comentarii

invatatoarea mea


Cauti rezolvarea subiectelor de la simularea bac-ului la matematica?
O gasesti la linkul de mai sus, la cursul 22, sectiunea 22.01 :)
www.prepa.ro
invatatoarea mea - de (anonim) la: 28/10/2003 00:17:50
(la: Invatatoarea pentru mine)
Am avut norocul si onoarea sa am o invatatoarea la fel ca cea din operele literare:firava si blajina ca o "mucenita".Cand ne vorbea la ore simteam cum ne invaluie cu blandetea cuvantului pe care din pacate n-am mai intalnit-o la nici un alt dascal.Era modesta si corecta cu toti elevii ei,fie copii de stabi sau de simpli muncitori.Aceasta era invatatoarea mea,DOAMNA ELENA TANDARICA de la scoala generala nr.12 din Craiova.Nu stiu daca mai este printre noi ,dar daca ,da,n-am cuvinte sa-i multumesc pentru ca a existat.Sarut mainile DOAMNA!
#2331 (raspuns la: #2147) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Paianjenule - Viatza poate fi frumoasa - de Muresh la: 17/07/2004 13:19:25
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
"am inceput sa ma "plictisesc"... si in acest moment simt ca nu ma mai intereseaza nici viata... nici existenta... nici fericirea... singura mea dorinta - autentica si fierbinte - fiind aceea de a inceta sa mai exist..."

Te plictisesti , spui . De ce ? Enumar o serie de motive dupa intzelesul meu :
1. Nu mi-am ales o meserie potrivita mie . Ceace fac la lucru nu ma intereseaza . Lucrez pt salariu .
2. Nu ma mai simt atras de nevasta-mea , sau
nu-s insurat si ma simt singur .
3. N-am nici un hobby . Nu-mi place sa citesc , nu-mi place sa vad un film , nu-mi place sa joc sah si , dealtfel n-am cu cine .
4. Nu-mi place sa licrez in gradina , dealtfel nici n-am gradina .
5. Nu am prieteni . Sunt singur . Forumul asta ma pune in contact cu oameni . Dar nu e ceva care imi poate alunga singuratatea si plictisul .

Paianjenule . Este unul din paragrafele de mai sus adevarat ?. Mai mult de un singur paragraf doar ?Nu esti singurul care sufera de plictiseala .Ai nevoie de o explozie de adrenalina ca sa-ti alungi plictisul ?
Imi aduc aminte de invatatoarea mea din Iasi ca spunea : "Nu cautatzi pe dracu' ca vine singur" . Si daca dracul vine , pleaca plictisul .
Atunci , hai sa-l cautam impreuna pe dracul . Vorba vine , nu-ti propun nimic impotriva religiei . Ai destui bani economisiti din munca ta plictisitoare ?. Destui pt , sa zicem , cinci ani de zile in conditii normale si plictisitoare ? Am eu un plan cum sa-i cheltuiesti intr-un singur an , dar sa-ti faci viatza interesanta . Da-ti demisia si pleaca departe . Unde ? Undeva unde sa nu te plictisesti . In padurile din Amazonas , in Papua Guinea , in Bora-Bora , insulele Solomon . Ho , ho . Nu in toate . Un an nu e mult timp . Alege . Si poate ramai acolo ducand o viata linistita si poate cu timpul , cam plictisitoare , dar un plictis de alt gen . Si poate ca n-ai sa te plictisesti de loc si viatza iti va fi poate simpla , dar plina si interesanta .
Ce ai de pierdut . Amana pt un an gandurile astea sumbre . Ofera-ti un ragaz .Poate ai dreptate si nu merita sa traiesti , dar asta n-o poti spune acum ci numai dupa ce ai sa incerci ceva de genul celor propuse de mine .
Dupa aia mai vorbim (daca vrei putem vorbi si acum) .
#18003 (raspuns la: #17933) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
no comment! - de bubuka la: 27/07/2004 05:10:48
(la: Interviu cu Dumnezeu)
sincer m-am uita pe site din pura curiozitate si ma asteptam sa gasesc ceva ironic...cred si nu stiu in ce...practic!
sunt botezata in doua religii,cea islamica si cea ortodoxa...solutia ideala de a impaca capra si varza.la varsta de 10 mi,mi s-a pus o intrebare de catre invatatoarea mea la care nu stiam ce sa raspund si anume :"CE RELIGIE AM?!".ajung acasa si-mi intreb parintii(precum bula)...raspunsul:"SPUNE-I CA ESTI BUDISTA!".drept urmare i-am confirmat "crezul" invatatoarei care m-a trimis acasa cu un biletel recomandat aviz amatorilor parinti!ce scria in el? curiozitatea mi-a starnit interesul insa nu mi-am furisat ochii prin el...
concluzia:sunt "budista" din punctul de vedere al parintilor mei dar ce sunt eu de fapt?!
ma bucur ca-s "budista"10 minute de cateva ori pe saptamana...macar cu trupu' daca cu sufletu' ba:)
sincer,acum incerc sa ma consider un om putin mai matur decat atunci,daca intervenea religia intre parintii mei nu cred ca exista armonia si cei 26 ani de casnicie care continua in etate!
incerc sa fiu om,si sa-mi fac un rost in viata renunatand la eternul scarbiciu de la P.S.P(pe spinarea parintilor),greu dar sper sa reusesc intr-o zi...ahhhhhh speranta!
vorba bunicului meu:"SPERANTA ESTE CEA MAI MARE CURVA DIN LUME,FIINDCA TOTI SPERA LA EA" ...si totusi "speranta este visul omului treaz"-aristotel...ahhh speranta sperantaaaaaaaaa...
p.s.:cam asa vad si religia,iarta-mi indrazneala de a-mi exprima propriul punct de vedere!

