele frumze mi-au adus in memorie vechiul cintec, ´´a ruginit frunza in vii si rindunelele au plecat´´..
Raporturi de forte - de deea la: 12/11/2003 23:20:27
(la: Irak)
Avind in vedere dinamica recenta a acestui conflict, cred ca asistam la inaugurarea unei noi forme de gherila altoita la lumea araba,...ramane de vazut daca implicarea Al Quaeda in regiune pe fondul unui antiamericanism violent se va dovedi la fel/mai "convingatoare" in ochii factorilor de decizie si a intregii opinii publice americane si mondiale ca cea vietnameza (un fel de care ar bate intre caiman vs. tigru:)))..povestea in NYTimes, cele doua animale imparteau camere separate in acelasi apartament new-yorkez, bineinteles!?!).
Inclin sa cred ca nu.
Conform unor teorii legate de raporturile de forte si a legilor istoriei, unipolaritatea (hegemonia unui singur stat) nu poate dura prea mult, orice stat lider e condamnat la eroarea si decaderea prin abuzul de putere/incredere.
Pentru cei ce au vreme, poate aruncati o privire pe interviurile domnului Joseph Nye, decan la Harvard, Kennedy School of Government, neoliberalist, element de contrabalansare al "haitei" waltziene, realiste ce-l inconjoara pe presedintele George Bush.

Al doilea motiv ar fi ca pana la sfarsitul veacurilor vom trai o perpetua incrancenare in conflicte armate pentru a castiga noi piete de desfacere, ce e nou in asta..., gesturile se refac..
O scurtcircuitare imediata a unui potential conflict generalizat s-ar produce in situatia in care unul din statele arabe din regiune ar obtine acum bomba atomica, pana acum spectrul real al acestei arme a fost singur(ul) acceptat ca extrem de eficace, disusasiunea prin amenintare nucleara a impiedicat degenerarea catorva situatii "clasice", textbook, in razboi intins (e descrierea unui mecanism posibil, nicidecum o solutie!!).

Oricum, pana acum armele de distrugere in masa nu au fost gasite (in ciuda propagandei cabinetului Blair), iar inlaturarea dictaturii lui Saddam Hussein te determina sa te-ntrebi "ce se pierde atunci cand se castiga ceva?"
Ucenici - de Dinu Lazar la: 22/11/2003 12:40:56
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Problema e mai complexa.
Nu am asitenti, ucenici, studenti sau elevi.
Acum vreo 10 ani am incercat sa predau fotografie la Academia de Arte din Bucuresti, pe linga sectia de Grafica Publicitara, dar pe urma s-a infiintat sectia foto si nu am mai intrat in "jocuri" asa ca mi s-a spus "valea".
Am mai incercat sa imi dau cu parerea pe ici pe colo, pe listele de discutii si forumurile foto romanesti, chiar am fondat cindva cu un prieten un sit de educatie fotografica, www.fotomagazin.ro , dar reactiile stirnite au fost de natura sa imi dau seama ca e mai bine sa stau la locul meu, si fac fotografie cind pot, cum pot, cind imi place, cum imi place, fara sa ma raportez la nimic si fara a incerca sa stirnesc valuri si virtejuri care ma fac sa pierd timp si atita tot.
Ca demonstratie a celor spuse as da doua linkuri:
http://www.badorgood.com/detailq.php?id=127
si mai ales
http://www.badorgood.com/detailq.php?id=126
unde citim diverse printre care si:
=================================================
Dinu Lazar este un manunchi de inconsistente si reactii contradictorii si mojicii care totusi sunt acceptate acolo unde altii sunt admonestati pe loc. El se poarta ca reprezentarea in piatra a imaginii unei zeitati indiene atunci cand ceva i se pare prea marunt ca unul ca el sa se oboseasca sa cerceteze si ca manifestarea acelei creaturi supranormale in inchipuirile bietilor adulatori atunci cand i se aduce vreo critica fie direct fie indirect.
=====================================================
Ar mai fi interesant linkul
http://www.badorgood.com/detailq.php?id=118
unde spun ca:
======================
Eu am peste 500 de pareri si sfaturi postate. Dar numarul imaginilor proaste puse mi se pare mult mai mare. In fiecare zi apar alte si alte productii subculturale, care arata o incultura si o redusa sau inexistenta capacitate a autorului de a intelege ca fotografia nu e un sport, nu e o minuire a unui obiectiv sau aparat, ci un mijloc de comunicare. Cum pune unul mina pe un aparat se bucura si ne omoara cu o productie, fara sa comunice nimic, fara a avea nimic de spus. E jignitor totusi. Si de facut, nu stiu ce s-ar putea face. Poate ar trebui pus degetul pe rana si aratat celui ce e redus ca e redus, celui ce e incult ca e incult, celui ce nu stie ca nu stie. Ce nu stie, nu are decit sa invete singur, Internetul ofera atitea posibilitati.
Oricum, asistam la o tiranica avalansa a prostiei in limbajul fotografilor romani, cu atit mai de neinteles cu cit e asa de usor de citit si de invatat ce trebuie facut ca sa faci o imagine buna. Revin: fotografia e un mijloc de comunicare. Mie multi imi comunica un gol spiritual si intelectual uluitor si nu pot sa ma opresc din mirare. Fotografia inseamna si munca si autoevaluare si dorinta de a invata. Aici nu se vede asta, din pacate.
=================================
Deci nu am ucenici, parerea de mai sus nu mi s-a schimbat in anul care a trecut, pe masura ce trece timpul nici nu vreau sa am ucenici, si ca sa fiu sincer nici nu si-a manifestat nimeni dorinta; acum ar fi oricum tirziu, nu mai vreau sa am de a face cu nimic din ce ma inconjoara si care ar putea sa ma fac sa nu acord toata energia si atentia fotografiei mele.
Apoi, la atitia profesori si specialisti in fotografie, ce sa spun, eu lipseam... conform celor citite mai sus.

