comentarii

inel


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
De curand mi-am luat un inel - de bloom la: 22/11/2006 14:28:07
(la: PALAVRE DE CAFENEA (Trancaneala- editie speciala))
De curand mi-am luat un inel de argint, discret, pentru fancy stile. Il pun pe mana dreapta pe degetul inelar , nefiind casatorit, si ce mi se intampla? Prima fata care ma vede cu el ma intreaba daca m-am casatorit. Era ciudata intrebarea,doar pe mana dreapta se poarta de catre cei casatoriti.

Ca sa nu dau semnale false (nefiind nici casatorit, nici logodit) pe ce deget se poarta inelul?
bloom - inel - de Sancho Panza la: 22/11/2006 20:18:19
(la: PALAVRE DE CAFENEA (Trancaneala- editie speciala))
"Cine nu crede in minuni, nu e realist."

Ca sa nu dau semnale false (nefiind nici casatorit, nici logodit) pe ce deget se poarta inelul?
Daca e fara piatra, pe degetul mare.
Daca e cu piatra...genulghiul...pe degetul mic.
Tot un semnal fals vei da, insa va fi de alta factura. :)
#158806 (raspuns la: #158755) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O toparceana...? Cu mare placere! - de Madalina la: 22/11/2003 20:56:10
(la: poezia)
Prefatã

Prin ce tinuturi ratacesti
Pribeaga?
In care grota din povesti
Ai hibernat -- o vara-ntreaga?

O, Muza mea cu nasul mic
Si coapse fine,
Abia sculptate din nimic,
De ce te-ai dus de lângã mine?...

Ti-am prins în parul inelat
Vreo floare artificiala?
Te-am ofensat
Cu vreo metafora banala?

Ori mi-ai batut vreodata-n geam
Si, spionînd perdeaua trasa,
Te-ai suparat ca nu eram
Acasa?...

Vrei poate macii din livezi
Pe toti cu mâna ta sã-i scuturi?
Sau te distrezi
Cu palaria dupa fluturi?

N-ai dormit cumva pe-afara
Si te-ai trezit sub un umbrar,
Indragostita de-un magar
Ca-n Visul unei nopti de vara?

Cu Demonul lui Lermontof
Te-ai fi-ntilnit si ti-a fost frica?...
Nu ti-a intrat cumva-n pantof
O pietricica?

(De-aceea-mi iese schiop si mic
Un vers, în fiecare stanta...
Vezi, tot m-ai inspirat un pic
De la distanta!)

Ori m-ai zarit vreodata stând
Cu Muza altuia? Se poate.
Le-am spus cuvinte dulci, pe rând,
La toate...

Dar n-am fãcut-o pe furis
Cum fac confratii mei cu tine,
Ci pe afis
Mi-am spus pacatul la oricine,

Si confidentele, tu stii,
Le-am dat pe fatã, tale-quale,
Intr-un volum de Parodii
Originale...

Oricum, de-o fi ca-n viitor
Sã pleaca stihurile mele,
Las marturie tuturor
Ca n-ai colaborat la ele

Ca singur m-ai lasat sã scriu
O carte-ntreaga fãrã tine...
Si daca totusi mai târziu
Te vei intoarce lângã mine,

Nici nu te-alung, nici nu te-mpac,
Ci-n fundul calimarii crunte
Muind un deget, am sã-ti fac
Un benghi în frunte!

Despre fotografie - de Dinu Lazar la: 23/11/2003 01:43:54
(la: Despre fotografie)
Tehnologia realizarii imaginii nu are nimic comun cu arta fotografica in sine, adica salturile tehnologice nu au schimbat nici perceptia imaginii nici modalitatea de comunicare a imaginii.
Cel putin nu brusc.
La inceput se faceau scrijelituri pe peretii pesterilor; apoi se sculpta in piatra; aparitia papirusului si a tocului nu au modificat nici ce se scria si nici cum se recepta ce era scris.
Aparitia tocului cu rezervor sau a pixului au permis ca o poezie sa poata sa fie scrisa foarte bine si la closet sau in transee; asta nu schimba poezia in sine.
La inceput fotografia se facea cu placi de cupru care trebuiau sensibilizate la locul fotografierii; fotograful avea un cort negru in care prepara placa si o developa apoi; aparitia placilor pe sticla cu emulsie depusa la fabrica si a filmului pe suport de celuloid au strinit scandaluri, asta e adevarata fotografie? unde e cortul si albusul de ou?
Fotografia a colectat in decursul timpului importante evolutii tehnologice, salturi si scandaluri care au facut sa curga riuri de cerneala; aparitia fotografiei pe 35 mm si a aparatului Leica a fost la fel de cutremuratoare ca aparitia aparatelor digitale azi; autofocusul, aparitia aparatelor cu exponometru (mai e fotograf ala care nu stie tabela de expunere?) - spuneau atunci cei ce discutau pe tema.
Fotografia e o comunicare. Poarta un mesaj. E o imagine, cu compozitie, culoare, sens, echilibru, perspectiva, indiferent cu ce e facuta, cu un aparat foto cu burduf verde si lemn de cires de trandafir sau cu un aparat foto digital sau cu inelul de la mina.
Problema reala e ca in poezie ; democratizarea si ieftinirea pixului nu au dus la cresterea exponentiala a numarului de poeti cu adevarat buni.
Si in fotografie, in Ro cel putin, usurinta de a face poze si cu telefonul nu a dus la aparitia unor fotografi buni sau a tone de fotografii senzationale. Poate ca numarul pixurilor si al aparatelor nu modifica numarul creatorilor care pot sa se exprime.
Aparatul de fotografiat evolueaza, se inglobeaza in alte obiecte, poate sa si dispara si sa se transforme in alte scule; comunicarea cu imagini, va evolua si se va dezvolta, dar mai greu - ca in Internet, usurinta de a te exprima si de a transmite si de a crea pare mai favorabila celor ce nimic nu au a spune.
Marirea exponentiala a usurintei de comunicare si a modalitatilor de exprimare vor duce la cresterea in aceeasi masura a zgomotului de fond si a rateurilor de tot felul, nu la aparitia a mii de rembranzi si matishi pe centimetru patrat - dar in nici un caz nu vor duce la disparitia fotografiei, care mai are ani buni inainte. Momentan se schimba dalta, ciocanul si peretele pesterii cu pana si papirusul. Si?
Oricine va putea mizgali mult mai simplu. Asta e.

