comentarii

insusiri pentru cuvantul invatator


Hei, cum stai la mate? Testeaza-te online!
Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
invatatoarea mea - de (anonim) la: 28/10/2003 00:17:50
(la: Invatatoarea pentru mine)
Am avut norocul si onoarea sa am o invatatoarea la fel ca cea din operele literare:firava si blajina ca o "mucenita".Cand ne vorbea la ore simteam cum ne invaluie cu blandetea cuvantului pe care din pacate n-am mai intalnit-o la nici un alt dascal.Era modesta si corecta cu toti elevii ei,fie copii de stabi sau de simpli muncitori.Aceasta era invatatoarea mea,DOAMNA ELENA TANDARICA de la scoala generala nr.12 din Craiova.Nu stiu daca mai este printre noi ,dar daca ,da,n-am cuvinte sa-i multumesc pentru ca a existat.Sarut mainile DOAMNA!
#2331 (raspuns la: #2147) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
romana vorbita de un strain care o invata - de desdemona la: 05/10/2004 12:13:13
(la: O noua limba de circulatie internationala)
Ca sa fiu sincera, eu pot vorbi corect si engleza si franceza si romana, dar cu ceva efort (si mici ezitari) ca sa imi amintesc toate cuvintele ce apar in conversatie. Insa acasa, cand ma relaxez, utilizez o enlgeza 'condimentata' cu cuvinte si expresii franceze si romanesti (cele pe care le intelege sotul meu). Nu-i nici snobism nici necunoastere a limbilor respective, e un pic de comoditate si lene intelectuala. Sa fim seriosi, cand ne incaltam cu papucii de casa avem voie sa ne lasam si limba sloboda, sa se descurce cum o vrea.
In vremea cand traiam in Anglia imparteam casa cu inca 4 romani, si vorbeam romaneste cu cate 20-30 de cuvinte engleze: mai ales cele legate de activitatea profesionala (toti fiind colegi la aceeasi universitate). Normal ca ne refeream la cantina ca 'refectory' si la nivelul 7 din cladirea facultatii ca 'level 7'. Pentru ca ar fi fost nostim sa il numesti 'etajul 7' cand el era de fapt la demisol. Nici aici nu era vorba de incultura sau snobism, ci mai ales de ceea ce era practic.
De cand locuiesc in Franta si continui sa vorbesc engleza acasa, confuzia lingvistica e si mai mare. Cuvintele legate de servici vin in franceza, si cele legate de mancare in romana. Aici trebuie sa mentionez ca sotul meu (francez) invata singur romana (de ceva ani, dupa un manual englez de invatare a limbii romane plin de greseli). Nu vorbeste decat cate un cuvant-doua, si mai rar leaga propozitii, dar cunoaste mai multe cuvinte. Il amuza sa le plaseze din cand in cand in conversatie, asa ca deseori poti sa auzi ceva de genul: "When do you cook the 'varza cu porc' ? Bring me a 'ceapa' or a shallot. Let's add some 'slanina' and ham. Do you fancy some 'tzuica' ?". E foarte amuzant si pentru mine, dar eu m-am obisnuit, insa cand fratele meu ne aude conversand asa se amuza si mai tare. De asemenea, hamsterul nostru are privilegiul de-a purta apelative romanesti : dihanie, monstruozitate, bandita (mica).
In concluzie, cred ca oriunde se amesteca doua sau trei limbi, se produce o difuzie de cuvinte intre ele, in mod natural, si mai ales cand vorbitorii sunt neglijenti (sau relaxati).


Desdemonovici
#24225 (raspuns la: #24124) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Invata-ma sa mor- Hanna Bota - de Shtevia la: 23/09/2005 14:51:37
(la: Cele mai frumoase poezii)
asa cum m-ai trimis in continuu prezent,
cum m-ai invatat puterea cuvantului,
sa cred ca exista o lumina invizibila retinei,
sa renunt la aurul lumii
ca la ceva prea sarac pentru valoarea launtrului meu,
invata-ma sa mor
in fiecare zi, incet
pana voi fi fara mine,
pana voi fi fara eu
pana voi fi
tu.
dau cuvantul Anjelikai... - de Intruder la: 16/10/2005 23:04:38
(la: miss cafenea 2005)
aualioooooo, mancavash guritzilii la toti, facetzi concurs de miss shi pa mine nu m-atzi chemataraaaa...al 'reacu' intruder asta, nu m-a anuntzat, baga-s-ar dracu-n coada lui!!!
ia fitzi atenti baietzi, ca raspund la-ntrebari!...am si io bacaloriatu', orsh'cum!
entendrez, bre si datzi play!!!