Dinu Lazar
#4941 (raspuns la: #4918) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ti-s intunecate mintile ? - de (anonim) la: 17/12/2003 10:22:46
(la: Manual de castitate)
Uite, spusele tale "pioase" imi amintesc de bancul ala cu fecioara si curva moarte si ajunse la Sf. Petru. Dupa "repartizare", in rai, fecioara ajunge la grajduri iar curva in dreapta Tatalui. La care fecioara intreaba "Doamne, am fost casta si cinstita si am ajuns la grajduri sa am grija de vaci, iar curva asta a ajuns in dreapta Ta. Cum e asta ?". La care tatal ii raspunde : "Vaca ai fost, la vaci sa stai. Eu ti-am dat-o ca s-o dai, nu sa vii cu ea in Rai".
Dincolo de banc, ar mai ramine sa afirmi ca "doar primul si prima data exista in fata lui Dumnezeu". Ca daca o faci si a zecea oara (chiar si cu primul) se numeste preacurvie, fiindca cel putin unul din cei doi cauta oarecari placeri pacatoase. Hai, zi mai bine ca nu de aia ne-a dat Dumnezeu sex, ca sa obtinem si clipe interesante cu el, ci doar ca sa ne inmultim. Si atunci, indiferent cu cine o faci, tot curvie se numeste. Si atunci te intreb : tu din ce consideri ca te-ai nascut ? Din iubire sau din curvie ?
Nu e frustrant sa pui mai mult pret pe niste precepte religioase debile si inchistate, decit pe sentimentele tale profunde si respectuoase fata de ceea ce te inconjoara ? Mai gindeste-te, cauta si alte argumente si o sa te simti mai bine...
#6784 (raspuns la: #6769) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anita47 - de moprea19 la: 27/12/2003 21:10:39
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Doamna Anita Am stat si mam gindit la ceeace raspunzi si dupa multe ginduri , nu ca nu as fi intels ce spui,dar nu inteleg de ce ai spus ce ai spus citind ce am scris eu.
Este oare adevarat si(te rog nu ma crede shovinist , departe gindul de mine) femeile nu vad mi mult decit foarte aproape? sau poate numai tu
Cred ca am fost foarte explicit, Ramine la parerea ta daca adevarat sau nu, si cu date destul de multe, fara a-mi desface propriile afaceri aici, dar cred cau multi au inteles , nu numai faptul ca e greu de facut afaceri cu ei , unde someone cistiga , dar tot ceeace am scris sint fapt concrete , si daca ai fi citit putin mai mult , si nu neaparat din vechea istorie , dar cel putin din anii nostri , si chiar astazi in timp ce vorbim, ai vede cum stau lucrurile mai in mare decit faptul ca tu esti printre ei si te simti legata dintrun motiv sau altul de ei.