Dinu Lazar
completare - de arabela la: 28/11/2003 09:01:15
(la: Prietenia in zilele noastre)
am fost eu..daca as putea sa intorc inelul si sa fac ca lumea sa devina mai buna as face-o..din pacate acest inel nu exista..ne amagim,,cu vise care ne calauzesc pasii care ne indruma viata si..speram..ca lumea intr-o buna zi sa devina mai altfel..altfel?? oare cum,,mda mai buna pt ca daca daruiesti bunatate,incredere si sinceritate primesti la randul tau mai devreme sau mai tarziu..prieteniile vin..si se duc..la fel ca viata nimic nu dureaza o vesnicie,,,doar...traieste clipa,,si apreciaza omul(prietenul) atunci cand il ai..ca nu se stie niciodata..fals,drept..cu ar fi ca nu se stie niciodata cum se intoarce roata....
#5470 (raspuns la: #5468) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu crezi ca ti se pare? - de Dantimis la: 06/02/2004 14:08:41
(la: Sunt supraponderal! De ce ma alunga lumea?)
Faptul ca lumea dispretuieste oamenii supraponderali cred ca e mai mult in mintea ta. Intradevar, probabil ca unii vor gandi ceea ce spui tu, dar celor mai multi dintre noi nici nu le va pasa. In ziua de azi, o persoana cu cateva kile in plus e ceva asa de normal incat nici nu merita sa-o mai judeci. Mai ales pe continentul nord-american. Aici cred ca mai mult de 60% din persoanele adulte au probleme de greutate. Care de obicei au inceput din copilarie. E uimitor sa vezi cati copii de 10-12 ani d-abia se mai pot misca din cauza ca sunt ca niste baloane de sapun. E vina lor? NU. Mai degraba a parintilor care nu stiu sa-i educe sa manance healthy. De ce sa-ti pierzi ore in sir sa gatesti o cina cand e asa de simplu si de ieftin sa mergi la McDonald sau alte fast food-uri. Cu $10-15 ti-ai hranit toata familia.

Cred ca majoritatea persoanelor adulte au avut probleme cu greutatea de-a lungul vietii, mai mult sau mai putin. De exemplu eu: la 28 de ani am plecat in Canada. Aveam 1.80 m si 70 Kg. Subtirel ca tras prin inel. La 34 de ani ajunsesem la aproape 100 Kg si 28% body fat. Nu mi se parea ca sunt asa gras. Ba chiar ma mandream ca "uite mai, am facut si eu muschi...". De fapt de vina era sedentarismul, toata ziua stat in fata unui computer, mancarea din abundenta, fara restrictii si lipsa de stress. Probabil si un metabolism mai scazut. Semnalele de alarma au aparut cand nevasta a inceput sa-mi zica: "Trage-ti burta ca-ti fac poza." Iar in poza apaream cu gusa... Auuu! Am inceput sa ma panichez si sa ma uit mai des in oglinda. A inceput si mie, ca si tie, sa mi se para ca toti prietenii rad de mine. Iar nevasta imi zicea in gluma: "Lasa mai, esti grasutz, dar jovial, imi place mai mult de tine...". Am inceput sa mai uit mai atent in jur la prietenii mei, toti cam intre 30-40 ani. La aproape toti se vedea ca pusese ceva kile in plus fata de cand erau la 20 si ceva de ani. Acum, la aproape 35 de ani am 85 kg si 14% body fat. Nu ma mai simt gras si nici nevasta nu-mi mai spune sa-mi trag burta.

Sunt o droaie de retete de slabire pe piata, la fel ca si cu fumatul. Dar nici una nu valoreaza doi bani daca nu ai vointa sa te tii de ea. Si in primul rand trebuie mers la gym. In fiecare zi. Altfel pierzi masa musculara. Cel mai greu lucru de controlat a fost apetitul. In special mancatul seara. Am observat ca numai o data pe saptamana daca luam o cina copioasa, toata saptamana aia de diet se ducea pe apa Sambetei. Seara, daca-mi era foame, baut un suc natural si mancat ceva fructe. Nu banane insa. La curele de slabire evita bananele. Daca chiar nu rezistam, o salata de legume astampara foamea. Dupa ce rezistam toata saptamana cu mese reduse in calorii, sambata sau duminica ma recompensam cu un lunch preferat. Cu conditia sa nu sar calul si sa mananc 2-3 portii si sa fi mers la gym in ziua aia. La gym insistam mai mult pe cardio decat pe greutati.

Trecand prin chinurile curei de slabire, aproape in fiecare zi ma intrebam daca are rost sa ma chinui atat, pentru ce? Raspunsul vine incet-incet, pe masura ce scapi de kilograme. Nu conteaza ce zic ceilalti din jur, parerea pe care o ai tu despre tine insuti e cea mai importanta. Nu cred ca cineva ar putea respinge alta persoana pentru ca are cateva kg in plus (exceptand relatiile sexuale). Daca un amic de-al meu n-ar fi mers cu mine la o bere pt ca eram prea gras, nu cred ca as fi mers cu el nici dac-ar fi platit. Sunt aproape convins ca persoanele din jur nu se uitau la mine diferit pt ca ma ingrasasem, ci eu ma uitam la mine diferit si ma condamnam singur.

Dar... mai stii... poate ma insel.

Reclama, sufletul comertului. - de anita47 la: 02/03/2004 06:49:50
(la: Filmul "The Passion of the Christ" si antisemitismul)
MEL GIBSON

Pelicula Patimile lui Hristos in regia lui Mel Gibson (foto) a reusit sa ocupe locul trei in topul filmelor cu cele mai mari incasari din SUA, cu peste 110 milioane de dolari stransi in numai cinci zile. Prima pozitie este ocupata de Stapanul inelelor: Intoarcerea regelui, iar cea de-a doua, de Razboiul stelelor-Amenintarea fantomei.

ZIARUL
#11111 (raspuns la: #11087) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Predictiile bufniliene: - de (anonim) la: 19/03/2004 03:49:59
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Am gasit in internet doua lucruri interesante despre literatura bufniliana:
1.
„Câmpurile magnetice” din romanul cu acest titlu le atrag într-un carusel stăpânit de regula veselei ameţeli, anticipat şi acesta de Jazzonia, de Cruciada lui Moreaugarin. Dacă Moreaugarin ne lăsa la vedere nu doar spectacolul, ci şi pe autorul/dirijorul/principalul său interpret, în Câmpuri magnetice Magicianul omnipotent stă retras în umbră, ceea ce nu înseamnă, totuşi, că păpuşile vrăjite – ale sale şi totodată ale universului virtual – scapă de sarcina de a-i purta mai departe amprenta. Am mai observat şi cu alte prilejuri că Ovidiu Bufnilă, care şi-a făcut un stil şi o tehnică inconfundabile, tinde să şi le exploateze la nesfârşit, ca într-o alunecare pe faţa paradoxal-continuă a inelului Möbius. Riscurile acestei ciclice abordări a aceluiaşi univers, fie el cât de exotic şi de lesne manipulabil, sunt plafonarea, căderea în manieră, stereotipia, autopastişa. Din fericire, inteligenţa autorului stăpâneşte încă destul de bine caruselul pe care tot ea l-a pornit. Universul său „plin de universuri” nu dă încă semne de oboseală. Invenţia funcţionează eficace şi e chiar surprinzător să constaţi că aceleaşi figurine de caleidoscop pot fi antrenate în mereu alte conjuncturi de interesantă bizarerie suprarealistă, păstrându-şi originalitatea, plăcuta sugestivitate lirico-ironică şi energia debordantă. Gata mereu să „dea în clocot”, infinita realitate virtuală îşi aruncă jucăriile în pagina literară, însoţite de un neostoit foc de artificii."
Mircea Oprita
http://proscris.port5.com/Ps25-26/antromob.htm

