comentarii

intamplari de viata


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
PACATUL HOMOSEXUALITATI - de (anonim) la: 24/05/2004 13:20:28
(la: Preoti homosexuali?)
Sfantul Ioan Gura de Aur
demasca si combate homosexualitatea
--------------------------------------------------------------------------------

de Protos. Nicodim Mandita


Inceputurile acestui pacat, ce nu s-ar cuveni nici sa fie numit pe buzele noastre, se pierde in negura istoriei. Daca autorul cel Sfant al celor cinci carti ale Sf. Scripturi, porunceste la Levitic cap. 18,22: "Sa nu te culci cu barbat ca si cu femeie, caci aceasta-i spurcaciune", se intelege clar ca aceasta faradelege era deja raspandita printre neamurile idolatre, in mijlocul carora trebuia sa traiasca poporul ales. Se prea poate ca acest pacat (sodomia) si idolatria au fost cauza pentru care Dumnezeu a poruncit lui Moise sa decimeze popoarele canaanite care au ocupat pamantul Fagaduintei" pana la intoarcerea "Poporului ales din robia Egiptului". Cea mai dura interventie a lui Dumnezeu in istorie pentru reprimarea acestei faradelegi strigatoare la cer, a fost pe la anii 3500 de la facerea lumii, in cazul distrugerii cu foc si pucioasa a Sodomei si Gomorei. Cu toate acestea, omenirea si-a urmat cursul ei patimas si multi au primit si au transmis mai departe aceasta mostenire a rusinii si a blestemului. Atat de puternic a fost zguduita lumea veche in urma catastrofei de la Sodoma, incat acest pacat care a fost cauza si-a insusit numirea de "sodomie", iar in zilele noastre poarta numirea moderna de "homosexualitate", ce cuprinde in sine perversiunile ambelor sexe. Este regretabil ca nici femeile nu au ramas neispitite de aceste tentatii erotice si istoria atesta ca inceputul s-a facut in insula greceasca Lesbos, iar aceasta practica a capatat numirea de "lesbianism", dupa numirea insulei de unde si-a facut aparitia.
Pe vremea Sf. Apostoli era in actualitate acest pacat printre neamurile idolatre ce se converteau la crestinism, si de aceea ei l-au combatut prin cuvant si scris. Daca in unele scrieri ale Noului Testament gasim locuri unde numai se aminteste in treacat despre acest pacat, in Epistola catre Romani 1, 26-27, a Sfantului Apostol Pavel, gasim un text care face amintire de aceasta practica nefireasca, comuna atat barbatilor cat si femeilor.
In cele ce urmeaza va vom prezenta textul comentat al acestui pasaj (Rom. 1, 26 27), facut de cel mai ilustru exeget si orator al Bisericii, Sf. Ioan Gura de Aur. Cu toate ca au trecut peste 1500 de ani de cand a scris acest tratat, el reprezinta cel mai profund studiu a ceea ce este homosexualitatea si a efectului de dezintegrare si distrugere a nucleului familial, si a schimbarii ireversibile a raportului si relatiilor dintre membrii societatii.
"Pentru aceea i-a dat pe ei Dumnezeu intru patimi de ocara, ca si femeile lor si-au schimbat randuiala cea fireasca, intru ceea ce este impotriva firii. Asijderea si barbatii lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti, s-au aprins intru pofta sa unul spre altul" (Rom. 1, 26,27).
Toate patimile omenesti sunt necinstite, dar mai cu seama nebunia dupa copii (sodomia), caci mai mult patimeste sufletul si se necinsteste in pacate, decat trupul in boli. Priveste cum ii lipseste si aici de orice iertare, dupa cum ii lipseste si in cele ale credintei. Femeilor le zice: "au schimbat randuiala firii" si prin urmare nu au ce raspunde, sau sa spuna "ca am fost impiedicate de impreunarea cea dupa lege" si nici ca nu au avut cu cine sa-si implineasca pofta si au fost silite de a se azvarli in aceasta turbare nebuna, caci expresia "au schimbat" se zice de cei ce au avut ce schimba, dupa cum atunci cand vorbea de credinta zicea "ca au schimbat adevarul lui Dumnezeu intru minciuna". Barbatilor iarasi le spune: "Lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti" ceea ce invedereaza acelasi lucru. Din aceasta cauza si pe femei ca si pe barbati ii lipseste de orice iertare, invinovatandu-i deopotriva, pentru ca nu numai ca au avut prilejul de a-si face poftele, si ca lasand la o parte ceea ce aveau, au ajuns la asemenea absurditati, dar inca necinstind ceea ce este dupa natura, au alergat la ceea ce este contra naturii. Cele ce sunt contra naturii sunt si mai grele, in acelasi timp si mai dezgustatoare, asa ca nici nu le-ar putea numi cineva placere fiindca, adevarata placere este aceea dupa natura. Dar cand Dumnezeu paraseste pe cineva, totul se rastoarna pe dos! De aceea nu numai credinta lor era sataniceasca, dar si viata le era diabolica. Atunci cand le vorbea de credinta, le-a pus in mijloc lumea si cugetul omenesc, spunandu-le caci cu mintea cea data lor de Dumnezeu, ar fi putut prin cele ce se vad, ca sa se ridice la Creator, dar fiindca nu au voit, au ramas fara nici o justificare - aici insa in locul lumii le pune la mijloc placerea cea dupa natura, de care ar fi putut sa se multumeasca cu mai multa libertate si liniste, si ar fi scapat de rusine, dar n-au voit, drept care si sunt lipsiti de orice iertare, fiindca au defaimat natura. Si ceea ce este inca mai necinstit, ca si femeile umbla dupa asemenea impreunari contra naturii, in timp ce ar trebui ca sa se rusineze de barbatii lor.
Este demn de a admira si aici intelepciunea lui Pavel, cum el aruncandu-se cu vorba in doua lucruri contrare, pe amandoua le-a dezvoltat cu toata exactitatea. Voia a spune ceva si demn, in acelasi timp insa si muscator pentru auditor, dar acestea amandoua nu era cu putinta, fara ca una din ele sa se impiedice de cealalta. Daca vei spune ceva demn, nu vei putea atinge pe auditor, iar de voiesti a te atinge de el tare, apoi atunci este nevoie de a dezveli lamurit ceea ce spui. Dar iata ca inteleptul si sfantul suflet al lui Pavel le-a putut uni pe amandoua la un loc si le-a dezvoltat cu toata exactitatea, caci in numele naturii a marit invinovatirea lor, in acelasi timp - ca si de o perdea oarecare - el s-a servit cu multa intelepciune in demnitatea povestirii sale.