Daca teai uita putin mai mult la administratia americana presenta ai vede de ce am scris ce am scris, daca te-ai fi uitat in spatele administratiie acestei tari care soon va fi un imperiu vei fi vazut de ce scriu ce scriu .
Nu vreau sa jignesc pe nimeni aici dar eu cred ca unul/una ar trebuie sa aiba o vedere mai larga , mai adinca , decit prin prisma a ceea ce imediat ne inconjoara.cu stima
moprea
#7309 (raspuns la: #7287) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ma simt bine in capul si pielea mea - de andrei banica la: 09/02/2004 09:32:52
(la: Sunt supraponderal! De ce ma alunga lumea?)
Ma simt bine in capul si piellea mea.
Altii nu se simt bine langa mine.
Lucrul acesta nu m-a deranjat o vreme dar acum sunt, probabil mai mult ca oricand, dornic sa am cu cine vorbi, cu cine merge la un spectacol, fara sa mai fiu subiect de ras sau sa ma prefac ca nu-mi dau seama de jena pe care o simt cei din jurul meu cand sunt cu mine.
Am inteles perfect despre ce spui tu dar cand nu te inconjoara decat oameni cu prea putina cultura intelege ca nu prea ai de unde alege.
Nu m-am izolat nici o clipa de oameni si am prieteni buni care sunt grasi ca mine dar nu locuiesc langa mine. Cu ei ma vad rar si numai atunci simt ce as vrea sa simt in fiecare zi.
#9205 (raspuns la: #9177) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
merci pentru raspuns - de desdemona la: 02/04/2004 06:55:09
(la: Cine sunt eu ?)
Ma bucur sa gasesc un interlocutor :)
Cat de departe poti sa mergi in introspectie ...
Practic, poti sa mergi pana la capatul oricarui subiect, dar cu o conditie, care in mod normal nu e usor de realizat. Trebuie sa ai constiinta iluminata de propriul spirit. Asta nu vine de la sine, desi se poate realiza, daca iti doresti si ai un pic de ajutor de la altcineva. Suna esoteric, cred, si multe din cuvintele ce le folosesc au fost deja devalorizate de religie si texte mistice. Ce inseamna sa ai 'constiinta iluminata' ? Nu e o stare a mintii, e o perceptie in plus, care iti permite sa fii constient de relitatea spiritului. E o stare de constiinta - esti perfect lucid si treaz - fara ganduri. Esti constient dar fara a te angaja intr-un proces mental. Ca si cand privesti ceva frumos, cand te bucuri de senzatia ce o creaza privelistea asupra ta, insa nu te gandesti la nimic in acel moment. In acelasi fel poti deveni constient de spiritul tau, o energie foarte subtila, aflata in inima. In acest moment poti sa te privesti fara teama si fara prejudecati si sa te intelegi, si poti afla un raspuns la intrebari importante care te framanta.
Eu am avut norocul de a obinte aceasta 'constiinta iluminata' dupa ce am participat la o mediatie de tip Sahaja Yoga. Ori de cate ori ma framanta ceva, sau ceva nu e in regula cu mine, ma asez intr-un loc linistit si ma uit in interiorul meu. Ai fi surprins sa stii cum - odata ce esti constient de spirit - slabiciunile ego-ului sau emotiilor dispar si minciuna sau scuzele (chiar propriile inventii) dispar. Nu ai nevoie de curaj sau de nebunie, fiindca nu te identifici cu partea mentala (care se simte vizata in aceste momente), constiinta spiritului iti da puterea, linistea si satisfactia, si tot ce simti e o marire a situatiei de echilibru si normalitate (totul e ok).
Odata ce ai aceasta constiinta a spiritului trezita, devine usoara chiar si religia (i.e. relatia cu Dumnezeu). Poti sa simti prezenta lui Dumnezeu in tine, in jurul tau, in altii (chiar in 'dusmani'). Nu e vorba de credinta mentala (cand cred fiindca asa trebuie sau fiindca vreau sa cred), pur si simplu descoperi ca tot ce te inconjoara, tot ce vezi, auzi, simti, e Dumnezeu. Ca si aerul, nu-l vezi dar te inconjoara si te patrunde, si te face sa traiesti.

Problema e ca aceste lucruri trebuie traite, fiindca nu se pot transmite pe cale mentala. Iti urez succes in a-ti trezi aceasta constiinta subtila, poate poti sa faci cum am facut eu, poate o vei afla in alt fel. Trebuie sa ti-o doresti si sa ai incredere in tine.

Cat priveste instinctul si libertatea de-a face rau altora, daca te intrebi de ce iti vine, si privesti in tine, o sa vezi ca e o tendinta a egoului (care prin natura lui tinde sa domine si sa se afirme). Dar privind inspre altii vezi ca si ei (ca si tine) sunt o parte din Dumnezeu (insa o parte care inca nu e constienta de sine) si simti pentru ei compasiune si intelegere si-ti vine sa spui (cu sinceritate) celebrele cuvinte "iarta-i, Doamne, ca nu stiu ce fac".

Cred ca m-am lungit (I always do). M-am straduit sa fiu clara, dar stiu ca astfel de lucruri nu se pot explica satisfacator: cum am mai spus ele trebuie traite.