OM1 = cum va interpretati fotografiile puse de voi?
- grasa, fromoasa si devreme acasa!

OM2 = cum raspundeti unor complimente facute de un cafegiu?
- dau jenele-n sus shi fac o reverentza.

OM3 = cum ati defini MISCAREA FEMINISTA ?
- iote la el!...miscarea aia din banc, adica sa aiba ritm...io am, parol! (Intruder stie, mangafaua!...ca l-am deshelat odata.)

OM4 = intrati in general numai pe subiectele cele mai intens discutate sau va cautati numai subiectele care va pasioneaza?
- intru pa alea cu secs!...halea ma pasioneaza pa mine intens, bre!)

OM5 = ce i-ati spune unui TROLL?
- cine-i ala?...sofer da TROLeibuz?

OM6 = care a fost cel mai dur si cel mai dragut comentariu pe care l-ati facut in cafenea ?
- am facut un complement lu' admin da' nu m-a confirmat...:(

OM7 = sunteti deschise la initiative/sensuri noi? Daca DA, ce va inspira cuvantul CIOMUIRE (de altfel detectat si in google) ?
- ma gandesc la Bator a lu' Fefeleaga! (v-am spusara ca am bacaloriatu'!)

OM8 = care este primul cuvant care va vine in minte cand auziti cuvantul CAFEA?
- tigara si cartzilii cu care fac io pasientzele!

INT1. Citeste cu atentie poezia "Eva" de Lucian Blaga.
intrebare: Ce crezi ca a soptit sarpele la urechea Evei?
- "mai fata!...intreaba-l daca are prezervativ!"

INT2. Care este personajul preferat (dintr-o carte, film sau piesa de teatru) ce se "muleaza" cel mai bine pe personalitatea ta? (dezvolta in cateva cuvinte)
- Mitza Baston si Miss Piggy (muppets)

INT3. Enumera 3 (trei) insusiri pe care nu le poseda sotul/ partenerul tau, dar ai vrea sa le aiba.
- par pa chiept.
- dintii din fatza
- mi-i rushine sa mai zic...

INT4. Enumera 3 (trei) defecte pe care le poseda sotul/ partenerul tau si care ai vrea sa le piarda.
- nu stie sa calce rufele...
- nu vrea sa ma lase cu intruder la cimitir, s-aprindem o lumanare lu' soacra-mea...
- nu poate.

INT5. Daca esti o femeie puternica (la figurat vorbind) ce te face sa fi astfel?
ganterele lu' barbatu-mio si telenovela de pe ''acasa''...

INT6. Comenteaza pe scurt ce-ti sugereaza urmatorul fragment din "Ce noroc sa dormi si sa nu visezi" de Nichita Stanescu:
"Am gasit o toanta care tine la mine. Si stiti de unde stiu ca tine la mine? Mi-a spalat camasa."
(Sudoarea de piatra - pagini de jurnalistica)
- asta nu stie nici sa spele!

INT7. Dezvolta pe scurt notiunea de ''gandire libera''.
- adeca stau io asa pa ganduri, in cada, cu lumanarile de la parastasu' lu soacra-mea, toate aprinse...si bou' ala de barbatu-mio nu vine sa ma spele pa spate!

INT8. Care este conferinta, textul, poezia, pool-ul sau postarea preferata de pe cafeneaua.com? (exemplifica cu o trimitere la link-ul respectiv...)
nota: la INT8 nu se iau in consideratie textele personale.
- alea cu secsu'...nu stiu ce-i ala ''linc''!

bloom1: cum te-ai descrie cel mai bine in cateva cuvinte?
- halba ca zapada...

bloom2: care sunt asteptarile unei femei de la viata?
- tramvaiu' 34.