Dupa ce mai intai el se atinge de femei, de-ndata paseste mai departe atingand pe barbati, caci zice: "Asijderea si barbatii, lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti", ceea ce este dovada celei mai de pe urma nebunii, caci, cand amandoua genurile sunt corupte si barbatul care este pus ca dascal al femeii, ca si femeia careia i s-a poruncit de a fi de ajutor barbatului, nu indeplinesc cu sfintenie datoriile lor, apoi atunci ei se gasesc intre dansii ca dusmani. Gandeste-te apoi si la cuvintele de care s-a servit, cat de reprezentative sunt, caci nu zice: "S-au amorezat si s-au poftit unul pe altul, ci s-au aprins in pofta sa unul spre altul". Vezi acum ca totul in pofta vine de la lacomie, care nu poate rabda ca sa stea in hotarele sale ?
Asadar tot ceea ce pofteste cineva, din acelea care covarsesc legile puse de Dumnezeu, este absurd, si prin urmare pofteste din cele absurde si din cele nelegiuite. Dupa cum de multe ori multi lasand la o parte pofta mancarurilor, se hranesc cu huma si cu pietre mici, iar altii stapaniti de o sete nebuna, doresc pana si apa din mocirla, tot asa si aceia s-au infierbantat de acel amor nelegiuit. Si de intrebi poate "de unde oare a venit intinderea bolii, sau mai bine zis, a poftei acesteia ?" - raspunsul este: de la parasirea lui Dumnezeu.
Dar parasirea lui Dumnezeu de unde vine ? De la nelegiuirea celor ce l-au parasit pe El. Zice mai departe. "Daca ai auzit spunand "ca s-au aprins" sa nu-ti inchipui, zice, ca boala aceasta provine numai din pofta, ci mai mult din trandavia lor, care a si aprins pofta". De aceea nici nu zice "fiind tarati, sau cazand", dupa cum zice aiurea (a se vedea cap. 6,1 din epistola catre galateni), ci "lucrand" adica lucrul lor il pusese in pacat si nu un lucru intamplator, ci studiat de dansii mai dinainte. Si nu zice "pofta", ci "rusinea lucrand", fiindca si natura au facut-o de ras, si legile ei le-au calcat. Priveste apoi si confuzia cea mare venita din amandoua partile, fiindca nu numai capul a cazut jos la pamant, ci si picioarele s-au ridicat sus si au devenit dusmani intre dansii, introducandu-se o lupta mai grozava decat razboiul civil, mai hada si mai variata. Caci lupta aceasta au impartit-o in patru feluri de lupte noi si nelegiuite; razboiul acesta nu era indoit si intreit, ci chiar si impatrit. Gandeste-te bine: trebuia ca cei doi, adica barbatul si femeia, sa fie unul dupa cum zice: "Si vor fi amandoi un trup", iar aceasta o face pofta de impreunare, care uneste amandoua genurile. Insa aceasta pofta nimicind-o diavolul si faurind un alt mijloc, a rupt genurile unul de altul in acest mod si a facut ca unul sa devina doi, adica unul si acelasi gen sa tina locul si al celuilalt, ceea ce este contra Legii lui Dumnezeu. Dumnezeu a zis: "Cei doi vor fi un trup", iar diavolul a impartit acel trup in doua. Si iata intaiul razboi. Apoi iarasi aceste doua parti s-au razboit fiecare si contra sa, ca si contra celeilalte, caci si femeile defaimau pe alte femei si nu numai pe barbati si barbatii la randul lor stateau unul contra altuia, ca si contra genului femeiesc, ca si intr-o lupta de noapte. Ai vazut al doilea, al treilea, al patrulea si al cincilea razboi ? Dar apoi mai este si un alt razboi, caci pe langa cele vorbite ei au facut nelegiuire si contra naturii. Fiindca diavolul stia bine ca ceea ce uneste amandoua genurile este mai ales aceasta pofta, s-a gandit ca sa rupa aceasta legatura, asa ca sa se dezbine nu numai in a nu mai face copii, ci chiar in a se razboi unul pe altul si a se razbuna unul contra altuia. "Si rasplatirea ce li se cadea ratacirii lor, intru sinesi luand-o". Priveste cum iarasi ajunge cu vorba tot la obarsia raului, adica la necucernicia lor, rezultata din credinta cea falsa, spunand ca plata aceasta se trage de la nelegiuirea necredintei dinainte.
Vorbind el de gheena si de pedeapsa si fiindca celor neevlaviosi si care preferau a trai in astfel de desfranari nu li se parea poate demn de credinta, ba chiar ridicol, de aceea apostolul arata ca chiar in insasi aceasta placere se gaseste osanda. Daca insa unii ca acestia nu simt pedeapsa, ba inca simt mare placere in asemenea fapte murdare, tu sa nu te minunezi, ca si nebunii si cei ce sunt stapaniti de vreo boala mintala, desi de multe ori se nedreptatesc singuri cauzandu-si rele, ei totusi nu simt; ci rad si se dezmiarda in fapte ca acelea, de care cei sanatosi plang. Insa prin asemenea exemplu nu voim a spune ca aceia scapa de osanda, ca si nebunii, ci tocmai in acest fapt murdar, pedeapsa le va fi mai grozava, fiindca nici macar nu vor a cunoaste prapastia relelor in care se gasesc.
De altfel nici nu trebuie a ne da parerea din faptele celor bolnavi, ci din a celor sanatosi. Iata ca faptul acesta li se parea a fi vechi, ca era chiar si o lege in fiinta, iata ca un legiuitor de al lor a poruncit prin lege ca slugile sa nu-si unga trupul cu untdelemn si nici sa faca pederastie, (sodomie) acordand prezidentia acestei murdarii numai celor liberi (stapanilor), sau mai bine zis nu prezidentia, ci schimonosirea naturii. Cu toate acestea, ei nu considerau faptul acesta drept schimonosire, ci inca foarte cinstit si oarecum un drept mai mare asupra slugilor, fiindca aceasta era legiuit de prea inteleptul popor atenian si de marele lor legislator Solon!
Dar apoi si alte multe carti de ale filosofilor lor, le va gasi cineva pline de aceasta boala molipsitoare. Insa de aici noi nu putem zice ca faptul acesta este legiuit, ci pe cei ce au primit o asemenea lege ii credem ca cei mai nenorociti si vrednici de multe lacrimi. Ceea ce patimesc femeile cele desfranate, aceeasi patimesc si acestia, ba inca mai grozav ca ele, fiindca, desi contra legii, cel putin ele doresc impreunarea naturala, pe cand pederastii, (homosexualii) doresc ceva contra legii si in acelasi timp si contra naturii. Chiar de nu ar fi gheena si nici nu ne-ar fi amenintat cu osanda, totusi acest fapt este mai grozav ca orice osanda.