Mult succes, si o zi excelenta !
Desde
#13181 (raspuns la: #13124) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
q sau g? - de anugnah la: 06/04/2004 13:04:06
(la: Ce se intampla cu romanii, cu voi?)
Stau si ma gindesc oare care este parerea ta, de fapt. Care sunt motivele pentru care ai aruncat piatra in balta...Chiar nu e nimic de facut prin Baicoi? Sau chiar ai impresia ca citindu-i pe Cioran si Nietzsche ai pus vulturul pe blazon? Chiar te consideri atit de superior ca te-ai decis sa-ti completezi personalitatea subscriind la stie-ul asta. Nu stiu de ce am impresia despre tine ca esti precum moldoveanu' ala din banc: "geaci di' piele am, olecutza di bataie stiu"...acu' tre' sa ma conving ca sunt inteligent. Imi cer iertare pentru ce tocmai am scris, nu este intentzia mea sa te jignesc, dar sunt 50% sanse sa am dreptate... Sunt mai multe lucruri pe care nu le inteleg la tine, n-am sa le enumar acum, dar nici nu vreau sa fac greseala de a-ti separa persoana de pareri, sunt un tot omogen, inseparabil. Nu sunt de acord cu punctul tau de vedere, lucrurile nu se pot schimba peste noapte, chiar daca avem impresia asta. POATE generatia ta si cele ce vor urma vor reusi sa schimbe ceva dar pentru asta e nevoie de mult mai mult decit sa-ti pui opiniile pe un site. Intreaba-ti parintii de cite ori au dat shpaga la garda financiara, politia economica, primarie, etc garantat s-a intimplat de multe ori; gindeste-te acum, cum ar fi fara banii parintilor, imagineaza-ti ca acum trebuie sa te intretii singur si sa-ti ajuti si parintii din bruma aia de bani pe care-i cistigi fiindca te-ai lasat de scoala. Imagineaza-ti mai departe ca esti oripilat de realitatile care te inconjoara, vrei sa schimbi ceva in jurul tau si nu stii de unde sa incepi, pentru ca esti prea obosit dupa o zi de munca, pentru ca esti prea obosit dupa o zi de rugaciuni pentru o viata mai buna, pentru ca esti terminat inca de la inceput. Din pacate asta este conditia multora din Romania si chiar daca n-ar fi asa, simptomele sunt tot astea. Sentimentul de inutilitate vine dupa mai multe incercari nereusite, si crede-ma mamico, alt dar mai frumos nici ca se putea...
Revenind la stereotipie sa stii ca n-o sa reusesti s-o elimini, poate doar s-o intaresti.Am o gramada de prieteni "baietzi de bani gata" si sa stii ca nici unul dintre ei nu se chinuie sa elimine stereotipuri. Au dovedit deja ca sunt in stare sa faca ceva (marea majoritate...) altfel: la scoala, la munca...Daca n-ai fi spus ca ai 18 ani nu cred ca s-ar fi gasit cineva sa intrebe. Iar aia cu fii de boieri nu se aplica deloc bogatilor de acum, rari sunt cei care pot fi denumiti boieri astazi in sensul de atunci. Nu-ti renega radacinile refuzind ceea ce-ti ofera parintii, sunt destul de mari sansele ca intr-o zi vei mosteni totul si vei sfirsi prin a da shpaga, fenta legea, incercind sa conservi un stil de viata care atunci iti va parea de neinlocuit. Si atunci vei sfirsi prin a-ti nega opiniile. Nu stiu in ce masura am reusit sa fiu coerent, sa-mi exprim parerea unitar, astfel incit sa te determin s-o iei in considerare. Imi doresc din tot sufletul ca tot ce am scris aici sa nu descrie deloc realitatea, dar din pacate cred ca cam asha e...nu mai am virgule. pa
#13379 (raspuns la: #13205) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sir Lawrence Alma-Tadema Vs. Thomas Kinkade - de LMC la: 13/04/2004 13:00:49
(la: Fratia pre-rafaelita)
Domnul Firimita spunea:

"Comparatia dintre Alma-Tadema si Kinkade....Desi nu pot spune ca prefer kitsch-ul englezesc celui american, cel putin pictorul englez a avut ceva urme de talent, in timp ce Kinkade este ceea ce in Romania am fi definit drept "pictor de bilci." Alma-Tadema, de care nimeni n-a auzit astazi, a fost foarte popular in timpul vietii. A fost fascinat de Egiptul antic, si in general, de viata grecilor si romanilor antici. Prin 1850, englezii cultivau acesta sentimentalitate dulceaga, teatrala, reprezentata prin fecioare cu obrajii roz pe fundalul unor tufisuri de trandafiri, figuri androgine cintind la harpa, etc, un alfabet visual conceput pentru a le justifica tendintele decadente mai mult sau mai putin latente. Una dintre caracteristicile kitsch-ului este tendinta de a cenzura originalul, de a inlocui originalul cu o copie daca se poate mult mai “draguta,” mai populara. Kinkade si Alma-Tadema se intilnesc pe planul acesta, pentru ca ambii trivializeaza trecutul, natura, etc. Ambii au fost propulsati de avaritie...."

