comentarii

intre freud


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
si "nenea" freud ce zice ? da - de miloser coperil la: 19/03/2005 15:25:11
(la: Cata importanta are diferenta mare de varsta intre parteneri?)
si "nenea" freud ce zice ? daca esti genu de femeie copil , care are nevoie de un "tata " , care s-o si reguleze ....... sau tocmai de-asta :))):))):)))
Freud - de rockdani la: 29/05/2005 21:54:45
(la: Ati facut vreodata sex oral ?)
pai da, Freud ar fi numit asta "caz tipic de act ratat". Act verbal, oral, sau cum vreti sa-i spuneti :), ca tot e la tema.

ei, intamplator ii stiu pe cei doi. sunt si eu, ca si ei, "din zona" ...
#52236 (raspuns la: #51960) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Freud & comp. - de ondine la: 26/09/2005 14:26:45
(la: Psihanaliza)
In primul rand sunt dezamagita de definitia DEX-ului. Psihanaliza nu e un ansamblu de conceptii (ci de teorii si mai ales de metode, ca parte a procesului de psihoterapie) si nu numai ale lui Freud.
Freud a avut fara indoiala o contributie importanta, dar cred ca trebuie luat cum grano salis. Adica au mai fost si altii dupa el, el e important pentru ca a deschis drumul.
Psihoterapia sigur ca poate sa trateze afectiunile psihicului, dar depinde mult de "modul de intrebuintare". Si nu e o relatie unilaterala de tip medic-pacient -care de fapt nici aia n-ar trebui sa fie unilaterala. (Vorba ceea: de cati psihologi e nevoie sa schimbe un bec? Raspuns: de unul singur, dar cu conditia ca becul sa vrea sa schimbe). In orice caz, psihoterapia vindeca afectiuni usoare. Nu cred ca ar da vreun rezultat in domeniul patologicului.
Aceeasi remarca si pentru interpretarea viselor. Trebuie facuta cu mare precautie, separata simbolistica provenita din subconstient de influentele cotidiene, ceea ce nu e deloc evident. Unele vise insa pot fi extrem de graitoare si poate fi foarte instructiv/amuzant sa le decriptezi.
Atata vreme cat depresia, anxietatea etc. sunt nejustificate, cauza se poate gasi numai in subconstient (logic). Da, tenebrele subconstientului pot fi perculoase...dar gradul de normalitate depinde foarte mult de capacitatea de auto-analiza a individului. Bref, cu cat sunt lasate mai mult in bezna, cu atat nasc mai multi monstri...
Mi-ar placea sa intru in detalii dar parca e prea generala tema. Cel mai interesant e cand discuti cazuri concrete...
Freud - de Yuki la: 22/10/2008 08:50:24
(la: Canonul occidental)
teoria lui Harold Bloom este ca Freud va supravietui ca scriitor, nu ca psihanalist deoarece psihanaliza tinde sa dispara ca practica medicala. In +, Bloom propune o analiza shakespiriana a lui Freud, si nu invers. It's fun :P
#354355 (raspuns la: #354352) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Raspuns - de dogmatic la: 30/09/2003 05:28:05
(la: Viata gay romaneasca)
Daca observatia ta despre vin suna a invitatie la un pahar vorbit...cu mare placere! Cat despre explicatie..iata:
Freud, parintele psihanalizei, spune ca homosexualitatea apare atunci cand un baiat nu reuseste sa "transfere atractie heterosexuala a libidoului sau de la mama lui la alta femeie naturala", poate din cauza fortei pe care o exercita acea atractie sau din cauza orientarii ei gresite, care ar putea fi cauzata de mediu… Exista apoi teoria fobiei, potrivit careia mama, in timpul "sindromului de sarcina" a simtit sentimentul de teama de a fi abandonata de sotul ei, sau incapacitatea sotului de a fi alaturi de ea in aceasta perioada si astfel mama transfera copilului traumatismul pe care. il sufera. Nu in ultimul rand, barbatii homosexuali au un exces de estrogen, homon propriu femeilor; iar femeile lesbiene, un exces de androgen, hormon barbatesc. Aceste explicatii biologice se refera la cantitatea relativa de testosteron existenta in perioadele vitale pentru dezvoltarea creierului fetusului si imprima copilului ce urmeaza sa se nasca o orientare masculina sau feminina, dar nu totdeauna in concordanta cu sexul genetic al fetusului. Se spune ca barbatii homosexuali au "comisura anterioara", fascicol de nervi care leaga lobul stang si lobul drept al creierului, mai mare decat barbatii heterosexuali. In schimb ei au "nucleul interstitial", un fascicol de nervi din hipotalamus, mai mic decat barbatii heterosexuali. Alte studii sugereaza o puternica influenta genetica. Astfel, 52 la suta din fratii gemeni identici sunt homosexuali; 22 la suta din fratii gemeni neidentici, si doar 11 la suta in cazul fratilor adoptivi. Deja cunosc un "geaman" in aceasta sitiuatie, in contradictie cu fratele sau care-l ridiculizeaza sistematic. Multumit? Daca nu... am mult mai multe argumente ;) Dar de bere, ce zici? :P
#561 (raspuns la: #559) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Buna-i berea, nu-i ca vinu'... - de papadie67 la: 30/09/2003 06:31:49
(la: Viata gay romaneasca)
moncher

Freud a fost recunoscut, repudiat, re-recunoscut, re-repudiat, idolatrizat, ridiculizat, etc ... cumva frate-vitreg cu McDonalds.
Nu-s de-acolo, nu cunosc, nu ma pronunt. De aceea, nu ca zic, da' vreau sa spui...nea austriacu' nu' i la ora actuala un punct de referinta nici macar in psihanaliza, ca sa nu mai vorbim de psihiatrie. DE ce vorbim despre ce-a spus el, cand freca penita gandindu-se la D-na Freud, a batrana?
Referitor la hormoni si la influenta lor asupra comisurilor si-a
fasciculelor, printre altele, nimerind car'-va'szica-n plina neurofiziologie, cea-n continua concurenta cu neuroendocrinologia, observam ca-s multe si faine teorii, precum si multi bani platiti, global vorbind, oamenilor ce se-ocupa cu-aceste delicate fineturi.
Tu fiind, inteleg, unul dintre ei, te-asi ruga sa-ti argumentezi pozitia in acest chat.

Spune-ne de ce crezi ca H-sexualii sunt pre-determinati (genetic-cum altfel?...pre-wired, nu?) sa devina ce vor fi devenit. Spunene-ne ca, ne-expusi unei posibilitati conjuncturale/environnement-ale, ei vor deveni oricum atrasi de sexul propriu. Asa cum nici o altei fiinte biologice heterosexuate nu i se-ntampla. Explica-ne, dar fara Freud, ca s-a fumat de mult, ce-l face pe-un baiat sa caute placere sexuala acolo unde biologic, si dupa regulile ei, nu-i este locul? Biologicul/hormonii/comisurile/fasciculele?
DOPA si-alti neurotransmitatori?
Ori poate Educatia? Experientele?
Sunt toti aurolacii encodati genetic spre-a deveni ceea ce sunt?
Daca s-ar naste-ntr-o familie care-i ofer-aurolacului alternative la aurolac, ar deveni-aurolacu-aurolac?
La fel, pt ce discutam aci, si-anume H-sexuali; ar deveni ei cu necesitate H-sexuali daca nu s-ar gasi niste 'respectabile' personaje care sa-i ghideze in acest sens?
Ori, daca nu-i la fel, pe ce criterii STIINTIFICE, nu teorii ce azi rasar si maine pier, deosebim addictia de-orice fel de-addictia (as spune io', ca nechematu', psihologica) spre sexul de acelasi fel?
Cromozomi? Care gene si-unde?
De negasit, pan' acum? ok, da' spune-asa
hormoni? vorbim tot despre gene, nu-i asa, pana la urma? Nu dovedim genetic, vorbim despre hormoni degeaba, in ceea ce priveste ce ne preocup-acum.
educatie si expunere? de ce-ar fi devenit, deodata, un tabu?
De ce?
#565 (raspuns la: #561) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Uite ce-ascult de cateva zile - de Alice la: 09/12/2003 01:42:25
(la: Cohen)
...sperand ca n-am innebunit de-a binelea ...

"Is this what you wanted?"( de pe Miscellaneous)


You were the promise at dawn,
I was the morning after.
You were Jesus Christ my Lord,
I was the money lender.
You were the sensitive woman,
I was the very reverend Freud.
You were the manual orgasm,
I was the dirty little boy.

And is this what you wanted
to live in a house that is haunted
by the ghost …of you and me?

Is this what you wanted ...

You were Marlon Brando,
I was Steve McQueen.
You were K.Y. Jelly,
I was Vaseline.
You were the father of modern medicine,
I was Mr. Clean.
You where the whore and the beast of Babylon,
I was Rin Tin Tin.

And is this what you wanted ...

And is this what you wanted ...

You got old and wrinkled,
I stayed seventeen.
You lusted after so many,
I lay here with one.
You defied your solitude,
I came through alone.
You said you could never love me,
I undid your gown.

And is this what you wanted ...

And is this what you wanted ...

I mean is this what you wanted ...

That's right, is this what you wanted!

Asa, citite, versurile n-au mare farmec ...dar sa-l auzi cum pronunta ...cum accentueaza silabele.
Daca l-ati auzi!!!

"I’m your man!" n-am auzit alta declaratie de dragoste!
Ba da, in "Dance me...", in "Thake this", in "Coming back to you", in "Ain’t no cure" ..."and when the hunger for your touch rises from the hunger ...you whisper "You have loved enough,
Now let me be the Lover."
STIU ca nu-i vorba doar de-atingere fizica! Nu va lasati pacaliti!
...eu sunt ceva abia atunci atunci cand Cohen canta!
liviub - de (anonim) la: 15/01/2004 14:54:42
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
"Sunt multi care au ramas pentru ca-si iubesc tara."

Intotdeauna m-am intrebat daca profesia pe care o avem influenteaza convingerile pe care le avem. Un chirurg care salveaza vieti extirpand sani bolnavi de cancer capata o alta viziune asupra acestor parti anatomice decat un poet care scrie despre dragoste inspirat de aceiasi sani.
Sunt programator. Meseria ma obliga la rigoare si disciplina. Inteleg ca iubirea de tara difera de la un individ la altul in asemenea masura incat o definitie este imposibila. De aceea propun sa lasam iubirea de tara asa cum o intelegem fiecare dintre noi. De ce e nevoie sa o explicam? Freud spunea ca daca ii vei destainui cuiva ce inseamna conceptul de datorie pentru tine, acea persoana are puteri nelimitate asupra ta. Nu stiu inca daca acest caz se aplica si iubirii de tara...
#8117 (raspuns la: #8103) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
#11031, de schitroc - de anita47 la: 01/03/2004 12:31:12
(la: Preoti homosexuali?)
(1)

"În prefaţa redactată de Nae Ionescu romanului lui Mihail Sebastian De două mii de ani, ilustrul magistru îşi propunea să demonstreze fără putinţă de tăgadă că evreul trebuie să sufere pentru că este… evreu. Ca să nu păcătuiască printr-o obscenă dialelă, corifeul trăirismului ortodox se vede dator să-şi întindă alocuţiunea până acolo unde cititorului să-i fie limpede ce se înţelege prin a fi evreu. Iehuda patet nu pentru că anume sumbre circumstanţe l-au adus în situaţia să sufere, ci pentru că, esenţialmente, substanţial, evreul este bolnav. Calitatea de a fi evreu, evreitatea adică, ar fi idestructibil, din illo tempore - eventual, împreunată cu cel mai costisitor dintre beteşuguri: trufia. Trufia de a se fi înscris în istorie drept popor ales conjugată cu trufia nerecunoaşterii unui mântuitor pe care el însuşi îl anunţă şi îl aşteaptă face din acest neam unul care este îndreptăţit să agonizeze până la sfârşitul lumii. Iată şi judecata reputatului maître: dacă poporul ales l-ar recunoaşte pe Mesia, atunci riscă să înceteze a mai fi poporul ales, întrucât mesajul christic este universal, el nu se adresează unei anume pepiniere. Ca atare, poporul în discuţie se mai poate considera pe el însuşi ales numai în măsura în care îşi aşteaptă mai departe şi cu încăpăţânare mântuitorul anticipat de scrierile sfinte. Dar Mesia a sosit, continuă Nae Ionescu, însă evreul nu-l poate vedea, căci trufia mai sus amintită i-a tulburat privirea.

“Mesia a venit, Iosef Hechter, şi tu nu L-ai cunoscut.” “Îl cunoşteau vecinii toţi/ tu nu l-ai cunoscut” - pare a parafraza sacerdotul filosofiei interbelice, după care adaugă în forţă (şi patetic): “Iosef Hechter, nu simţi că te cuprinde frigul şi întunericul?” Dincolo de acest opulent material didactic pentru un Freud dispus să-şi verifice teza paricidului pe teoriile resentimentare ale unei ideologii religioase ce parazitează vechile scrieri evreieşti, avem în discursul lui Nae Ionescu câteva năstruşnice presupoziţii de ordin general.

Mona Mamulea

Revista RESPIRO

======

Iosef Hecter = Mihail Sebastian

anita47

=====

(2)

"Nu am citit deloc senin prefaţa lui Nae Ionescu la romanul lui M. Sebastian De două mii de ani. Dar aceasta nu pentru că sunt evreu de origine ci pentru că această prefaţă sfidează spiritul de toleranţă democratică din raţiuni ideologice ortodoxiste. Şi am fost la fel de indignat când am întâlnit într-un articol al aceluiaşi Nae Ionescu din "Cuvântul" injurii împotriva lui Samuil Micu, considerat doar "un călugăr papistaş", negându-i, deşi a fost cofondator al Şcolii Ardelene, chiar calitatea de român numai pentru că a fost de confesiune greco-catolică. Şi nu l-a declarat acelaşi Nae Ionescu neromân pe I.C. Brătianu ("dar român n-a fost"), totuşi unul dintre fondatorii României moderne, numai pentru faptul că a adaptat, la noi, modelul civilizaţiei occidentale?"

Cele de mai sus au fost declarate de catre Zigu Ornea intr-un interviu acordat lui Daniel Cristea-Enache ,aparut pe:
atelier.liternet.ro
=====



#11043 (raspuns la: #11031) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Misogini ? - de desdemona la: 13/04/2004 04:27:21
(la: Cativa misogini celebrii)
Pai unele din comentariile astea nu sunt misogine, ci pur si simplu spun adevarul, si nu vad in ele o sursa de suparare. Incerc sa vin cu niste justificari/comentarii.

"Cind o femeie nu vorbeste, sa n-o intrerupi pentru nimic in lume. (Enriyeu Castaldo) "
Femeile sunt vorbarete, trebuia sa fie si cineva care sa deschida gura, fiindca multi barbati sunt prea taciturni. Si nu e nimic rau in asta. Comunicarea e si ea buna la ceva!

"Un barbat intelept nu isi contrazice nevasta. El asteapta pina o face ea singura. (Humphrey Bogart)"
Aceasta reflectie e foarte frumoasa si foarte adevarata. Si e semnul unui barbat-filozof. Insa nu ii vad valoarea 'misogina'. E normal ca, urmand un sau alt fir logic sa ajungi uneori la concluzii diametral opuse. Totul e relativ. Depinde de la ce axiome si principii pornesti.

"Atentie la o femeie care gindeste logic ! Caci logica si femeia sint atit de heterogene, incit este impotriva naturii cand apar impreuna. (Johannes Cotta)"
Asta nu vrea sa spuna decat ca femeile pot intelege si lucruri aflate dincolo de sfera logicii. Normal, specialitatea lor nu e pe intelect/rational ci pe inima/sentimental.

"Marea intrebare, la care nu stiu sa raspund in ciuda a treizeci de ani de studiu despre femei, este urmatoarea: "Ce vrea de fapt o femeie?" (Sigmund Freud)"
Citatul nu spune nimic despre femei, ci doar despre incapacitatea lui S.F. de-a le intelege. Ceea ce se explica prin faptul ca el e barbat !!!

"Trei tipuri de barbati nu inteleg femeile: barbatii tineri, barbatii de virsta mijlocie, si barbatii batrini. (Irisches Sprichwort)"
Quod Erat Demonstratum de la citatul anterior.

"Femeia este o greseala acceptabila a naturii. (John Milton)"
Pai ce altceva poti sa faci decat sa o accepti ? Cat despre faptul de-a fi o greseala a naturii, aici se vede iar numai incapacitatea barabatilor de-a intelege femeile.

Altele dintre citatele citate (ce bine suna!) sunt fie rautacioase, fie opinii personale (de ex. cea cu elefantii) unde nu e nimic de comentat.
Din fericire, femeile ii iubesc pe barbati si le inteleg chiar si scaparile misogine. Nici noi nu suntem (toate) perfecte.

Doar eu ! :)

O zi plina de bucurie la toti cafegiii !

***
Las' ca-i bine ca nu-i mai rau !
cartile mele-sorin21us@yahoo.com - de (anonim) la: 17/04/2004 03:20:45
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
c.j.lewis-sfaturile unui diavol batran catre unul tanar
paulo coelho-achimistul, veronica se hotaraste sa moara, al cincilea munte, etc
savatie bastovoi-intre freud si Hristos
Dostoievski-adolescentul
Raspuns la o parte din comentarii - de tty la: 30/04/2004 11:31:21
(la: De ce e poporul nostru pesimist?)
Eu sunt din zodia pestilor. Mie mi se pare ca majoritatea celor din zodia mea sunt niste pesimisti inascuti. Si eu nu fac exceptie de la regula. De cand ma stiu gandesc ceva de genu: Care ar fi cea mai rea varianta? Ce ar putea fi mai rau decat asta?(Nu stiu daca e doar pesimism sau e si o atitudine de pregatire mentala pentru esec). Dar de ceva timp de cand am constatat ca de fapt ceva mai multa lume gandeste pesimist am spus ca ar fi cazul sa incerc sa schimb ceva, daca nu in modul de gandire al celorlalti cel putin in modul meu de gandire. Si asa am inceput sa ma conving pe mine ca nu e lumea asa de rea cum mi se pare mie si ca as putea sa ma gandesc ca ar putea fi si ceva mai bine decat pana acum. Ca as putea schimb ceva, cat de putin prin propriile forte. Nu e deloc usor si nu spun ca am avut prea mare succes, dar am constatat ca, cel putin cu oamenii cu care am discutat ceva mai mult, am avut oarecare trecere si am reusit macar sa ii fac sa se gandeasca la ceea ce am spus eu. Nu vreau acuma sa intru prin cine stie ce teorii psihologice, dar nici nu cred ca putem arunca toata vina pe copilarie si pe educatie. Am ajunge ceva in genul lui Freud care spune ca toata viata omului se poate explica prin instinctul de reproducere si prin viata sexuala. Oricum de la o anumita varsta incepem sa ne facem singuri o oarecare educatie si cred ca cel putin de atunci ar trebui sa ne revizuim, macar in gand daca nu si in fapte, atitudinea noastra in fata vietii.


Cristy
pentru "desdemona" - de spirit_intelept la: 21/06/2004 19:37:57
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
Draga desdemona, manifesti multa candoare in comentariul tau :). Nu am sustinut niciodata ideea ca "toti cei ce sunt impotriva unor aspecte ale 'yoginilor' Misa sunt complet straini de Yoga". Chiar am prieteni din multe alte religii si le respect cu adevarat calea lor spirituala...de fapt chiar imi este usor sa fac aceasta fiindca atunci cand inveti mai mult despre spiritualitatea autentica, de fapt constati ca toate aceste metode sunt drumuri diferite (adresandu-se oamenilor diferiti), care duc la desavarsirea spirituala.
Legat de sexualitate, aceasta legatura foarte stransa intre sexualitate si spiritualitate chiar exista :). Am sa-ti dau doar cateva exemple ca sa iti poti da seama mai bine:
- In yoga si in tantrism, "bodhicitta" inseamna in acelasi timp si "substanta mentala" dar si "sperma". De fapt lasand la o parte Tantrismul in care evident ca sexualitatea se foloseste in vederea evolutiei spirituale (fara ca aceasta sa fie inventia MISA), in yoga exista foarte multe procedee (incepand cu preceptul fundamental, Brahmacharia) si trecand prin procedee corporale sau respiratorii cum ar fi Uddhiana Bandha, Vajroli Mudra, Nauli Kriya, etc...la care in tratatele yoghine fundamentale se mentioneaza clar ca ajuta la controlul sexual si sublimarea acestei energii forme superioare de energie.
- In buddhismul tibetan, chiar si in cel in care Dalai Lama acorda astazi initieri, exista cel putin doua ramuri majore in care manifestarea sexuala apare ca fiind explicita si anume in Budhismul Vajrayana (care este considerat chiar cea mai puternica si mai greu accesibila forma de budhism) si in Kalachakra, in care simbolismul sexual (si practicile aferente) apar in explicitate foarte clar. Chiar in romania au aparut la diverse edituri cum ar fi Herald (si care clar ca nu este a lui Gregorian), diverse lucrari de yoga tibetana care trateaza acest aspect.
- In taoism si in general la chinezi, tehnicile sexuale de control prin continenta asupra energiei sexuale erau pastrate strict secrete si rezervate doar imparatilor. Ele erau studiate practic inclusiv in asezamintele monahale sau de catre aspirantii individuali. Si la noi au aparut mai multe carti despre taoism, cum ar fi "Tao si arta de a iubi", etc...
- In crestinism, datorita faptului ca nu a fost explicitata continenta sexuala, practic singura alternativa care a ramas a fost abstinenta. Asta din cauza ca energia sexuala a fost mereu considerata o energie fundamentala a omului. Chiar in Biblie si in vietile sfintilor (Filocalia) apa clar precepte prin care aceasta energie (vlaga sau samanta) este necesar sa fie pastrata in vederea evolutiei spirituale. De fapt daca te gandesti bine, in toata istoria pamantului nu a existat nici o descoperire stiintifica sau creatie artistica ce a fost realizata de un eunuc. Dimpotriva, marile genii ca Balzac sau Hugo aveau o viata sexuala foarte intensa chiar la 60-70 de ani.
- In traditia alchimica (daca vrei sa consideri asta ca o cale spirituala), simbolismul sexual este evident pe toata durata procesului alchimic.
Psihologia si medicina moderna vin si ele sa constate imensa importanta a energiei sexuale. Gandeste-te ca Freud si-a fondat aproape intreaga lui psihanaliza pe manifestarile libidoului.
Din pacate la ora actuala situatia este jalnica din punct de vedere sexual, tocmai din cauza ca aceste practici stravechi de mii de ani, nu sunt puse in adevarata lor valoare. De exemplu, daca un barbat se descarca dupa maxim 10 minute nu este de mirare ca o femeie nu prea poate sa fie implinita si cam ramane cu buzele umflate. Ea normal ca cere mai mult, el nu mai poate si de aici un intreg cerc vicios. Ai putea sa citesti f multe sondaje care arata chiar fapte care unui yoghin care cunoaste despre continenta sexuala i se par aberante. De ex in Franta, aproape 3/4 din femei se considera frigide, fiindca nu au avut nici un orgasm, in SUA o cercetatoare a facut in test pe vreo 500 de femei dintre care peste 200 au recunoscut ca nu au avut niciodata orgasm iar alte 100 au spus ca au avut orgasm doar cand se stimulau clitoridin, etc...Si printre romancele noastre s-au facut asemenea sondaje care arata ca starea de lucruri in acest domeniu este foarte proasta.
pt desdemona - de spirit_intelept la: 22/06/2004 13:24:00
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
Draga desdemona, manifesti multa candoare in comentariul tau :). Nu am sustinut niciodata ideea ca "toti cei ce sunt impotriva unor aspecte ale 'yoginilor' Misa sunt complet straini de Yoga". Chiar am prieteni din multe alte religii si le respect cu adevarat calea lor spirituala...de fapt chiar imi este usor sa fac aceasta fiindca atunci cand inveti mai mult despre spiritualitatea autentica, de fapt constati ca toate aceste metode sunt drumuri diferite (adresandu-se oamenilor diferiti), care duc la desavarsirea spirituala.
Legat de sexualitate, aceasta legatura foarte stransa intre sexualitate si spiritualitate chiar exista :). Am sa-ti dau doar cateva exemple ca sa iti poti da seama mai bine:
- In yoga si in tantrism, "bodhicitta" inseamna in acelasi timp si "substanta mentala" dar si "sperma". De fapt lasand la o parte Tantrismul in care evident ca sexualitatea se foloseste in vederea evolutiei spirituale (fara ca aceasta sa fie inventia MISA), in yoga exista foarte multe procedee (incepand cu preceptul fundamental, Brahmacharia) si trecand prin procedee corporale sau respiratorii cum ar fi Uddhiana Bandha, Vajroli Mudra, Nauli Kriya, etc...la care in tratatele yoghine fundamentale se mentioneaza clar ca ajuta la controlul sexual si sublimarea acestei energii forme superioare de energie.
- In buddhismul tibetan, chiar si in cel in care Dalai Lama acorda astazi initieri, exista cel putin doua ramuri majore in care manifestarea sexuala apare ca fiind explicita si anume in Budhismul Vajrayana (care este considerat chiar cea mai puternica si mai greu accesibila forma de budhism) si in Kalachakra, in care simbolismul sexual (si practicile aferente) apar in explicitate foarte clar. Chiar in romania au aparut la diverse edituri cum ar fi Herald (si care clar ca nu este a lui Gregorian), diverse lucrari de yoga tibetana care trateaza acest aspect.
- In taoism si in general la chinezi, tehnicile sexuale de control prin continenta asupra energiei sexuale erau pastrate strict secrete si rezervate doar imparatilor. Ele erau studiate practic inclusiv in asezamintele monahale sau de catre aspirantii individuali. Si la noi au aparut mai multe carti despre taoism, cum ar fi "Tao si arta de a iubi", etc...
- In crestinism, datorita faptului ca nu a fost explicitata continenta sexuala, practic singura alternativa care a ramas a fost abstinenta. Asta din cauza ca energia sexuala a fost mereu considerata o energie fundamentala a omului. Chiar in Biblie si in vietile sfintilor (Filocalia) apa clar precepte prin care aceasta energie (vlaga sau samanta) este necesar sa fie pastrata in vederea evolutiei spirituale. De fapt daca te gandesti bine, in toata istoria pamantului nu a existat nici o descoperire stiintifica sau creatie artistica ce a fost realizata de un eunuc. Dimpotriva, marile genii ca Balzac sau Hugo aveau o viata sexuala foarte intensa chiar la 60-70 de ani.
- In traditia alchimica (daca vrei sa consideri asta ca o cale spirituala), simbolismul sexual este evident pe toata durata procesului alchimic.
Psihologia si medicina moderna vin si ele sa constate imensa importanta a energiei sexuale. Gandeste-te ca Freud si-a fondat aproape intreaga lui psihanaliza pe manifestarile libidoului.
Din pacate la ora actuala situatia este jalnica din punct de vedere sexual, tocmai din cauza ca aceste practici stravechi de mii de ani, nu sunt puse in adevarata lor valoare. De exemplu, daca un barbat se descarca dupa maxim 10 minute nu este de mirare ca o femeie nu prea poate sa fie implinita si cam ramane cu buzele umflate. Ea normal ca cere mai mult, el nu mai poate si de aici un intreg cerc vicios. Ai putea sa citesti f multe sondaje care arata chiar fapte care unui yoghin care cunoaste despre continenta sexuala i se par aberante. De ex in Franta, aproape 3/4 din femei se considera frigide, fiindca nu au avut nici un orgasm, in SUA o cercetatoare a facut in test pe vreo 500 de femei dintre care peste 200 au recunoscut ca nu au avut niciodata orgasm iar alte 100 au spus ca au avut orgasm doar cand se stimulau clitoridin, etc...Si printre romancele noastre s-au facut asemenea sondaje care arata ca starea de lucruri in acest domeniu este foarte proasta.
#16576 (raspuns la: #16522) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
. - de ikoflexer la: 29/06/2004 19:43:36
(la: Ozzy vs LMC)
de cand se traduce "jew" prin "jidan"(termen insultator)?

N-am intentionat sa jignesc pe nimeni si nu stiam ca "jidan" e un termen insultator; daca e imi cer scuze. Cum s-ar traduce atunci? --- ca n-am un dictionar englez-roman la indemina.

Dupa cite stiu eu: hebrew = evreu
israeli = israelian
jew = ? (eu credeam jidan---corectati-ma)
jewish = de religie ?

Citez mai jos pentru cei ce au timp sa citeasca din Oxford English Dictionary:

oed jew | more
Jew (d3(j)u:), sb. Forms: Sing. 3 Gyu, 4 Giu, Gyw, Iu, Iuu, Iuw(e, Ieu, Ieuu,
Ieu3, 4-5 Iwe, 4 (6 Sc.) Iow, 4-7 Iewe, 5 Ieue, 5-6 Iue, (Ive), 4-7 Iew, 7-
Jew. Plur. 2 Giwis, 3 Giws, Gius, Gyu(e)s, 3-4 Gywes, Giwes, Geus, 4 Iuu(e)s,
Iuwis, Iow(e)s, Ioues, Iewis, -ys, -us, 4-5 Iuwes, 4-6 Iues, 4-7 Iewes, 5
Iuys, 6 Sc. Iowis, Iouis, 4-7 Iews, 7- Jews; beta. 4 Iuen. [ME. a. OFr. giu,
gyu, giue, earlier juieu, juiu, jueu:-L. iudaeum (nom. -us) Jew (cf. Fr. dieu,
ebreu:-L. deum. hebraeum); in later Fr. juif, fem. juive. L. iudaeus was a.
Gr. iota-omicron-upsilon-delta-alpha-iota--omicron-sigma-, f. Aramaic y'hudai,
corresp. to Heb. y'hudi Jew, f. y'hudah Judah, name of a Hebrew patriarch and
the tribe descended from him. (The OE. equivalent was Iudeas Jews, Early ME.
Iudeow, Iudew: see JUDEW.)]
1 a A person of Hebrew descent; one whose religion is Judaism; an Israelite.
Orig. a Hebrew of the kingdom of Judah, as opposed to those of the ten tribes
of Israel; later, any Israelite who adhered to the worship of Jehovah as
conducted at Jerusalem. Applied comparatively rarely to the ancient nation
before the exile (cf. HEBREW sb. 1), but the commonest name for contemporary
or modern representatives of this group, now spread throughout the world. The
word `Jew' is also applied to groups, e.g. the Falashas in Ethiopia, not
ethnically related to persons of the main European groups, the Ashkenazim and
the Sephardim.
C. 1275 Passion our Lord 351 in O.E. Misc. 47 Pilates hym onswerede, am ich
Gyv penne? A. 1300 Cursor M. 3944 (Cott.) O sinnu etes neuer Iuu [v.rr. ieuu,
iew]. A. 1300 Cursor M. 11072 (Cott.) It halus bath Iu and sarzine. C. 1310 in
Wright Lyric P. (Percy Soc.) 100 Ich holde me vilore then a Gyw [rimes bowe,
trowe, now]. C. 1340 Cursor M. 4532 (Trin.) Therynne a iewes childe we fonde.
C. 1340 Cursor M. 18579 (Trin.) And namely leue herof no iwe For al pus dud
pei wip ihesu. 1387 TREVISA Higden (Rolls) VI. 385 Charles Grossus was
i-poysoned of a Iewe [v.r. Iuw]. A. 1400 Pistill of Susan 2 That was a Ieu3
ientil, and Ioachin he hiht. C. 1440 Promp. Parv. 266/2 Ive, judeus. 1530
PALSGR. 235/1 Jue a man of jurye, jvif. 1572 Satir. Poems Reform. xxxi. 173
Mair nor in Jurie dois the Jow. 1596 SHAKS. Merch. V. III. i. 61 What is the
reason? I am a Iewe; Hath not a Iew eyes? 1615 G. SANDYS Trav. 52 His mother a
Iew both by birth and religion. 1775 SHERIDAN Rivals II. i, She shall have a
skin like a mummy, and the beard of a Jew. 1820 BYRON Blues I. 77 You forget
Lady Lilac's as rich as a Jew.1940 AUDEN Another Time 116 He [sc. Sigmund
Freud] Was taken away from his old interest To go back to the earth in London,
An important Jew who died in exile. 1956 I. MURDOCH Flight from Enchanter ix.
126 `Of course, you realize that I could rescue you with my little finger,'
said Mrs Wingfield. `I'm as rich as a Jew!' 1970 R. D. ABRAHAMS Positively
Black iii. 76 The Englishman is arrogant and overbearing, the American is a
check-writing millionaire who doesn't mind the cost, the Jew tries to push
down the entry price into heaven. 1970 Times 28 Jan. 10/4 At the heart of the
matter lies the rabbinical definition of a Jew: a person born of a Jewish
mother, or a person who has converted to Judaism according to rabbinical law.
1974 J. R. BAKER Race xiv. 234 From the traditional religious point of view, a
Jew was a person born of a Jewish mother, but this formula suffers from the
defect that the defined word is included in adjectival form in the definition.
The same flaw occurs in part of the new definition enacted by the Israeli
Parliament in..1970, according to which a person is a Jew if he or she is the
offspring of a Jewish mother or has been converted to the Jewish faith by the
Orthodox Rabbinate or by the Rabbis of the Jewish Reform Movement or by the
Rabbis of the Jewish Conservative Movement.
plural. C. 1175 Lamb. Hom. 9 Alswa hefden pe giwis heore sinagoge. C. 1250
Old Kent. Serm. in O.E. Misc. 26 Hi..askede wer was se king of gyus pet was
i-bore. C. 1250 Old Kent. Serm. in O.E. Misc., 26 King of geus. A. 1300
Cursor M. 142 O pe Iuus [v.rr. iewes] and moyses. A. 1300 Cursor M. 19129
(Gott.) Thar badd pai iuen suld paim 3eme. A. 1340 HAMPOLE Psalter xxvii. 5
The iowes sloghe crist. 1387 TREVISA Higden (Rolls) VIII. 53 That he schulde
doo pe Iewes [v.r. Iuwes] out of Engelond. 1482 CAXTON Trevisa's Higden
(Rolls) IV. 369 The Iuwes accused Pilatus to Tiberius. 1533 GAU Richt Vay 30
Ve prech Iesu Christ crucifeit, sclander to the Iowis and folie to the
gentils. 1548-9 (Mar.) Bk. Comm. Prayer (Coll. Good Friday), Haue mercy upon
all Iewes, Turkes, Infidels, and heretikes. 1611 BIBLE 2 Kings xvi. 6 At that
time Rezin king of Syria..draue the Iews from Elath. 1619 SANDERSON Twelve
Serm. (1632) 2 In Rome there lived in the Apostles times many Iewes. 1710 etc.
[see FALASHA]. 1776 GIBBON Decl. & F. xv, The same..abhorrence for idolatry
which had distinguished the Jews from the other nations of the ancient world.
1968 L. ROSTEN Joys of Yiddish 142 Relentless persecution of Jews, century
after century, in nation after nation, left a legacy of bitter sayings: `Dos
ken nor a goy.' (`That, only a goy is capable of doing'). 1971 B. MALAMUD
Tenants 50 The Jews got to keep us bloods stayin weak. 1974 J. R. BAKER Race
xiv. 232 In various parts of the world today there are communities that
practise the Jewish faith in one form or another, but are ethnically distinct
from the Jews of Europe and North America.
gen. plur. A. 1225 Ancr. R. 394 Uorto acwiten ut his leofmon of Giwene
honden. A. 1225 Juliana 62 Ant poledest pinen ant passiun purh giwes read on
rode. A. 1300 Cursor M. 4532 (Cott.) Thar in a Iuen child [Trin. iewes childe]
we fand. C. 1300 Cursor M. 19289 (Edin.) The iuwin folc felune. C. 1300Cursor
M. 21696 (Edin.) Mang pe Iuwis lede. C. 1350 Childh. Jesus 616 (Matz.) Giwene
children feole..Him siweden. C. 1449 PECOCK Repr. III. iii. 291 If Cristen
preestis weren Iewen preestis. 1653 GREAVES Seraglio 150 In the Kings
Seraglio, the Sultana's are permitted to employ divers Jewes-women about their
ordinary occasions.
b Jew's eye: proverbial expression for something valued highly.
1592 G. HARVEY Pierce's Super. 85 A souerain Rule, as deare as a Iewes eye.
1596 SHAKS. Merch. V. II. v. 43 There will come a Christian by, Will be worth
a Iewes eye. 1833 MARRYAT P. Simple ii, Although the journey..would cost twice
the value of a gold seal, yet, that in the end it might be worth a Jew's eye.
1844 WILLIS Lady Jane I. 212 From dome to floor, Hung pictures..Each `worth a
Jew's eye'.
c Black Jew (see quot. 1967); also = FALASHA.
1807 C. BUCHANAN Jrnl. 4 Feb. in Christian Res. in Asia (1811) 192 The
resident Jews are divided into two classes, called the Jerusalem or White
Jews; and the Ancient or Black Jews. The White Jews reside at this place [sc.
Cochin]. The Black Jews have also a Synagogue here; but the great body of
that tribe inhabit towns in the interior of the province. A. 1817 T. DWIGHT
Trav. New-Eng. (1823) III. 174 The black Jews in Hindostan. 1822 Imperial Mag.
IV. 358 A copy of the Hebrew Pentateuch..found in one of the Black Jews'
Synagogues, at Cochin. 1843 J. C. MAITLAND Lett. from Madras xviii. 178, I
told him about the first preachers, the Black Jews, the Syrian Christians, &c.
1892 G. M. RAE Syrian Church in India x. 150 These black Jews are converts to
the faith from among the people of the land. 1907 I. ZANGWILL Ghetto Comedies
155 The black Jews..surrounded by all those millions of Hindoos. 1930 H.
NORDEN Africa's Last Empire 185 The black Jews among whom he works. 1964 [see
FALASHA]. 1967 D. T. KAUFFMAN Dict. Relig. Terms 77/1 Black Jews, in India,
term applied to brown-skinned Jews to distinguish them from a group known as
`White Jews'. Sometimes used also for Negro Jewish groups. 1974 J. R. BAKER
Race xiv. 232 The Falasha or `black Jews' of Ethiopia are members of the
Aethiopid subrace, a hybrid taxon.
d A ship's tailor. Hence also jewing vbl. sb. and ppl. a. Naut. slang.
1916 Chambers's Jrnl. May 278/2 They [sc. ships' tailors] were still known as
`jews'. 1916 Chambers's Jrnl., May 278/2 The term `jewing', as sewing is
still called. 1945 TACKLINE Holiday Sailor x. 102 There was the
`Jewing-bloke', who undertook tailoring repairs. 1945 TACKLINE Holiday Sailor,
x. 102 The `Jewing-bloke' had a rather ancient Singer sewing machine, bought
when ashore at Alexandria with..pay in his pocket. 1946 J. IRVING Royal
Navalese 100 A sailor-tailor is known as a `Jew'. 1962 GRANVILLE Dict.
Sailors' Slang 66/1 Jewing firm, ship's tailoring `firm' run by one or more
ratings who repair and make clothing.
2 a transf. and offensive. As a name of opprobrium: spec. applied to a
grasping or extortionate person (whether Jewish or not) who drives hard
bargains.
In medieval England, Jews, though engaged in many pursuits, were particularly
familiar as money-lenders, their activities being publicly regulated for them
by the Crown, whose proteges they were. In private, Christians also practised
money-lending, though forbidden to do so by Canon Law. Thus the name of Jew
came to be associated in the popular mind with usury and any extortionate
practices that might be supposed to accompany it, and gained an opprobrious
sense.
1606 Sir G. Goosecappe V. i. in Bullen O. Pl. III. 77 If the sunne of thy
beauty doe not white me like a shippards holland, I am a Iewe to my Creator.
1700 BP. PATRICK Comm. Deut. xxviii. 37 Better we cannot express the most
cut-throat dealing, than thus, You use me like a Jew. 1830 COLERIDGE Table-t.
16 May, Jacob is a regular Jew, and practises all sorts of tricks and wiles.
1844 D. KING Ruling Eldership II. i, It is undesirable..that he pass in the
commercial circle for what is there termed a Jew.1846 Swell's Night Guide
123/1 Jew, an overreaching fellow. C. 1861 E. DICKINSON Poems (1955) I. 160
'Twould be `a Bargain' for a Jew! Say-may I have it-Sir? 1906 J. M. SYNGE
Lett. to Molly (1971) 31 What have I done that you should write to me as if I
was a dunning Jew? 1920 T. S. ELIOT Ara Vos Prec 14 The jew is underneath the
lot. Money in furs. 1931 T. R. G. LYELL Slang 428 Why waste your time asking
him for a subscription? He's a perfect Jew where money's concerned. 1944
Britannica Bk. of Year 693 In March 1943 there were tirades from Bangkok radio
against the `Jews of Siam' (probably Chinese), who were accused of
profiteering. 1952 G. BONE Came to Oxf. xi. 34 There is a curious fallacy,
rather wide-spread, that a borrower of money is an innocent and hapless
person, while a lender is a shark, a harpy, a `Jew'. 1964 H. BROTZ Black Jews
of Harlem iii. 54 Occasionally the Black Jews forget they are Jews when
complaining about the fact that `the Jews' own all or most of Harlem!
b A pedlar.
In this use not depreciatory.
1803 G. COLMAN John Bull III. ii. 32 Here is two poets, and a poll-parrot,
the best image the Jew had over his head, over the mantle-piece. 1963 E.
MCBAIN Ten Plus One (1964) iv. 42 There was a guy who used to come around to
the door selling stuff, and my mother called him `The Jew'... For her, `Jew'
was synonymous with pedlar. 1970 J. H. GRAY Boy from Winnipeg 43 For us,
however, `Jew' was just another generic word that often included the peddlers
who were Greek or Italian. When we scrounged bottles it was to sell to `the
Jew', who was anybody that came along buying junk.
3 attrib. and Comb. a attrib. or as adj. That is a Jew, Jewish, as Jew boy,
butcher, girl, man, pedlar, physician, trooper (such expressions now mainly in
offensive use but not originally opprobrious); of or relating to Jews, as Jew
bill, hatred, toll. b objective, similative, etc., as Jew-drowning, -hater,
Jew-dear, adj.; Jew-like adj. and adv., -looking adj.
1765 BLACKSTONE Comm. I. x. (1793) 375 Very high debates about the time of
the famous Jew-bill; which enables all Jews to prefer bills of naturalization
in parliament, without receiving the sacrament.
1796 P. COLQUHOUN Treat. Police of Metropolis (ed. 3) vi. 125 Jew Boys..go
out every morning loaded with counterfeit Copper, which they exchange for bad
Silver, to be afterwards coloured anew, and again put into circulation. 1817
M. EDGEWORTH Harrington iii. 45 Mowbray easily engaged me to join him against
the Jew boy; and a zealous partizan against Jacob I became. 1873 TROLLOPE
Eustace Diamonds II. liii. 361 You used to be very wicked, and say he was once
a Jew-boy in the streets. 1929 D. H. LAWRENCE Let. 10 Oct. (1962) II. 1208, I
do hate John's Jewish nasal sort of style-so uglily moral... Spring doesn't
only come for the moral Jew-boys-for them perhaps least. 1948 J. BALDWIN in
Commentary Oct. 334/2 Jules Weissman, a Jewboy, had got the room for me. 1954
Jewboy [see IKEY sb. and a.]. 1959 N. MAILER Advts. for Myself (1961) 50
Jewboy, blond Jewboy Wexler perched by the cellar window, tackling Japs with
machine-gun bullets. 1968 Daily Mail 9 Feb. 3/3 Angry viewers rang the BBC
last night to complain about an `anti-Semitic' remark on the TV programme
Softly, Softly. In last night's episode..the detective tells the man: `You
always were a great one for putting things in your wife's name, Bob, just like
a Jewboy heading for bankruptcy.' 1972 Observer 7 May, Mrs Lane Fox dismisses
what she calls the country set, who call their children `the brats', talk
about `thrashing them into shape', support Enoch Powell and still refer to
`jew boys'. 1974 New Society 3 Jan. 11/2 A car's desirability also creates the
opposite reaction, in that envy is easily turned to resentment and aggression
towards, for instance, the `jewboy', the `poser', the `toffee nose' and the
`business classes' who sport expensive and powerful cars.
1849 W. S. MAYO Kaloolah (1887) p. viii, Oil, garlic, salt fish, and Jew
brandy.
1613 PURCHAS Pilgrimage (1614) 213 Thus you see the Iew-butcher had need be
no botcher, but halfe a Physitian in Anatomizing.
1755 J. SHEBBEARE Lydia (1769) I. 274 [He] must have had this jew-craft
among his reasons for endeavouring to naturalize the Jews.
1899 A. WHITE Modern Jew 122 There are many instances of the drollery of
*Jew-drowning in the annals of monkish historians.
1796 E. WYNNE Diary 11 Dec. (1937) II. ix. 139 Before having ever seen us she
declared that we were all excepting the youngest, like little crows and Jew
girls. 1930 E. POUND XXX Cantos x. 45 Wives, jew-girls, nuns. 1971 B. MALAMUD
Tenants 50 Jewgirls are the best whores.
1899 Westm. Gaz. 18 Sept. 2/2 The nature of the wounds roused amongst the
*Jew-haters the old story of the blood sacrifice.
1898 Nat. Rev. Aug. 807 Outside Russia, Jew hatred is a matter with which
Governments have no direct concern.
1808 COBBETT Pol. Reg. XIII. 172 Through the means of a jew-like commerce
with the revolted slaves.
1905 JOYCE Let. 29 Oct. (1966) II. 127 For a Jewman it's better than having
to bathe. 1922 JOYCE Ulysses 336 I'll brain that bloody jewman for using the
holy name. 1938 W. B. YEATS John Kinsella's Lament in London Mercury Dec. 114
Though stiff to strike a bargain Like an old Jew man.
1771 SMOLLETT Humph. Cl. 20 Apr. Let ii, I was cheapening a pair of
spectacles with a Jew-pedlar.
1731 Gent. Mag. I. 403 Dr. Bass, a noted Jew Physician in St. Mary Axe.
A. 1680 BUTLER Rem. (1759) II. 84 And crucify his Saviour worse Than those
*Jew-Troopers, that threw out, When they were raffling for his coat.
c Special Combs.: Jew-bail, insufficient bail, `straw-bail'; 'Jew-baiting sb.
= Ger. Judenhetze, systematic harrying or persecution of Jews; so Jew-bait v.
nonce-wd., Jew-baiter, Jew-baiting a.; Jew-bush, a euphorbiaceous plant of the
genus Pedilanthus; Jew-cart (see quot.); Jew-lizard, a large Australian
lizard, Amphibolurus barbatus; Jew plum = OTAHEITE APPLE; Jew Tongo, a
language spoken among Bush Negroes in Surinam, possessing a structure largely
derived from West African languages and a vocabulary largely derived from
English.
1785 GROSE Dict. Vulg. T., Jew Bail. 1797 MARY ROBINSON Walsingham IV. 283
He..did the deep ones with Jew-bail, till they were up to the trick.
1892 Sat. Rev. 18 June 700/2 [He] is always going about Jew-baiting and to
*Jew-bait with pen or sword.
1883 Pall Mall G. 19 Nov. 3/1 [They] are now in full possession of the case
of the German jew-baiters against the Jews. 1907 I. ZANGWILL Ghetto Comedies
85 She's honest... She won't fall back on the old Jew-baiter. 1945 W. S.
CHURCHILL Victory (1946) 145 Julius Streicher, most notorious of Jew-baiters,
was captured by the Americans. 1960 C. DAY LEWIS Buried Day vi. 116 The same
herd instinct that produces Teddy Boys, Jew-baiters and Ku-Klux-Klansmen. 1974
G. MITCHELL Javelin for Jonah xi. 133 Benjy was unlucky enough to fall foul at
school of a ring of young Jew-baiters.
1883 Evening Post (N.Y.) 21 Apr., The Jew-baiting in Germany; the bloody
persecutions in Russia. 1898 Nat. Review Aug. 807 In the Empire of the
Tsar..Jew-baiting is a matter of high State policy. 1922 JOYCE Ulysses 202
Shylock chimes with the jewbaiting that followed the hanging. 1939 Ann. Reg.
1938 203 The brutalities began on April 23, and it was clear that the scheme
of Jew-baiting had been worked out in readiness for the `Anschluss'. 1969 J.
MANDER Static Soc. iii. 99 The American, however ugly, is no Jew-baiting
Gauleiter.
1830 LINDLEY Nat. Syst. Bot. 105 The Jew Bush, or Milk plant.
1840 MARRYAT Poor Jack xviii, Then we have what we call Jew Carts, always
ready to take [stolen] goods inland, where they will not be looked after.
1847 LEICHHARDT Jrnl. iii. 89 A small Chlamydophorus (*Jew lizard of the
Hunter [River]) was also seen. A. 1884 J. SERVICE Thir Notandums (1890) 205
From beneath a log the green Jew-lizard, or the iguana peeps.
1913 W. HARRIS Notes Fruit & Veg. in Jamaica 18 The Jew Plum..was
introduced to Jamaica in 1782 and again in 1792. 1920 W. POPENOE Man. Tropical
& Subtropical Fruits iv. 156 Jew-plum is another name for the ambarelle, used
in Jamaica. 1971 Caribbean Q. XVII. II. 14 Different name, same
referent..golden apple/Jew plum/pomme-citerre.
1933 L. BLOOMFIELD Lang. xxvi. 474 Two creolized forms of English are spoken
in Suriname (Dutch Guiana). One of these.., more divergent from ordinary
types of English, is known as Jew-Tongo. 1968 W. J. SAMARIN in J. A. Fishman
Readings Sociol. of Lang. 666 Amerindian pidgins... Saramakan (Jew Tongo,
Ningre-Tongo).
d Genitival Combs.: Jews' apple, a name for the Egg-plant or its fruit; Jews'
frankincense, a plant of the genus Styrax, or the resin obtained from it
(storax or benzoin); Jews' houses, name given to the remains of ancient
tin-smelting furnaces in Cornwall; Jew's letter, a text inscribed in Hebrew
upon a phylactery, regarded as the outward symbol or badge of a Jew; Jews'
lime, a synonym of Jews' slime (see below); Jews' mallow, a name for Corchorus
olitorius (N.O. Tiliaceae), one of the plants from which the fibre called jute
is obtained, used as a pot-herb in Egypt, Syria, and other countries; Jews'
money, a popular name for ancient Roman coins found in some parts of England;
Jews' myrtle, a name for Butcher's Broom, and for a variety of the common
Myrtle; Jews' pitch, Jews' slime, names for asphalt or bitumen (cf. Gen. xi.
3); Jews' thorn = Christ's thorn (see CHRIST 5); Jews' tin, name for lumps of
tin found in ancient smelting-furnaces (Jews' houses) in Cornwall.
1884 MILLER Plant-n., Solanum esculentum, Jew's-Apple, Mad-Apple... S.
Melongena,..Egg-plant, Jew's-Apple.
1760 J. LEE Introd. Bot. App. 315 Jew's Frankincense, Styrax.
1851 Illustr. Catal. Gt. Exhib. 162 In the reign of King John, the mines
[were] principally in the hands of the Jews..remains of furnaces, called
*Jews' houses, have been discovered, and small blocks of tin, known as Jews'
tin, have..been found in the mining localities.
1589 R. HARVEY Pl. Perc. (1860) 32 Iewes letter scrible scrable ouer the
Copurtenaunce of a mans countenaunce. 1598 FLORIO Worlde of Wordes To Rdr. A
vj, A fouler blot then a Iewes letter..in the foreheads of Caelius and Curio.
1731-3 MILLER Gard. Dict. s.v. Corchorus, Jews Mallow, ..sown in great
Plenty about Aleppo as a Pot-herb, the Jews boiling the Leaves of this Plant
to eat with their Meat. 1887 MOLONEY Forestry W. Afr. 289 `Jews' Mallow' or
`Jute' (Corchorus olitorius, L.)-Annual. This is one of the species that
affords the well-known fibre of commerce called `Jute'.
1577 HARRISON England II. xxiv. (1877) I. 360 Some peeces or other are dailie
taken vp, which they call Borow pence, Dwarfs monie..*Iewes monie, and by
other foolish names not woorthie to be remembred.
1856 N. & Q. Ser. II. I. 432/2 In some parts of Kent it [Ruscus aculeatus] is
called `*Jews' Myrtle'; and it is the popular belief, that the crown of
thorns..was composed of its branches.
1756 P. BROWNE Jamaica 40 Asphaltum, Jew's pitch. 1816 TINGRY Varnisher's
Guide (ed. 2) 1 Asphaltum..issues in a liquid form from the bottom of the lake
Asphaltis in Judaea; and hence the name of Jew's pitch.
1607 TOPSELL Four-f. Beasts 188 Iewes lime drunk in water..prescribed for a
remedy of this euill. 1639 HORN & ROB. Gate Lang. Unl. x. Sect.104 Salt-peter,
brimstone, Jew's slime, patrol, bole-armoniak,..are called mineral juyces.
1597 GERARDE Herbal Index, Iewes thorne, that is Christs thorne. III. xxvi.
1153 This shrubbie thorne Paliurus was the thorne wherewith they crowned our
Sauiour Christ.
1851 Jews' tin [see Jews' house].

Jew, jew, v. colloq. [f. JEW sb. (sense 2).] trans. To cheat or overreach, in
the way attributed to Jewish traders or usurers. Also, to drive a hard
bargain, and intr., to haggle. Phr. to jew down, to beat down in price; also
transf. Hence 'Jewing vbl. sb.
These uses are now considered to be offensive.
1824 C. HARDING Diary 29 Apr. in Sketch (1929) 75 He is a country clergyman;
and, from his Jewing disposition, I should judge he had more taste in tithes
than pictures. 1825 Constitutional Adv. (Frankfort, Kentucky) 15 Dec. 3/1 We
hope, for the honour and character of the state, that neither the legislature
nor the people, will Jew the items of expence. 1833 L. DOW Dealings of God
(1849) 189 If they [sc. the Jews] will Jew people, they cannot flourish among
Yankees, who are said to `outjew' them in trading. A. 1845 BARHAM Ingol. Leg.,
Bro. Birchington lxv, Is it that way you'd Jew one? 1847 W. IRVING Let. 30
Apr. in Life & Lett. (1864) IV. 19 Some mode of screwing and jewing the world
out of more interest than one's money is entitled to. 1848 W. BAGLEY Let. 14
Mar. in N. E. Eliason Tarheel Talk (1956) 279, I Jewed old Galloway down to
1.50 for ploughs. 1851 H. MAYHEW London Labour I. 368/1 Some of the ladies in
the squares..sets to work Jewing away as hard as they can, pricing up their
own things, and downcrying yourn. 1854 D. G. ROSSETTI in Rossetti Ruskin,
Rossetti, etc. (1899) 15 But as to his doings And jawings and jewings, William
brought me the news. 1870 Congress. Globe 7 July 5340/1 This bill supposes
that Congress..is ready to commence jewing down the pay of its General. 1872
Chicago Tribune 14 Oct. 8/2 The prices [for lodging] asked vary-the lodger
being generally asked as much as it is thought he will give. If he jews, he
will get it for comparatively little. 1883 G. M HOPKINS Let. 6 Dec. (1938) 195
You will I know say..that Jew is a reproach because the Jews have corrupted
their race and nature, so that it is their vices and their free acts we
stigmatise when we call cheating `jewing'-and that you mean that Disraeli in
1871 overreached and jewed his constituents. 1891 Daily News 2 Nov. 7/3 He'd
take care he didn't `Jew' him again.1897 [see HIGHLAND a. 2 b]. 1908 Dialect
Notes III. 324 Jew, to beat down the price. `I tried to jew him, but he
wouldn't jew.' 1926 Market Growers Jrnl. 1 July 3, I make my retail prices
about half way between grocery store wholesale and retail prices, and do not
stand for any `jewing' down. 1937 Scribner's Mag. Apr. 25 Thought we might get
the divorce a little under fifty dollars. Maybe we might jew the young man
down. 1939 A. POWELL What's become of Waring v. 140 Then we can meet again and
jew each other down. 1946 W. G. HAMMOND Remembrance of Amherst 121 Both here and at the mountain top we were unmercifully jewed for all the refreshments.
1947 L. Z. HOBSON Gentleman's Agreement i. 9 Now she was describing the large
new house she and Dick wanted to buy. `Did you close the sale on the old
place?' Mrs. Green asked. `Not yet. That cheap Pat Curran keeps trying to
Jew us down.' 1968 L. ROSTEN Joys of Yiddish 142 Just as some Gentiles use
`Jew' as a contemptuous synonym for too-shrewd, sly bargaining (`He tried to
Jew the price down,' is about as unappetizing an idiom as I know), so some
Jews use goy in a pejorative sense. 1970 R. LOWELL Notebk. 69 This embankment,
jewed-No, yankeed-by the highways down to a grassy lip. 1971 R. THOMAS Backup
Men xxi. 184, I say how much and he says this much and I say it's not enough
so we jew around with each other until we make a price. 1972 Harper's Mag. May
83 Jew the fruitman down for his last Christmas tree. 1972 New Society 11 May
301/1, I got jewed down..over the cheap offer.

#16999 (raspuns la: #16994) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
amintiri - de Alice la: 04/07/2004 09:39:59
(la: Amintiri din Copilarie)
ma gandeam azi, in preajma unor prieteni draji, c-ar fi lucru nemaipoment dac-am putea sa ne-alejem amintirile ... nu ne plashe cutare ... zvrrr cu ea la cosh ...sa baji foarfeca in cedeul cu amintiri cum bine zicea ...

cat ii despre copilarie ... well, cum se spune pe la mine, la moldova, n-as da nimic, ma prinde egoismul si de multe ori n-as povesti nik, de teama ca saracesc - evident nu-i ashea ...nu-s saraca, rar om mai bogat!:)

ne-au prins la furat, ca ne duseram cu biciletele, devreme-n zori, si-am intrat in lanul de floarea-soarelui (niste dihanii de plante ca mi se tot parea c-ausi ma prinde de gat o frunza si-mi ie viatza!) am decapitat ce-am gasit mai flanic si-am inceput a le bate, sa scoatem semintele!
ne-au prins, zic, doi paznici, ne-au dezbracat la chiloti si-au confiscat tot ce-aveam la noi, dupa ce ne-au legitimat cu doua bete la cur ... de caciula.
ne-au uns bine cu vaselina de tactoare si ne-au dat drumul.
mamaaaaa, asa umilinta m-am ferit a mai pati de-atunci ... lacramez azi, gandindu-ma.
is aici, intr-un cotlon, sub masutza scunda cioplita de cari - ii locul meu secret cand ii iubirea prea mare sau deznadejdea bate-n porti poruncitoare.
uneori nu m-as intoarce ...al dreaq freud, il si-aud analizand pozitia asta cu genunchii la gura, naiba sa-l ia de frustrat!
de-obicei arunc un ochi in lumea voastra 'a celor mari' si-mi zac in barba ca nu-i inca timpul sa trec pragul.

n-am ani multi, n-am ani putini.
am ANI cand buni, cand prosti ...cu timpul am ce am - asta-i, prin excelenta, un cretin.
Conflictul în cafenea - de Isis la: 13/10/2004 02:32:21
(la: Conflictul in Cafenea. Va rog sa ma ajutati!)
Hypatia, înainte de a ma lansa pe aceasta tema, as propune definirea termenului. Sa încercam fiecare din noi a descrie ce întelegem prin conflict. Din ce moment o discutie purtata în contradictoriu poate fi considerata conflict? Care este definitia de la care pornim?
Consultând doua dictionare de psihologie, am constatat ca se stie mai mult despre conflicte si situatii conflictuale la sobolani, decât la oameni.
Totusi într-unul din dictionare se vorbeste în final despre asa-zisul “conflict cognitiv, care survine când o persoana este pusa în fata unor informatii contrare opiniilor pe care le profeseaza (v. disonanta cognitiva).” [Dictionnaire de psychologie – Norbert Sillamy]
Deci conflictul se naste în individ, si odata cu el se declanseaza si diverse stari emotionale. Din acest moment se poate vorbi de strategii de iesire din starea de conflict (un bun exercitiu de autocontrol, o adevarata arta). Cred ca primul moment-cheie este constientizarea conflictului, apoi curajul de a se confrunta cu el si cu sine, de a se întreba ce anume si de ce l-a deranjat pe cel în cauza. Sa luam ca exemplu o discutie pe teme ideologice, gen de discutie care nu de putine ori face sa iasa scântei. Ce solutii mi-ar rezolva starea de enervare provocata de niste opinii, care contravin total convingerilor mele?
Ar fi mai multe cai:
1. sa zic “da, asa e”, ceea ce-ar declansa o implozie, dat fiind ca e o minciuna. Astfel conflictul interior s-ar amplifica, acest soi de raspuns fiind contrar naturii mele. În plus, consider ca ar fi si o lipsa de respect fata de interlocutor, raspunzându-i în doi peri;
2. sa nu raspund absolut de loc la provocare, ceea ce dupa Freud ar însemna o reprimare, care la rându-i ar genera alte stari conflictuale interioare deghizate si sofisticate, deci un soi de reactie în lant in zona subconstientului sau chiar a inconstientului. Ori a reprima ceva care a iesit la suprafata – fie si sub forma de conflict – înseamna a nu tine cont de higiena sufletului, ceea ce de multe ori duce la maladii organice. Nici cu “solutia” aceasta nu sunt de acord, stiind din experienta ca nu e buna, decât pe moment poate;
3. sau sa recunosc conflictul, sa fac o incursiune în adâncuri, sa vad de ce nu-mi convine opinia celuilalt, iar apoi sa-i multumesc (în sinea mea) pentru aceasta minunata ocazie de a mai afla ceva despre mine, si în final – daca teoria sau convingerile mele referitoare la ideologia X rezista la analiza, sa-mi formulez replica, cât mai clar posibil, cu argumente etc. Asta nu înseamna ca vreau sa-mi convertesc interlocutorul virtual, ci sa-i explic, de ce-mi mentin opinia. Pentru mine ar fi o defulare, iar pentru ceilalti poate o ocazie de a afla ceva în plus.
În concluzie, eu nu sunt pentru înnabusirea conflictelor (în sensul definitiei de mai sus), pentru ca, pe plan individual, ele sunt simptomele
unui focar de contradictii, dizarmonii etc., iar cele ivite în grup, sunt stimulative si ajuta sa ma cunosc mai bine. Totul depinde însa de tonul discutiei si de maniera expunerii punctului de vedere. (*tratarea simptomelor nu înseamna vindecarea bolii!)
Cred ca multe conflicte s-ar putea rezolva, daca oamenii ar avea curajul sa mearga pâna la capatul discutiilor, cu conditia sa ramâna sinceri fata de ei insisi, si sa nu recurga la injurii sau atacuri personale. Dar despre cum am putea rezolva problema atacurilor, în zilele urmatoare. Acum, noapte buna!
pentru Mary - de mirci la: 21/10/2004 23:10:55
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
reactia mea nu e rezultatul raspunsului tau dragut
ci sa senzatiei ca ne izolam
ca fugim de realitate (in carti)
exemplu:
sunt deprimat -recitesc o carte
vreau sa aflu ceva-citesc
discut cu prietenii- am ciit veva bun.sa vezi...
carte bund e inerenta realitatii (chiar si in cazul fantasticului,sf-uli. Freud) dar carte <> realitate
nu mi se pare normal sa fim (caldicei) chiar intr-o discutie pe supurt virtual
fiind singura care vede ce fac nu mai scriu "comentarii?"
"comentarii?" inseamna ca le astept sa le si primesc
poate totusi nu e locul meu aici
dar am sa raman
Concluziile mele- raport de cercetare - de Hypatia la: 16/11/2004 18:59:25
(la: Conflictul in Cafenea. Va rog sa ma ajutati!)
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI
MASTER PSIHOLOGIE SOCIALA
MODULUL : ANALIZA SI INTERVENTIA IN GRUPURI SI ORGANIZATII
PSIHOLOGIA REZOLVARII CONFLICTULUI
CONFERENTIAR DR. ANA STOICA-CONSTANTIN
STUDENT: PLAESU TEODORA
ANUL II SEMESTRUL I




CONFLICTUL RELIGIOS PE INTERNET


Lumea internetului, relativ nouă mai ales pentru cetăţenii planetari care trăiesc in România, aduce cu sine o problematica aparte: comunicarea în mediul virtual.
Psihologia confictului în mediul virtual pune în discuţie problematica legată de grup si de conflict, în contextul comunicării la distanţă şi/sau prin intermediul internetului. Scopul cercetării este de a pune în evidenţă modul în care au loc interacţiunile din cadrul grupului constituit prin intermediul internetului, precum şi dobândirea informaţiilor necesare prevenirii şi/sau rezolvării conflictelor pe teme religioase care apar în mediul virtual.
Pentru început, mă voi referi la “grup” si la “conflict”, în încercarea de a fixa cadrul teoretic al cercetării, prin apelul la studiile existente. Ulterior, voi descrie cercetarea întreprinsă în mediul virtual şi apoi voi prezenta rezultatele cercetării.
Plecăm de la considerarea grupului ca fiind “constituit dintr-un
ansamblu de persoane dependente unele de altele în realizarea propriilor
scopuri.” Starea de conflictualitate (intrapsihică, între grupuri sau
subgrupuri, între persoane) este parte integrantă din structura
grupurilor. Raporturile care se dezvoltă aici vor fi în acelaşi timp
fundamental complementare şi conflictuale . Situaţiile de grup
reactivează în special conflictele în raport cu identitatea. Aceasta este unică şi colectivă în acelaşi timp. Dezvoltarea identităţii s-a efectuat, după cum indică S. Freud, prin identificare: “Fiecare individ face parte din mai multe grupuri şi, cu ajutorul identificărilor celor mai variate, s-a orientat prin aceste legături, în multiple direcţii şi şi-a construit idealul Eului propus după modelele cele mai diverse.” Pluralitatea identificărilor posibile şi a imaginilor reflectate de privirea altora face ca fiecare să se confrunte cu propriile sale reprezentări diferite sau cu diversele părţi ale lui însuşi. O referinţă unificatoare se poate găsi doar ca o “verigă dintr-un lanţ”, după expresia lui S. H. Foulkes, în identitatea familială trecută şi prezentă. Aceasta se află la originea legăturilor sociale şi permite situarea şi plasarea în cadrul interacţiunilor ce dau naştere respectivului grup nou. Este vorba, de fapt, nu numai despre o referinţă la interacţiuni şi la un teritoriu familiar, ci şi de introducerea în grup a unei părţi din acest teritoriu familiar, adică a unei părţi din sine, fiecare încercând să structureze realitatea acestei noi situaţii plecând de la propria sa istorie, de la obiectele sale şi de la personajele interne. Dacă şi alte apartenenţe sunt menţionate (profesională, religioasă, politică...), acestea sunt în mod frecvent subordonate cauzalităţii raporturilor familiale: cariera profesională, alegerea religioasă sau politică sunt explicate în termenii unei investiţii sau a unei contra-investiţii legate de moştenirea familială pe care fiecare o poartă în sine.
Din perspectiva psihologiei sociale, organizaţiile sunt grupuri de persoane care interacţionează în baza unor reguli sau norme şi care au o identitate colectivă. Eficienţa grupurilor este apreciată în lumina conceptelor de influenţă socială, comportament de lider, conformitate, coeziune, climat. Integrarea problematicii grupului social în context organizaţional este mai evidentă în domeniul comportamentului grupului în relaţie cu alte grupuri. Tipologia comportamentului grupurilor ori strategiile de management al comportamentului grupurilor sunt tratate din perspectiva interveniei organizaţionale.
GRUPUL ELECTRONIC este grupul ai cărui membrii sunt legaţi între ei prin reţea electronică şi nu dispun de interacţiuni de tip “faţă în faţă”. In mod tipic, grupurile electronice interacţionează prin reţeaua de poşta electronică, trimiţând mesaje. Astfel de grupuri găsim şi în cadrul forumurilor de pe cele mai diverse site-uri (situri). Organizarea acestora este în principal aceeaşi, diferenţele constând în tematicile propuse de administratorii forumurilor sau în chestiuni legate de modalitatea de accesare a sitului. Spre exemplu, pe pagina www.itemsoft.ro , forumul este orientat pe teme de psihologie şi se adresează mai ales psihologilor, studenţilor si profesorilor universitari de la Facultăţile de Psihologie. www.crestini.ro este situl care propune forum pentru cei preocupaţi de problemele religioase şi se adresează în primul rând creştinilor, iar www.poezie.ro este un sit pentru poeţii contemporani şi pentru iubitorii de poezie.
www.Cafeneaua.com este un forum complex prin diversitatea temelor abordate, adresânsu-se tuturor românilor din lume. Aici, fiecare utilizator înregistrat- cu numele real sau pseudonim- are posibilitatea să citească şi să posteze mesaje şi chiar conferinţe pe cele mai diverse teme. “Cafeneaua” este uşor de accesat şi chiar şi un începător al utilizării reţelei electronice de tip internet, poate citi şi scrie foarte uşor. Dezavantajul constă în faptul că utilizatorii- de sex, vârstă şi pregătire diferită-formează un grup foarte mare, neomogen, cu interese foarte diferite.
“Compararea grupurilor electronice cu cele “faţă în faţă” evidenţiază câţiva factori care pot afecta deciziile electronice. In primul rând, membrii au posibilitatea să introducă informaţiile anonim. Şi chiar dacă contribuţiile nu sunt anonime, oamenii se pot simţi oarecum mai anonimi decât într-un grup “faţă în faţă”. In al doilea rând, lipsesc sursele de informare vizuală despre ceea ce simt altii, constând în limbajul corpului şi tonul vocii. In fine, în grupurile electronice pot mai mulţi inşi o dată. După cum vom vedea, aceste diferenţe influentează structura socială a grupurilor şi, în consecinţă, procesul decizional.”
2.CONFLICTUL, aşa cum este definit de Mayer, “este un fenomen psihosocial tridimensional, care implică o componentă cognitivă (gândirea, percepţia situaţiei conflictuale), o componentă afectivă (emoţiile şi sentimentele) şi o componentă comportamentală (acţiunea, inclusiv comunicarea)”. In forma sa clasică, un conflict implică atitudini şi comportamente antagonice. In ce priveşte atitudinile, părţile în conflict îşi cultivă antipatia reciprocă, se consideră reciporc nerezonabile şi dezvoltă stereotipuri negative despre oponenţi. Comportamentele antagonice includ porecle insultătoare, sabotajul sau agresiunea fizică. Probabilitatea conflictului creşte pe măsură ce factorii la care ne vom referi mai jos pătrund in relaţiile dintre grupuri:
a.interdependenţa , atunci când persoanele dintr-un grup/organizaţie sunt reciproc dependente pentru îndeplinirea propriilor obiective, există potenţial pentru conflict.Interdependenţa necesită interacţiunea părţilor astfel încât acestea să-şi poată coordona interesele. Conflictele nu apar dacă fiecare “se descurcă singur”. Apoi, interdependenţa inseamnă că fiecare parte are o anumită putere asupra celeilalte şi este relativ uşor pentu una din ele să abuzeze de puterea sa şi să creeze antagonism.
b.diferenţele de putere, statut şi cultură; conflictele pot erupe acolo unde părţile diferă semnificativ în putere, statut şi cultură. Dacă dependenţa nu este reciprocă ci unidirecţionată, creşte potenţialul de conflict. Diferenţele de statut impulsionează conflictul atunci când activitatea într-un grup/organizaţie decurge astfel încât să fie cazul ca oameni care, tehnic vorbind, au un statut inferior şi sunt puşi în situaţia de a lua decizii, de a da ordine sau de a controla pe cei cu statut superior. Când două sau mai multe culturi foarte diferite se dezvoltă într-o organizaţie, ciocnirea dintre convingeri şi valori poate genera conflict deschis.
c.ambiguitatea. Scopurile, jurisdicţiile şi criteriile de performanţă ambigue sunt sursă de conflict. In ambiguitate se distrug regulile formale şi informale care guvernează interacţiunile. In plus, este greu să împarţi laude şi critici în cnformitate cu rezultatele când nu ştii precis cine de ce răspunde.
d.resurse insuficiente: diferenţele de putere se măresc atunci când resursele devin deficitare. Asta nu se întâmplă fără luptă şi conflictele ies la suprafaţă în timpul manevrelor. Insuficienţa resurselor are capacitatea de a transforma conflictele mascate sau lente în conflicte deschise şi acute.
e.identificarea cu grupul şi parţialitatea intergrupuri. Identificarea cu un grup sau clasă de oameni pregateşte terenul pentru conflictul organizaţional. Ei au tendinţa de a dezvolta păreri mai bune despre membrii grupului “lor” şi păreri mai proaste despre grupurile ai căror membri nu sunt. Această parţialitate este legată de buna părere despre sine şi este un factor esenţial. Identificarea cu succesele grupului propriu şi disocierea de eşecurile celor din afară încurajează stima faţă de sine şi oferă sentimente plăcute de solidaritate socială. Atribuirea comportamentului pozitiv propriului grup de lucru contribuie in mod normal la buna părere despre sine. Există mai multe grupuri sau clase cu care oamenii se pot identifica. Ele pot fi bazate pe caracteristici personale, tipul de funcţie sau nivelul funcţiei şi, de aceea, prevalenţa parţialităţii intergrupuri sugerează că organizaţiile vor trebui să acorde o atenţie specială modului în care tratează relţiile între aceste grupuri.
Sursele conflictului pot fi:
a) diferenţele şi incompatibilităţile dintre persoane;
b) nevoi/interese umane;
c) comunicarea defectuoasă sau absentă;
d) lezarea stima de sine ;
e) valorile persoanelor;
f) nerespectarea normelor explicite sau implicite;
g) comportamente neadecvate;
h) agresivitatea;
i) competenţele sociale;
j) cadrul extern;
k) statutul, puterea, prestigiul, “principiile”; utilizarea şi comunicarea culturii şi a informaţiilor.
Tipuri de conflicte: după intensitate,
-disconfortul, adică sentimentul intuitiv că ceva nu este în ordine, chiar dacă nu se poate preciza ce anume;
-incidentul, adica fapte minore, care întristează sau irită un timp, pentru ca în câteva zile să fie uitate;
-neînţelegerea, care are la bază concluzii eronate în legătură cu o situaţie, datorată comunicării neclare sau lipsei de legături dintre preopinenţi. Uneori neînţelegerea survine pentru că situaţia provoacă irascibilitate cuiva. Gândul îi revine obsedant la acelaşi lucru şi perceptiile asupra problemei sunt alterate.
-tensiunea, simptom evident al conflictului, distorsionează percepţia asupra altei persoane şi aproape tote acţiunile aceleia. Relaţia este afectată de atitudini negative şi opinii fixe, iar sentimentele pe care le are faţă de cealaltă persoană se înrăutăţesc semnificativ. Relaţia devine o sursă de îngrijorare permanentă;
-criza este cel mai evident simptom al conflictului. Este momentul în care se întrerupe o relaţie, când apare violenţa, când cearta se înfierbântă, iar oamenii se lasă dominaţi de sentimente, e momentul când se plănuiesc şi se săvârşesc acte necugetate.
Cele mai multe conflicte se reduc la câteva tipuri de bază sau combinaţii ale acestora:
disputele asupra obiectivelor,
disputele asupra faptelor,
disputele asupra procedurilor, se concentreză în general asupra aşteptărilor cuiva legate de comportamentul partenerului.Sunt alimentate de chestiunile de etică, onestitate şi respectarea ierarhiei şi statutului social şi organizaţional.
Conştientizarea acestor diferite tipuri de conflict ne atrag atenţia asupra nevoii de a înţelege exact ce este de fat un episod conflictual. De exemplu, diferenţele fundamentale de obiective nu se rezolvă obligatoriu prin clarificarea disputei asupra faptelor. Se poate produce şi suprapunerea domeniilor. Un conflict factual poate duce la conflict procedural, dacă una din părţi este percepută ca sabotândmunca celeilalte. Când se întâmplă aşa, adevărata rezolvare a conflictului are loc atunci când sunt tratate toate aspectele. In căutarea rezolvării este bine să avem în vedere categoriile de referinţă ale oponentului. Organizaţiile sunt comunităţi umane care se comportă ca oricare alte comunităţi. In interiorul lor, oamenii concurează pentru putere şi resurse; există diferenţe de opinii şi valori, conflicte de priorităţi şi de scopuri; există confruntarea dintre cei care vor să schimbe lucrurile şi cei care doresc să ducă o viaţă liniştită în organizaţie; există grupuri de presiune, clici şi cabale, rivalităţi şi contestări, incompabilităţi între caractere şi alianţe. Diferenţele pot fi necesare, pentru ca o organizaţie să se poată adapta la o lume înconjurătoare în continuă schimbare. Ele alcătuiesc “varietatea necesară” receptarii complexitaţii acestei lumi. Sarcina liderului este să capteze aceste energii şi să folosească difrenţele din interiorul organizaţiei, pentru dezvoltarea ei.Rezolvarea conflictelor presupune şi adoptarea unui stil de management al conflictului corespunzător situaţiei:
-Dacă intervine ceva neînsemnat sau lipseşte informaţia, oamenii trebuie calmaţi, iar dacă oponentul este foarte puternic şi foarte ostil, ocolirea conflictului poate fi un răspuns înţelept -stilul ocolitor;
-In cazul unor greşeli intervenite în managementul conflictului, cooperarea cu cealaltă parte în scopul îndeplinirii dorinţelor acesteia şi nesusţinerea interesului propriu, este semnul distinctiv al stilului îndatoritor, foarte eficace pentru a construi o relaţie de bunăvoinţă.
-Stilul competitiv maximizează impunerea interesului propriu şi minimizează cooperarea. De aceea, specialiştii recomandă adoptării acestui stil atunci când suntem siguri de realitatea faptelor, într-o situaţie de tipul câştig/pierdere sau când nu mai avem de a face cu oponentul în viitor.
-stilul concesiv sau compromisul între competiţia pură şi curtenia pură nu dă conflictului răspunsul cel mai creativ, dar este o reacţie înţeleaptă la conflictele rezultate din insuficienţa resurselor şi o bună poziţie de retragere când alte strategii eşuează.
-In stilul colaborativ, atât impunerea interesului propriu cât şi cooperarea sunt maximizate în speranţa obţinerii unui acord integrativ, care să satisfacă interesele ambelor părţi. Accentul se pune pe o solutie tip câştig/câştig, în care se presupunerea că soluţionarea conflictului poate aduce ambele părţi într-o situaţie mai bună.
Gary Johns şi alţi cercători (Helena Cornelius şi Shoshana Faire) vorbesc despre conflictul pozitiv şi conflictul negativ, în sensul că în grupurile care sunt centrate pe rezolvarea sarcinii, este de dorit prezenţa unui conflict care să ducă la identificarea erorilor, la sufocarea ideilor ilogice, prevenirea gândirii de grup şi buna informare a managerilor, la motivarea oamenilor să accepte competiţia şi schimbarea. In astfel de cazuri, conflictul este o circumstanţă naturală în organizaţii şi nu ia totdeauna o formă deschisă şi extremă. Insă, pentru grupurile care sunt centrate pe relaţiile dintre membrii, competiţia nu este lucrul cel mai indicat, iar pentru a transforma certurile în distracţie, pentru a învăţa că certurile noastre şi diferenţele individuale fac parte din viaţă, că şi pentru anticiparea conflictului potenţial şi tratarea sa în mod constructiv, avem nevoie de pregătire specială. Rezolvarea conflictelor depinde în mare măsură de conştientizarea lor.Vorbim despre conflictul negativ, pentru că de cele mai multe ori, “în conflict omul nu acordă nevoilor celeilalte persoane atenţia pe care o acordă propriilor sale interese.” Abandonul, reprimarea, adoptarea stilului victorie/înfrângere şi compromisul sunt tot atâtea exemple pentru conflictul negativ, pentru că este blocată flexibilitatea, apar dificultăţi, în special atunci când perseverăm în încercarea de a demonstra punctul nostru de vedere, în loc să calmăm lucrurile, sau când pretindem ca totul să fie perfect. Confruntarea cu problema poate fi traumatizantă pentru cei implicaţi în conflict. Uneori ne definim valorile prin semenii şi problemele faţă de care ne opunem; furia şi jignirea sunt cele doua feţe ale medaliei, indiferent dacă sunt sau nu exprimate.
“Voinţa de a soluţiona conflictul este un factor-cheie în rezolvarea conflictelor”, spun cercetătoarele mai sus citate, iar aceasta este suficientă, uneori, căci acolo unde există dorinţă, există şi posibilitatea realizării sale în fapt. “Este incitant să ai această disponibilitate şi totodată să-i ajuţi şi pe alţii să şi-o cultive.” Dar ce-i împiedică pe oameni să dorească rezolvarea conflictelor? Specialiştii au identificat opt atitudini care pot fi răspunsurile la această întrebare: necinstea, stima de sine/orgoliul, nevoia de scuze, dorinţa de răzbunare, lezarea, supărarea, resentimentul, “eu am avut dreptate, tu nu ai avut”.
Dezvoltarea dorinţei de a rezolva problema presupune să se schimbe ceva în interiorul nostru, să ne întoarcem la priorităţi. Atunci când cineva doreşte să rezolve situaţia problematică, nu înseamnă că acea persoană este cea vinovată, ci înseamnă că a renunţat să-l învinuiască pe celălalt, luând-o de la capăt, înseamnă că recunoaşte că satisfacţia pe care i-o oferă o bună relaţie este mai importantă decât aceea de a-şi demonstra punctul de vedere. Pentru a rezolva un conflict în mod civilizat trebuie ca toţi participanţii să dorească soluţionarea lui. Este important să formulăm problema în termeni largi, să identificăm cine sunt persoanele (părţile) implicate în conflict şi să aflăm care sunt nevoile şi temerile importante, care au semnificaţie pentru problema aflată în discuţie, după care urmeaă proiectarea variantelor de soluţionare a conflictului, în trei etape:
generarea soluţiilor;
alegerea soluţiilor
transpunerea in practică a variantelor selectate.
Morton Deutsch vorbeşte despre trei tipuri de bază ale orientării motivaţionale faţă de un conflict: de cooperare- partea are un interes pozitiv pentru binele celuilalt, precum şi pentru al său; individualistă- patea are interes să facă tot posibilul pentru sine şi nu este preocupată de celălalt; şi competitivă- partea are interes să reuşească mai bine decât celălalt şi în acelaşi timp să facă totul pentru sine. Iar “legea simplă a lui Deutsch despre relatiile sociale” indică faptul că: “procesele si efectele caracteristice provocate de un tip dat de relaţii sociale (de exemplu, de cooperare sau de competitivitate) tind să provoace la rândul lor acel tip de relaţie socială”. Inţelegerea condiţiilor care dau naştere la procesele sociale de cooperare şi de competitivitate, precum şi caracteristicile lor, este esenţială pentru înţelegerea circumstanţelor care dau naştere proceselor constructive sau distructive în cadrul soluţionării conflictelor. Un proces constructiv de soluţionare a conflictelor este, în esenţa sa, similar unui proces de interacţiune competitivă. Din moment ce se cunosc o mulţime de date despre natura proceselor de cooperare si de competitivitate si despre condiţiile ce dau naştere la fiecare, multe din aceste cunoştinţe pot fi aplicate pentru înţelegerea factorilor care hotărăsc dacă un conflict va lua un curs constructiv sau unul distructiv.




Tema cercetării a fost aleasă tocmai datorită interacţiunilor de tip internet în domeniul religios pe care le-am putut surprinde mai bine de un an pe forumurile românesti. Am constatat că multe conferinţe erau închise de administratorii sitului pentru că cel mai adesea dezbaterea degenera în conflict. Astfel, mi-am propus să verific ce determină conflictele şi dacă discursul utilizatorilor forumurilor se schimbă o dată cu adoptarea unei comunicări pozitive, plecând de la ipoteza că participanţii la dezbaterile din mediul virtual vor intra mai puţin în conflict dacă vor conştientiza conflictul şi consecinţele sale.
Inţelegem prin “mai puţin” conflicte mai rare şi de intensiune mai scăzută decât cele care sunt acum în forum.
Am formulat următoarele obiective:
1.Chestionarea utilizatorilor unui site, www.Cafeneaua.com, despre modul în care este perceput conflictul şi rezolvarea sa în spaţiul virtual.
2.Identificarea modului în care poate fi evitat/rezolvat conflictul în spaţiul virtual.
Ca metodă, am ales brainstormingul, prin care să colectez de la utilizatori informaţii despre conflict şi ideile lor în legătură cu posibilităţile de prevenire şi de rezolvare a conflictelor. Astfel, am deschis o conferinţă cu titlul “CONFLICTUL;vă rog să mă ajutaţi!” şi în deschidere le-am prezentat celorlalţi participanţi la dezbatere problema aşa cum o văd eu:
“Am constatat de multe ori că dezbaterile din conferinţele Cafenelei se soldează cu conflicte. Pentru că mă preocupă foarte tare acest fenomen, vă propun să-l cercetăm împreună. Pentru început, vreau să ştiu ce credeţi D-voastră despre conflictele din Cafenea. De ce credeţi că apar? De ce sunt "predispuse" conflictului anumite teme? Care sunt aceste teme?
Cum credeţi că ar trebui gestionate conflictele? Vă rog tare mult să mă ajutaţi să facem această cercetare, pentru a evita pe viitor situaţiile conflictuale, pentru a învăţa împreună cum să le rezolvăm, să ajungem la acea parere unanimă care să reprezinte politica sitului faţă de acest tip de interacţiuni. Mulţumesc tuturor celor ce vor colabora! La urma urmei, suntem o comunitate. După cum unii deja bănuiesc, cercetarea aceasta o fac în calitate de student în ştiinţele sociale.”
Deşi conferinţa este publică şi orice utilizator şi vizitator al Cafenelei are posibilitatea să-şi exprime punctul de vedere în legătură cu conflictele din conferinţele Cafenelei, am trimis invitaţii personale, prin mesageria privată, mai multor utilizatori despre care ştiam că se află în conflict cu una sau mai multe persoane, iar aceştia au răspuns invitaţiilor mele.
Am ales ca metodă brainstormingul pentru că şi în mediu virtual, această metodă se foloseşte pentru a atinge aceleaşi obiective ca si metoda tradiţională: generarea de idei noi, fără evaluare. Cercetarea de faţă demonstrează încă o dată studiile efectuate despre grupurile electronice: “Dacă au mai mult de doi membri, grupurile acestea sunt mai performante în brainstorming decât cele tradiţionale, atât în calitate cât şi în cantitate. Pe măsură ce grupurile electronice devin mai mari, ele tind să producă mai multe idei, dar raportul idei/persoană rămâne constant. In contrast, când grupurile “faţă în faţă” se măresc, sunt generate din ce în ce mai putine idei de persoană. Ce explică succesul tehnici electronice? Reducerea inhibării legate de participare şi posibilitatea de a comunica ideile fără a-i mai aştepta pe alţii par să fie motivele principale.”
Statistic, după două săptămâni de la deschiderea conferinţei, situaţia se prezenta astfel:
sunt 2612 afisari, 198 de comentarii, făcute de 39 de utilizatori ai Cafenelei, 12 femei si 27 bărbaţi. Din cei 39 de utilizatori, 19 sunt români stabiliţi peste hotare, 11 s-au prezentat ca români rezidenţi în România, iar despre ceilalţi nu putem spune de unde sunt, întrucât nu şi-au dat datele lor personale.
Dezbaterea despre conflict s-a dovedit o ocazie de a răbufni in conflict, pentru membrii Cafenelei care s-au certat de-a lungul timpului, s-au între care s-a adunat mai multă tensiune, prin imposibilitatea exprimarii unor puncte de vedere la un moment dat. Astfel, după primele două mesaje, pline de idei şi încurajările venite din partea gadzei, au urmat alte şapte mesaje, în care participanţii şi-au expus părerile lor. Au urmat apoi trei mesaje din partea gazdei prin care s-a întărit disponibilitatea unora mai timizi de a-si exprima punctul de vedere. Urmează alte sapte mesaje orientate spre aducerea câtor mai multe idei despre conflict, însă apar şi primele nemulţumiri în legătură cu dorinta gazdei de a ajunge la un punct de vedere comun faţă de tratarea conflictelor şi mai ales faţă de prevenirea lor. Işi face loc şi primul conflict, între doi adversari declaraţi: Jimmy_Cecilia şi Anita47: dacă la început fiecare îsi exprima nemulţumirea faţă de temele care ne aduc în conflict, în cearta lor intervine un al treilea participant, AlexM, supărat pe atitudinea poliţienească a lui Anita47 şi postează un mesaj extrem de dur la adresa etniei evreieşti. Conflictul se derulează apoi între cei din urmă şi un alt participant, Axel, încearcă “să liniştească” atmosfera, fără succes. Intervenţia gazdei nu a fost eficientă pentru a opri atacul lui Anita 47. Fiindcă a intervenit şi un alt adversar declarat al său, SB, inflamând şi mai mult atmosfera, unul dintre administratori decide închiderea temporară a conferinţei. Discuţiile purtate pe cale particulară între gazda conferinţei şi celălalt administrator au avut sorţi de izbândă si după apoximativ 24 de ore, conferinţa s-a redeschis, cu eliminarea celui găsit vinovat de starea de conflict: AlexM. Această decizie a fost contestată. In primul rând de Axel, unul dintre artizanii stării de conflict. Anita 47 îl atacă din nou pe SB şi, treptat şi alţi participanţi încep să-şi exprime nemulţumirea faţă de eliminarea lui AlexM, ceea ce determină replici tăioase din partea aceluiaşi Anita47, care îşi îndreaptă furia către unul dintre cei care cereau revenirea lui AlexM, Florin şi atât. Conflictul ia amploare prin intrarea în conflict a unui alt participant, Destin, adversar al lui Anita47. Pentru că administratorii iau dreptul de publicare lui Anita47, conflictul se poartă între ceilalţi doi protagonişti. Incep să intervenă şi alţi participanţi, în încercarea de a linişti spiritele. Interventiile gazdei şi ale altor participanţi duc dezbaterea mai departe, dar şi conflictul. Astfel, Florin şi atât continuă conflictul cu gazda, acuzând-o de intoleranţă. Lui i se alătură Gabi Boldiş, care alimentează conflictul religios, care se va transfoma într-un conflict personal cu Hypatia, gazda conferinţei. Revin Anita47 şi SB, mai calmi, cu câte un banc, menite să relaxeze dezbaterea, dar intervenţia lui Ikoflexer îl aduce în conflict cu Anita47, moment în care Anita 47 este considerat troll de majoritatea participanţilor. “Trollul” este participantul care blochează cu bună intenţie discuţiile, abătându-le de la subiect şi luând la atac persoanele participante. Acum Anita47 este în conflict cu SB, Ikoflexer, Păianjenul şi Adrian Marchidan. Ideea gazdei de a discuta conform unor reguli, anunţate şi ele, a fost foarte rău primită, drept pentru care gazda a fost înfruntată de mai mulţi participanţi. Un alt motiv de conflict cu gazda, a fost neînţelegerea unei alte propuneri din partea gazdei: abordarea problemelor sau subiectelor de dezbatere ca dileme, iar al treilea motiv de conflict a fost prezentarea unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, care interzice anumite abordări legate de chestiunea evreiască. E momentul în care conflictele dintre ceilalţi membrii se conservă, iar gazda devine vinovatul numărul 1 pentru starea de conflict. Are un singur susţinător: SB.
Participanţii la dezbatere au indicat drept cauze ale conflictului în mediu virtual urmatoarele:
-educaţia si autoeducaţia (Axel, 24835)
-diferenţele dintre oameni, greşelile de interpretare (Daniela Manolescu, 25398)
-anonimatul utilizatorilor (Daniel Racoviţan, 24810)
-ideile preconcepute si răutatea (Sonia, 24866)
-atitudinea comentatorilor (Desdemona, 25398)
-aţâţarea din partea unora şi activitatea trollilor (SB, 25313) -“trollii” sunt persoanele care deturnează dezbaterea spre ceartă, de dragul contrazicerii şi de a face şicanii celorlalţi)
-Anita47 ( mai mulţi utilizatori au indicat această persoană ca fiind provocatoare de tensiuni şi conflicte)
-lipsa ruşinii faţa de Dumnezeu şi de semeni (Carapiscum, 25164)
-orgoliul (LCM, 25211)
-subiectele de actualitate (Jimmy_Cecilia, 24969)
-discuţiile despre istorie, religie, politică (Florin şi atât 25213)
-subiecte fără zona de mijloc, de armistiţiu
-dogme diferite
-ambianţa NET: fără frică, fără respect (anonim, 25222)
-natura virtuală (Păianjenul)
-evitarea monotoniei (Daniela Manolescu)
-Oamenii îşi dau cu parerea despre lucruri pe care nu le cunosc (AndreiS, 25598)
-intoleranţa (Adela, 25424)

Ca forme sau tipuri ale conflictului sunt enumerate: dezbaterea de idei, pe care unii o identifică cu conflictul, neînţelegerile, criticile.
Nivelurile atinse de intensitate a conflictului sunt sesizate ca : jigniri, insulte, calomnii, ameninţări, certuri, atacuri la persoană.

Comportamente în conflict: defularea, “tonul” ridicat, replici tăioase, hazul de necaz. De la un timp, şi-au făcut loc în variante diferite şi asumarea responsabilităţii pentru conflict şi, pe alocuri, încercări de a se scuza, ceea ce a condus la atitudini mai apropiate de împăciuire, pe de o
parte, dar şi la escaladarea virulenţei mesajelor, pe de altă parte.

Părţi implicate:
mai intâi persoanele implicate în conflict din alte conferinţe, e.g. Anita- Jimmy_Cecilia, Anita-SB, Hypatia-Gabi.Boldiş;
apoi participanţii la această conferinţă, e.g. Destin- Florin şi atât, Anita-AlexM,
urmând ca tensiunea să crească între gadza conferinţei si participanţii nemultumiţi de ideea şi de soluţiile avansate până aici, e.g.: Hypatia-Gabi.Boldis, Mary, Florin şi atât.

Posibile rezolvări:
-recunoaşterea conflictelor existente, SB 25721, Ikoflexer 25642, Anita 25734, Gabi.Boldiş 25723
-renunţarea la controversă, Păianjenul, 25649
-banarea producătorilor de conflict (mai mulţi utilizatori)
-limbaj civilizat şi bun simţ, Sanjuro 24955
-negociere după plan, Hypatia 25402
-hazul si ironia: Axel, Daniela Manolescu.

Deşi participanţii la brainstorming au avansat idei valoroase, atât cantitativ cât şi calitativ, pot spune că rezolvarea conflictelor în mediul virtual şi prevenirea lor a rămas o problemă de cercetat in continuare, pentru că soluţiile propuse au fost aspru criticate şi respinse de participanţi. Cercetările studiate arată că “grupurile electronice înclină să fie mai echilibrate decât cele “faţă în faţă”. Barierile de statut tind să dispară şi participarea este mai uniform distribuită între membri”, pe de o parte, însă “comunicarea electronică a încurajat mesajele impulsive, dure şi exprimarea unor păreri extremiste ()”. Fiind un grup constituit ad-hoc, în care unii participanţi sunt membri mai vechi, iar alţii sunt membri mai noi în “Cafenea”, conferinţa nu s-a soldat cu rezultate mulţumitoare, care să poată fi folosite. “Interacţiunea electronică încetineşte invariabil procesul şi duce la dificultăţi în privinţa atingerii consensului. poate fi o explicaţie parţială, dar lipsa semnalelor verbale şi nonverbale face dificilă recunoaşterea tendinţelor subtile pentru ajungerea la consens. Aceasta sugerează nevoia pentru o versiune electronică a abilităţilor de lider de discuţie” care să conducă grupul ca în maniera tradiţională:
-El este cel care convoacă grupul şi conduce discuţiile;
-pune problema într-o manieră nondefensivă, obiectivă, fără a sugera soluţii sau preferinţe;
-lucrează cu toţi membrii; previne dominarea de către o singură persoană şi protejează membrii grupului de atacuri sau critici severe;
-furnizează date concrete, esenţiale şi clarifică orice restricţii asupra soluţiilor;
-nu face sugestii şi nu pune întrebări care să orienteze discuţia într-un
anume sens;
-pune întrebări stimulative, care să facă discuţia să înainteze;
-rezumă şi clarifică problematica, în câteva puncte, pentru a marca
progresul dezbaterii;
-dispune de răbdare când apar pauze.
Analizând din această perspectivă problema conflictului în mediul virtual,
consider că unele din intervenţiile avute în cadrul conferinţei, au fost
greşite, sporind procesul de “inflamare” a participanţilor. Astfel, planul
sugerat de Hypatia este o astfel de greşeală, care a adus-o în conflict cu Gabi.Boldiş, Florin şi atât, Mary.
Ceea ce mi se pare extrem de interesant este că mulţi utilizatori consideră că pentru Cafenea, conflictul este calea către progres, confundând conflictul cu controversa, şi, de aceea, s-au opus cu vehemenţă încercărilor de rezolvare a conflictului în general, prin practicarea trollării utilizatorilor şi mai ales, a gazdei conferinţei despre conflict, Hypatia.
Ce a determinat pe participanţii la conferinţă să intre în conflict cu gazda?
A fost o întrebare care m-a frământat mai mult timp. Din analiza mesajelor postate, se pot identifica trei aspecte:
1.Dorinţa Hypatiei de a ajunge la un punct de referinţă comun tuturor utilizatorilor “Cafenelei” şi implicit, a conflictelor. Se pare că “acea părere unanimă care să reprezinte politica sitului faţă de acest tip de interacţiuni”, a fost interpretat ca o încercare de uniformizare a opiniilor despre conflict -aspectul manifest- şi refuzul declarat faţă de evitarea, respectiv rezolvarea conflictelor- aspectul latent, la început. Ulterior, aspectul latent iese la suprafaţă, demonstrând rezistenţa la schimbare a mentalităţii participanţilor.
2.Apelul la respectarea regulilor şi a legii, în genere, a displăcut total participanţilor, care au criticat şi regulile şi legea, considerând că dacă sunt imperfecte, nu sunt obligaţi să le respecte.
3.Disponibilitatea diferită de înţelegere şi de acceptare a problemei şi respectiv a soluţiilor, pot fi tot atâtea motive.
Incercarea noastră practică de a dezamorsa conflictul dintre diferiţii utilizatori ai Cafenelei, a evidentiat faptul că oamenii conştientizează conflictul. Problema pusă în termeni de nevoi a reusit să-i transforme pe protagonişti în parteneri, cel puţin pentru un scurt timp. Ei au identificat corect cauzele care i-au adus în conflict şi au căutat să indice şi posibile căi de rezolvare, chiar dacă nu toţi participanţii doresc rezolvarea lui. Proiectarea demersului practic pentru schimbarea atitudinilor în procesul comunicării dintre membrii grupului, a fost sortit eşecului, pentru că unii paticipanţi au simţit noi relaţii de autoritate cu propunătorul şi nu sunt pregătiţi să-şi asume noi responsabilităţi, declarându-se pro comportamentului liber şi neîngrădit de reguli, în care fiecare să-şi exprime personalitatea aşa cum consideră de cuviinţă. In timpul brainstormingului, unii participanţi au reacţionat critic faţă de ideile deja avansate, neacceptând unele dintre idei din pricina prejudecăţilor cărora le sunt tributari. Cercetarea s-a oprit în stadiul alegerii soluţiilor, căci participanţii au refuzat punerea în acord cu privire la rolul conflictului în cadrul grupului. Teama de uniformizare, teama faţă de instalarea gândirii de grup, a determinat pe mulţi să considere că starea conflictuală alungă monotonia, indiferent de costuri. Se pare că lipsa de practicare a deprinderii de a aborda conflictul în maniera victorie/victorie, face ca partenerii de conflict să propună şi să accepte stilul victorie/ înfrângere, în maniera “cui nu-i place ce se discută, să se mute la o altă conferinţă”, făcând abstracţie de faptul că în acest fel de abordare a conflictului, disconfortul pricinuit de reprimarea propriilor opinii faţă de un subiect sau altul, va spori tensiunea între membrii grupului; neînţelegerea provenită din întelegerea greşită a mesajelor şi a adevăratelor intenţii ale partenerului de dialog nu fac altceva decât să sporeasca tensiunea şi să apară situaţiile de criză, de agresivitate verbală, când “comportamentul normal zboară pe fereastră”, aşa cum a fost cazul lui AlexM şi al lui Anita47. Soluţiile, de tipul banării unuia sau altuia dintre participanţi, ignorarea, demonstrează cum un incident greşit perceput, poate fi escaladat.
Incă o data, dacă mai era nevoie, cercetarea noastră a pus în evidenţă faptul că “părţile implicate într-un conflict se angajează adesea în perpetuarea conflictului prin investiţiile pe care le-au făcut în desfăşurarea conflictului; de asemenea, cei ce au căpătat puteri speciale, profit, prestigiu, slujbe, cunoştinţe sau abilităţi pe parcursul conflictului se pot simţi ameninţaţi de diminuarea sau încetarea conflictului.” Perceperea inexistenţei unor alternative sau substitute satisfăcătoare pentru realizarea intereselor aflate în joc în cadrul conflictului determină rigiditatea problemei. “Uneori, limitările motivaţionale şi intelectuale pot face ca părţile să perceapă problemele într-un mod mai rigid decât dictează realitatea, astfel încât ele îngheaţă pe ”.

CONCLUZII
Cercetarea noastră şi-a atins parţial scopul: putem spune că mediul virtual este un cadru propice pentru aparţia conflictelor şi oamenii conştientizează acest lucru, însă în cultura românească se impune o nouă dimensiune a educaţiei, şi anume, educaţia pentru prevenirea şi rezolvarea conflictelor, de la o vârstă cât mai fragedă. Conflictul poate fi o ocazie minunată pentru întărirea relaţiilor interumane, însă numai atunci când partenerii de conflict au abilitatea de a-l fructifica în sens constructiv. Specialiştii ne spun că nu înţeleg o societate fără conflicte, în care viaţa s-ar desfăşura ca în “Minunile Sfântului Sisoe”, a lui Topârceanu: ‘îngerii serafici se întrec în politeţuri şi în fapte bune, sufocând pe bietul muritor!’ “Din păcate, credem că nu putem ignora potenţialul de agresiune şi chiar violenţă ce caracterizează indivizii şi grupurile în societatea actuală. Dar sperăm să-i ajutăm să-şi evalueze corect atitudinile în cazul unor situaţii conflictuale şi să-i consiliem în efortul lor de controlare a unor asemenea conflicte. Conflictul bine gestionat poate deveni factor de progres şi angajament, pe când conflictul stihinic, dezorganizat, are efect devastator, aruncă în hăul arbitrajului oamenii şi grupurile.”





BIBLIOGRAFIE:
1.Chirică, Sofia, 1996, “Psihologie organizaţională; modele de diagnoză şi intervenţie”,Casa de Editură şi Consutanţă, Cluj-Napoca.
2.Cornelius,Helena şi Faire,Shoshana, 1996, “Stiinţa rezolvării
conflictelor”, Editura Stiinţă şi Tehnică, Bucuresti.
3.Deutsch, M, 1998, “Soluţionarea conflictelor constructive, Principii,
instruire şi cercetare”, în volumul “Psihologia rezolvării conflictelor”,
Polirom, Iaşi.
4.Johns, Gary,1998, “Comportament organizaţional”, Editura Economică, Bucureşti.
5.Rouchy, Jean-Claude, 2000, “Grupul- spaţiu analitic”, Polirom,Iasi
6. Stoica-Constantin, Ana, 2004, “Conflictul interpersonal”,Polirom, Iasi
7. Stoica-Constantin, Ana, Neculau, Adrian, 1998, Prefaţă la “Psihologia
rezolvării conflictului”, Polirom, Iasi.

Hypatia
Interesant.... - de Phenomenon la: 20/11/2004 21:08:05
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Am citit de multe pe ori in aceste conferinte diferite probleme legate de religie si stiinta si despre eventuala lor contradictie.Lucrul asta ma intristeaza foarte tare deoarece desi sunt pareri foarte bune , din pacate, nu sunt complete.Acel dicton "Crede si nu cerceta" este un dicton contextual si nu cred ca se poate porni o intreaga logica pe o fraza desprinsa dintr-un anume context.Sunt cateva aspecte aici legate de religie si stiinta.Cele mai interesante remarci le face chiar stiinta,desi este paradoxal asta.Ca exemplu as putea da dilema fizicii cuantice care a ajuns in punctul in care ,vrand-nevrand ,a demonstrat existenta lui Dumnezeu.Nu vreau sa intru aici in amanunte, deoarece exista o intreaga demonstratie, dar pe scurt in fizica cuantica s-a demonstrat ca materia apare intr-un mod "aleator" dar determinat de ceva anume.Cu alte cuvinte haosul elementar nu este decat o ordine prea subtila pentru noi pentru a o putea percepe si cuantifica, in sensul de a o explica.Religia nu este decat o serie de informatii mai presus de universul asta si mi se pare normal ca la un moment dat unele lucruri sa nu le putem intelege cu adevarat, pur si simplu pentru ca sunt mai presus de ceea ce noi am pricepe.E greu de spus dar intr-adevar unele lucruri din religie ni se pare foarte gresite sau ilogice, dar iarasi prin esenta logica este ceva uman, o incercare foarte palida de a nu ne mai teme de ceea ce nu putem intelege.Pana la urma urmei cate fenomene din Universul asta sunt logice? Daca stam asa sa ne gandim un pic nimic nu este logic...Ordinea nu este decat ceva inventat,haosul la fel, niste incercari nereusite de a ne explica ceva.Si asta pentru ca notiunea de Dumnezeu ne sperie, lucru sintetizat foarte bine de catre Albert Einstein care a spus :" Nu e o problema daca noi credem in El si El nu exista, problema e daca noi nu credem si El exista".Din aceasta cauza a si aparut asa-zisa contradictie intre religie si stiinta, pentru ca multi au incercat a folosi anumite informatii din stiinta pentru a darama niste lucruri care provoaca frica.Stiinta ne-a adus o relativa siguranta, dar despre lucrurile cu adevarat importante nu ne poate spune nimic.Toti stim ca mai devreme sau mai tarziu vom muri si asta ne sperie de groaza, desi tot in natura moare la un moment dat. De ce ne sperie? Tocmai din cauza acelei posibilitati ca Dumnezeu sa existe, si in acest caz sa dam socoteala in fata Creatorului intregului univers.Ne sperie tocmai acea micime a noastra si doar din acest motiv cautam subterfugii pentru inexistenta lui Dumnezeu sau pentru inexistenta venirii Lui pe Pamant.Si iarasi aici exista niste idei preconcepute si total gresite cum ar fii ca El ne controleaza viata si toate evenimentele din ea.Dar nu e asa...Ce rost ar avea sa ne mai dea posibilitatea alegerii daca orice am face tot ca El ar iesi? In concluzie nu exista si nu poate exista o contradictie intre religie si stiinta pentru ca ele se refera la situatii total diferite.Problema e ca si una si alta se interpreteaza mult prea des si mult prea gresit pentru a mai vedea asta.Ca idee conform unui sondaj realizat in Marea Britanie cam 80% dintre matematicieni si fizicieni cred in existenta lui Dumnezeu...Einstein a crezut, Freud la fel, dar diferenta dintre ei si noi este una singura...Ei stiau ca omul se naste, traieste si moare indiferent ca ne convine sau nu asta.Si iarasi in sprijinul acestui lucru de ce toate animalele accepta moartea cu o seninatate nespecifica oamenilor? Ideea cam asta ar fii, ca pe noi ne sperie ideea de Dumnezeu si asta se vede, desi pana la urma Dumnezeu nu este pana la urma decat Iubire, Iertare, Viata si Adevar.
#29378 (raspuns la: #28800) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...