RAC 1: Cât timp alocati în medie/zi sau saptamâna navogarii pe www.cafeneaua.com?
- acu' e prima data...nu ma lasa intruder, manca-i-ash pectoralii lui!

RAC 2: Daca ati avea posibilitatea, daca ati fi admin, ce ati schimba la acest site si de ce?
- ash pune ''moticuri'' (vorba lu' mann!)

RAC 3: Ce va place cel mai mult la acest site, ce nu va place, si de ce?
- imi place de intruder bre!...
- nu-mi place ca n-are poze!...
- nush' de ce!

RAC 4: Numiti una din conferintele care vi s-a parut cea mai inspirata de-a lungul timpului si una pe care nu ati agreeat-o. Motivati.
- ce-i aia conferintza?...iote la ei!

RAC 5 : Care este diferenta dintre comportamentul si atitudinea dvs. de pe acest site fata de comportamentul din viata reala?
- in viatza reala sunt mai dashteapta!...aici ma inhiba intruder, cica sa termen mai repede, sa intre el!...pai da! c-asha vor toti, sa termenam mai repede!!!

RAC 6: Cum comentati existenta pe site a utilizatorilor cu mai multe nick-uri pe site?
- ce-i ala ''nick''?

RAC 7: Asemuiti www.cafeneaua.com cu un animal. Motivati.
- aualioooo...cu animalu' de intruder!

RAC 8:De ce aveti nevoie de www.cafeneaua.com?
- io nu am, io vreau sa fiu ''miss'', altfel va dau foc la shandrama!

OM9-barbatul este capul, iar femeia gatul ?
- adeca barbatu' gandeshte cu capu' si fomeia face gargara!

OM10-puneti o ALTA poza/link cu barbatul ideal
- ce linc, ce poza?...intruderu' e barbatu' ideal, manca-i-ash pectoralii lui de frumos! (ca MA repet!)

INT9: de cate ori ati intrat intr-un sex-shop si ce ati cumparat de acolo?
- am intrat p-acolo si am uitat sa mai ies!...am cosmaruri si-acum!

INT10: ce ati facut cu obiectul respectiv daca l-ati cumparat?
- am cumparat un obect...il folosesc la zdrobghit usturoiu'!

RAC 9: Dati o nota cafenelei, de la 1 la 10.
iaca na!...10!

RAC 10: Dati-va o nota, in raport cu cafeneaua, de la 1 la 10.
tot 10, normal!

dq 1
personalitatea feminina (sau masculina) cu care va (ati vrea sa va...)identificati sau apreciati in mod deosebit
- n-auzitaratzi ca intrusu'????

dq 2
daca ati fi barbat ati fi vrut sa aratati ca:.....
- intrusu', manca-i-ash guritza lui!

dq3 - asta in loc de poze...:)
daca ati fi avut alegera, in afara de cum aratati in realitate (care e probabil preferinta No. 1) ca preferinta No. 2 ati fi vrut sa aratati ca:....
- zoe petre

dq 4 si una personalitate:
sunteti la volanul unei masini sport luxoase de 2 locuri, intr-o zona rurala, in drum spre un 'blind date' cu partenerul de chat de pe internet din ultimile 6 luni. ajunsa in intersectie aveti in fata ochilor urmatoarea situatie:
- accident intre o ambulanta si un automobil. ambulanta incercand sa evite a intrat intr-un stalp, automobilul 'total loss'.
- din accident au asupravietuit pacientul - un barbat de 55, tata a 7 copii in drum spre spital cu atac de cord.
- din automobil, a iesit nevatamat un chirurg, si el in drum spre acelasi spital ca s a efetueze o operatie de transplant de urgenta unui baiat de 10 ani, copil unic facut 'la batranetze' dupa multe incercari nereusite.
- pe marginea drumului, la umbra unui pom, barbatul mult visat, marea iubire din tinerete care din motive diverse nu s-a implinit, asta fiind ultima sansa de a fi impreuna.
intrebare:
cum procedati?
(toate raspunsurile sunt bune, dar este unul 'super' - daca il gasiti, si daca il gasiti o sa stiti ca l-ati gasit - trimiteti pe pm)
luati in considerare ca:
- in masina sport intra numai 2 persoane. nimeni pe capota, in portbagaj, etc.
- in ambulanta nu este echipamentul necesar pentru interventie ambulatorie, si nici timpul necesar deoarece chirurgul trebuie sa ajunga in timp cat mai scurt.
raspuns: il iau pe parteneru' de chat (ala cu webcamu'!!!) si mergem in tufishuri!...pentru ceilaltzi, dai talica telefon la salvare, io nu mai am credit pa mobil!!!