Guine - de Honey in the Sunshine la: 08/09/2007 10:43:23
(la: Mult mai Înalt )
Las' ca si eu eram maestra la compuneri:)
Pentru invatatoarea mea nu titlul era partea principala ci lungimea, si cum eu n-aveam probleme in a bate campii ma alegeam mereu cu laude si note bune:)
Hhaha... mi-am amintit si ca in clasa I, dupa vreo luna de scoala, i-a zis mamei mele ca "nu exista facultate in Romania destul de buna pentru mine... poate la Berlin sau la Paris", ii fusesera de-ajuns cateva saptamani sa inteleaga asta:)))
#233328 (raspuns la: #233278) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de ioana2006 la: 12/04/2008 10:07:47
(la: Invatatoarea pentru mine)
In a II-a am avut picioarele rupte. Invatatoarea mea a venit in fiecare zi, timp de doua trimestre, sa-mi tina lectiile ce le tinea clasei. Sa nu ma pierd de colegi. Si-mi aducea compot de mure. Sa-i dea Dumnezeu sanatate multa.
*** - de INSULA ALTUIA la: 20/04/2008 15:21:14
(la: cinci pentru un text)
Invatatoarea mea avea un stil de a ne invata sa scriem frumos si corect.
Aduna caietele la control intr-o cutie si pe cele mai frumoase le pastra ca intr-o arhiva.
La inceputul anului primea buchete de flori si se bucura mult parca erau un medicament miraculos , pentru sufletul ei frumos.(buburuza)
-carmangerie
-tulpina
-iscoada
-stup
-cazarma
#304676 (raspuns la: #304666) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
* - de INSULA ALTUIA la: 28/07/2008 10:40:08
(la: Oamenii pe care ii respect)
Pt .mine a fost invatatoarea mea Filimonescu Eliza,pe una din fetele mele o cheama si Eliza,era blinda frumoasa tot timpul era eleganta ,si avea manichiura superba.
Dumnezeu s-o odihneasca.
rolia - de INSULA ALTUIA la: 20/08/2008 11:30:34 Modificat la: 20/08/2008 17:13:43
(la: Doamna Onica)
. Cuvinte ce odată rostite, devin vorbe. Pentru ea si oamenii locului cuvântul/ vorba, avea putere magica. Spunea adesea sa nu ne jucam in viata cu vorbele. Sa invatam a ne teme de putere lor.

