comentarii

inrudite cu intelepciune


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
AlexM contra AlexM!!!Lectie de intelepciune... - de DESTIN la: 21/07/2004 01:57:50
(la: CREATIE,EVOLUTIE REZULTAT AL...)
Ce zice AlexM:

"imi vine sa fluier a paguba dar presupun ca e necesar sa dau explicatii pentru a intselege lumea "de ce". Expresia "intelepciunea & inteligenta" inseamna ab originis "apa si inca odata apa".
Sa ma explic:"

"Deci la origine intelept si inteligent ie cam acelasi lucru. Zic "cam" deoarece in ziua de azi nu'i ashe, sensurile nuantsandu-se intre timp. Iar aceasta nuantsare este necesara facuta peste tot unde apar noi sensuri."
Nu comentez,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#18140 (raspuns la: #18123) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"a sti carte nu inseamna a avea intelepciune" , zice N.Iorga). - de DESTIN la: 21/07/2004 02:51:02
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Cum priviti aceste ganduri...?

Inteligenta este capacitatea de a intelege usor si bine, de a sesiza ceea ce este esential, de a rezolva situatii sau probleme noi, pe baza experientei acumulate anterior.

Intelepciunea este capacitatea superioara de intelegere si de judecare a lucrurilor; cumpatare, prudenta, moderatie determinata de experienta, spirit de prevedere.

Lumea aceasta a avut multi oameni intelepti, dar intelepciunea lor a fost limitata in spatiu (la pamint, si la unii si la planete invecinate), in timp (cit va dainui pamintul, eventual) si la anumite domenii de cercetare (cu accent mai mare pe cel material).

Subiectul "Intelepciune", e unul vast si nu-i deloc usor. De aceea haideti sa vedem cum o defineste Parintele nostru - Dumnezeu -, si cum apare un om intelept in ochii Lui.

In vechiul Testament "intelepciune" apare in termenii "Bina" care inseamna "intelegere" (Prov. 23:4), "Debuna" care inseamna "pricepere" (Psalm 136:5), "Sekel" care inseamna "prudenta" (Psalm 12:8 si 23:6) (Acesti termeni sunt din limba ebraica).In Noul Testament "intelepciune" apare in termenul "sophia" (din greaca).

Atit in Vechiul Testament cit si in Noul Testament cuvintul "intelepciune" are o natura practica. Adica, vorbim de intelepciune, dar ne si comportam ca oameni intelepti, traim ca intelepti!

Si acum un portret al omului intelept, al inteleptului adevarat, asa cum reiese din cuvintul lui Dumnezeu, dar chiar si logic:

1.- Inteleptul adevarat isi da sema cit de putin cunoaste din tot ce se cunoaste si desigur din ceea ce exista, si ca urmare e modest.

2.- Inteleptul accepta ca pot exista lucruri care-i depasesc pregatirea, sau puterea lui de intelegere, oricit s-ar stradui el, ca pot exista lucruri care scapa celor cinci simturi (vaz, auz, gust, miros, pipait), sau mijloacelor lui de investigare.

3.- Inteleptul adevarat are si al saselea simt - credinta -, care "este o incredere neclintita in lucrurile nadajduite, o puternica incredintare despre lucrurile care nu se vad" (Evrei 11:1). Cu alte cuvinte el accepta ca adevar ceea ce scrie in Evrei 11:3: "Prin credinta pricepem ca lumea a fost facuta prin cuvintul lui Dumnezeu, asa ca tot ce se vede n-a fost facut din lucruri care se vad".