2. .
" În "Cruciada lui Moreaugarin" ni se vorbeşte, conform mărturiei autorului, despre "Calea Războnicului nuntit cu Magicianul". Ovidiu Bufnilă însuşi a îmbrăcat cămaşa morţii şi asemenea eroului său, cu care se identifică până la adresa de căsuţă poştală, s-a transformat într-un seism evenimenţial, un vortex imagiconic în existenţa căruia acţiuni banale capătă întorsături neaşteptate, meandre fractalice, dislocări din logica realului. Un singur exemplu: la nici două săptămâni după ce am expediat traducerea maghiară a "Americii pierdute", a avut loc atacul terorist asupra turnurilor gemene. "
Györfi-Deák György
http://proscris.web1000.com/Ps11-12/moreaugarin11a.htm

Domnule Bufnila,
Stiu ca si in romanul "Cadavre de lux" ati fcut niste predictii. In anii '80, ficitiunile bufniliene aveau instructiuni clare asupra unor evenimente viitoare. Acum vorbit despre o noua filozofie.

De fapt, sunteti scriitor?
In 1989 ati scris prima ebosa de la Campuri Magnetice in care prefigurati schimbarea din Romania.

Ce e cu toate aceste instructiuni remarcabile?

Andrei,
si atat.
Despre scriitorul Robert David: - de Ovidiu Bufnila la: 08/04/2004 07:03:38
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Cotidianul este drapat, este ascuns, este sufocat de evenimentul mic, eveniment care se multiplica în mod pervers luând chipul propriului imaginar al eroilor sai, Robert David dejucându-i strategiile cu abilitate si cu inspirata taietura în plinatatea corpului sau fie el politic sau pur si simplu suav sau, dimpotriva, mercantil, gaunos si ticalos.
Ticalosia în viziunea lui Robert David se sulemeneste, se bâtâie în fals tango, se deda la acte, eviscerata fiind. Corpul ei este cuprinzatorul enciclopedic al tuturor faptelor pe care, nefiind frustrat, Robert David le oteleste, le stralumineaza fara a se deda frondismului sau aporiri, fara a cersi sau a smulge cununa hilarului formator de opinie care se pune în lumina pe el si pe corpul sau spre a nemuri, spre nesatul propriei sale ticalosii ascunse în mestesugite constructii pe care vântul si uitarea stau sa le risipeasca în teancul vârtos al uitarii......

continuare in:
http://www.sfera.ev.ro/html/inel/i15.html
De ce Acolo? Nu se stie - de andrei p la: 20/04/2004 08:05:14
(la: CATEDRALA SAU MAUSOLEUL?)
Hai sa le luam pe rand.
Catedrala ar fi o nazuinta a romanilor, de multa vreme.
Si o implinire pentru unii inalti prelati, care poate au facut si unele compromisuri prea mari.
Unde sa o amplaseze?
O conditie de baza pentru dezvoltarea unui oras ar fi sa respecti ceea ce exista.
Nici-odata BOR (Biserica Ortodoxa Romana) nu a intrebat pe nimeni.
Intai au zis in Parcul Carol.
La refuzul autoritatilor, a aparut amplasarea in Piata Unirii, peste Dambovitza si Metrou. Dupa cativa ani si un concurs esuat, s-au razgandit.
Au cerut un amplasament in axul bulevardului Unirii, „Victoria Socialismului impotriva intregului popor”. Alt concurs national, alte cateva miliarde bune cheltuite degeaba.
Dar CINEVA trebuia sa ia bulevardul de acolo. Si nu l-a luat.
Vin alegerile, si baietii pesedetzii sunt amabili, daca obtin sustinere electorala.
Guvernul a aprobat suspect de repede un transfer de teren, intr-un loc unde era interzisa construirea. Mai ales ca Primarul Bucuresti, considerat principal dusman, si-a manifestat opozitia fata de asezarea in parc. De fapt este un amplasament foarte nefericit.
Parcul este amplasat in sudul orasului, martirizat de interventiile Marelui Carmaci. Bulevardul Victoria Socialismului este o cicatrice de 4,6km care a sfasiat orasul de la vest la est. Cine nu este din Bucuresti, are mari dificultati sa traverseze centrul orasului de la Nord la Sud prin alt loc decat prin Piata Unirii.
Cum vedeti dvs o seara de Pasti, in care 100.000 bucuresteni, vin dinspre nord. 2 stadioane pline ca echivalenta.
Cum este parcul? Orientat Nord-sud, cu accesul din Nord. 4 bucuresteni din 5 ar strabate tot parcul ca sa ajunga la Catedrala. O procesiune de la nord la sud, este nefavorabila sub aspect perceptie. Ziua, cu soarele in fata, Catedrala de cca 100m lungime si 100m inaltime va aparea ca un baraj intunecos de hidrocentrala. Noaptea, acest puhoi de lume s-ar revarsa in parc la dus si la intors, generand busculade si accidente.
Iar parcul ar fi deveni sigur din ce in ce mai verde.
Nu mai spun ca se vor cere alte cladiri indispensabile.
In acel loc sunt 2 cladiri: monumentul pentagonal din granit rosu de Suedia, considerat o mare reusita plastica si potcoava sinistra din ciment, unde nu mai exista nimic. Specialistii protesteaza impotriva demolarii monumentului reusit, nu a potcoavei nesemnificative.
Primarul sector 4 a aprobat suspect de repede demolarea pe care nici nu avea drept sa o dea. Catedrala este bun pretext de lupte politice subterane si nu numai. Sunt implicate si sume ametitoare. Lucrarile sunt evaluate la in Mii de Miliarde, minim 20 Mil Euro.
Exista alte amplasamente mai bune? Absolut!
Cel mai bun este probabil amplasamentul clasat pe loc 2 la concursul din 1928 al Mitropolitului Miron Cristea. Asezat in axul arterei 13 septembrie, la sud de fostul stadion Republicii, relativ vis-a vis de Mariott.
Ce merite are acest amplasament?
1. Este complet liber,accesibil din 4 directii
2. Este generos 6ha. Ar putea apare un mic “Vatican” orthodox.
3. Amplasat langa Panduri-Viilor, parte a inelului Central de circulatie viitor al orasului si prelungirea Buzesti-Hasdeu-Uranus, viitoare super-Calea Victoriei. Ar avea o pozitie similara cu Ateneul Roman, pus mai aproape de “Piata Victoriei”.
4. Fiind in vest, aproape de gara, la hram sau Pasti, pelerinii din provincie nu vor trebui sa traverseze tot orasul dus-intors.
5. Cornisa Vest are cel mai bun teren de fundare din Bucuresti
6. Organizarea de santier si executia pe un teren liber ar duce la mari economii.
7. Un teren proprietate a Statului, in administrarea Palatului Parlamentului, relativ usor de transferat.
8. Este la jumatate distanta de colina Patriarhiei; cu acces de procesiune mai simplu
Acest amplasament e perceput acum, inaintea terminarii infrastructurii majore mai sus-amintite, ca fiind in “spatele” Palatului Parlamentului, privit din Piata Unirii.
Groaza BOR ca Catedrala este interpretata ca o replica la Palatul Parlamentului este rezolvabila. La 300m distanta, enorma Casa Poporului ar putea fi ascunsa de 2-3 randuri plantate de arbori inalti.
Doar Catedrala nu se construieste pentru 10 ani. Peste 50, arborii vor fi identici cu cei din Parcul Carol.
Scuze pentru lungimea textului, dar prea multe lucruri pareau ignorate.
#14174 (raspuns la: #14130) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt.Dan Logan de la Ozzy - de (anonim) la: 01/06/2004 23:20:16
(la: Ani de liceu, cu emotii la romana si tatuaje in buric)
Dear Brother,