Frumos text,mi-a adus aminte de invatatoarea mea o chema Eliza,era tot asa sfatosa si ne indragea.
Pe una din fetele mele o cheama la fel ,in amintirea ei .
bright - de Intruder la: 10/09/2008 10:41:45
(la: Poeme pe o tema data)
si eu ma plimbam prin sala de cinematograf cand mergeam cu ai mei la film...si sor'mea! (care-i rac)
taica-meu vorbea cu tipa care rupea biletele - o ruga sa aiba grija sa nu iesim afara. :)))
la teatru se duceau numai ei doi si pe noi ne mai ducea taica-meu la Tandarica sau Creanga (la matinee, duminica).
mergeam si cu scoala. invatatoarea mea a fost bleaga si era prapad in sala.
cu clasa lui mama am fost doar o data dar mama era zbir...nu mi-a placut...:))))
#340664 (raspuns la: #340648) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
zaraza :)) - de Honey in the Sunshine la: 04/06/2009 20:57:09
(la: loc pentru nervosi)
da, sa stii ca si eu imi amintesc blanurile.
invatatoarea mea avea o pasiune pentru cafeaua Jacobs, laptele condensat si tigarile Kim mentolate. Pe atunci se gaseau mai greu si astea erau "atentiile" cel mai des intalnite.
Si bibelouri i-am luat de la fondul clasei, dar nu erau asa de grandioase ca balerina voastra :))

nu stiu altii...dar eu ca profa/invatatoare etc. as descuraja genul asta de porcarii.
sunt o gramada de moduri in care copiii isi pot arata afectiunea fata de profesor, de exemplu sa-l colinde de Craciun.
#447602 (raspuns la: #447601) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Homo Stultus - de INSULA ALTUIA la: 07/07/2010 14:32:58
(la: semn pentru mai tarziu)
Conjuncturi din viata noastra fie ele si marunte ne ramin fixate in memorie cu o lumina si o limpezime neasteptata inclusiv cu detaliile lor.

Imi aduc cu drag aminte de cea care mi-a fost invatatoarea mea ,multumesc pentru acesta placuta lectura.

Dumnezeu sa le ierte :(
zaraza - de INSULA ALTUIA la: 11/10/2011 11:02:31
(la: umbre apretate pe flori de piatră)
nota 8 era o nota buna la invatatoarea mea,semn ca mai trebuie sa citesc in restul acesta din viata,multumesc frumos.
#623660 (raspuns la: #623556) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din experienta mea - de Daniel Racovitan la: 09/10/2003 03:45:32
(la: Homeopatia)
Am incercat un tratament homeopatic pentru fiica mea, de pe cand avea 11 luni (acum are 15), pentru durerile de dinti si pentru loviturile pe care le lua atunci cand invata sa mearga si se lovea de diverse lucruri in casa.

I-am dat "chamomilla vulgaris", atunci cand banuiam ca e agitata din cauza dintilor, si se linistea si adormea in cateva minute.

Daca se lovea, ii dadeam "arnica", si intr-adevar se linistea semn ca nu o mai durea, si ulterior nu ii aparea nici un fel de vanataie...

Sotia mea este convinsa de eficacitatea homeopatiei, argumentul fiind ca am aplicat-o unui bebe pe care nu il putem "acuza" de autosugestie...

La dureri de dinti am luat si eu "chamomilla vulgaris", si intr-adevar, durerea s-a diminuat.

Totusi, inca nu sunt 100% convins de eficienta homeopatiei, am inca reticente... De, Toma necredinciosul... :)
Daca am invatat ceva din isto - de relu la: 09/04/2004 21:57:45
(la: Traim vremuri apocaliptice?)
Daca am invatat ceva din istorie, stim ca daca asta e o viziune la moda in fiecare vreo 500 de ani. Fiecare conflict mondial a fost perceput -- in special de cei care au luat bataie -- ca vremuri apocaliptice. Daca comparam situatia de azi cu razboiul al II-lea mondial, sau cu perioada epidemiei de ciuma (si ar fi si alte exemple), ne dam seama ca nu e chiar asa de rau acum. Da, intr-un fel e atragator sa ne imaginam ca sfirsitul lumii se apropie si deci ar trebui sa ne trezim si sa ne imbunatatim ca s-a apropiat cutitul de os, dar adevarul e ca frica nu e motivatia cea mai buna pentru omenire sa se puna la punct.