Comparatia intre Kinkade si Alma-Tadema mi se pare o exagerare a analizei critice. Eu cred ca Kinkade face parte dintr-o grupa de "artisti" complect diferita decit cea a lui Alma-Tadema. Kinkade si-a gasit o sursa de venit de care se tine cu dintii pina cind inca mai poate si pina cind acest "bubble" ii va exploda in fata. Omul este destul de destept in marketingul lui pentru ca se pare ca a gasit un drum paralel care il urmeaza mai agale fara a se strofoca prea mult.

Vezi:
http://www.thomaskinkade.com/magi/servlet/com.asucon.ebiz.catalog.web.tk.CatalogServlet?catalogAction=Product&categoryId=640&productId=62304

Aceste Plen-Airs sint probabil mult mai demne de un respect artistic, desi in multe cazuri ramin sub un nivel de fircaleala inutila.

Despre Alma-Tadema, nu pot sa-i gasesc nici un element negativ in lucrarile lui. Precizia, compozitia, studiul, culoarea, toate sint extrem de frumos imbinate si controlate. Nu uitati ca in acelasi timp Ingres, Delacroix, Gerome si multi alti pictori erau fascinati de aceeasi "genre" al Orientalismului. Aceasta fereastra inspre o fantezie Orientala, inspirata de colonizarile Orientului Mijlociu, era o moda al societatii inalte, rivnita de la cel mai mic la cel mai mare. Din ea sa nascut Simbolismul care la rindul lui a dat nastere la alte curente in arta. Comparatia intre cei doi artisti mi se pare asa cum am zis exagerata, pentru ca nu pot sa imi imaginez arta lui Kinkade intr-un muzeu de arta, sau o carte care sa-l mentioneze ca fiind un artist important dintr-o miscare artistica care a revolutionat arta.

Deci "with all due respect" domnule Firimita va contrazic punctul de vedere bazata pe faptul ca contextul in care pictorul Alma-Tadema a pictat era altul decit cel care il traim astazi. Sintem asa de obisnuiti cu imaginile Post-Modernismului si Avant-Gardismului care ne inconjoara incint atunci cind ne izbim de calmul si frumusetea acestui "vechi" curent il explicam a fi kitchism. Alma-Tadema nu a copiat ceea ce alti pictori au facut asa cum Kinkade il copie pe Thomas Moran, Albert Bierstadt, si altii ca ei. Temele lui erau inspirate din poezie, mitologie si imaginatie dar erau compuse cu o precizie maxima. Studioul lui nu era plin cu imaginile altor artisti ca sursa de inspiratie, era plin de flori, plante exotice, obiecte aduse din Orient etc etc. El nu compunea trupul uman dintr-o revista de desen ci isi platea modele vii pe care le studia intr-un mod academic si precis. Aratati-mi unde este evidentiat acest lucru in arta lui Kinkade?!

In incheiere vreau sa precizez ca miscarea aceasta al Orientalismului si-a Pre-Raphaelismului a fost o ridicare impotriva Academiei si-a Neo-Classicismului, era asa cum intr-un mod paralel Mininalismul a fost o forta impotriva Abstractului Expresionist. Deci pe vremea aceea era tot la fel de scandaloasa asa cum astazi sintem scandalizati de imaginea Madonei pictata in excrement de animal. Nicidecum nu era privita ca o forma de kitch.
#13782 (raspuns la: #13753) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
All you need is love... - de Little Eagle la: 29/04/2004 16:17:41
(la: Iubirea-cum e ea vazuta?)
Dear Liah,

Ai ales cel mai greu subiect posibil in existenta omenirii din toate p.d.v.
Este oare un sentiment nascut din suflet ori e legat de instinct ori de amindoua?
Tare greu de raspuns in sens ideal sau obiectiv ideal,pentru ca atita vreme cit exista ego va avea mai mult decit numeroase interpretari in mintea si sufletul nostru atit de imperfect incit opiniile vor fi mereu diferite de la unul la altul.

Exista si iubirea divina sau pt. Dumnezeu de ex.si ar trebui sa fie cea mai reala posibil dincolo de materialismul vietii si deci separata de iubirea dintre noi ca fiinte umane.La fel e si iubirea pt. natura si animale si deci mediul inconjurator,mai exista si cea pt. bani si cum spui tu pt. satisfacerea nevoilor,personal nu o consider ..iubire ci doar un act de instinct,animalul din noi inca va fi prezent multa vreme in fiecare,mai ales in barbati.
Si totusi cind iubesti faci dragoste si este altceva,dincolo de instinct pt. ca iubesti si sufletul iti spune asta.