La 14 ani(pare un secol trecut...)am auzit prima oara pe Jimi Hendrix,Nasa mea(Dumnezeu s-o aiba in pace acum)mi-a dat de ziua mea un disc cu hituri al lui.M-a schimbat total.Eram un Beatles fan si Rolling Stones,sunt o generatie a anilor 69-70 ca muzica.Chiar acum cand iti scriu,am pe mine un T-shirt cu Jimi.
Apoi am descoperit Led Zeppelin si desigur The Who si desigur Black Sabbath,sunt un fan al lor de peste 30 ani,am fost norocos venind in USA si vazut live multe grupuri celebre.
Desigur...Ozzy Osbourne,pe care multi il considera "satanist"....la fel B.S.la care a cantat din 1968-1979,i-am vazut reuniti acum 2 ani,inca sunt f.f.f. buni si chiar si azi umplu stadioane intregi,cei vechi rezista cel mai mult datorita muzicii lor. Alt ex. The Stones.Nu am mare interes in muzica de azi,traiesc cu cea din trecutul meu,dar imi place Moby,U2,Nirvana,Tool,Radiohead,Depeche Mode,cu rap-ul nu le am,mi-a placut insa Run DMC si Public Enemy.
Dar am fost mereu fan Pink Floyd,Yes,Jethro Tull,Deep Purple,Guns'n Roses,
Aerosmith,Judas Priest,Genesis,Peter Gabriel,si i-am vazut pe toti in concerte,la fel Bowie.

Si sunt tatuat pe brate,am 7 tatuaje si pe picioare la fel 3 si nu am nimic impotriva fetelor cu inele in buric.Odata am fost la un party al unor Hell's Angels in Alphabet City(NY),si unii se tatuau.O fata f. draguta avea spatele tot tatuat si pe coapsa si am intrebat-o la misto unde duce dragonul ei de pe coapsa si si-a dat pantalonii jos fiind goala in fata mea.Era un frumos tatuaj un dragon inaripat de la spate si pe piciorul stang la glezna.

Avea inel in buric si in nas si in limba.Nu ma supara astea deloc.Eu sunt artist plastic si la acea vreme desenam si cream tatuaje pt. ei si Tattoo parlors in NY.Bani f. buni si droguri pe gratis(de calitate buna,nu...indoite!).
Poate eu nu eram la fel in liceu,dar cred ca eram mai rau ca cei de azi.Ha!
Mergeam beat la cursuri,beam la ore si nu-mi pasa de romana si mate,am trecut ca gasca prin apa ,talentul de artist m-a salvat de la repetentii,am ramas de cateva ori corigent si odata repetent totusi,pt. ca nu mi-a placut scoala,chiuleam cu lunile.

Odata prof. de istorie(care era si directoarea liceului Tonitza,Bertea)m-a vazut dormind in clasa la ora ei,eram beat si ca de obicei in ultima banca,mi-a zis sa-i suflu in nas si puteam a bautura,m-a trimis acasa,pt. ca aveam talent prof. de arte mereu ma aparau si scoteau din cacat.Dar eram renumit ca betiv si pornograf.
Trebuia sa fim tunsi scurt si noi baietii uram asta,cei din cerc care stiu acele vremuri stiu ce spun.Stii ce faceam,mai ales cand cu 2-3 luni inainte de vacanta mare?De acasa zilnic ne faceam o solutie de apa si zahar si ne ungeam pe par,devenea gretos dar il puteam indoi si aranja la ceafa sa para scurt caci la ora 8AM cand veneam la liceu,era un prof. la usa ce ne controla!

Eu mi-am facut un amic din mecanicul liceului si asta imi deschidea o fereastra
pe care intram in scoala fara a trece prin control.
De multe ori in clasa dormeam...noaptea eram la petreceri si sex.
Sefa clasei trebuia sa spuna fiecarui prof. la ore cine e absent,ii ziceam sa nu ma dea si imi jucam ruleta norocului,daca eram chemat la lectie sau nu.Dormeam in ultima banca si mereu am stat langa o fata si imi puneam capul in poala ei.

Cu fumatul...alta poveste.Desigur nu aveai voie sa fumezi dar noi tot o faceam,fie in boschetii din curtea liceului de iesea fumul ca la locomotiva si Prof.Macarie(de Romana)Augustin,venea in pauze cu o nuia sa ne arda dar saream gardul si radeam de el.Alteori,iarna fumam in Wc si venea si acolo dupa noi caci iesea fumul gros pe hol.Ne adunam 4-5 intr-un WC,in special primul care dadea la usa de intrare ,de ce? pt. ca atunci cand o deschidea,mergea mai intii la celelalte Wc uri,si noi deschideam usa noastra ce o bloca pe cea de la intrare,incat el nu ne putea vedea si o roiam razand.

Dar cate si mai cate,crezi ca-mi pare rau de acele vremi,NU!Si sa stii ca si azi nu am nimic impotriva tinerilor de liceu din RO,ca au cercel in buric sau jeansi evazati si isi arata buricul fetele.Eu am trait intr-o vreme cand era moda evazata in RO. si la o vreme cu dungi,par lung etc.Eram rebeli.