Sa zic drept, nu stiu de ce se pune accentul pe stiinta in aceasta discutie. Cu sau fara developarea stiintifica, oamenii tot oameni au ramas, unii buni, altii rai si pacatosi. De fapt, tehnologia ultimilor ani ne-a dat multora acces usor la informatie. Acum stim ce se intimpla pe partea cealalta a lumii in decursul a citorva minute. Putem tine contact cu oameni de peste tot cu usurinta. E opinia mea ca astfel putem sa luam decizii bazate pe mai multa informatie decit inainte. Ii putem ajuta pe cei mai oroptisi ai planetei mai usor, daca alegem sa o facem. Acum nu mai avem scuzele umanitatii din secolul trecut, ca e prea greu sa-i ajuti pe altii, pentru ca acum e chiar usor sa o facem. Dar uite, ca tot nu prea-i ajutam pe cei sarmani.

Un raspuns opiniei ca omenirea e pe duca din cauza cromozomului Y. Uitati ca pina atunci o sa putem sa ne dublam fara probleme (cloning). Si zicala "iarba rea nu piere" ne spune ca barbatii n-o sa dispara oricum.

Raspuns celui care crede ca stiinta o sa descopere pe Dumnezeu. Pai o sa rida de tine cei religiosi: ei l-au descoperit pe Dumnezeu de mult. Cu cit stim mai mult se pare ca ne dam seama cit de putin stim. Si pina ceea ce stim nu sintem prea siguri ca o stim bine. Cine poate sti unde o sa ajunga stiinta?

Daca exista Dumnezeu, numai el stie.
- relu
Sexy: definitia mea - de LMC la: 27/07/2004 23:40:20
(la: De ce simt femeile nevoia sa fie sexy?)
La virsta mea sint in competitie cu frumusetile fetelor de douazeci si ceva de ani sau mai putin. Nu ma tin frumoasa si nici sexy, si nu tin minte sa fi exagerat vreodata prin imbracamintea mea sau prin machiajul meu, dar stiu ca am fost intotdeauna invidiata pentru ceea ce am fost si sint. De cind ma stiu nu m-am simtit niciodata bine in pielea mea. Am avut un milion de complexe ca sint prea grasa, ca pielea nu-mi este perfecta, ca am fundul prea mare, si asa mai departe. Deci, departe de mine de a-mi scoate in evidenta figura. Totusi ochii oamenilor ma urmareau si complimente mi se faceau de la cel mai mic pina la cel mai mare, de la copii de 5 ani pina la batrini de 80 de ani. Intotdeauna imi aleg hainele care-mi stau bine si in care ma simt comfortabila. Nu-mi place cind ma aplec sa mi se vada chilotii sau cind ma inclin sa mi se vada sinii. Imi aleg culorile care mi se potrivesc cu pielea, parul si ochii si binenteles cu personalitatea mea. Cind pasesc imi tin capul sus si umerii drepti si intotdeuana pasesc ca si cind as merge pe o birna, in felul acesta mersul devine feminin si postura mai confidenta. Toate astea le-am invatat de cind eram de 8 sau 9 ani si si acuma le practic. A fi sexy nu inseamna sa-ti arati buricul si trei sferturi din sini, a fi sexy inseamna sa te stii comporta ca o femeie de clasa, si intr-un fel si un pic misterioasa. Nu vorbesti timpenii, nu injuri ca un marinar, nu bei pina nu mai stii cit e ceasul, nu te destrabalezi. Cind esti sexy esti sexy 24 din 24, si a ajunge sa fi sexy iti trebuie munca si efort, fizic si dar si mintal.

Intrebati orice barbat cu clasa cum defineste o femeie sexy, si toti vor raspunde la fel. Toti va vor spune despre experienta lor cu o anumita femeie care de la departare parea a fi zina zinelor dar in momentul cind si-a deschis gura a devenit muma padurii. Deci dejeaba esti "sexy" daca nu ai nimic in cap. Voi ce ziceti?
Parerea mea - de LMC la: 11/08/2004 22:16:25
(la: E vina noastra!)
Parerea mea este ca Romania poate ajunge departe din orice punct de vedere atita timp cit Romanul isi va schimba atitudinea comunista care fara sa vrea sau poate pentru ca sa complacut in ea, a adoptat-o si o practica inca si in momentul de fata. Toti asteptam mina de ajutor, este instinctul uman sa fim impinsi de la spate, asa am invatat de mici de cind am inceput sa umblam. Dar totul depinde daca esti in stare sau vrei sa fii ajutat, ajutat sa poti sa o iei din loc si sa mergi inainte de unul singur. Nu ca unii care vor sa li se puna si-n gura. Am vazut tot felul de oameni prin tara. Oameni care din nimic si-au facut o afacere si le merge extraordinar de bine, dar in acelasi timp am vazut si saracie. La momentul de fata nu exista clasa de mijloc, sau daca exista sint foarte putini. De obicei clasa de mijloc conduce economia si buna stare a tarii. Romania probabil in primul rind trebuie sa-si revizuiasca legile. Spun asta pentru ca sint o multime de legi care in loc sa-l ajute pe om sa-si faca o afacere ii pune piedici. Ideia de "Free Market" inca nu a ajuns pe meleagurile Romaniei. Totul este supra taxat si supra controlat. Romanul se zbate ca un peste pe malul apei, nu-i nici liber dar nici nu moare. De aceea Tinarul Roman se uita spre orizonturile vestice unde stie ca forta lui de munca va fi rasplatita, iar valorile lui vor fi apreciate.