si-acum gata!...votatzi-ma!...votatzi "Anjelika"...va pup pa totzi!!!


experienta te invata. toti ne - de ygrec la: 24/11/2005 10:11:12
(la: "Bobul de mazare")
experienta te invata. toti ne-am inselat la inceput-chiar din copilarie ma refer. Unii insa au retinut mai mult si atunci devin "intuitivi". Mincinosii, hotii au trasaturi intrinseci - de caracter vorbesc-, chiar foarte fine, pe care, chiar daca nu le poti clasifica, exista un acel ceva, ce actioneaza ca un remember, fara sa poti sa ii spui neaparat pe nume, sa materializezi cumva intr-un cuvant, de ce ti s-a aprins tie beculetul. E chestie de analogie subconstienta.
Nici un cuvant nu are magia - de Alice la: 06/10/2003 00:39:08
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
Nici un cuvant nu are magia lui "gratis". GRATUIT! Si incetezi sa mai gandesti!
Or fi si oameni cu insusiri p - de grigore la: 25/10/2003 12:41:45
(la: Oameni cu insusiri paranormale)
Or fi si oameni cu insusiri paranormale, dar e plina lumea de sarlatani. Asa ca nu-mi vine sa mai cred in asa ceva.
I-as numi mai degraba oameni cu insusiri deosebite pentru ca au unele simturi mai dezvoltate.
invatatoarea pt mine - de athos la: 25/10/2003 14:38:33
(la: Invatatoarea pentru mine)
cand eram in clasele primare in RO invatatorii erau cred ca diferiti fata de cei din ziua de azi
ca sa explic ce inseamna:erau un model de urmat,aveau silinta sa predea in asa fel sa priceapa copiii,ne dadeau teme,ne ajutau va in afara educatiei de acasa sa devenim oameni disciplinati
in ziua de azi nu se intampla acelasi lucru,mai rar gasesti invatatorii de pe vremuri care te puneau sa inveti,si culmea ca-ti si placea sa stii cat mai multe
imi pare rau pt copiii din ziua de azi,ce exemple vad si ce influente(negative) absorb...deh,grele vremuri am ajuns
Invatatorii si profesorii - de (anonim) la: 26/10/2003 12:24:24
(la: Invatatoarea pentru mine)
Invatatorii si profesorii mei din Ro majoritatea erau membrii cu carnet de PCR-ist probabil multi dintre ei fiind si turnatori la securitate desi nu-i forta nimeni sa o faca.
La Scoala de pe calea Plevnei(Bucuresti) devenita mai tirziu liceu erau niste "glume" de cadre didactice care de fapt trageau doctrina comunista la litera...ca sa nu mai vorbesc de directorul scolii Tovarasul Blideanu care mai si batea elevii dindu-le cu multa ardoare socialista suturi in fund.
O profesoara de geografie ne batea pe miini cu linia cind se enerva asa degeaba fiindca nu avea nici in clin si nici in mineca cu pedagogia, o alta de limba romana ,Tamara ...ne indocrina la fiecare ora cu istoria partidului dinsa spuneau gurile rele fiind sotia unui stab PCR.
Amintiri,amintiri,....:):):)
#2183 (raspuns la: #2147) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Papadie, ma lamuresti? - de Coralie la: 28/10/2003 03:45:23
(la: Ilescu- "tatucul" Moldovei" ?)
Papadie, vad ca esti român în suflet, dupa cele scrise, inteleg ca traiesti de vreo 15 ani in strainatate, dupa frecventa mesajelor tale, inteleg ca stai mult pe forumul românesc..