Cand aveam 3 zile pe sapt. cursuri de arta,la alta cladire,deci nu erau prof. de materii,atunci ne purtam parul lung.
Eram mereu beat si acolo,dar luam 10 pe linie la desen,pictura,sculptura,schite,compozitie,grafica etc si prof. nu ziceau nimic.
Am avut expozitii in Austria,Franta,Cuba,Germania...desigur eu am stat in RO,doar picturile mele au plecat....

Dear brother,fi mai loose,nu stiu ce varsta ai,eu am 48 si inca simt in mine ca sunt un teenager si de ce nu?Poate azi sunt mai intelept si imi cunosti parerile actuale dar omul trebuie sa fie free,orice varsta are lasa-l sa se descopere singur si nu critica,ani de nebunii,rebeliuni etc.se vor duce candva,sa ai amintiri de orice fel este bine sufletului,se cunoaste mai bine,invata diferite lectii din viata asta.

Astea am avut de spus,sa ma critice cercul nostru acum.
Love&peace,
Ozzy(Little Eagle Who Cries)

Ps:Pt. cei din generatia mea,in liceu fumam si era o moda atunci,Bucegi,Tractorul,Carpati si desigur Marasesti.
In NYC in Alphabet City este un Tattoo Parlor al carui propietar este un om f. faimos Huggybear,f. talentat in a face tatuaje,are pe corpul lui 250 de fluturi
de diverse culori si specii.Huggybear a fost in razboiul din Vietnam,veteran decorat cu 3 Purple Hearts si 1 Bronze medal,un Brave Warrior!
250 de soldati ca el din acel razboi inutil,au fost ucisi atunci,fiecare fluture de pe corpul lui este sufletul unuia din cei morti,i-a cunoscut personal,in acest fel isi aduce mereu aminte de ei purtindu-i pe corpul lui.

Wakan Tanka Tunkashila onshimala(Grand Father Spirit,pity me,so my people may live)

Great Chief and Medicine Man,Lame Deer(Lakota-sioux-Takche Huste)































































Pt. Jay de la Ozzy Osbourne - de (anonim) la: 05/06/2004 00:43:35
(la: Moda)
Dear sister Jay,
Cand aveam 14 ani in Buc.Ro.deja stiam cine e Jimi Hendrix,Led Zeppelin,Black Sabbath,Deep Purple,Jethro Tull,The Who etc....sunt o generatie veche?
Imi aduc aminte ca Robert Plant(cu ani in urma am vorbit cu el)purta jeans sub buric si evazati si era pt. noi atunci o moda dar nu aveam jeans,mergeam si cumparam material si mergeam la croitor sa ni-i faca evazati si sub..buric,mai mult baietii purtau decat fetele.Odata venise o moda cu evazati pornita de la George Harrison,in dungi verticale si la fel mergeam la magazine si cumparam stofa de jaluzele....si la croitor sa fim ca el.

Altadata venise o moda de mustata a la Tiriac,dar de fapt John Lennon a pornit-o,ori tunsori "calcate"pe undeva a la Jimmy Dean.
Eram mandri de haine si pantaloni.Eram in liceu(Tonitza)si cand ma vedeam cu colegi prieteni la bautura si petreceri cu fete,eu de ex. aveam o geaca de jeans si pusa pe pieptul gol si lanturi in prostie la gat,rudele mele imi aduceau din strainatate(vest).
Asa umblam prin Bucuresti la anii 1974-75.Odata la o petrecere(se numeau pe atunci...ceaiuri),cu alti baieti si cu ajutorul unor fete din gasca,ne-am pus machiaj pe fata,la ochi,ne-au fardat si rujat pe buze.
Apoi am plecat cu autobuzul sa o aducem la party pe gagica mea de la casa ei la acel moment.Lumea se uita la noi dar nu zicea nimic,noi radeam.
la fel eram influentati si de David Bowie.

Gina,fata mea de atunci a ras,dar i-a placut.Eram rebeli in felul nostru intr-o lume comunista condusa de Ceausescu.
Erau petreceri frumoase si dansam in prostie pana dimineata.Desigur aveam si sex.

par lung si cat mai mult sa aratam ca niste rock'n roll stars.
aveam deja 17-18 ani,dar inca de la 14 am fost cum am scris mai sus.
Si asa umblam oriunde pe strazi in Buc.Nu ne pasa ce zicea lumea.

In acest moment cand scriu port un Tee cu Jimi,nu ma simt deloc de 48 ani.
Am mai scris,am 7 tatuaje pe brate si 3 pe picioare,facute insa aici in USA,de calitate.In Ro. la vremea mea nu existau Tattoo Parlors.
Nu suport impunsaturi,adica sa am inele in nas sau bile in gura sau unii isi pun in...p...a!Dar e treaba lor si nu sunt impotriva deloc.
Am purtat insa o vreme un cercel in urechea stanga.

Cat despre fete?mereu mi-au placut cele cu tatuaje si daca-si arata bucile dincolo de jeans sub buric,treaba lor,dar ai dreptate,cand vezi pe cineva grasa..nu are sens sa-si arate bucile.Ha!

Mergi in San Diego pe boardwalk la plaja Pacificului si vezi fete gen manechine cu gramada,pe rotile si cu tatuaje pe buci,pe spate,cu inele in buric,in nas etc.
Nu stiu? Pe mine ma excitau mereu si era un moment de a le agata.
Daca mergi in vreun bar din alphabet city(in NYC),gen S&M de curiozitate vezi ce nici prin imaginatie nu-ti va trece!!!!Tatuati din cap in picioare,agatati de inele de tavan la pielea goala,fete biciuind barbati,tot felul de costumatii din piele neagra,fete in custi aninate de tavan etc.

Dar e o experienta si nimeni nu te agata daca nu vrei.Eu am avut unele experiente sexuale de S&M,mai usoare insa dar mi-au placut mult,catuse,lanturi batai cu biciul(9 cat)la buci,dominari si invers am facut si femeilor.E excitant,dar acum divaghez de la subiect.
Chelia e o moda la barbati,dar si la fete tinere(aici).O fi pornit-o fara sa vrea...Yul Brynner,ori Telly Savallas?Daca as cheli in mod natural mi-as rade si eu capul,dar numai in acest caz.
Cand am venit in NY cu 23 ani in urma la moda erau tinerii Punk,f. interesanti,
mereu mi-au placut si mi-a placut si Sex Pistols!Si Clash.
Mergeam in alphabet city la concerte la CBGB(am vazut acolo prima oara pe Iggy Pop de la 1 metru,si se ungea cu peanut butter si sarea pe noi .