Eminescu a fost un geniu,un artist si totodata infrint in iubirea pt. Veronica,a vazut-o sfirsita in el insusi,subiectiv a refuzat sa mai creada in iubire si multi se inchid in ei insisi si considera ca iubirea nu exista pt. ca ei nu au putut ajunge la visul lor personal de a o implini.
El a fost mult influentat de Shopenhauer care a fost un filosof pesimistic in sinea lui dar a scris lucruri totusi f. la adevar.

Iubirea,dragostea exista zi de zi,Liah,chiar daca nu o vezi acum de ex. in tine
o vei vedea si intilni cindva pt. tine insuti,dar ea EXISTA in jurul tau in orice secunda,o vezi pe starda la tineri si batrini ea este si daca o vezi la altii atunci o vei vedea mereu in tine.
Nu este o aberatie,este o realitate nascuta din noi,nu toti insa avem acel sentiment pur si sincer si asta ne face si indepartati unii de altii,vorbim in numele dragostei si pe la spate urim pe unul sau altul ori ocupam vreo tara in numele ...dragostei de a aduce...libertate si fericire,ori si mai rau,cream razboaie in numele Lui Dumnezeu,care este dragoste doar si iubire.

A iubi este mai mult decit f.f.f. dificil.
Ce este iubirea absoluta?Ea se arata in tine atunci cind incetezi a te iubi pe tine insuti si vei iubi chiar pe dusmanul tau la fel cum te-ai iubi pe tine insuti.
Stiu,suna biblic dar este adevarata iubire.
Putem face asta?NU!
Eu nu spun ca nu au existat sau exista oameni care au dovedit asta in trecut sau prezent,dar...ii numeri pe degete din toata omenirea.
Ei au atins acea iubire absoluta.

NU e nevoie sa invingi ...singuratatea pt. a iubi.Si la fel nu trebuie sa cauti sa fii iubit(a) prin orice acte de bravura sau caritate.A cauta ...un fel de recompensa monetara sau verbala pt. ca ai facut un bine din dragoste,deja anuleaza total ce ai facut.
Devine o flatare a egoului.
Nu stiu ce virsta ai,dar din textele tale banuiesc ca esti f. tinara,poate la liceu chiar,e o virsta si te rog iarta-ma ca spun asta,cam ingrata si care e si normal sa fie asa,si eu am trecut prin ea si multi altii,dar poate gresesc virsta ta si atunci iarta-ma din nou,imi pari o persoana visatoare si inteligenta si e perfect OK with me!!!
Orice virsta ai avea NU are importanta,eu si la 48 ani ce am , tot visator si idealist am ramas,daca nu chiar mai rau ca un baby.
Firea omului se schimba dar in esenta nu prea mult,tot adolescenti vom ramine pina la moarte.

Iubirea la timpurile lui Shakespeare este idealista,dar oare nu am trecut toti prin ea?Cineva trebuia sa puna in scris sentimentele noastre sa ne descoperim sau re-descoperim.
Imi aduc aminte acum de iubiri trecute prin care am trecut si le privesc in mine cu nostalgie dar azi e prezentul si iubesc sotia mea f. mult si ea la fel pe mine,poate ea chiar mai mult.
Dar crede-ma ca de multe ori ma intreb daca sint real capabil de a iubi cu adevarat,ceva lipseste si deseori ma gindesc ca nu-s in stare de a iubi.
Mi se pare f. greu sa inteleg inca acest sentiment in reala lui forta si a-l descrie e si mai dificil,eu cred ca nu-s capabil de a iubi cu adevarat.
Nu ma intelege gresit,o iubesc mult pe Marilyn si mi-as da viata in orice secunda pt. ea,dar nu stiu cum sa iubesc cu adevarat,mi se pare mereu ca nu pot fi in stare.
A iubi desigur inseamna a te sacrifica si a uita de tine pt. cea(l)drag(a) tie,dar
pt. mine personal inca NU stiu real sa iubesc.

Incerc sa iubesc pe Dumnezeu,dar la fel nu ma simt in stare,pt. mine a spune ca iubesti nu e de ajuns si nici a face ceva extraordinar,sau eroic nu e reala iubire ce o caut,dar stiu ca ea exista pt. ca sufletul imi spune asta dar nu-s pregatit inca pt. ea.
Cred in iubire,in realitate de m-ai vedea par un tough guy,genul de bouncers
in baruri care bat pe cei ce produc necazuri si ii dau afara in suturi,in fapt nu-s prea departe ca fizic(am mai slabit insa)de Tony Soprano.
Si totusi iti spun ca ...imi dau lacrimi la filme de dragoste si drama.
Marilyn m-a schimbat f. mult de cind sintem impreuna din 1989 si casatoriti in 1990.
Si totusi nu stiu daca eu iti pot da un raspuns la subiectul tau...
Eu cred ca iubirea este totul in creatie si chiar daca sintem plini de ego si ipocrizie,trebuie sa o gasim nu doar in noi ci in tot ce ne inconjoara,de la firul ierbii la om si sa mai uitam de noi insine cind facem asta;daca nu vom da peste ea,cel putin vom fi mai aproape de noi insine caci in final iubirea ne leaga pe toti indiferent de culoare,natie ori sex sau religie.
Cred in iubire si dragoste,ea exista!