Ce nu inteleg, ai uitat limba romana? Nu-ti mai amintesti cuvintele române si in repezeala pui un cuvant englez?
asta nu pricep...

Eu ma straduiesc sa scriu in romaneste, desi am ajuns la varsta de 4 ani in Franta si am facut doar scoli franceze sau engleze,
desi tatal mi-e francez si in afara de bunicii romani care m-au crescut (50% din timp numai), mai am si bunicii francezi..
Chiar cu o matusa romanca, in viata de toate zilele, vorbesc franceza..
cand imi scapa un cuvant, ma uit ce scriu ceilalti, imi notez, sa invat cuvantul, doar sunt pe un forum roman..

nu inteleg de ce necesitatea de a pune si presara totul cu cuvinte straine, nu inteleg.. si gata..
lumineaza-ma te rog.

Cat despre moldovenii care l-au votat pe Iliescu, nimeni n-a spus ca au votat in unanimitate, 100%
Mai sunt, sigur 46% care nu au facut-o!

Si nu este vorba de prostie sau stupiditate pentru cei care au votat, ce ideie sa-i faci prosti! Ca nimeni nu i-a facut cu exceptia ta!

Masluirea politica, speranta celor care s-au lasat amagiti de promese politice, nu este prostie!

Daca-ti place atat de mult Eminescu, ai putea sa-i citesti "Doina", este relevanta.. am vazut-o la "cele mai frumoase poezii" aici pe luneta
sa-mi spui ce-ti inspira?
#2367 (raspuns la: #2359) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cand vorbeam despre invatat.. - de JCC la: 31/10/2003 06:48:38
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
ma refeream la invatatul cu lectii, sa vorbesti cu ei tot timpul in romana, sa le dai si lectii..
e dificil sa vorbesti cu ei in romana, cand sotia sau sotul nu-i roman

si ai mei inteleg in mare parte, dar chiar daca ar sti sa raspunda, nu vor, nu raspund nici o data in romaneste.

ma dezola cate o data, cred ca in 2-3 ani o vacanta de o luna-doua in Romania, ar fi indicata pentru ei, si fara noi parintii..
cred ca atunci, de voie, de nevoie vor vorbi romaneste..
#2793 (raspuns la: #2729) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"dragoste", cuvant cu multe n - de Daniel Racovitan la: 07/11/2003 08:58:31
(la: despre dragoste)
"dragoste", cuvant cu multe nuante, "dragoste de viata", "dragoste de bani", "dragoste de aproape", etc.