Era o lume f.f.f colorata,cu creste mohawk rosii,verzi,albastre, diverse combinatii si haine de piele si jeans rupti,cu inele si belciuge peste tot si ace de siguranta in obraji si in frunte,fetele,mereu gata de sex,droguri,alcohol.Ce timpuri....ne duceam in o cladire parasita si fumam hashish,luam cocaine si aveam sex in prostie,de la o fata la alta.
Cand esti pe drugs,dureaza mult,nu te termini,uneori ajungi sa te masturbezi si iar nu te termini,chiar daca fata a avut multe orgasme,depinde si de droguri,depinde de mood,cand iei pastile,unele in combinatie,te pun intr-o stare pesimista,altele iti dau energie,de aceea se numesc"uppers"si"downers".

Dar iar divaghez....!
Nu sunt deloc impotriva tatuajelor si a inelelor si orice piercing,unele fete au un inel in clitoris,le excita cand ai sex cu ele,nu vad nimic rau in asta.
Am cunoscut lume de orice fel de la cei cu nasul pe sus si increzuti si bogati(milionari)la cei saraci,la drogati,dar si milonarii trag pe nas cocaine!
Ori au zilnic un smoke(adica o marijuana,sau pot).
Ii vezi cu oglinda si taie cocaina cu credit-cardul,altii cu lama(care nu-s ca ei),dar e acelasi lucru.Toti fac un sul din 1 dollar si trag pe nas si apoi se ling pe gingii cu restul,asa mi-am stricat eu gingiile si dintii si la un moment imi pierdusem mirosul si sangeram mereu din nas.

Dar asta-i alta poveste,un alt trecut ce l-am ingropat demult de tot.
Voi mai reveni altadata,

Love&peace Jay,I love you sister,
Ozzy(Wichinkala Magha Chaule Shice-Little Eagle Who Cries)

























































































de ce zici ca erau reprezentantii acestei etnii? adica au plecat de acolo numai cei mai buni? :)
faza cu luptele si cu tiganii e adevarata ca si in cazul evreilor dealtfel. vad ca nimeni nu mai are curajul (sau poate ca nu mai stie) sa afirme aceste lucruri de notorietate candva. or fi existat cativa, nu zic ba, dar comparativ cu nr. lor si cu importanta pe care si-au dat-o in societatea romaneasca am impresia ca sunt neglijabile valorile. in plus nu se spune nimic nici despre ce faceau cei care ramaneau acasa, ce indeletiniciri mai aveau in acele perioade tulburi. tot oale si ulcele? iar de foame mai zburataceau cate o pasare de prin sat si-i rupeau gatul?
vorbesti de mizeriile suferite de ei in al doilea razboi mondial... de ce nu ne spui daca acestea n-au fost rezultatul mizeriilor suferite de romani ani la rand din partea lor? de vreme ce au fost bine primiti pe plaiurile noastre si li s-a permis sa traiasca dupa traditiile lor, cum se face ca dupa un timp romanii nu i-au mai suferit?
eu cred ca un capitol f. important al istoriei romanilor ar trebui alcatuit adecvat despre tigani. sunt o realitate, deci trebuie tratata si dpdv istoric, nu? sa stim si noi ce e cu ei- ca ei oricum nu prea stiu ce e cu noi, poate nici chiar cu ei insisi. dealtfel istoria nu-i intereseaza deloc fiindca nu le trebuieste. ei traiesc pt. ziua de azi si ce a fost e egal cu zero. nu asta e teologia vietii lor?
ai dreptate, multa lume zice ca tiganii au dus-o cel mai bine pe vremea comunismului. culmea e ca tot ei au acuzat ca li s-au furat de militie /securitate (poate)tone de aur- provenienta acestuia de-a lungul timpului n-a fost niciodata clarificata! insa eu cunosc un tertip folosit de ei in vanzarea de aur- mama mea a patit-o acu` multi ani in urma. a cumparat un inel "de aur" de la o tiganca. auzi minte de om cu-minte, s-a increzut in ce-i melita aia. si nu si-a dat seama decat cam tarziu ca era o imitatie ordinara spoita cu ceva ca sa arate ca de aur. si cand a fost prinsa tiganca, ce credeti, n-a facut nici o zi de puscarie, nici macar cu dosar nu s-a ales. si cate astfel de cazuri mai avusese oare inainte?
tabloul viitorului nu-l putem vedea noi, dar unele "guri rele" pe care le-am auzit ziceau ca peste nu prea mult timp Romania va fi tara tiganilor si a sectantilor. stau numai si ma intreb: au zis-o ca pe o constatare sau ca pe o promisiune???
just me
#16876 (raspuns la: #16801) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
LMC-inel...:) - de Florin si atat la: 11/10/2004 22:08:08
(la: L-am gasit pe Dumnezeu, stii ce FANTASTIC e?)
Nu m-am referit deloc la 'pozitia' pe care ai descris-o.

Ce inseamna 'ce-i pierduti' pentru tine?

Consideri ca un budist este' pierdut'? Ca cineva care are 'o inima de aur' dar nu crede in rugaciune este 'pierdut'?

De exemplu biserica protestanta accepta ca nu credinta sau rugaciunea te duce in rai, ci faptele tale. Esti de acord cu asta sau nu?

Cred ca tot ceea ce faci trebuie sa vie din inima nu din 'iti place sau nu-ti place', aviz la ce ai scris in ultima fraza.
As simti ca sint un prefacut, cu inima goala, daca nu as face din placere sau inima ceva. Ce rost are? Sa arat sau sa demonstrez cui?Celor din jur sau lui Dumnezeu?
Pai daca trebuie sa arat lui dumnezeu, oare el nu-mi vede indoiala din suflet?

Deci si tu '...meditez la creatie, la cuvintul lui Dumnezeu...'

Se prea poate sa vorbim de acelasi lucru dar nu ne intelegem...:)

#24754 (raspuns la: #24717) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
LMc-inel - de Florin si atat la: 11/10/2004 23:50:14
(la: L-am gasit pe Dumnezeu, stii ce FANTASTIC e?)
Biserica protestanta...bine atunci hai sa fiu mai specific: 'church of England'.

As fii vrut sa se fii iesit putin din citatele din carti religioasa si cind cineva vorbeste 'de cei pierduti' sa aiba si curajul sa se uite in ochii celor care nu inteleg termenul si sa se explice rational ce inseamna, fara citate de nicaieri.

Acum inteleg perfect care este pozitia ta si o respect...:)..pacat insa ca nu ai raspuns la nici una din primele doua intrebari.


#24759 (raspuns la: #24758) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
rasucirea cu 360 de grade - de desdemona la: 03/11/2004 17:17:24
(la: Alegerile in USA)
Cred ca Ozzy e magician, pentru a doua oara mentioneaza rasucirea cu 360 de grade. Eu inteleg asta cam asa, ca in serialul cu Arabela, cand cel ce avea inelul magic il rasucea un tur complet pe deget (adica 360 de grade) si cel ce-l suparase se transforma in altceva: capra, varza, dulap, peste, sau calculator. cred ca oricine se intoarce 360 de grade, daca e un bun magician devine alt om. Dar trebuie s-o faca repde, ca balerinele pe poante

Desdemona
#27520 (raspuns la: #27513) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cred ca nu porti mai nimic intotdeauna... - de camyb1981 la: 10/11/2004 11:29:10
(la: O doamna adevarata poarta ciorapi)
Poate propria piele:) sau mai avem fiecare cite o mica obsesie: eu, de exemplu, port un inel de argint pe care nu-l scot (aproape) niciodata; o sa rideti, mi l-am cumparat singura, dar momentul si contextul in care l-am cumparat a insemnat f. mult pentru mine; dar pina si eu il scot in (foarte rarele) momente in care gatesc (da, se mai intimpla !?!) un aluat sau ceva de genul...

Asa ca tot timpul iese din discutie; eu as zice cind are chef; daca e o doamna (dar si aici intervine discutia criteriilor care o autentifica drept "doamna") va sti exact cind trebuie sa poarte; personal, nu sint amatoare decit in cazuri foarte rare (dar atunci aleg musai un model negru, foarte elegant si foarte sexy:)

Pentru mine o "doamna" nu e neaparat cea cu ciorapi (de care ciorapi? din lina, de care mi-a impletit mie bunica sa nu-mi fie frig in camin cind eram la facultate?); e o femeie care stie ce vrea, stie sa spuna (si sa faca) lucrul potrivit la momentul potrivit, nu se la sa calcata in picioare si nu renunta niciodata.
Intr-o vineri dupa amiaza un - de sanjuro la: 10/11/2004 15:43:08
(la: Un nou forum: "Bancuri, glume, poante...")
Intr-o vineri dupa amiaza un tip intra intr-un magazin de bijuterii insotit
de o tipa extrem de draguta.
- Aratati-mi niste inele de logodna, va rog, zice catre bijutier.
Asta scoate cateva inele cu diamant, mai mari, mai mici.
Tipul intreaba despre cel mai aratos dintre ele:
- Acesta cat costa?
- 5.000 de dolari, vine raspunsul
- Dom'le, poate nu m-ati inteles bine, uitati-va inca o data la
domnisoara si dati-mi ceva pe masura frumusetii ei...
Bijutierul se duce imediat in spate la seif si scoate un inel de logodna cu
un diamant formidabil.
Ochii tipei se aprind cand il vede.
- Acesta cat face?
- 60.000 de dolari.
- OK, il cumpar. Am sa va scriu pe loc un cec pentru acesti bani. Pt. ca
acum e deja vineri dup-amiaza, am sa va rog sa-l depuneti la banca pentru
incasare luni de dimineata la prima ora. Apoi am sa va rog sa-mi trimiteti
inelul la aceasta adresa.
- Nici o problema, zice bijutierul incantat.
Tipul pleaca cu tipa - si mai incantata - lipita bine de el...
Luni la pranz bijutierul foarte agitat apare personal in usa tipului:
- Domnule, dumneavoastra sunteti un escroc. Cecul pe care mi l-ati dat
era fals, iar in contul Dvs. nu e nici un ban!
- Stiu, zice omul nostru, dar iti dai seama ce weekend am avut???!!!

#28271 (raspuns la: #28204) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Invitatie - dar fara sfatul de a cumpara decit dupa ce cititi ci - de Dinu Lazar la: 17/11/2004 16:39:49
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Primim de la domnul in cauza:

=====================
Dragi prieteni,

Va invit simbata 20 noiembrie 2004, ora 17 la standul Ad Libri din cadrul Tirgului Gaudeamus 2004 ( inelul de la etajul al II-lea sau cum intrati in stinga si sus)
la lansarea cartii “Imaginea digitala” de Mark Galer si Les Horvat.

Va astept cu interes si surprize!

Florin Andreescu
AD LIBRI
www.adstock.ro
================================

Acu`, aceasta carte se pare ca e foarte bine scrisa dar, se pare, problematic tradusa... poate cineva care a citit-o si corectat-o, amic cafegiu pe aici, sa ne spuna detalii despre cartea asta... dar la rece, daca se poate... da domnu` Andrei, la Dvs ma refer... si mai va intreba un cafegiu mai jos ceva, dar ati uitat sa raspundeti... omu` asteapta...
Comicul cu cartea porneste de la prima pagina; titlul e " Imaginea digitala" si mai jos scrie "compatibil cu Photoshop 6 si 7", adica imaginea e masculina si e compatibil; ma rog... vertical scrie "aplicatii" - asta da, e compatibil, ca e mai multe... un frumos inceput.
Deci pe coperta scrie: "aplicatii", "imaginea digitala", "compatibil cu Photoshop 6 si 7 " ; evident omul cu titlurile era la o berica si asta e rezultatul, adica imaginea digitala e niste aplicatii care e compatibil.
Inceputul e promitator.
#29038 (raspuns la: #29032) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Despre "Omul recent" - de (anonim) la: 23/11/2004 23:31:42
(la: Ultima carte)
Inviato: giovedì 25 marzo 2004 17.21
A: idei.libertate@tvr.ro
Oggetto: Domnului Horia-Roman Patapievici
Draga domnule Patapievici,

Ma grabesc cu aceste rinduri sa-ti marturisesc nemasuratul entuziasm ce incerc citind, deloc lesniciosul discurs ce se deruleaza in paginile acestei, da, capodopere a Literaturii romane, care este „Omul recent”. Nici nu se putea pasi mai cu dreptul intr-al trei-lea mileniu, de crestinism si, datorita lui Neacsu de la Cimpulung cu a sa scrisoare din 1521, in al saselea veac de scris romanesc. Intrebare, e drept, retorica dar cu şpil: De ce cartea asta trebuie sa aibe soarta tuturor tratatelor anoste ce pot interesa eventual doar o extrem de restrinsa elita si , prin urmare, sa fie savurata doar de citeva (sau multe, e acelasi lucru) sute de cititori, pentru ca tot restul de mii, sa o cumpere din doar snobism, si o mica parte dintre acestia, intelectualmente apta, sa abanoneze lectura din comoditate: iritata la intilnirea primelor obstacole in intelegerea textului. Si de ce sa n-aibe soarta „monumentelor” caragialesti, prin a caror lectura de masa nivelul de cultura a romanului a crescut, pentru ca bunul sau simt - al umorului mai ales – sa devina si mai acut? Tineretul nostru are nevoie, draga Horia, pentru a creste bine, si a nu avea nimic de invidiat la vecinul sau european, mai ales de lecturi bune. Formatoare. Intrucit cu asta se creste. Nu cu imbracaminte firmata si cu manele. As spune fara sa exagerez ca tinarul roman (si nu numai) are nevoie , chiar daca nu este constient, de „Omul recent” tot atit cit omologul sau francez de Eseurile lui Montaigne.
Iata dar de ce imi permit sa-ti sugerez o transcriere intr-un limbaj mai accesibil a acestor idei, de inestimabila valoare, ce strabat cele 456 de pagini ale operei.
Incerc acum - cu necesara „obraznicie”, dar si cu umilinta ce trebuie pusa in oric actiune ce se doreste utila - sa fac citeva observatii, luind ca exemplu paragaful (eseul) de la pagina 98 - am un exemplar al editiei din 2001, iesit de sub tipar in 2002 - [25]: „Agenda ascunsa a limbilor internationale”. Cuvintul agenda, foarte corect, este din pacate, tot atit de inadecvat intelegerii imediate: ...”agenda ascunsa a acestor limbi, agenda care le-a facut atit de apte sa exprime agenda vizibila a acelor civilizatii?” Aici avem sinonimele: plan, proiect, program, calendar, schita, schita de..., (ordinea de zi, apartinind limbajului de lemn, fiind de exclus). E drept, agenda ramine cuvintul cel mai elegant dar si cel mai ermetic pentru, repet, intelegerea imediata a conceptului de catre miile de bravi, si de loc mediocri, cititori. Altele, pe care ma limitez a le doar enumera, comentariul ingreunind peste masura discursul: „explcatia monocauzala”, „remarce” (?, poate remarci), „Ceea ce nu inseamna vointa de a fi original in grad extrem.” (de... comandor?, s-ar putea intreba glumet careva de la Academia Catavencu) N-ar fi fost mai bine, mai putin afectat: cu orice pret ? Pentru a nu mai adauga dificultatea ce se intimpina cind dai peste un cuvint, pe care tipograful il scrie gresit (poate) pentru ca nu a inteles sensul frazei?! Iata fragmentul cu pricina: „... felul in care reusim uneori sa ghicim motivele unui comportament dupa o anumita trasatura, sezisanta, a chipului.” Poate ar fi fost mai bine decit corectul sesizanta, si la fel de elegant, sa fi folosit: surprinzatoare, miscatoare, impresionanta, frapanta, luate cu modestie direct din DEX ?! Nu stiu. Ma-ntreb doar. Bine. Departe de mine voia de a diseca, pentru a critica malitios, textul! Daca o fac totusi, este pentruca-ti iubesc si condivid, pe masura ce le-nteleg, ideile. In plus este dorinta de a dialoga... Nu numai engleza permite distorsini si/sau alterari ale limbii. Daca englezescul Jesus (Giizăs) genereaza forma scurta: Giiz, romana noastra nu-i mai putin prolifica in gura scolarului de rind cu banalele: mate, prof, bac, etc. Ba chiar mai mult, avem datorita genialtatii unui tiz de-al nostru, arh. Horia Oancea, fiul fostului (anii ’60) ambasador roman in Belgia, o bijuterie monosilabica, ce rezuma sensul si rezonanta unei extrem de virile fraze: „zgîti”. In ce priveste simbolurile, cifrele si frinturile de cuvinte, avem George = gxg si mai ales Q8, adica: Cueit, numele, asa cum se pronunta cel putin aici in Italia, al statuletului arab din Golful Persic. Prescurtarea este de cele mai multe ori opera persoanelor cu putina cultura, dar si foarte inteligente. Adica a acelora care descopera mijloacele minime, suficiente si ncesare, unei clare si precise comunicari. Iata un exemplu din dialectul bergamasc (vorbit in provincia „di Bergamo” a regiunii Lombadia). Pentru a spune: „Ma duc sa iau vin”, „Vado per vino”, este suficient sa zici: „A ò a ì”. Sau, si cu asta inchei, pentru posibila intrebare: „Veniti si dumneavoastra (voi) sa vedeti albinele vii?”, „Venite anche voi a vedere le api vive?” se zice simplu: „Ignì a o a et le ae ìe?” Si asta pentru ca taranul, trebuie recunoscut in cor cu excelentul Horia Bernea, este exact antonimul „omului recent”. Taranul, mioritic sau nu, este omul ancestral, as zice mai vechi decit traditia insasi. Taranul este omul preadamic... In ce priveste dorinta (vointa) exprimata colectiv de rupere cu traditia, de taiere a cracii de sub sezut, de-a se smulge din radacini, potrivit sloganului : „Sa uitam traditia!”, cred ca aici se are mai degraba de a face cu nevoia disperata a individului alienat (vezi Strainul „vechi” de peste jumatate de secol a lui A. Camus) de a-si (re)gasi o proprie identitate. Fiecare individ in parte si/sau - de teama solitudinii - innauntrul unui mic grup: gasca, familie, trib, echipa (vezi ritualul de grup recitat inainte de partida a echipei de rugby neozeeandeze), etc. Feluri de a marca aceasta identitate: tatuaj, „piercing”(perforarea pielii cu introducerea inelelor, etc.), cuafura bizara, idem imbracaminte; vorbire si gestica ermetice... Dar „omul recent” este mai ales o entitate utopica, si iata de ce. Daca-i adevarat cum afirmi - si sint in perfecta sintonie cu tine – ca: „Totul, in omul recent, trebuie sa fie expresia propriei vointe – si dorinte.”, ei bine atunci ar fi bine sa amintesc aici surprinzatoarea fraza a imparatului „Federico il Grande”, ce poate fi citita intr-o scrisoare catre amicul sau Voltaire: „Cu cit imbatrinesti cu atit mai mult te convingi ca Majestatea Sa sacra, Cazul face trei sferturi din „muncă” in acest mizerabil univers”. Iata de ce doar gindul c-ai putea realiza prin mijloace exclusiv proprii si pe-ndelete chiar si cel mai modest proiect - nici pe departe omul de tip nou, omul recent - este o utopie si o erezie - vezi falimentul turnului Babel - pentru omul religios, pentru ca celui ce se proclama laic, aceasta iluzie sa nu fie altceva decit o prostie.
Cu cele mai alese sentimente de simpatie, la care adaog nadejdea crestineasca cum ca si cu o singura floare se face primavara, te las nobilelor tale indletniciri, dar nu inainte de-a-ti dezvalui bucuria ce-as incerca primind eventual din parte-ti chiar si numai un gentil rind de raspuns.
Roma, 25.o3.2004 Horia Cornel Ivan
e-mail: horiaivan@libero.it

#29625 (raspuns la: #17831) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...