Credinta este deci si o forma superioara de cunoastere care a fost si este folosita de unii cercetatori care, fara sa vada, stabilesc locul anumitor lucruri ascunse de posibilitatile lor naturale de investigatie. Astfel, inteleptul adevarat vede prin credinta lucruri pe care multi savanti nu le vad cu microscoape, sau telescoape speciale, lucruri de dincolo de orizontul pamintenilor, din alte lumi si din alte forme de existenta. El descopera nemurirea in omul muritor, isi da seama ca nu se poate, pur si simplu, ca omul sa fie la fel ca un animal si totul sa se termine la mormint. Isi da seama ca el reprezinta mult mai mult decit un animal, ca e vesnic! Si astfel in ciuda tuturor aparentelor, care pot fi inselatoare pentru omul neintelept (boli, slabiciuni, batrinete, moarte), stie ca omul nu este atit ceea ce se vede, cit mai ales ceea ce nu se vede!

4.-Inteleptul adevarat isi da seama ca deasupra a toate este, trebuie sa fie, Cineva, nu ceva, adica nu o forta haotica, ci o fiinta inteligenta care dispune de o forta, care prin intelepciune si putere le-a facut pe toate, le-a pus in ordine la locul lor, le-a facut bune si frumoase si aici se include si el omul. Inteleptul isi pune problema ca Cel ce le-a facut ar avea un scop cu toate, inclusiv cu el insusi (cu omul). Ba ar putea avea si pretentii de la om. Ca ar putea avea si forme de comunicare cu omul si invers.

5.- Intelept e omul care aspira la mult mai mult decit poate oferi pamintul, aspira la tot, aspira la vesnicie!

Intreg articol:
http://www.crestinul.org/ImplinireaVremii/IV16/pag4.htm
Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#18143 (raspuns la: #18111) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cu varsta mai vine si altceva...nu doar intelepciunea! - de dinisor la: 01/10/2004 18:45:20
(la: despre barbati ... fara suparare :))
care dintre noi doua o fi mai in varsta? e putin relevant in cazul de fatza. varsta joaca un rol important in echipa adversa. caci daca ai fi avut incredere in intelepciunea varstei tale, ai fi purces la drum indiferent de energia ce ar fi trebuit consumata...si ai fi incercat sa ne demonstrezi!

comoditatea insa, este un alt atribut ce vine odata cu varsta! si de aceea nu mai pot fi schimbate unele lucruri...


Viata este timpul ce ne-a fost daruit de la prima pana la ultima clipa!
#23920 (raspuns la: #23918) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intelepciunea data de D-zeu p - de ovidiu lehmann bargu la: 11/10/2004 22:54:11
(la: Theodorakis)
Intelepciunea data de D-zeu pt a fi o cale de urmat pt celelalte popoare s-a transformat in viclenie folositoare unui grup restrans...Din lectia Holocaustului nu s-a invatat ca toti suntem egali in fata lui D-zeu ci s-a transformat intr-o solutie imediata aducatoare de venituri...
Noi si ....restul....goimii(pt cunoscatori) curcanii fripti de ziua recunostintei...care este aproape in fiecare zi....Acuzatie : esti antisemit....tr sa demonstrezi acum ca nu esti!
intelepciune - de nasi la: 25/10/2004 00:51:59
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
desde.... ai grait niste adevaruri pe care multi le ignoram, si poate nu mereu din vina noastra. generozitate si abilitatea de a da... poate tine de natura feminina, dar cred ca nici barbatilor nu le este straina. uneori femeile uita ca au si abilitatea de a primi, nu mai doresc decit sa dea si incet-incet incep a nu mai respecta abilitatea (si uneori, de ce nu, si dorinta) barbatului de a da. apa a curs multa pe dunarea acestui subiect si ca sa nu deviez discutia, revin la conceptul de intelepciune:

regele solomon - cel care a avut doua mame. cind a terminat construirea templului le-a intrebat pe amindoua, daca ar avea de ales in viata ce ar alege - iubirea sau intelepciunea? batsheeva, cea care l-a nascut, l-a sfatuit "iubirea". machal, femeia care l-a crescut, i-a spus "TO LOVE IS TO BE WISE"
#26127 (raspuns la: #26122) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce este intelepciunea? - de rast la: 04/11/2005 12:12:17
(la: Reincarnarea)
> Daca chiar exista reincarnare de ce nu pastram si
> intelepciunea dobandita in viata anterioara?
Se spune ca inteligenta/intelepciunea este capacitatea unui individ de a gasi solutii pentru a rezolva probleme noi (cu care se confrunta pentru prima oara in viata). Altfel, ar aplica niste "retete" deja invatate, solicitand astfel capacitatea de memorare si nu inteligenta.
Dupa parerea mea, reincarnarea este oposibila explicatie de ce unii oameni sunt mai inteligenti decat altii. Sau, ma rog, am putea inlocui termenul de inteligenti cu cel de "descurcareti". Personal, cred ca oamenii care dau dovada de inteligenta mai mare sunt incarnari ale unor spirite mai batrane (care au avut mai multe re-incarnari).
Cred ca, de la o viata la alta, ni se transmite intelepciunea dobandita, dar ea este o trasatura a "spiritului" nostru, nu o inmagazinare a memoriei. Sau, altfel spus, de-a lungul vietilor ni se transmite intelepciunea, invataturile "trase" in vietile anterioare, dar nu si evenimentele/incidentele care au generat acele invataminte.

radu s.
#84664 (raspuns la: #84582) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intelepciune vs. capra vecinului - de rast la: 19/11/2005 13:37:41
(la: Intelepciunea - o virtute demodata?)
Cine spune ca a fi intelept este demodat? Oare nu cumva acei oameni care nu au "potentialitati" de a fi intelepti? Si atunci, daca ei nu pot fi intelepti, denigreaza intelepciunea. Este ca ideea cu capra vecinului. Daca "eu" nu pot sa am o capra (sau intelepciune) atunci sa moara capra vecinului (sa rad de "el" ca este demodat sa fii intelept).
Dar.... ce ma intereseaza pe mine ce parere au altii despre intelepciune. Eu nu vreau sa devin intelept pentru altii, ca sa ma laude altii ca sunt intelept.
Vreau sa fiu intelept pentru mine insumi. Pentru a-mi "cladi" un discernamant cat mai obiectiv, sa pot "naviga" fara mari suferinte/dureri in aceasta lume.
De multa vreme, oamenii mediocri (cei care nu pot fi intelepti, dar macar isi dau seama de acest lucru) au "invidiat" capacitatea altora de a putea fi intelept. Chiar si Kippling, in faimoasa lui poezie: "Daca", facand "portretul robot" al unui OM, l-a "avertizat" sa nu para prea intelept.
"Sa nu raspunzi la ura tot cu ura,
Dar nici prea bun sa pari, nici prea-ntelept;"

Daca tu insuti te conduci dupa ideea de a nu spune adevarul omului in fata, fii convins ca si prietenii tai se conduc dupa acelasi principiu. Si atunci.... poti sa iei drept adevarata parerea lor despre intelepciune?

radu s.
Intelepciune... - de DESTIN la: 19/11/2005 23:19:11
(la: Intelepciunea - o virtute demodata?)
...un subiect de invidiat.

Caderea in gandirea in cuvinte vine ca o salvare, ce substituie ratiunea unei simtiri comune, ce merge pana la succesul demential al interesantului - salvare pentru mase = INTELEPCIUNE - “inerte si lipsite de clarviziune”(Freud), in care, intr-un fel sau altul ne situam cu toti.

De ce am continua sa existam, daca nu tindem catre intelepciune?

Aiurelilor verbale sunt pasagere,vor dispare... cred sincer ca tot ce nu cere decat curajul de a fi rostit va muri sufocat de geniul involutiei.

