insusiri pentru cuvintu culori

Or fi si oameni cu insusiri paranormale, dar e plina lumea de sarlatani. Asa ca nu-mi vine sa mai cred in asa ceva.
I-as numi mai degraba oameni cu insusiri deosebite pentru ca au unele simturi mai dezvoltate.

Asociatia de culori(catedrala alba,cifra neagra) e voita sau intimplatoare?

culorile de pe drapelul din clip sunt ale Romaniei sau ale Moldovei?

Culorile sunt romanesti, stema e republic-moldoveneasca :)

_______________________________________________
"Where did where do you want to go today go?"

Scoala de arte din Constanta, Bdul. Tomis numarul 110,
face inscrieri pentru anul de invatamint 2004/2005 la
cursurile de tehnica si arta fotografica. Cursul are o
durata de 2 ani. Scoala dispune de sala de clasa si
spatiu adecvat pentru laborator foto. Cursurile,
aplicatiile si orele de laborator sint destinate
insusirii tehnici de laborator alb-negru cit si
reperelor estetice ale compozitiei imaginii. Camera
obscura (laboratorul) este amenajat pentru realizarea
de lucrari alb negru; developari reversibile si
negative, mariri de pe negative sau de experimentarea
efectelor sau a altor retete de developare. Din
lucrarile realizate, se vor selectiona fotografii
pentru salonul de fotografie " ARSfotografica" editia a
treia, salon initiat si organizat de Scoala de Arte
Constanta. La finele celor 2 ani de exercitiu se va
acorda diploma de absolvire. Cursurile incep la 1
octombrie. Inscrierile si detaliile suplimentare, se
obtin de la sediul scolii in fiecare zi la
secretariatul scolii, intre orele 09.00-17.00, telefon
619293, sau la telefonul 0722 446237 Bebe Pitei. Fara
limita de virsta, doar pasiune si chemare pentru
fotografia traditionala, adevarata. Fara obiective
autofocus sau imagine digitala, fara procesoare, sau
filme developate in proces C41. Puteti sa redescoperiti
cu mijloace mai putin "soft touch" expresivitatea
"culorile si caldura" imaginii alb-negru.
Bebe PITEI

Se spune ca cele 3 culori principale sunt rosu, galben si albastru. Sunt considerate fundamentale pentru ca impreuna re-alcatuiesc albul. Depinde (desigur) cum le amesteci. In pictura albul mai greu iese, in locul lui aparand cele mai variate nuante de gri (in functie de cantitatea de culoare si tipul vopselelor). Insa in optica se poate demonstra asta, in felul urmator: Se ia un disc de carton, se imparte in e zone egale, si se coloreaza fiecare zona cu una din culorile mentionate. Apoi discul se roteste foarte repede in jurul centrului sau. ceea ce se vede e alb (si aici depinde de nuanta culorilor folosite).
Mai sunt triplete de culori fundamentale : in grafica pe calculator prin tripletul de baza e prin conventie rosu albastru verde.
Si-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa.

Desdemonovici

cred ca poti alege culorile in functie de intrebuintare...

cred ca e realitate obiectiva tot ceea ce poate fi cuantificat. (cel putin. probabil sunt realitati obiective multe alte lucruri ce nu pot fi cuantificate inca). culorile pot fi cuantificate.

faptul ca nu vad cu ochiul liber planeta pluto, nu inseamna ca ea nu exista.

zaraza

Eu nu am treaba cu numarul de culori... Atata vreme cat reusesc sa le potrivesc impreuna.
E foarte ciudat sa vorbesti pe tema asta pe net, in scris,...
Asortatul si potrivitul hainelor e o chestie de stil.

dar numai raspunsul interlocutorului, ne garanteaza c-am intuit corect
Ramanand la general: depinde de interlocutor.

presupun ca, adesea, lucrurile sunt pur si simplu albe sau negre, fara nuante intermediare si ca doar ochelarii de cal de pe nasul fiecaruia deformeaza realitatea, intru proria liniste sufleteasca.
Luand punctul de plecare si pe cel de sosire si punandu-le unul langa altul, creez o imagine in alb-negru pe care o pot cuprinde cu ochelari de cal. Numai ca un drum nu se compune doar din plecare si sosire si de aceea linistea mea sufleteasca nu tine mai mult decat clipa de satisfactie data de putinta de a ignora drumul propriuzis.
Cand realizez, ca stergand drumul din imagine ma reduc pe mine la apogeul altora, atunci e momentul in care imi aduc aminte de filtrul automat de culori ai ochelarilor mei de cal...

spun acestea amintindu-mi de modul in care mi s-a relevat adevarul: fara nuante, de fiecare data, intr-o cruda simplitate.:)
Adevarul sau conventia: "Cine nu-i cu/ca noi e impotriva noastra"?

Facand abstractie de teoria reincarnarii si transmiterea prin cheia genitala a unora din insusirile inaintasilor de pe cracile arborelui genealogic, cred ca atunci cand se nasc, toti copiii sunt buni.
Restul depinde de imprejurari, de noroc si de educatie.

nu-s dintre Buni.
aceia n-au cu ce lupta, caci pentru ei tentatia de-a rani nu exista.
Io-s dintre buni.
Aceia n-au ce manca, dar nu sunt raniti de tentatii.

nu-mi plac culorile inchise; de ex, maroul inchis nu_mi place chiar deloc...
nici negrul sau griul inchis nu-mi place desi mai am cate un palton, pantaloni, pantofi...

de vara nu am nimic negru sau inchis la culoare;
imi plac f mult: oranjul, galbenul, roz, verde-dechis, bleu-ciel, alb

nu_mi place nici mobila neagra sau inchisa la culoare;

Mersi Eugen, in culori ar arata cam asa:

http://ps.prinsea.net/index.php?showimage=14

Numai bine.

insusiri paranormale, sint normale, omenesti, poate doar neintelese.

Nu stiu de ce, vorbele tale mi-au adus in minte culori. Umbrele viu colorate.


"Ma surprind gindindu-ma la ingrijoratorul fapt ca ma simt self-suficient, imi ajung mie insami si singuratea este sublima daca ai capacitatea de a dialoga in interior."

Cred ca vremurile astea vin si pleaca. Ciclic. Cu tristetea ploilor sau cu asprimea seaca a soarelui.
Si eu am avut vremuri cand, incurbata in mine, imi ajungeam.
Si am avut vremuri cand ma taram lihnita dupa alte suflete.

vad ca te macina faza cu aceste culori pe care le tot insirui...sa fi atent sa nu devii pana la urma CURCUBEU!:0)

pentru anumite cladiri sau ziduri sau drumuri cu piatra cubica, am observat ca obtin niste culori mai interesante, mai calde folosind balansul la alb setat pe cloudy, chiar daca e soare (sau mai ales).

cum poate rezulta verde dintr-o combinatie de brun, albastru si alb?

am folosit ocazia asta ca sa fac la repezeala un mic tablou folosind doar culorile (si tonurile) amintite.

sa vedem dac-o iesit vreun verde ...

am pus alb, albastru deschis si închis si-am amestecat doua tonuri de brun.




am amestecat albastrul cu brunul rezultat.






am adaugat albul.



si-apoi am defilat cu cutitul prin zona pâna am gasit doi pescari in ape tulburi...



cer scuze pentru calitatea pozelor, se înserase aproape, iar daca faci poza in camera sau folosesti blitul pe uleiuri proaspete reflecta oribil....

si multam pentru ocaziune, ma distrai putin în 'brun-albastru-alb-si-verde?'..:)

Da, ideea este sa citesti o poveste, despre cum se prepara o mancare. Daca vrei sa o prepari ok, daca nu, ramai cu un fel amuzant de a privi actul de a gati. Cam asta am in minte.

Acum...exista desigur si varianta retetei cu cantitatile exacte si cu modalitatea de preparare care nu cred ca ocupa mai mult de 10-15 randuri, cu totul; ceea ce am scris eu nu are pretentii. Nici de gourmet, nici de literatura, cum ziceam, e un proiect, are nevoie de ajustari, si inca nu stiu cat de departe vreau sa merg cu el.

Nu-mi place si nu mi-a placut niciodata sa introduc emoticoane in texte. In comentarii e altceva. Dar in corpul textului, ma gandesc mereu ca face parte dintr-o carte. Si cum nu m-ar incanta sa vad paranteze si punctisoare anapoda intr-o carte, nu le folosesc nici eu cand scriu. In plus, daca nu am fost in stare sa fac o gluma inteleasa din limbaj, inseamna ca am scris-o prost. Iarasi, nu vreau s-o acopar cu emoticoane doar ca sa inteleaga ca-i o gluma. Daca intelege, inseamna atat ca eu am reusit sa ma fac inteleasa, cat si ca cealalta persoana a citit si facut la randul ei efortul de a pricepe.

Apoi, folosirea cuvintelor mentionate de tine este spontan-intentionata, ba as putea zice ca e fix nota personala pe care o aduc eu retetelor. Si face parte tot din a ne juca cu cuvintele, cu intelesurile, cu formele. La fel ca si descrierile.

Tu ai inteles ca e vorba de cantitati reduse. Dar aveai deja un indiciu cand am zis 450 de grame de broccoli congelat, drept urmare am considerat ca se subintelege, si din "doi morcovi, o ceapa, un cartof" ca e vorba de o cantitate redusa de mancare. Acuma...insusirile legumelor se refera de fapt la culorea ("ceapa ariana" - ceapa alba), si la starea lor de sanatate ("morcovi adolescentini" - tineri, proaspeti) dar si la marime, cum a fost cazul cartofului. Si asta doar pentru ca altfel e banal.

Iarasi, nu pricep paralela cu R.A.R, nici daca ma bateti. Dar, cum i-am zis si lui Yuki, o fi din cauza ca nu vad eu legatura intre a povesti hlizindu-te cum se face o supa cu mancarea traditionala romaneasca, a susnumitului.

Da, cosmacpan este o sursa de inspiratie, un model de urmat, si desi prima data am vrut sa reiau citirea retelor sale pe cafenea, pentru o mai buna inspiratie, mi-a parut ca ar taia din spontaneitate, si exact asta n-am vrut.

Ca episod pilot, sunt multumita. O sa-mi fac temele mai bine, si vedem ce parere aveti data viitoare.

Multumiri, si tie, si celorlalti pentru ajutorul dat.

..-avem cu to(n)tii.

Oarecum atins de grija-ti parinteasca pentru mine ( apropos...ai copii?), ma-ntorc - chiar si cu spatele - ca sa reiterez ce-am zis, si ca din nou sa zic ceeea ce-am zis mai deunazi, si-apoi de voi gasi fasole, multa, in ea s-o las, de tot si pt totdeauna:

-am un baiat
-de poponari mi-e mila, si-i tolerez ( e treaba lor), atata timp cat nu devin activi in a trezi-n baiatul meu un OBICEI pe care-l dezaprob.
-nu-mi pasa cum, de ce si cand au capatat ei acest obicei. Nu sunt Atlas, nu pot purta pe umeri problemele intregii omeniri. Cu greu, cu ale mele ma confrunt.
- nu stiu daca al meu baiat, adolescent in care alchimia sexuala-i doar o plastelina moale, va sti sa spuna astazi "da" sau "nu"...depinde de-unde vine, cred..
-nu stiu daca eu asi fi incercat vre-un drog (alcool, tutun, etc) la varsta lui de azi, dar cred ca da, dac-un prieten bun mi l-ar fi oferit. Probabil c-asi fi incercat orice, daca venea de la cineva in care-aveam incredere, atunci. Iar astazi presupun ca i-asi fi injurat pe cei ce m-au lasat sa-ncerc, atunci.
Cine are argumente impotriva afirmatiei ca:
nu te nasti homosexual, ci esti influentat in a deveni asa ceva, sa-si etaleze, totusi, argumentele, raspunzandu-mi, de ex. la comentariile de mult postate...ori daca nu, pai batem apa-n piua.

Bottom-line:
1. consider ca nu-i bine sa fii homosexual. De-aceea, copiii mei nu mi-ar placea sa fie homosexuali. ok?
2. consider ca dac-ai devenit asa ceva, nu esti decat o victima. Imi pare rau, be happy...whatever!...just stay away!
3. te tolerez, daca ma tolerezi. Nu intru-n viata ta, dar stai departe de a mea si de-a lor mei.
4. daca nu stai departe, consider c-am dreptate sa-mi apar ideile. Incearca sa-mi atingi baiatul in "acel sens" si-am sa-ti iau gatul. Punct. Atinge-i pe-altii ce-s ca tine...e ok! Pe unde vreti, dar eu sa nu va vad, eu si copiii mei. Nu-n locuri publice. Sunt publice, deci publicu' decide, nu? Democratie? Un Referendum!
5. superbe metafore, moralizatoare si stangace copii dupa nis'caiva sugative uitate de EU pe la Bucale', valabile azi, pagane si stupide ieri si poate maine, "treziri" recente (si in fasha moarte) la VIATA!
Chiar si pt. ei, da' bune la export cu sila.
Sa fim seriosi si sa-ncercam distinctia sa o facem intre Intolerante.
Avem si noi din ele ( Oh, si cate!), dar sunt deosebite intre ele, ca urmari pe termen lung! Caci una-i sa incurci culorile, si-alta gaurile. Si iarasi una-i sa-ncurci interesul de moment si alta-i ce-i poti spune mamei despre viata ta, pe patul ei de moarte...Nu?
6. stiu sa tolerez, desi n-ai zice, poate! Toleranta...o'ntreaga philosophie, bre...ma rog...passons, dar totusi, Toleranta: imens de necesar subiect. Aparte, cred.

Ci una peste alta, nu e prea greu cu un Dogmatic, ci-mi facu' placere! Chiar si cu unul ce, desi nu se explica, la ale altora-ntrebari evita/uita sa raspunda, pe cand acuza papadii ca n-au raspuns. La ce-ntrebari, legate de Subiect?

Sa dai in Papadie, e usor, da' tre' sa stii intai sa fii dibaci cu Vantu'!
Cu scuze pentru-asa de zero-unu rupere de nori, din partea-mi.

pai, fi’n’ca pentru cei (mai)multi, poetul nu-i decat un viteaz pe-un cal alb si-atat!
Si pentru ca-i periculos s-asculti muzica de-aceea potrivita pe..."autobahn" (ce-o fi ala?).Ca dupa aia dai cu el peste ai de dorm la soarele tau, convinsi ca ei sunt cei ce lumineaza!
Si tot crima ar fi, Papadie, tot crima!(ca nu conteaza ce ucizi)
PS. Sunet-Culoare - asta-i conceptul (de le-as putea scrie unul intr-altul!)Sunetele, nu le pricepem adesea prin culori, te-ntreb? Muziculori!Colorosunete! Luminicoloritmic!"Ma simt albastra."