Daca ei simt placere de aceasta, dupa cum zici, ei bine, atunci imi spui mai mult de ingreuierea pedepsei lor. Cand eu vad pe cineva alergand pe strada gol si cu tot trupul plin de noroi, si el in loc sa se acopere, inca se si mandreste, apoi nu numai ca nu-l laud pentru aceasta, ci chiar il plang, fiindca nu simte sarmanul, ca singur se face de ras. Dar pentru ca sa arat mai lamurit batjocura aceasta, sa-mi dati voie de a aduce si alt exemplu. Daca cineva ar pedepsi o fecioara care ar fi avut relatii cu animale necuvantatoare si ea in loc sa se rusineze, s-ar mandri de acea fapta, oare nu ar fi pentru aceasta vrednica de plans, fiindca desi ar fi putut sa scape de aceasta boala, daca ar fi voit, totusi ea nici macar nu simte ? Desigur ca ar fi vrednica de jelit. Daca faptul acela este uracios, apoi nici faptul pederastilor (homosexualilor) nu este mai prejos de acela, fiindca a fi cineva batjocorit de ai sai este cu mult mai de jelit decat daca este batjocorit de straini. Pe unii ca acestia eu ii consider mai rai decat pe omoratorii de oameni, fiindca e cu mult mai bine de a muri, decat a trai defaimat astfel de lume. Omoratorul de oameni a despartit sufletul de trup, iar acestia impreuna cu trupul au pierdut si sufletul. Ori si ce pacat mi-ai spune, nu poate fi egal cu aceasta grozava nelegiuire, si daca cei ce patimesc de aceasta boala ar simti grozavenia faptului ce savarsesc, desigur ca ar prefera o mie de morti, mai bine decat de a face asemenea fapte.
Nimic nu este atat de uracios ca aceasta batjocura. Daca Pavel vorbind de curvie zicea: "Tot pacatul pe care l-ar face omul, afara de trup este; iar cel ce curveste, pacatuieste in trupul sau" (I Cor. 6, 18), apoi ce am putea spune de aceasta nebunie, care este cu atat mai rea decat curvia, incat nici nu mai avem ce spune ? Nu zic numai ca prin acest pacat tu nu ai devenit femeie, dar inca ai pierdut si dreptul de a fi barbat, caci nici nu te-ai schimbat in natura femeii si nici nu ai pastrat natura barbateasca, ci amandurora te-ai facut deopotriva tradator, vrednic de a fi alungat si batut cu pietre si de femei, ca si de barbati, fiindca ai nedreptatit si necinstit amandoua genurile. Si ca sa afli cat de miselesc fapt e acesta, spune-mi te rog: daca venind la tine un om ti-ar spune in gura mare ca tu esti caine, oare nu ai fugi de el ca de un om obraznic ? Dar iata ca tu care faci parte intre oameni, nu numai caine te-ai facut pe sineti, ci chiar mai prejos si mai necinstit decat acest animal, caci cainele cel putin, este folositor omului, pe cand cel ce curveste nu este folositor la nimic. Dar ce? spune-mi: daca cineva amenintandu-te ti-ar porunci ca sa nasti copii si sa lehuzesti, oare nu te-ai umple de manie asupra lui ? Dar iata acum, ca cei ce turbeaza dupa astfel de pacate, singuri isi fauresc relele cele mai grozave, caci nu este acelasi lucru a te schimba in natura femeiasca si a ramane si barbat in acelasi timp, sau mai bine-zis, a nu fi nici femeie si nici barbat.
Si de voiesti ca si din alta parte sa afli de grozavenia acestui pacat, apoi intreaba de ce oare toti legiuitorii pedepsesc prin legile lor pe cei ce se scopesc singuri, si vei gasi ca de nimic altceva, decat pentru ca-si ciuntesc singuri natura lor omeneasca, desi acestia cu nimic nu nedreptatesc pe altii prin asemenea fapt, ba inca de multe ori, dupa scopire ei sunt folositori, pe cand curvarul si pederastul (homosexualul) nu sunt folositori la nimic. Nu numai sufletul, ci si trupul pederastului (homosexualului) este necinstit si vrednic de a fi alungat de pretutindeni. Si de cate gheeni sunt oare vrednici acestia ? Dar daca poate razi auzind de gheena si nu crezi in focul cel vesnic, atunci adu-ti aminte de Sodoma, fiindca prin acea nenorocire icoana gheenei ne sta de fata chiar in viata prezenta. Fiindca sunt multi care si astazi, ca si atunci, nu cred in invierea cea de apoi si in cele ce vor urma dupa Inviere si rad cand aud spunandu-li-se despre focul cel nestins, de aceea, Dumnezeu ne-a cumintit chiar prin intamplarile din viata prezenta. O astfel de intamplare este arderea Sodomei si focul de acolo. Cei ce au fost acolo stiu, caci singuri au vazut cu ochii lor acea rana provenita din bataia dumnezeiasca si urmarile fulgerelor si a trasnetelor de sus. Acum tu judeca singur cat de mare a fost pacatul lor, daca Dumnezeu a fost silit de a le arata gheena mai inainte de timp. Fiindca multi dispretuiau cuvintele si atunci ca si acum, de aceea Dumnezeu le-a aratat invederat icoana gheenei si inca intr-un mod unic in istoria omenirii. Intr-adevar, curios a fost norul acela care a plouat foc in loc de apa, dar si pacatul ce ei il savarsise, adica pederastia (sodomia), era afara din legile firii, era contra naturii; a ars pamantul acela, fiindca si sufletele lor erau arse de acea pofta spurcata. De aceea si ploaia aceea nu numai ca n-a deschis pantecele pamantului ca sa-l faca de a da nastere roadelor, ci inca l-a facut netrebnic, chiar pentru primirea semintelor ce s-ar fi aruncat in el. Astfel era si impreunarea barbatilor din Sodoma, caci si acea nelegiuire le facuse trupurile lor mai netrebnice decat pamantul cel ars al Sodomei.
Ce poate fi mai spurcat ca un barbat tavalindu-se in curvii ? Ce poate fi mai gretos ? O! Ce nebunie! O! Ce smintire! Dar de unde si cum a patruns in sufletul omului aceasta pofta nebuna, care a adus natura in halul celor ce se razboiesc, ba, inca cu atat mai rau decat ale acelora, cu cat si sufletul e mai inalt si mai bun decat trupul ? Vai noua, daca ajungem a fi mai fara de minte decat animalele necuvantatoare, si mai nerusinati decat cainii, caci nicaieri printre dansele nu vei gasi astfel de impreunare, ci natura-si cunoaste hotarele sale! Voi insa, care savarsiti acest pacat, ati facut neamul nostru omenesc mai necinstit decat necuvantatoarele, caci il batjocoriti prin asemenea fapte si va batjocoriti si insiva (Sf. Ioan Gura de Aur; coment. la ep c. rom. 1, 26-27).