despre care dragoste vrei sa discutam?
AS VREA SA INVAT - de maria munteanu la: 13/11/2003 11:57:41
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
DE UNDE AS PUTEA SA IAU INFORMATII CU PRIVIRE LA TEHNICILE FOLOSITE IN FOTOGRAFIE?CUM AS PUTEA SA INVAT SA FAC ARTA FOTOGRAFICA?
AS VREA SA INVAT - de Dinu Lazar la: 13/11/2003 13:32:19
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
La indemina ne sta Internetul. Multi au invatat fotografie singuri, citind, invatind, privind. Exista si cursuri prin corespondenta ( gen Eurocor)... Cred ca e maniera cea mai potrivita conditiilor din Ro.
#4165 (raspuns la: #4157) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Madalina,4760 - de anita47 la: 19/11/2003 23:19:05
(la: Theodorakis)
1)Nu stiu undeb m-am referit la Ceausescu,asa ca nu vad ce legatura are acest lucru cu ce am raspuns eu.
Un guvern reprezinta "majoritatea",dar o data ales ,prin hotatrarile sale,implica "totalitatea populatiei.Dar acest lucru e mai putin relevant.
2)Ralativ la Nastase si crestinii,explixcatia mea era data in sensul de a face diferenta intre "israelieni"(popor) si "evrei"(religie),tot asa cum este de facut intre "romani(popor) si "crestini"(religie).Tot timpul cand discutati despre Israel,discutati despre poporul "evreu".De ce cand discutati despre palestinieni nu discutati despre poporul "musulman"?(NU ma refer la tine,dar sunt multi care nu fac aceasta "diferenta" in mod SPECIAL!)
3)Am inteles la ce se referea cuvantul "consecinte"!Intrebarea mea era mult mai clara.
"Ce consecinte prevezi TU pentru poporul israelian?"(eram interesat in a afla parerea TA personala).
4)Despre problema "imnului",tu poti vedea "o parte a monezii",altii pot vedea cealalta parte.
Iar eu,in general sin in special in politica,nu cred in "coincidente".
Ai urmarit "incidentul" Zamfir?Se pot invata de acolo unele luxcruri.Zamfir a promis chiar sa compuna o oda sau un reqviem dupa ce a vizitat Yad Ve-Shem!!
Numai bine,anita47(care in general nu se prea grabeste cu raspunsurile si ci.....ghivecele).
#4769 (raspuns la: #4760) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Da eu i-l invat pe baiatul me - de (anonim) la: 30/11/2003 15:17:49
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
Da eu i-l invat pe baiatul meu si romaneste. Noi vorbim in casa numai romaneste pentru ca este limba cu care ne-am nascut.
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
va invatati copiii romaneste? - de malina la: 23/12/2003 09:49:42
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
Eu le-am vorbit mereu romaneste (mai putin cand ma infurii, atunci le vorbesc de toate). Am o fata de aproape 11 ani si alta de 4 ani; dar incep scoala la 3 ani, noi suntem romanca-neamt, traim in Spania si copiii invata in catalan. Cu 9 ani a inceput si engleza la scoala, iar la 10-franceza. Desi am protesta cu franceza, ca sunt prea multe, mi-au spus ca e obligatorie. Asa ca vezi, bietii copii...Cateodata ma ia ameteala, nu mai realizez care ce vorbeste. desi ele intre ele vorbesc catalan...
Invatamântul românesc nu e - de My la: 12/01/2004 10:41:43
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
Invatamântul românesc nu e nici mai bun si nici mai rau decât societatea din care face parte.

Eu n-am spus ca a face o facultate în Ro înseamna sa fii tâmpit, am remarcat doar supra-estimarea (care mi se pare caricaturala) învatamântului din Ro de catre predecesorul.
#7950 (raspuns la: #7933) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Rugaminte - de Hypatia la: 12/01/2004 11:26:24
(la: un web server deprimat)
Hypatia

Buna seara!
De o ora va caut!
Stiu ca timpul va este pretios, dar imi place ceea ce se intampla prin "luneta"- eu am acasa una adevarata- si as vrea sa invata sa utilizez cum trebuie acest forum. Cine ma poate indruma?
de exemplu, ce trebuie sa fac, pentru a ajunge din cat mai putine miscari la raspunsul pe care il voi primi la acest mesaj?
Am citi despre trolli. foarte interesant. Cui trebuie sa cer acceptul si in ce conditii as putea primi permisiunea de a pune textul respectiv pe unul din grupurile de discutie la care sunt moderator?
Dar cea mai mare rugaminte o am pentru specialistii in comunicarea prin grupurile de discutii. Ca student fac o cercetare si trebuie sa contextualizez , la nivel mondial, despre cum ii ajuta pe oameni grupurile de discutii sa comunice si sa lege relatii de durata. ma poate ajuta cineva?
Iata si adresa mea de email; teba2002ro@yahoo.com
Multumesc pentru intelegere.
Ca sa raspund Catalinei, voi spune ca ne doare dimensiunea lipsa din ceea ce comunicam celorlalti, caci atunci cand comunicam, de fapt ne comunicam pe noi insine. E suficient de redundant?
Oricum, intr-un focus-grup, am ajuns azi la concluzia colectiva ca ne framanta pana la macinare gandurile si sentimentele neexprimate in cuvinte.
Doar Dumnezeu a facut lumea prin Cuvantul Sau si a dat si oamenilor puterea de a ne exprima prin Cuvant.
Cuvantul -Logosul este Fiul lui Dumnezeu. De acord?
Hypatia
#7957 (raspuns la: #7817) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Hei, cum stai la mate? Testeaza-te online!
Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...