Personal eu nu as putea trai intr-o tara unde as fi nevoita sa mint si sa fur, numai ca sa pot sa-mi mentin un stil de viata acceptabil. Am vazut lucrul acesta in Romania oriunde m-am dus. Ce sa mai zic de coruptie! Presedintele John F. Kennedy a spus odata un lucru foarte bun, traduc: "Nu intrebati ce poate tara sa faca pentru voi, ci mai bine intrebati ce puteti voi face pentru tara". Este foarte adevarat, dar in acelasi timp tara trebuie sa faciliteze cresterea omului si buna lui stare. Nu sint de acord de loc cu ajutoarele sociale. Atita timp cit ai doua miini si poti sa lucrezi ceva, eu zic, cine nu munceste nici sa nu manince. Cu totii sintem datori sa ne cistigam piinea cea de toate zilele. Dar nici nu sint de acord ca statul sa-ti ia jumatate din tot ce faci sa sa-si umple ei buzunarele lor obeze.
eu am identitatea mea. sunt r - de nasi la: 06/10/2004 07:56:07
(la: Mai avem identitate cei plecati din tara?)
eu am identitatea mea. sunt romanca, amindoi parintii mei sunt romani, am prieteni INCLUSIV romani.
partenerul meu (si viitorul sot din ianuarie anul viitor) este nascut si crescut aici. copiii nostri vor vorbi SI limba romana.
traditiile religioase sunt cam aceleasi - in fond tot crestin e si el si la fel de ne-bisericos ca si mine. dar nu ne lipsesc niciodata ouale rosii de pasti si nici sarmalele de craciun - partenerului meu chiar ii plac la nebunie. prietenii nostri mai toti au invatat sa puna muraturi dupa ce au gustat la noi.
sunt rominca, am limba mea materna in care imi place sa vorbesc la telefon cu rudele si prietenii de acasa, am traditiile nationalitatii mele la care tin si care imi sint respectate in noua familie si societate.

dar sub nici o forma nu consider de bun simt ideea ca romanul emigrat trebuie sa umble cu coada pe sus pt ca-i roman, sau sa denigreze fara temei tara in care a ales sa traiasca, ori sa plece cu ideea ca romanii sint cei mai destepti si cei mai culti si sa apere aceasta idee minimizind realizarile culturale si de civilizatie ale tarii de adoptie. sau extrema cealalta, sa-i fie rusine ca e roman, sa-si nege originea sau sa o ponegreasca pe nedrept.
daca e nesimtire si hotie, sa spuna ca e nesimtire si hotie, nu ca daca ai iesit din casa in romania, dupa primii pasi pe strada iti taie cineva gitul daca nu umbi cu mitraliera dupa tine sa te aperi. daca e coruptie in romania, sa spuna strainului adevarul fara inflorituri, ca intr-adevar e coruptie, nu ca e iadul pe pamint si iti intra securitatea in casa. asta nu se mai intimpla de multa vreme. intr-adevar, lucrurile stau prost, dar cum spuneam, nu e chiar iadul pe pamint, e doar purgatoriul.
si trebuie sa acceptam ca lucrurile sunt asa cum sunt, iar de contribuit - sa contribuim fiecare cum putem. dar nu prin a ne bate in piept ca daca esti roman esti grozav, sau incercind sa uitam de unde si de ce am plecat.
parerea mea despre ADOs - de desdemona la: 09/11/2004 12:24:25
(la: Interzis interzisul)
(adica adolescenti) este in mare parte influentata de experienta proprie (si a cunostintelor mele). Rebeliunea adolescentina se manifesta foarte diferit in functie de natura educatiei date in copilarie si a relatiei cu parintii.
Parerea mea e ca atat adolescentii cat si copiii trebuie tratati cu acelasi respect si cam aceeasi atitudine ca si adultii, in special nu trebuie sa fie considerati incapabili de-a intelege un lucru (ce stii tu, esti mic/tanar) - pentru ca desconsiderand puterea lor de intelegere, si dispretuindu-le judecata putem fi siguri ca nici ei nu ne vor respecta opinia si judecata. Sigur nu e usor sa ii explici unui copil tot ce vrea sa stie dar nici nu e just sa il trimiti la plimbare fara explicatii. Relatia dintre parinti si copii trebuie sa fie construita ca o relatie de colaborare, daca ea se bazeaza pe dominare sau intimidare, cand copilul va creste, el va incerca sa rectifice asta, sau sa se razbune.