Timpul separa tot, cuvinte, idei, clisee, oameni, dovedindu-se nemilos cu constructiile artificiale...cata necesitate de intelepciune

Cu bine

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#89016 (raspuns la: #88886) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eu imi definesc intelepciunea - de oanalaur la: 20/11/2005 08:43:45
(la: Intelepciunea - o virtute demodata?)
eu imi definesc intelepciunea prin capacitatea de a fi fericit, de a putea gasi binele din lume, de a fi impacat cu tine si cu restul, de a fi tolerant. am auzit ieri o vorba: unii traiesc pentru a fi vazuti, altii pentru a trai. nu poti fi fericit daca te raportezi mereu la cei din jurul tau, daca traiesti ca si cum ar trebui intr-una sa demonstrezi ceva celor din jur.
si mai cred ca intelepciunea nu are nimic de-a face cu cantitatea de carti pe care le-ai citit. poti fi un intelectual de clasa sau un om foarte bine instruit fara sa fii neaparat intelept.
daca e demodat sau nu sa fii intelept? nu cred ca e ceva ce putem alege. anul asta se poarta intelepciunea, dar colectia de primavara-vara 2006 are ca numitor comun stupiditatea. :-))
hm...intelepciunea. - de munteanu rodica la: 20/11/2005 16:05:15
(la: Intelepciunea - o virtute demodata?)
Nu neaparat vine odata cu trecerea anilor intelepciune.Am intilnit tineri
destul de intelepti care te fac sa-i apreciezi.
Dar cu virsta vine mai ales o ascutire a intuitiei pe baza a mai multor experiente si care te fac sa percepi in mod diferit citeodata anumite intimplari.
Dar de multe ori o persoana tinara mai inteleapta este considerata prea indrazneata daca-si spune gindurile, iar o persoane mai in
virsta ca este depasita sau cicalitoare.
intelepciune,numele tau e femeie! - de gemini la: 20/11/2005 21:04:58
(la: Intelepciunea - o virtute demodata?)
Am vrut si eu sa devin intelept!Chiar am incercat din frageda pruncie,citind enorm si intrebindu-ma monstruos!Mie nu mi-a reusit,cu cit descopeream mai multe cu atit mi se parea ca nu prind esenta.Am renuntat de-o vreme sa ma mai fortez intru intelepciune:s-ar parea ca nu e pentru mine.Am descoperit ca de cind nu mai incerc eroic sa stiu tot, sa inteleg si sa analizez tot,sa citesc tot ce-i musai sa fie citit parca m-am desteptat catre o lume despre care stiam ca exista dar nu gaseam timp .Acum imi petrec timpul contemplind minunile lumii,nu ma mai reped la ce-i nou ci las sa mai treaca un timp,daca e ceva de Doamne-ajuta va fi acolo si mai tirziu,nu mai cumpar ultima carte doar ca s-a facut vilva despre ea si oricum daca o ecranizeaza spilberg la anul e doar un alt fel de jurassic park,imi fac timp pt prieteni care nu pomenesc 'imi cumpar..','cistig...'etc.Nu stiu daca asta are vreo tangenta cu intelepciunea,dar cu fericirea sigur are.
Cu bine!
Intelepciune... - de ciprian alexandru la: 20/11/2005 23:41:38
(la: Intelepciunea - o virtute demodata?)
cipri_alex

Copilul râde:
"Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul!"
Tânărul cântă:
"Jocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea!"
Bătrânul tace:
"Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!" Maestrul Lucian Blaga.
Intelepciune...as vrea sa pot spune ca sunt intelept, fiindca am fost inconjurat de oameni atat de priceputi...adevarati artisti de caractere. Daca sunt intelept ii las pe altii s-o spuna!
Da, e cam demodat sa fii intelept, si e foarte usor sa-ti dai seama luand putin pulsul maselor. La moda e sa fii baiat descurcaret, dotat si cu spate, un "parazit'' dintre blocuri,eventual, care se trezeste dimineata cu o singura vorba in gura-aceeasi pe tot parcursul zilei.
Revenind, nu e necesar sa fii un om cult sau inteligent sa devi intelept. Din pacate poporul roman e doar inteligent, nici cult si nici intelept, desi am avea atatea resurse.
intelepciunea este o virtute - de popix la: 20/11/2005 23:24:50
(la: Intelepciunea - o virtute demodata?)
intelepciunea este o virtute a batranilor(nu toti, o mica parte dintre ei),este rezultatul dobandit dupa multi ani de "munca" spirituala, iar terenul trebe sa fie fertil.aceasta calitate e un coktail ce nu poate fi acumulat intr-o scurta perioada de timp.

din pacate cine ajunge la aceasta intelepciune tre' sa-si ia papucii si sa se care...

Intelepciune - de TeodoraPA la: 21/11/2005 12:08:07
(la: Intelepciunea - o virtute demodata?)
Cu fiecare experienta devin un strop mai inteleapta... Un strop ceea ce e atat de putin fata de cat poate fi, cat ar putea fi, cat ar trebui sa fie... Dar viata asa este. Sper ca la batranete voi fi inteleapta, mintea si inima imi sunt deschise pentru a invata. Vreau sa invat si sa ma modelez.

Si este foarte importanta intelepciunea, deloc demodata. Caut intelepciune la prietenii mei, la cei din familia mea, la iubitul meu, in general la cei din jurul meu o caut pentru ca asta ma zideste.
"Intelepciunea - o virtute de - de RSI la: 22/11/2005 17:11:23
(la: Intelepciunea - o virtute demodata?)
"Intelepciunea - o virtute demodata? "
N-ar fi mai bine daca ar fi un viciu modern ?! ;))
==================================================
"o idee incepe prin a fi un paradox, continua prin a fi o banalitate si sfarseste prin a fi o prejudecata"
Despre Intelepciune... - de semaka la: 26/11/2005 23:07:48
(la: Intelepciunea - o virtute demodata?)
Cand citesc despre intelepciune, involuntar gandul mi se duce la regele Solomon care spunea: "Mi-am pus inima sa cunosc intelepciunea... sa cerectez si sa adancesc cu intelepciune tot ce se intampla supt ceruri...".
Tot el mai spunea:"Inceputul intelepciunii este respectul fata de Dumnezeu, iar cel cel gaseste intelepciunea, gaseste viata."
intelepciune, unde esti? - de dana banu la: 26/02/2006 20:44:22
(la: Esti intelept?)
Dana Banu: sint prea tinara, 36 de ani, sint femeie, deci intelepciunea e ceva apropiat mie dar inca neatinsa.
intelepciunea nu poate fi dem - de jeniffer la: 19/04/2006 03:10:18
(la: Intelepciunea - o virtute demodata?)
intelepciunea nu poate fi demodata, ea se refera la buna intelegere inspre ceea ce se intimpla.
Iubesc jocul si intelepciunea - de zaraza sc la: 14/06/2006 08:37:44
(la: Si totusi uneori deschidem ochii)
Nu stiu cit ma incadrez intre cei descrisi de tine, in categoria a doua, dar stiu ca iarna trecuta m-am trintit intr-un troian de zapada, singura fiind...altadata am mers in pantofi prin apa mare trecind peste trotuar si strada fara sa-mi pese...viata e nebanuit de frumoasa si sufletul meu refuza sa imbatrineasca...eu zic ca dau in mintea copiilor de la aceasta virsta...Ma incapatinez sa visez, sa iubesc pur, sa ma joc, sa sper, sa dau cu piciorul in mintea mea lucrurilor serioase...sa simt ca traiesc si sa-i ajut si pe altii sa faca la fel...

Un poet roman mare spunea:

"Copilul: iubirea si intelepciunea mea e jocul,
Tinarul: jocul si intelepciunea mea e iubirea,
Batrinul: jocul si iubirea mea e intelepciunea."

Nu mai stiu care e autorul, am retinut poezia demult fara sa vreau...
Acum ma gindesc cine sint eu daca as reusi sa imbin jocul, iubirea si intelepciunea.

cere si ti se va da



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...