LOVE&PEACE,
Ozzy
spiritul - de desdemona la: 11/05/2004 04:20:47
(la: Cine sunt eu ?)
Si eu am aceasta constiinta, a prezentei spiritului in fiecare fiinta umana (si in fiecare animal/planta/obiect din cele ce ne inconjoara). De fapt nu e doar o cunoastere, e o perceptie fizica, un simt al vibratiilor divine. Si cine e de fapt acest spirit de care vorbesc ? El este reflectia lui Dumnezeu in acea persoana. De fapt un strop din Dumnezeu care exista in fiecare. Nefericirea si problemele oamenilor vin din faptul ca nu au nici o legatura cu spiritul, nu au perceptia naturii lor divine; nu sunt 'treziti'. Insa odata ce esti 'trezit' totul se schimba, mintea nu mai este singurul ghid, ci simtind realitatea spiritului in interiorul tau, intelegi anumite lucruri fara sa te gandesti la ele in special, e ca si cand 'ti se deschid ochii' asupra unui lucru. Astfel vezi pentru prima data ce nu e corect din atitudinea si actele tale, iti vezi slabiciunile si nu incerci sa le ascunzi sub scuze si justificari. De asemenea, nu te simti vinovat sau mizerabil, ci ai o atitudine prietenoasa fata de tine insuti si greselile tale, intelegi ca ele isi au originea in slabiciunea naturii umane. Paradoxul cel mai mare e ca desi spiritul e in fiecare om, natura umana il acopera, cu toate slabiciunile ei, de aceea spunea Gibran ca 'the highest and the lowest is within you'.

Ozzy, nu cred ca ai sa creezi multe comentarii la textul tau fiindca nu multi au rabdare sa citeasca comentarii atat de lungi, incearca sa le mai condensezi. Si eu am tendinta sa ma intind la vorbe, dar incerc sa o tin sub control.
Cat despre Isus, Buda, Mahomed, Rama, Krishna, Laotse, (si altii) singurul fel adevarat de-a-i urma este fiind trezit (botezat in duh sfant, walli, nascut a doua oara, etc). Fara a fi trezit, nu ai nici o legatura cu divinul si poti fi dus in orice directie de mintea si greselile tale. Toti acestia au spus o parte a adevarului, si prin intermediul spiritului, intelegi mesajul lor, fiindca el e o realitate in interiorul tau. Tu spui ca il urmezi ca ghid spiritual pe Baba, e bine daca et te-a trezit, dar nu uita ca a fi trezit inseamna sa te privesti in permanenta in fata si sa te purifici din ce in ce mai mult in fiecare zi, si sa cresti spiritual. Eu cred ca ai multe probleme care te incarca din trecut (unele din ele (ca drogurile) iau mult timp sa dispara), dar cu rabdare, cu incredere si atentie vei fi capabil sa le identifici si sa scapi de ele.
Iarta-ma ca imi permit sa iti dau sfaturi, desi ai 48 de ani (si eu am 28) si tu si eu nu suntem decat spiritul, si acesta n-are varsta, cred ca stii. Orice spun e din prietenie, si e spre binele tau (si al meu).
All the best
Desdemona

___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".
#15230 (raspuns la: #15219) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dumnezeu nu este o parte din noi. - de (anonim) la: 12/05/2004 11:51:52
(la: Daca in fata dumneavoastra ar aparea Dumnezeu, cum ati reactiona)
Dumnezeu este o persoana reala, nicidecum "o parte din noi".
Daca vrem sa negam existemta lui Dumnezeu- pe motiv ca nu-l vedem- este ca si cum am nega existenta curentului electric, de exemplu.
Dar putem oare sa mai negam ceea ce nu vedem?
Tot ce ne inconjoara: plante, gaze, animale, ne vorbesc in tacere despre cel care le-a creat.
Dumnezeu nu este o parte din noi!
#15290 (raspuns la: #14918) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
trebuie ? - de desdemona la: 13/05/2004 09:16:56
(la: Existenta divinului?!)
1. Spui "de ce trebuie [...] sa credem intr-o fiinta divina, superioara". Eu spun ca nu e obligatoriu, dar este intuitia multor oameni, din prezent si din trecut, ca 'trebuie sa fie ceva mai presus de toate acestea, ceva dincolo de ele, si care le contine'. E perceptia unei unitati asupra 'intregului'. Adica eu Icsulescu, nu sunt cel mai important lucru din lume (acela e de fapt stomacul meu cand mi-e foame!) ci pe langa mine si ce-i in jurul meu exista multe alte lucruri care fac parte dintr-un 'ceva' mare si necunoscut (fiind prea mare pentru ca eu s-l cunosc). Oricine cu un intelect sanatos poate avea o perceptie asupra universului ce-l inconjoara, ca fiind multimea a tot ceea ce el cunoaste/vede. Unii dintre oameni insa au vazut acest univers ca fiind locuit de-o fortza subtila si constienta, inteligenta, pe care unii au numit-o Spirit sau Dumnezeu. Credinta nu e obligatorie, ea e rezultatul perceptiei cuiva asupra lumii inconjuratoare.
2. 'De ce oamenii cand sunt slabi si au probleme se roaga la divinitati?' De-obicei cel care nu are o nevoie nu face un efort. Cand esti fericit esti egoist. Cand te indoiesti de tine, te indrepti spre ceea ce crezi ca e mai puternic, mai inalt decat tine. Deci revin la punctul 1 (ceri ajutorul 'intregului', care in mod sigur va fi mai puternic decat tu singur).
3. 'Cum poti sa explici aceasta divinitate'?
Nu poti sa explici divinitatea. Ori ai perceptia ei ori n-o ai. Ca si in cazul perceptiei culorilor, sunt unii care nu percep rosul ca fiind diferit de verde. Cum sa le 'explici' rosul? Totusi, in legatura cu divinitatea sunt nuante de perceptie. Poti sa percepi existenta unei 'forte universale' ("may the force be with you") dar sa nu crezi ca ea e inteligenta si are cunoasterea a tot si toate. In treacat fie spus, pentru a 'explica' trebuie sa folosesti un rationament si o teorie, care automat impune limitari asupra rezultatului (valabil in cadrul acelei teorii). Dar nu poti aplica acest lucru unei multimi universale (care contine atat elemente din teoria ta cat si complementarele lor). Cu alte cuvinte nu poti acoperi ceva nemarginit cu ceva marginit.

Multimea de zei este o alta expresie a perceptiei umane, care identificand un aspect al divinului, i-a dat un chip si o forma, personificand acel aspect. Din cauza aceasta, avem mai multi zei (al apei, al fulgerelor, al pamantului, al iubirii, etc). Dar in realitate acestea sunt doar aspecte, divinul fiind unic. De fapt exista o teorie universala a religiilor, in care toate personalitatile remarcabile ale religiilor (Avraam, Moise, Isus, Mahomed, Zoroastru, Rama, Krishna, Buddha, Lao Tse, etc) sunt incarnari (fiecare) ale unui aspect divin, si trebuie cu totii cunoscuti, respectati si apreciati, pentru a-ti face o idee corecta despre divin.

Trecerea de la o credinta la alta nu are in ea nimic spectaculos. Cel putin in cazul religiilor politeiste, cel mai evident caz fiind al 'romanizarii' zeilor popoarelor cucerite de romani. Romanii permiteau celor cuceriti sa-si venereze inca proprii zei, daca ei capatau si un nume al unui zeu roman cu atribute similare (de exemplu Bendix-Diana). Credinta era 'democratica' in sensul ca unde era loc pentru zece zei, incapea inca unul. 'Convertirea' (la crestinism) era ceva mai spectaculoasa, mai ales daca dupa ea urma persecutia si 'aruncatul la lei'. Totusi e ceva curios ca tocmai marele imparat Constantin - care a dat legi si statut bisericii crestine, transformand-o (din nefericire) din forta spirituala in forta de dominare politica - pana in ceasul mortii a practicat inca religia romana, cu toti zeii ei (Jupiter, Hera, Atena, Diana, etc).
Credinta in zei nu a fost intotdeauna 'sangeroasa' si 'cu sacrificii umane', cum dealtfel nici crestinismul nu a fost 'bland', mai ales dupa sus-numitele masuri de institutionalizare ale lui Constantin, cand au inceput persecutiile celor ne-crestini (ca sa nu uitam, mai tarziu, de Jeanne D'Arc, de cruciade si de inchizitie).
Trecerea nu a fost rapida, si nici completa. Sute de ani au trebuit pentru ca religia crestina sa se impuna, si in multe colturi din lume (nu in ultimul rand si in Europa) se mai practica si alte elemente ale religiei traditionale pre-crestine (superstitii, obiceiuri), iar pe unele meleaguri, politeismul si crestinismul se practica impreuna de catre devoti inocenti si sinceri.
Nu sunt o autoritate in domeniul religiei, dar am participat la sesiuni de comunicari de etno-arheologie, unde multe dintre aceste aspecte au fost prezentate, si cum subiectul m-a interesat, am studiat si eu putin prin cateva carti.
___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...