In cazul meu, n-am fost niciodata capabila sa ma revolt nici macar un pic impotriva tatalui meu, si nici nu i-am iesit din cuvant; si asta fiindca are o buna intelegere psihologica. El niciodata nu m-a fortat sa fac un lucru, mi-a spus ca sunt libera sa fac ce vreau, dar ca daca voi face ceva nedemn (nepotrivit) isi va pierde respectul ce-l are pentru mine. Intotdeauna am pretuit acest respect mai mult decat orice (mai mult decat capriciile mele trecatoare) si desi as fi putut nu am mers impotriva vointei sale. Altfel a fost situatia cu mama mea. Ea nu avea rabdare sa imi explice de ce mi-a refuzat un lucru sau altul, si nu mi-a recunoscut libertatea de actiune si judecata decat formal ('credeam ca am vorbit deja despre asta si ne-am inteles ca nu e bine sa faci asta', sau 'credeam ca te-ai maturizat si intelegi acum ca ...'). Asta e o conceptie gresita, de ce isi inchipuie adultii ca ei au neaparat dreptate ? In momentul in care ei incep sa judece e posibil ca tinerii sa vada in anumite aspecte mai just decat noi insine (hey, cine e perfect?).
Daca ii lasi unui copil (adolescent) libertatea sa gandeasca si respectul pentru ideile lui, si in acelasi timp il ajuti cu experienta ta sa isi dezvolte viziunea proprie (dar fara a il forta in alta directie decat vrea el) nu vei intampina rezistenta. Adolescentii sunt foarte naivi si manipulabili, cu conditia sa o faci corect. Nici eu nici cunostintele mele nu am avut parte de crize adolsecentine.
De fapt e o problema generala a 'interzisului'. Oamenii sunt egali in fata legii si a lui Dumnezeu, ei au aceleasi drepturi, si nu ar trebui sa isi ingradeasca unul altuia libertatea. Legile si regulile sunt facute ca sa ii protejeze pe oameni de altii aflati in momente critice (in care e posibil sa fie periculosi) sau de ei insisi cand se afla in momente critice. De exemplu, sa luam alcoolul la volan. Daca n-ar fi nici o regula in acest sens, un om va bea si va conduce, fiind fericit ca poate sa se exprime in liberate. Presupunand ca face un accident, si omoara 3 persoane nevinovate, care probabil ca ii sunt cunoscute. El va regreta acest lucru, si chiar daca n-o regreta, intr-o zi altcineva poate sa ii omoare propria familie in acest fel. Atunci acel om isi doreste sa fi fost protejat impotriva actiunii soferilor beti, chiar a sine insusi, fiindca pentru cateva ore de veselie produci o suferinta imensa altcuiva.

Mai este un aspect, exista unele reguli absolut vitale (cum ar fi sa nu ucizi, sa nu furi) si altele care sunt niste conveniente fara prea multa importanta (sa nu mananci pestele cu cutitul, sa nu versi cafeaua pe fata de masa alba a gazdei, sa nu vorbesti tare in locuri publice, sa nu abordezi un stil de coafura socant ...). Un tanar poate judeca singur daca e just sau nu sa le urmeze pe unele din ele, si poate in mod justificat sa le conteste pe altele. Oare e chiar asa de important cum te imbraci, cum vrobesti sau cum mananci ? Mai importante sunt calitatile interioare, cum gandesti, cata compasiune ai, ce poti da altora. Daca 'interzisul' se extinde prea mult va fi contestat. Din pacate, cu energia tineretii, cand te 'ia valul' de contestare, nu te opresti din drum, si contesti si lucruri pe care mai tarziu le vei considera bune. Dar cel mai bine e sa ii lasi sa isi 'dea cu capul' si vor invata ce e peretele.