david lodge - de (anonim) la: 18/10/2004 10:34:33
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Chiar am citit cu atentie ce se citeste si am tresarit pt ca e si unul din preferatii mei ca si aproape tot ce mai citesti

Si mi-am dat seama ca nu e nevoie sa tot ne rotim in jur pt a ne gasi noi prieteni .E suficient sa intri pe o adresa potrivita si sa te simti in inima PRIETEN cu cineva care a citit Micul print de ex .
Si mai cred ca intalnim cartile pe care santem pregatiti sa le primim in inima si asa este si cu intamplarile din viata noastracare ne spun mereu ceva .
#25405 (raspuns la: #19506) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
paranormal sau anormal? - de anisia la: 03/11/2004 15:46:34
(la: Oameni cu insusiri paranormale)
sanjuro, interesant subiectul tau. am intalnit odata o individa care musai sa imi spuna ce si cum cu viata mea si ce se va intampla in viitor, sub pretextul ca ea are puteri paranormale si ca vede in viitor. acuma eu am fost foarte sceptica afirmatiei ei. mai de sila mai de mila, am lasat-o sa isi satisfaca dorinta. surprinsa pot sa iti spun ca se uita doar la mine (nu chestii de carit sau cafea, in care oricum nu cred). se uita pur si simplu la mine si imi spunea intamplari din trecutul meu. apoi a inceput sa gingureasca despre intamplari ce vor avea loc.
nu am retinut mare lucru din ce spunea, pentru ca mi se parea asa ciudat...

acum vin si te intreb pe tine, care spui ca ai puteri paranormale. cum poate o persoana care nu m-a intilnit inainte sa se aseze in fata mea, sa ma priveasca in ochi si sa imi spuna intamplari din viata mea?
Sa va spun si eu una: eram in - de gigi2005 la: 13/05/2005 02:14:01
(la: Penibilul)
Sa va spun si eu una: eram in anul II de facultate, perioada cand fetele mai faceau inca armata (anii 80). Cine a prins stie, cine nu sa descriu nitel tinuta de iarna: Pe dedesupt, de!..., desuuri, camasa militareasca, veston gros din lana si peste veston manta greaaaa... da grea frate (cred ca avea pe putin 6 - 7 kg). Cand imbracam toate astea mergeam ca un robotzel teleghidat. Abia puneam pasul (mai ales ca bocancii erau luciu pe talpa), mainile stateau lateral ca la sperietorile de ciori... Inchipuiti-va o persoana impaiata.
Astfel imbracata ma indreptam impreuna cu doua colege, intr-o dimineata geroasa, spre Panduri (langa Academia Militara) unde aveam locul de supliciu. Zapada inghetata pe jos, alunecam ca naiba dar ma tineam bine ca mergeam incordata exact ca o persoana impaiata (sau oparita, cum vreti).
In fata la Academia Militara niste tineri ofiteri frumusei si tinerei, noi frumusele si tinerele; ne vad, ii vedem, ce vorbim: nici nu ne uitam la ei, mergem infipte si tantose.
Pe naiba! La cativa metri in fata lor una din noi aluneca si toate trei ne-am intins PE SPATE pe trotuar. Am ramas intepenite: de frustrare pe de o parte si din cauza ca in acele mantale nu puteai sa faci nici o miscare dara-mi-te sa incerci sa te ridici pe gheata. S-au uitat la noi, au ras si au stat sa vada cum ne ridicam.
Procedeul de ridicare era si mai frustrant: trebuia sa te intorci pe burta, sa bagi genunchii in fata, sa ridici fundul apoi intreg corpul sprijinidu-te de maini: ca naiba! Imi venea sa plang de suparare dar m-a umflat rasul si, ca si cum ei ar fi fost vinovati, le-am zis sa nu mai stea atata sa se hlizeasca si sa ne dea o mana de ajutor, ceea ce au si facut.
A fost cumplit! A fost una dintre cele mai penibile intamplari din viata mea (in afara de prima casatorie, evident).
Cu bine, gigi
... - de dana_white_flag la: 17/04/2006 11:50:52
(la: Să pleci ...)
sa pleci ... sa ramai ... cum e mai bine? ... cine stie? ...
dar nu te teme ... raspunsul vine din tine ...
fiecare cuta de pe obraz inseamna si intelepciune in plus ... si lacrimile curg de dorul iubirilor si a viselor ... stiu ca doare ... dorul ... si infrangerea ... si dorinta ... si amintirea ... dar ...
si patul lui Procust face parte din viata ... este o iubire a trupurilor ... si e firesca ... stiu ca nu ajunge si pentru suflet ... dar e un semn bun cand ne dorim mai mult ... cand ne razvratim ... cand tanjim dupa afectiune si tandrete ...
uneori ma gandesc la un alt mod de a iubi ... poate e traznit .. dar ... o iubire care sa atinga sufletul ... nu si trupul ... ma rog ... cred ca avem nevoie de asta din cand in cand ...
hmm ... genunchi raniti intr-un urcus catre tine sunt poate lucrul cel mai bun ... cata vreme te tarasti in incercarea de a te (re)gasi inseamna ca nu e loc de resemnare ... e durere ... e lupta ... dar nu resemnare ...
uneori sa pleci e o solutie ... doar uneori ...
stii tu ... vorbele nespuse ... intamplarile netraite ... imagini care ne fac sa tresarim ... sunete care ne intorc mereu catre acelasi lucru ... toate astea ne ajung din urma ... si e greu ...
e mai greu sa-ti doresti sa se fi intamplat si sa te intrebi cum ar fi fost ... rasuflarea omului drag ... si aburul din priviri ... si poate lacrimile ... off...
fa in asa fel incat sa le transformi in intamplari de viata ... si-n amintiri reale ... intinde mana ... spune cu glas tare "ramai" persoanei pe care ti-o doresti alaturi ... chiar daca va fi doar pentru o vreme ... respira ... traieste ... iubeste ...
iti e dor de dragoste cu D mare ... si spui asta atat de frumos ...



"There will be no white flag above my door" - dido
*** - de Guinevere la: 04/05/2006 20:25:15
(la: Confesiunile unei mame (2))
Esti draguta, dar sa stii ca dau destule rateuri, de aceea ar fi fain sa mai primesti si alte opinii. De multe ori sunt mai aspra pe aici decat in realitate fiindca in fata ecranului ma judec mai mult pe mine chiar si cand ma adresez altora, cel putin asa mi se pare. Deci nu spun nimic din ce nu mi-as spune mie. :o)

Jurnalul se anunta interesant, e activ, are subiect, asta imi place. Oamenii ai vazut ca sunt tentati sa-si descrie exclusiv sentimentele, ori asta nu intereseaza intotdeauna daca nu exista ceva intamplari de viata in spate, ca sa le dubleze. Poate doar pe psihologi. La tine insa introspectia poate starni interes caci are baza.

Problema e ca nu te poti bizui pe cititori in cafenea, cat imi e mie de draga, lume vine, lume pleaca. De aceea ziceam ca ceva la care chiar tii poate ca ar trebui expus pe alta cale. Eu mai mult ma joc de-a publicatul, tot cu intamplari de viata dragi mie, dar cu o importanta totusi diferita de cea a jurnalului tau. Nu stiu ce sa te sfatuiesc, dar nu il scrie numai pentru tine caci vei renunta in cele din urma. O sa ma mai gandesc la asta. Pana una alta fa cum simti, cu metoda asta n-am dat gres niciodata chiar daca suna simplist!

PS - N-ai facut greseli, remarcile erau mai mult pentru muzicalitate. :o)
#120336 (raspuns la: #120296) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cel mai atasat sumt de propriul meu corp - de shegorath la: 17/05/2006 22:41:17
(la: Obiectele de care ne simtim atasati)
pot sa pierd tot ce am si ma descurc binisor.Nu cred ca as "plange" dupa ceva,doar ca daac ar trebui sa renunt la mine,m-as gandii bine inainte.Cel mai mare atasament nu il am fata de intreg corpul (adica nu mi-e teama ca intr-o zi am sa mor),ci doar de o parte(ma ingrozeste ideea ca as putea sa imi pierd o mana sau un organ sau....).Cat despre nostalgie....tot corpul e cel care a fost mai mereu prezent la toate intamplarile din viata mea,asa ca.............
For ever - de Alexandros la: 24/06/2006 13:37:40
(la: Cel mai iubit dintre pamanteni...Preda)
Ai putina rautate? Crezi asta? Atunci e clar ca nu e rautate ci tinerete, impulsivitate, altceva. Cei rai n-ar recunoaste pentru nimic in lume. Inca nu te-ai obisnuit cu cafeneaua? Cu oamenii de aici? Santem diferiti si nu cred ca un consens general ar mai da farmecul pe care acesl loc il are. Ironia, critica, judecata gresita ori corecta, atentionarea si apostrofarea, nu ar trebui sa te deranjeze ci sa te schimbe ori sa-ti atraga atentia.Numic din ce am enumerat acolo nu e insulta. Toti avem un anumit grad de sensibilitate la critica si cu toate ca nimanui nu cred ca-i place, totusi este folositoare in creatia ta literara. Chiar si in comentariile despre intamplari din viata noastra ar trebui sa accepti si alte puncte de vedere. Cand vrei sa judeci pe cineva incearca sa te pui in locul lui, incearca sa consideri ca e un membru al familiei tale, ori incearca sa gasesti (sant foarte multi) si batrani politicosi, buni, altruisti....
Ai timp sa-ti schimbi paredrea despre toate acestea in viata, pe care abia ai inceput-o, de multe ori.
La varsta pe care o ai toti credem(ori credeam) ca stim totul despre dragoste. Nici nu banuiesti ce surprize vei avea.

Cat despre dragoste!!!Sa fim realisti pentru ca am vazut prea multe cazuri in care lipsurile materiale duc la certuri oricat de mare ar fi dragostea.In fond traim printre oameni,si nu intr-un rai al indragostitilor care stau sub cerul liber,cu frunze acoperiti in loc de haine si mananca marul discordiei!Mai stiu ca pentru o femeie cea mai mare implinire e sa aduca pe lume un copil,sa il vada crescand,sa ii ofere conditii decente de viata,sa aiba macar stricul necesar si o camera a lui.Cu ce?De unde?Inveti pana ajungi o epava si cand vrei sa te angajezi nu ai experienta sau nu ai unde in domeniul in care te-ai pregatit!Unii nu au nici macar dreptul la somaj.
Nu cumva ai vazut si multe cazuri de indragostiti pe care lipsurile materiale i-a mobilizat si au trecut de la vaicareala la actiune? Nu ai vazut oameni care au cate trei slujbe? Oameni care fac afaceri si muncesc 16 ore pe zi? Soti ori sotii care muncesc la mii de km distanta de familie pentru a nu astepta ajutor de la nimeni?
Nu lasa exemplele negative sa-ti creeze o imagine gresita despre viata si despre dragoste.
E sustin in continuare ca esti talentata si sensibila (vezi ca ai si sustinatori?) asa ca ideia de a nu mai scrie aici nu cred ca e prea buna.
Ai sa vezi cand te vei adapta la stilul cafenelei.

"omul stie mult mai multe decat intelege" - Alfred Adler
#129762 (raspuns la: #129492) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
rolia - de celdesubdush la: 19/08/2006 10:11:50
(la: Dacă ...)
eu am cam uitat cum este sa te bucuri...
in timp s-au intamplat mult prea multe lucruri care m-au facut sa uit...
nu spun ca nu o sa imi amintesc...
intamplarile din viata mea m-au dezvatzat sa spun "niciodata"...
conteaza foarte mult cu cine...
====================================
cele mai frumoase clipe urmează să vină...un nou inceput
#140116 (raspuns la: #139964) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
jeniffer - de Jianu Neridan la: 27/09/2006 04:42:31
(la: viata...dupa moarte?)
Ti-am raspuns dar te faci ca nu vezi.Ti-am dat argumente.Explica cum e posibil sa scrii o carte despre cineva care sa cuprinda peste 380 intamplari din viata lui; si cartea s-o scrii in curs de cca 1000 ani si s-o termini cu 400 ani inainte de cel pe care l-ai descris in carte?Cartea este Sfanta Scriptura si vorbeste de Isus.A fost profetit chiar si anul in care El a murit pe cruce, cu 600 ani inainte de aceasta.
Valabilitatea Bibliei este dovedita istoric si arheologic, ca sa nu mai zic practic in vietile celor ce cred(da nu si tu).
Pe ce te bazezi? Teoria big bang-ului e o teorie fara sustinere stiintifica.Nu exista decat supozitii.
Da, tu stii ca Biblia spunea ca pamantul e rotund inca de pe vremea lui Solomon?Nu stii.Stii ca in Cartea lui Daniel este trecuta toata istoria lumii? Cu 600 ani inainte de era noastra.
Toti savantii din lumea asta nu pot creea viata- e dovedit.
Ti-am cerut dovezi si nu ai venit cu nimic.



#148036 (raspuns la: #147623) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
* - de latu la: 20/01/2007 14:45:46
(la: Mijlocul drumului)
Mai putin Raymond Chandler ar fi putut face din ideea de baza ceea ce a fost preconizat si nu descrierea unei intamplari din viata de dupa intalnirea cu Roza.
__________________
Things to do today: 1) Get up; 2) Survive; 3) Go back to bed.
Imaginea vieti - de elengeor la: 06/07/2007 11:57:56
(la: Propria imagine - Trendy)
Parerea mea.

Pe parcursul vietii noastre parerea noastra despre lumea in care traim se schimba in functie de experienta de viata pe care o dobandim si in functie de anumiti factori cu care interactionam, anumite intamplari din viata noastra.Pana la urma…ce este lumea in care traim? Este o lume pe care o vedem…o auzim…o mirosim…o gustam…o putem atinge…o lume pe care o memoram…o simtim…o lume pe care o vom raporta intotdeauna in spatiu la trecut…prezent…viitor…si la persoana noastra…a experientei noastre de viata acumulta in timp. Este o lume a imaginilor…a sunetelor…si a bunului nostru simt al lucrurilor… Dar…cu totii suntem diferiti si cursul vietii noastre e diferit… Punctul nostru de vedere asupra lumii pe care o simtim e diferit…Incercati sa va ganditi cum ar fi lumea asta daca ai fi in acelasi timp: mut, surd, ai fi lipsit de simtul tactil si olfactiv si ai fi orb. Am fi pierduti fara aceste simturi… Asta este la urma urmei lumea care ne inconjoara… Daca avem nefericirea sa ajungem intr-o operatie aceste simturi ne sunt suprimate temporar… suntem anesteziati… trecem peste acele momente si prin acea experienta fara a sti ce se petrece cu noi…dar totusi interactionam in continuare cu lumea care ne inconjoara… alti oameni… fara a fi constienti totusi starnim reactii vis-a-vis de cei din jur.
La urma urmei…ceea ce simtim creaza lumea din jurul nostru si lumea ce ne inconjoara interactioneaza cu noi in functie de ceea ce simtim, vedem si auzim.
Inca de mici copii, de cand incepem sa constientizam existenta noastra suntem educati intr-un fel sau altul sa ne cream o imagine in aceasta lume. O imagine pe care de multe ori o comunicam celor din jur folosindu-ne de voce, …semne (sau body-language), …infatisare (sau look), …atitudine ,…sau de orice alte accesorii de care dispunem pentru a imprima in memoria semenilor nostri intregul imaginii noastre si a flerului nostru de a fi.
De aceea IMAGINEA in societatea pe care omul a creat-o in mii de ani conteaza pentru felul in care lumea din jurul tau te percepe. Prin tot ceea ce faci lasi in urma ta ceva, creezi pe moment anumite situatii care la randul lor creaza alte situatii in viitor…
Din vechi timpuri , cu mii de ani in urma , si continuand si in prezent oamenii se foloseau de imaginea lor pentru a manipula individul, de ce nu chiar o lume intrega…existau oratori care in amfiteatrele Romei antice isi expuneau parerile si se ridicau prin conceptie deasupra altor oameni. Alti conducatori din Egipt de exemplu se foloseau de piramide si alte edificii monumentale pentru a-si imortaliza imaginea de nemuritor din timpul vietii…Alti conducatori sau dictatori, oameni care au vrut sa iasa in evidenta prin idealurile lor ( ex.Hitler) au scris pur si simplu istorie…folosidu-se de imaginea buna sau rea pe care aceshtia au avut-o, si de felul in care acestia s-au promovat pe ei insisi.
Imaginea noastra la urma urmei conteaza…primul lucru pe care oricare din semenii nostrii il va analiza la persoana noastra va fi imaginea… felul in care comunici… ideiile pe care le ai… conceptiile tale… cunostintele tale… mai pe scurt caracterul tau si toate astea raportate la felul in care te imbraci, la constitutia fizica, la felul in care iti aranjezi parul, ce parfum folosesti si ce realizari ai pana la un anumit punct al vietii. Putem vorbi chiar si de o compatibilitate a imaginilor… Te potrivesti cu o anumita persoana… sau cu politica unei firme… cu imaginea unei firme… te potrivesti prin vestimentatie cu cineva… hmmm… pantalonii se asorteaza cu camasa… sunt infinite combinatii……
Din acest punct de vedere as dori totusi sa mai adaug ceva… imaginea noastra poate fi afectata intr-un fel sau altul chiar de apropiatii nostri. Am sa va dau cateva exemple : iubitul sau iubita ta te inseala… automat imaginea ta ca individ e compromisa…prietenul tau se drogheaza… lumea te va percepe la fel… prietenii tai sunt niste infractori… politia va fi si pe urmele tale… in fine sunt multi factori care iti pot afecta imaginea si viata in acelasi timp… dar totodata te poti folosi de imaginea cuiva sa iti creezi tu insuti o imagine mai buna… esti prietena unei vedete… o imagine de succes si o lume intreaga te va percepe ca pe o vedeta… esti prietenul celei care tocmai a castigat miss univers… toti barbatii te vor invidia si nu va fi femeie care sa nu te doreasca… E foarte important sa stim sa ne pastram imaginea si sa o imbunatatim… asta pentru a fi mai buni in tot ceea ce facem si pentru a avea mai mult succes in viitor… E adevarat… pentru multa lume imaginea nu conteaza…dar din ce punct de vedere? In fine
dorinel78 - de latu la: 23/09/2007 12:27:05 Modificat la: 23/09/2007 12:28:15
(la: impactul netului in viata noastra)
Foarte faina tema! Sunt si eu de-a dreptul avid sa citesc intamplari din viata oamenilor care au trait pe net.

Momentele cele mai frumoase pe care l-am trait datorita netului au fost acelea cand a mers netul. Cum netul meu insa merge tot timpu' si frumusetzea individuala a momentelor s-a bagatelizat.

Viata mea fara net ar fi tare saraca, pentru ca n-as putea sa pun filme pe bani, pe YouNoob.

In treacat fie spus: Tu prea mult prin arhiva cafenelei n-ai citit, asa-i?
cosma - de alex andra la: 12/11/2007 08:09:10 Modificat la: 12/11/2007 08:10:25
(la: Picnic la marginea drumului)
Cat din destinul vostru se supune intamplarii si cat de mult credeti ca ati jucat un rol?
Greu de precizat. Poate as zice ca rare sunt intamplarile pur intamplatoare. In majoritatea cazurilor cred ca provocam intr-un fel sau altul, mai mult sau mai putin direct sau indirect, constient sau nu (vezi lantul determinarilor de orice fel) intamplarile din viata noastra. Stiu sigur ca pe unele le-am provocat, pe altele parca le-am cautat cu lumanarea:)))

Putem da frau liber imaginatiei sau aceasta trebuie strunita?
Nu cred ca exista vreo reteta la capitolul asta. Dozajul e o chestie personala. Pentru un creator, chiar si din domeniul stiintelor exacte, imaginatia are un rol esential. In viata de zi cu zi, imaginatia se opune pragmatismului. Acuma depinde fiecare ce alege: preponderenta spiritualului, a materialului sau echilibrul dintre cele doua. In functie de asta va da frau liber sau isi va struni imaginatia. Asta cu conditia sa aiba ce struni:)))

Aventura cunoasterii - o banala sintagma sau mai mult?
Depinde ce acceptiune dam termenilor "aventura" si "cunoastere". La scara mica toti o traim, in sensul ca invatam de-a lungul intregii vieti: la scoala, din lecturi, din experienta colectiva si din cea personala. Pentru unii cunoasterea este chiar o profesie. Iar pentru cei care se avanta in cucerirea macrocosmului sau a microcosmului, de exemplu, cunoasterea poate fi chiar o aventura, in sensul propriu al cuvantului.

Scuze pentru lungul sir de locuri comune emise la ore matinale. Sper sa nu va fi stricat ziua:)))
brasovene - de proletaru la: 20/11/2007 19:12:09
(la: DINCOLO DE VISE)
nu statul trebuie injurat. Statul e o fictiune formata din 1000... 2000, 10000 de indivizi. Mecanismele autoritatilor pot fi insa modificate.
noi suntem problema.
dincolo de vise sunt acei copii iar intamplarile sunt viata lor si a noastra.
#258124 (raspuns la: #258091) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"dincolo de vise sunt acei copii iar intamplarile sunt viata lor si a noastra." - de Intruder la: 20/11/2007 20:10:04
(la: DINCOLO DE VISE)
voi care aveti copii...spuneti drept...nu-i asa ca va strangeti copiii in brate si in subconstient, multumiti cuiva (soartei, lui Dumnezeu sau imprejurarilor) ca ei, copiii vostri nu dorm pe jos, nu sunt flamanzi si nu le e frig?
...ca au carti, parinti normali (doi si amandoi), ca fac mofturi la masa si daca plang, plang mai mult de oboseala sau de-un capriciu??

nu suntem in stare sa purtam toata durerea copiilor si uneori nu suportam nici macar basmul Fetitei cu Chibriturile...nu e egoism, e neputinta.
e prea mult.
#258141 (raspuns la: #258124) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de thorn bird la: 06/01/2008 14:46:23
(la: Nu exista dragoste!!!!)
Daca unele intamplari din viata ti-au lasat gust amar, asta nu inseamna ca totul e amar in jurul tau si asa va ramane intotdeauna.Consider concluzia ta una pripita si bazata pe nimic.
multumesc pt bunatatea sufleteasca de care dai dovada :)

poate am fost rea cu bright...dar pe tine nu te-am inteles gresit, si te-am sustinut, in felul meu simplist.asteptam, de fapt, sa ma contrazica, sa spuna ca a facut asa si asa...sau putea sa spuna simplu ca nu e treaba mea...da' recunosc, ma bag si eu ca musca-n lapte :)...

Ah, sa nu uit, am remarcat mesajul subliminal (poate asta era cel maui important) cat de buna esti tu ;) Felicitari, incepi sa te descurci pe aici ;)) - te inseli.daca ai observat, am obiceiul sa-mi argumentez spusele cu mici intamplari din viata mea.e un lucru real, 'palpabil' si nu ma arunc in exprimari bombastice, pt care am nevoie de dex sa descifrez mesajul.daca vroiam sa folosesc alt gen de exprimare, ma faceam politician si foloseam limba de lemn :P

oricum, stai linistit ca nu va fi necesar sa-ti consumi bunatatea sufleteasca pt a-mi modera comentariile.am destul de putin timp pt cafenea :)
#312130 (raspuns la: #312117) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
:( - de lafemme la: 16/12/2008 14:46:23
(la: In memoriam)
stii, sunt intamplari in viata asta care te fac sa-ti doresti cu disperare sa fii iarasi copil, sa fie seara si tu trist din mai nimic, sa vina bunica la tine, cu o cacao cu lapte, sa te mangaie pe frunte si sa-ti spuna ca are sa treaca, sa vine dimineata si sa constati cu surprindere ca a trecut, ca de vine a fost laptele sau bunica, sau patura moale, sau dimineata.

uneori diminetile astea refuza sa vina.
*** - de maan la: 12/11/2009 11:41:25
(la: eviscerat)
ma lasa numa cu speranta, daca altceva nu-i.
exista o multime de intamplari in viata unui om, care-l pot ara, semana, fecunda.
nu stii niciodata...
#499152 (raspuns la: #499125) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...