Desdemona
#28150 (raspuns la: #28140) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Draga mea romanca, sunt mandra de tine... - de Adela Adriana Moscu la: 21/02/2005 19:43:48
(la: Romanii vazuti de romani)
Raspuns unei romance ce se intreaba:“ A fi roman...
Este oare o frustrare sau o mandrie? “-wild wind/monica


Draga mea, a fi romanca e o mandrie pentru mine...Dupa cum o sa-ti dai sema treptat sau mai repede romanii sunt de tot felul cum de fapt exista in toate grupurile etnice. Eu una, sunt mandra de radacinile mele. Intodeauna ma intreaba lumea de unde sunt din cauza accentului pe care inca il am. Foarte vesela le raspund si le ofer lectii de romana. Ii invat ceva expresii de exemplu: ce mai faci, imi place de tine, mi-e dor de tine, vino la mine, de ce esti trist, veniti la dans cu poezii, etc. De cativa ani am inceput sa recit poeziile mele in enlgeza la diferite universitati, colegii, cafenele, librarii Borders, Barns and Nobles, scoli etc. De acum cateva luni am inceput sa citesc audientelor o poezie ce am compus-o in romana si apoi le-o recit in traducerea in engleza. Le explicam cum vreau sa-i mangai cu muzica limbii noastre. Daca ai sti ce multi ma imbratiseaza la sfarsitul lecturii si imi multumesc pentru aceasta experienta. Pur si simplu devin indragostiti de limba romana...si ma roaga ca in viitor sa le recit in romaneste...iti dai seama ce miscator e... imi dau lacrimile...ei imi spuneau ca habar nu aveau ce frumos sunet este acel ce provine din limba noastra...toti au o reactie atat de placuta si le place muzica limbii romane. In alta ordine de idei iti spun ca vecinii mei comenteaza atunci cand trec pe langa casa mea... detecta o aroma foarte placuta si sunt curiosi ce gatesc. Toti deja au mancat de la mine tocanita de carne cu cartofi, salata de castraveti, salata de boeuf, sarmale, taitei de varza, chiftelute, ardei umpluti si salata de rosii. Unii au incercat si tuica de prune...:).. I-am dat cadou unei prietene, o doctorita cu care lucram in trecut, o sticla de vin romanesc PREMIAT. Ce crezi, acum este vinul preferat ce sotul ei il comanda cu lazile si le spune tuturor ce bune e. Lumea e foarte surprinsa de felul meu prietenesc si le spun ca asa este cultura noastra romana de a fi calzi, gazde bune si ca iubim oamenii si viata. Le-am dat sa asculte muzica lui George Enescu, Maria Tanase, Ioana Radu, Fuego( pe care il ador) si ultimul cantec renumit in europa in 2004-“Dragostea din tei” ce apartiene grupului O_zone. Tori au fost incantati. Cat priveste romanii prin strainatate mai sunt si evenimente ciudate si neplacute cateodata mai des, cateodata mai rar...Mi s-a intamplat si mie sa ma apropii de oameni ce vorbeau romaneste la "shopping mall" si sa le spun ca si eu sunt romanca si propuneam sa tinem legatura, insa eu eram singura ce ii sunam. Dupa un timp si normal ca m-am oprit. Da, deseori romanii fug de romani. Dar exista printre ei si mai putin rigizi, mai putin aroganti, mai putin infricosati cu care mai poti sta la un pahar de vorbe, la un dans si o cafeluta. Multi nu se ajuta, doar au invidie si barfe unii pentru altii. Dar, cred ca exista inca posibilitate pentru transformare. Multora le spun: Hai, sa schimbam reputatia romanilor, hai sa aratam lumii ce adorabili de fapt suntem toti si cum ne ajutam cand putem. Cred ca bunatatea poate deveni contagioasa in cercul nostru. Le-am spus multora ce bine mi-ar cade la inima daca ar veni sa imprumute o ceapa, un ou, zahar si chiar si o ureche ce sa le asculte durerea. Ei zambesc, chiar rad cu hohote cateodata...unii imi spun ca sunt o nebuna placuta (“meshugana”) cu o pofta de viata enorma si cu un curaj formidabil (hutzpa). Sfat? >A fi maleabila si rabdatoare poate fi de folos la fiecare. Ei, in fine, daca acesti romani vecini de ai tai ce te saluta doar in limba enlgeza, daca ei aleg aceasta poteca sa le fie de bine...tot e bine... sunt liberi ...macar te saluta, nu?...va veni timpul cand vei intanli si romani ce o sa te salute si in dulcea vorba romaneasca si poate o sa te si imbratiseze. Te-as invita sa te muti langa mine..dar e un risc mare > poate ai vrea sa nu mai mergi la servici si in loc vom dansa tot timpul, te-ai ingrasa , si asa mai departe..dar de fapt nici eu nu veau sa mai raman prea mult pe aici din cauza frigului ...iar la Toronto nu as merge din acelas motiv...as da doar o fuga in timpul anotimpului cald doar sa va imbratisez pe toti cei de acolo ce sunt dornici de romanca prietenoasa...Te imbratisez cu caldura !

Adela-Adriana Moscu , 20 Februarie, 2005 , Lancaster, PA, USA
Draga mea lalea neagra - de Grettel la: 02/03/2005 12:01:51
(la: suflet ratacit)
sa stii ca am trecut exact prin aceeasi poveste, desi suntmai mare decat voi cu 6 ani. La 28 am plecat in Ge renuntand la tot: serviciu, familie, prieteni, casa, masina, obisnuinte, anturaj, stil de viata, doar cu cartile, muzica si hainele mele. Am plecat sa traiesc cu iubitul vietii mele, cu sufletul meu pereche, cu omul cu care ore in sir vorbeam la telefon, de mii de euro pe luna. Am plecat constienta fiind ca am deja 28 de ani si ca imi va fi destul de greu sa o iau de la capat, nici macar nu stiam limba decat la un nivel superficial. Am plecat insa fericita si increzatoare, constienta fiind ca orice ar fi vom izbandi impreuna, ca dragostea va amortiza toate hop-urile...
ei bine, din secunda in care am ajuns la noua casa (care acum era a noastra), lucruile s-au schimbat fundamental... adica exact opusul: nici macar buna seara nu-mi spunea cand intra in casa. In Romania nu-mi lipsea nimic, in afara de EL - acolo imi lipsea totul, inclusiv EL...si m-am incapatanat sa raman, sa ma schimb, sa fac mai multe eforturi, sa muncesc mai mult (am muncit in casa in care ne-am mutat ingrozitor de mult), am fost si la scoala sa invat limba, 2 module din 6, la al treilea m-a oprit. A urmat oprirea accesului la internet si la telefon (desi aveam conventie ca pot vorbi in max 50 de euro pe luna), nu am vazut decat magazine de mancare (cele mai ieftine, nu super-marketuri)... am stat singura, am citit si recitit cartile mele si am sperat ca n-o sa se razgandeasca in urmatoarele 3 zile si n-o sa-mi spuna sa plec, pentru ca tot el, cand ma vede cu bagajele pregatite sa plange in genunchi sa raman.
Desigur, dupa 6 luni am cedat psihic si am plecat acasa. La mama, pentru ca nu mai aveam nici casa, nici masina, nici job...
Ajunsa in ro, dupa 2 saptamani de plans m-am apucat sa-mi fac planul de supravietuire, si in intr-o luna am obtinut un job mai bun decat cel de la care plecasem, casa si masina (de la sora mea care a primit un contract de munca in strainatate)...
Acum, dupa un an de cand m-am intors si de terapie, pot sa spun ca sunt o alta persoana: am mai dat niste examene care imi lipseau, am un job pe care il controlez perfect, am tot ce imi doresc desi inca sunt singura. Dar sunt linistita si fericita... stii ce am inteles? ca Dumnezeu tine cu oamenii curajosi!
Va imbratisez si va doresc sa aveti curajul si puterea de a fi fericite!
#37890 (raspuns la: #37293) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cauti rezolvarea subiectelor de la simularea bac-ului la matematica?
O gasesti la linkul de mai sus, la cursul 22, sectiunea 22.01 :)
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: