comentarii

inviere


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Postul Pastilor si Invierea - de pr Iulian Nistea la: 16/02/2004 11:07:07
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Buna, athos.

Începând de saptamâna aceasta nu se mai manânca carne (saptamâna brânzei sau saptamâna alba, ca se consuma doar lactate si oua), apoi de saptamâna viitoare începe propriu-zis Postul Pastilor.

Anul acesta Invierea cade pe 11 Aprilie.
Poti sa gasesti datele mobile ale anului bisericesc (Pasti, Inaltare, Rusalii, postul Sfintilor Apostoli etc.) la adresa http://www.goarch.org/en/chapel/cssMovables.asp

Pentru "sfintii zilei" am pus de curând un script util si frumos (cu trimitere la o pagina mai dezvolatata: sinaxarul zilei, dupa minee) la mine pe site: http://www.nistea.com/

Doamne ajuta.
pr_iulian
#9714 (raspuns la: #9425) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt ionel: invierea lui Hristos - de thelinuxguy la: 23/03/2004 17:00:21
(la: Religia mortii)
Invierea lui Hristos nu poate fi sustinuta ca un eveniment istoric.
Ea este perceputa ca o realitate doar in mintile crestinilor.
Aminteste'ti ca musulmanii recunosc (in Coran) Iisus ca un profet dar nu ca fiul lui Dumnezeu care'anviat din morti.
#12706 (raspuns la: #12556) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lumina Invierii: - de Ovidiu Bufnila la: 09/04/2004 04:45:35
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Lumina Invierii sa va insoteasca in toate ce le intreprindeti, le visati si le faptuiti! Paste Fericit!
Pt. #19739-AlexM : Importanta invierii din morti . - de Muresh la: 13/08/2004 22:45:18
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
Va rog sa-mi permiteti sa ma refer la intrebare .
Spuneti dumneavoastra ca :
"In mod normal , cand o teorie este deja incetatanita , neavand importanta prin ce mijloace s-a incetatanit ea, cel care o neaga este obligat sa aduca argumente care sa arate ca aceasta teorie/idee este falsa." .

Interesant . In jurisdictie , daca A il invinovateste pe B de ceva , sarcina dovezii cade asupra lui A , B nefiind obligat sa-si dovedeasca nevinovatia .
Aici nu vorbim , bineinteles , de acuzatori si vinovati potentiali , mi se pare , totusi , ca exista o anumita analogie intre exemplul meu si citatul de mai sus . Personal nu cred ca cele spuse de dumneavoastra pot fi acceptate in mod complect si absolut . In decursul istoriei omenesti multe tabu-uri au fost desfiintate sau revizuite si nu stiu daca sarcina de a dovedi a fost data in mod metodic si constant negationistilor .
Dumneavoastra spuneti ca nici Coranul si nici Tacitus nu pomenesc de crucificare . Daca scoatem actul crucificarii si in special INVIEREA DIN MORTI din toata povestea , atunci nu mai ramane NIMIC . Prin crucificare Iisus ia asupra sa pacatele prozelitilor sai prezenti si VIITORI . Invierea demonstreaza NATURA DIVINA a lui Iisus .
Dupa intelesul meu a spune ca Iisus nu a existat , sau a spune ca a existat dar nu a fost crucificat (si bineinteles nu a avut de ce sa invie) este exact acelasi lucru din punct de vedere practic .
In ambele cazuri nu i se poate atribui intemeierea crestinismului .
Ramane totusi intrebarea , care a fost mecanismul care a dat nastere la aceasta noua religie . Daca oamenii au simtit nevoia de a adopta o religie monoteista , de ce nu s-au multumit cu mozaismul deja existent ?.
Parerea mea e ca acest proces a fost perfectat printr-o "munca asidua de lamurire" a multora , incepand cu evanghelistii . Aceasta activitate
s-a bazat pe o legenda . O legenda si nimic mai mult . Oamenii au vrut din tot sufletul s-o creada . Ce bine e ca cineva ia asupra sa toate pacatele tale . Si de ce nu a fost adoptat mozaismul ?. Simplu . Religia mozaica e o religie foarte pretentioasa = "demanding" . Dumnezeu cere poporului ales sa se conforme la cateva sute de legi . Religia mozaica era nepopulara din cauza numeroaselor interdictii . Calea cea usoara a fost adoptarea crestinismului .
Pe scurt , religie in loc de psiholog .
Opium pt bobor , dupa spusa tovarasilor .Si alta spusa :
daca Dumnezeu n-ar fi existat , ar fi trebuit inventat (ca necesitate naturala).
#19745 (raspuns la: #19739) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lumina Invierii sa patrunda s - de ana si maria la: 22/04/2006 22:24:04
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A DOUA)
Lumina Invierii sa patrunda si in sufletele voastre precum patrund razele de soare in casele noastre in aceste zile minunate de primavara si sa va aduca liniste, bucurie si multa iubire, sa simtiti bucuria Invierii ce toate simturile! Paste fericit, cafegiilor! :P

"Lumina fie-ti calea si sufletul Iubire,
De-acum inainte traieste-n Fericire!"...:)
buza de inviere - de Cezar Petrescu la: 28/03/2008 12:28:48
(la: De iubire mă ascund)
fiecare dragoste e un Isus Cristos ce se vrea reinviata,fiecare dintre noi avem un Isus al nostru pe care il iubim,il renegam ca apoi sa il reinviem cu o buza de inviere....
cam copilaros scrisul....ma rog!
exemple de derbedei: cei care - de Daniel Racovitan la: 14/11/2003 06:15:36
(la: Solidaritatea intre derbedei)
exemple de derbedei: cei care pica ceara pe batrane in noaptea de inviere, cei care spre distractie se arunca in tine si-ti striga "uita-te ba pe unde mergi", cei care comenteaza in gura mare despre o femeie de langa ei "ba ce cracanata e asta", cei care intra cu picioarele pline de noroi intr-o expozitie de arta, doar asa, de distractie, si exemplele pot continua

"revolutie"? ce revolutie e in a picura ceara pe o batrana sau a jigni pe strada o femeie?

#4227 (raspuns la: #4222) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Derbedeii cu aere de intelige - de Daniel Racovitan la: 14/11/2003 09:15:35
(la: Derbedei sau artisti?)
Derbedeii cu aere de inteligenti se vor crede intotdeauna niste artisti neintelesi.

Ei picura ceara pe o batrana in noaptea de inviere pentru a-i arata cat de habotnica e. Ii face un bine.

El comenteaza in gura mare pe strada o femeie: "ba ia uite ce cracanata e aia!". El de fapt considera asta un gest de arta, un comentariu despre estetica feminina.

Imbranceste intentionat oamenii pe strada, "pentru a-i trezi la realitate" zice el. Un gest artistic, coregrafic aproape.

Derbedeul intra intr-o expozitie de arta (a altuia, bineinteles) cu picioarele murdare de noroi si fecale. Pentru debedeu asta e un act de arta: el "picteaza" dusumelele expozitiei, care prea stralucesc de curatenie, si proprietarii ar trebui sa fie recunoscatiori ca un asemenea artist le murdareste "artistic" podelele...

Daca pana la urma lumea se satura de mitocaniile lor si incepe se ia de ei, derbedeii raspund "va erijati in criticii nostri pentru ca nu respectam regulile impuse de voi! n-o sa ne intelegeti niciodata arta de a imbranci oamenii pe strada..."

Oricum ai intoarce-o un derbedeu ramane un derbedeu, indiferent pasarele de artist i-ar ciripi prin cap.
Iata: - de Alice la: 18/11/2003 08:17:09
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
1.copilaria (caisul urias din poarta, cateaua flocaita, care nu facea niciodata mai putin de 7 pui, mieii de la sanie, la furat de fructe!, la colindat de Craciun, focul din soba si-o odaie spoita cu arome de busuioc la icoana, bataile cu noroi, la garla, saruturi si suceli de maini la spate...mult mai multe suceli de maini decat saruturi, citul/dormitul pe capita de fan, frate-miu cu muci la nas, noptile de Inviere...ooofff!)
2.bataile de la tata (mai mult cu vorba, dar batai, si bune!)

Acuma, si mai serios, nu mai vad acea doza de bun-simt in care imi place sa cred ca am crescut cu totii...

Dar, tu, Daniel, de ce taci?
12 milioane de romani traiesc in afara granitelor tarii - de anita47 la: 27/12/2003 02:28:12
(la: imaginea romanilor peste granite)
Adevarati soldati ai lobby-ului romanesc, romanii de aiurea
sunt marginalizati sistematic de politicienii de la Bucuresti
=============================================================

Despre romanii de aiurea, romanii din tara nu stiu prea multe lucruri, iar aceasta lacuna nu este altceva decat o consecinta a politicii paguboase dusa de Romania ultimilor 50 de ani. De la incheierea celui de-al doilea razboi mondial in tara nu numai ca a fost interzis sa vorbesti de Basarabia sau Nordul Bucovinei, dar si despre cei plecati prin cele strainataturi. Revolutia din decembrie 1989 ar fi fost indreptatita sa readuca lucrurile in starea lor fireasca, insa, asa cum au decurs lucrurile in Romania post-revolutionara, aceasta revenire nu a avut loc. Primul organism guvernamental insarcinat cu gestionarea relatiilor cu romanii de pretutindeni, si vorbim aici de circa 13 milioane, a fost Consiliul pentru Romanii de pretutindeni - birou ce nu si-a propus foarte multe. In februarie 1998, la conducerea nou-infiintatului subsecretariat de stat pentru romanii de pretutindeni a fost numit Mugur Vasiliu. In pofida evidentei ca la nivel national, guvernamental, problema romanilor din intreaga lume nu reprezinta nici cel mai mic interes, subsecretariatul a inceput sa lucreze de-adevarat. Mugur Vasiliu si-a asumat sarcina de a restabili relatiile cu toti romanii, indiferent de locul in care s-ar afla ei sau de convingerile lor politice, intelegand ca Romania are si obligatia morala de a-si tine conationalii aproape, de a-i cointeresa in viata patriei-mama. Primul pas a fost elaborarea unui proiect prin care subsecretariatul sa devina departament de stat - un statut egal cu cel al minoritatilor din Romania - insa, deocamdata, demersul sau nu a beneficiat de interesul guvernului roman. Dupa zece luni de gestionare a subsecretariatului iata ca Mugur Vasiliu ofera politicienilor romani un document de capatai care trebuie sa fie cunoscut de factorii de decizie din Romania: Memoriu "Intru apararea romanilor de pretutindeni" cu privire la starea de fapt si de drept a legaturilor statului roman cu persoane si comunitati romanesti din lume. Din pura precautie, la sfarsitul cartii se gaseste un capitol in care sunt prezentate organismele similare din alte state. Si din acest punct de vedere Romania se pacaleste singura. Avand milioane de conationali in afara hotarelor, ea nu stie sa comunice cu acestia chiar cand plange ca este marginalizata, ca Occidentul ii intoarce spatele. Prima mana de ajutor ar putea veni de la ei, romanii de pretutindeni, insa pentru ca acest lucru sa se poata petrece firesc, Romania trebuie sa intinda si ea mana. O relatie in doua sensuri.

Italia

Diaspora romaneasca din Italia numara in prezent, dupa unele estimari, circa 25.000 de persoane, caracterizandu-se prin structuri destul de eterogene. In ultimii 20 de ani s-au constituit comunitati romane in zonele oraselor Roma, Milano, Torino, Bari, Verona, Florenta, cu precadere in jurul bisericilor ortodoxe romanesti. In Italia functioneaza mai multe asociatii culturale, centre de studii, fundatii cu caracter romanesc, dintre care unele editeaza si publicatii in limba romana.

Franta

Primii emigranti romani la Paris au fost intelectualii atrasi de ideile Revolutiei franceze din 1789. In 1939, romanii din Paris s-au organizat intr-o Societate Romaneasca, avand biblioteca proprie, constituindu-se colonia romana. In contextul istorico-politic interbelic si in perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, numarul emigrantilor romani din Franta a sporit semnificativ. In prezent, diaspora romana din Franta numara aproximativ 60.000 de persoane. Caracteristica principala a emigratiei romane din Franta o constituie faptul ca majoritatea acesteia, mai veche sau mai noua, are o pozitie pozitiva fata de patria de origine. O parte importanta a intelectualitatii de origine romana a fost si este unanim apreciata in viata culturala franceza. Emigratia romana din Franta este concentrata in marea ei majoritate la Paris si in unele orase, intre care Marsilia, Bordeaux, Montpellier, Metz, Grenoble, Saint Nazaire, Narbonne, Avignon, Valance, etc.

Germania

Emigratia din Germania s-a constituit in valuri succesive, indeosebi dupa 1940. Se estimeaza ca numarul sasilor si al svabilor din Romania este de circa 550.000 de persoane, iar cel al azilantilor proveniti din Romania de circa 150.000. Avand in vedere particularitatile emigratiei romanesti din Germania, Biserica Ortodoxa Romana, ca singura forma institutionala acceptabila, ar putea juca un anumit rol, prin Mitropolia Ortodoxa pentru Germania si Europa Centrala si prin parohiile sale din Hamburg, Munchen, Offenbach, Salzgitter, Baden-Baden si Nurenberg, in cultivarea traditiilor romanesti si pastrarea identitatii lingvistice si religioase.

Austria

Comunitatea romana din Austria numara peste 23.000 de persoane, organizati initial in doua asociatii. In prezent, aceste asociatii si-au pierdut rolul si nu mai au capacitatea de a polariza activitatea comunitatii romane. Un liant al comunitatii il constituie Comunitatea Ortodoxa si Parohia Romana din Viena, precum si cea din Salzburg.

Elvetia

Numarul romanilor stabiliti in Elvetia se ridica la cateva mii, fiind concentrati in jurul celor doua mari orase Geneva si Lausanne, precum si in Elvetia germana sau in Ticino. Etnicii romani din Elvetia au constituit comunitatea romana care grupeaza aproximativ 10% din umarul acestora. Din 1991 la Geneva functioneaza biserica "Sfantul Ioan Botezatorul", la care serviciul religios este oficiat de un preot roman. Tot la Geneva functioneaza bisericile ortodoxe "Invierea Domnului" si "Nasterea Maicii Domnului", iar la Lausanne, biserica "Sfantul Gheorghe".

Spania

In Spania traiesc aproximativ 2.500 de romani in zone ca Madrid, Barcelona, Bilbao, avand o puternica parohie in capitala tarii, scoli si sectii in limba romana la Madrid si Salamanca. Au fost create unele asociatii romanesti, cum sunt "Comunitatea romanilor din Spania", cu sediul la Barcelona, "Fundatia culturala romana", la Madrid.

Belgia

Se apreciaza ca diaspora romana din Belgia numara, inainte de 1990, circa 700 de persoane. Imigranti romani mai vechi sau mai noi, in general cu un nivel de pregatire universitara, s-au integrat in mod firesc in societatea belgiana, fara a ocupa, insa, pozitii importante in plan politic sau economic. Din 1990 s-au mai stabilit in Belgia circa 2.500 de cetateni romani, din care 2.400 au cerut azil politic. Din punct de vedere juridic, o parte insemnata a acestora a renuntat la cetatenia romana.

SUA

Statisticile oficiale nord-americane au inregistrat pentru prima data in 1881, 11 emigranti din teritoriile romanesti. In prezent, se estimeaza ca in SUA traiesc peste un milion de americani de origine romana. Cea mai mare concentrare a originarilor din Romania se afla in orasele din nord-estul SUA - in statele Ohio, Indiana, Michigan, Ilinois, Pennsylvania si la New York.
Comunitatea romana din Statele Unite reprezinta, dupa standardele americane, un grup etnic de marime mijlocie. Conform recensamintelor, aproape 400.000 de cetateni americani se declara de origine romana, plasand comunitatea romana pe locul al 20-lea ca marime in randul celor 71 de grupuri etnice de origine europeana recunoscute oficial.
Ca o nota generala, adevarata viata a comunitatilor romanesti se desfasoara cu preponderenta in jurul bisericilor, unde se manifesta autoritatea morala si spirituala a preotului.Sunt remarcabile eforturile unor comunitati care, pe masura ce se incheaga si se constituie in noi parohii romanesti, se mobilizeaza pentru construirea unei biserici, sau eforturile comunitatilor mai vechi care, la un moment dat, simt nevoia construirii unei noi biserici. Nu lipsesc nici aici, insa, disensiunile si sciziunile. Nu e lipsita de relevanta, din acest punct de vedere, existenta in SUA a doua episcopate ortodoxe romanesti.

Fosta URSS

Potrivit recensamantului din 1989, in fosta uniune romanii erau raspanditi aproape in toate republicile unionale, dupa cum urmeaza : Rusia - 172.671, Republica Kazaha - 33.098, Republica Uzbeca - 5.593, Republica Bielorusa - 4.964, Republica Lituaniana - 3.223, Republica Gruzina - 2.842, Republica Turkmena - 2.466, Republica Azerbaidjana - 1.415, Republica Kirghiza - 1.875, Republica Letona - 1.215, Republica Tadjica - 859, Republica Armeana - 525.
Din surse neoficiale, rezulta ca numarul romanilor din fosta URSS este mult mai mare, aproape dublu fata de cel din statisticile oficiale.

Canada

Primii emigranti romani si-au facut aparitia in Canada intre 1882 si 1918. Al doilea val poate fi considerat cel de dupa primul razboi mondial, pana in 1929, nefiind foarte consistent. Al treilea val este consemnat la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, iar al patrulea poate fi apreciat ca fiind in perioada anilor 1970 si 1980. Conform statisticilor, in 1986 erau inregistrati peste 60.000 de romani-canadieni. Dupa 1990, circa 3.000 de romani s-au stabilit anual in Canada (tara care incurajeaza multiculturalismul etnic/emigratia).
In prezent, in Canada traiesc aproximativ 100.000 de romani si originari din Romania. Cei mai multi se afla in Ontario, Quebec, Alberta, Montreal, Vancouver, Edmonton si Hamilton.

Australia

In Australia se afla, in prezent aproximativ 50.000 de persoane originare din Romania, cifra care include, in afara de romani si etnici maghiari, greci, evrei, germani, sarbi, croati proveniti din tara noastra. De la inceputul aparitiei fenomenului de imigrare, dupa constituirea statului federal, autoritatile nu i-au definit pe nou-venitii drept "minoritari", ci "grupuri etnice". Ignorand ca fiecare dintre aceste etnii au adus in Australia traditiile proprii poporului din care provine, autoritatile au incercat, initial, sa practice o politica dura, de asimilare fortata a noilor veniti - care nu a dat rezultatele scontate.

Argentina

In Argentina sunt stabilite circa 10.000 de persoane de origine romana, majoritatea fiind concentrati in Buenos-Aires, iar in grupuri mai mici in Mendoza, La Plata, Cordoba si Rosario. Emigratia romana se poate imparti in doua categorii: emigratia economica (stabilita inaintea primului razboi mondial si in perioada interbelica) si emigratia politica (venita la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial).

Brazilia

Primele concentrari de romani au aparut in perioada interbelica, in zonele Rio de Janeiro si Sao Paulo, alcatuind emigratia economica. Incepand cu 1960, in Brazilia s-au stabilit, prin casatorie, reintregiri de familie etc., un numar relativ mare de persoane, in special tineri cu pregatire superioara in diverse domenii.

Columbia

In Columbia traiesc circa 40 de persoane de origine romana.

Mexic

Emigratia romana din Mexic este alcatuita din circa 50 de familii, majoritatea locuind in capitala. 80% dintre acestia sunt etnici evrei, unguri si germani plecati din Romania.

Peru

Diaspora romana din Peru s-a constituit prin emigrari, dintre care majoritatea au avut loc pana in 1970, sau prin casatorii mixte. In 1987, in Peru traiau aproximativ 100 de romani.

Venezuela

Diaspora romana de aici este formata din 10.000-12.000 de persoane, prezente in cercurile financiare si comerciale ale statului.



Cifre exotice

Turcia

In Turcia traiesc mai multi romani decat cei 800 atestati statistic. Adica 30.000.

Africa de Sud

Manati de mirajul prosperitatii, circa 3.000 de originari romani au emigrat aici.

Israel

Din datele oficiale reiese ca in Israel ar trai 450.000 de evrei originari din Romania.

Suedia

In Suedia traiesc circa 13.000 de originari din Romania, in cea mai mare parte de origine romana.

Danemarca

In Danemarca traiesc aproximativ 2.000 de romani, fata de 800 in Norvegia si alte cateva sute in Finlanda.

Marea Britanie

Circa 1.500-2.000 de romani s-au stabilit in Marea Britanie, concentrati in special la Londra, Birmingham si Nottingham.

Luxemburg

Aproximativ 300 de romani traiesc in Marele Ducat de Luxemburg.

Statele maghrebiene

Pentru aceste state, cifrele releva prezenta a 1.400 de persoane originare din Romania.

Maroc

In Maroc sunt astazi circa 150 de originari romani, iar in alte state arabe 2.000.



Romanii din jurul Romaniei

Comunitatea ortodoxa a romanilor din Ungaria, foarte puternica la sfarsitul secolului trecut, avea biserica proprie in Budapesta. Prin asimilare si schimbarea raportului intre etnii, actualmente, Biserica Ortodoxa a Romanilor a fost transformata in Biserica Ortodoxa maghiara. Maghiarii explica fenomenul prin sintagma "asimilare naturala". Problema restituirii patrimoniului comunitar si ecleziastic al minoritatii romane din Ungaria cade sub incidenta legii privind retrocedarea sau despagubirile cuvenite pentru bunurile confiscate de regimul comunist ungar. In schimb, patrimoniul imobiliar si mobiliar nu face obiectul cadrului legislativ deoarece acesta nu apartine in totalitate Bisericii Ortodoxe a romanilor din Ungaria sau minoritatilor romanesti din aceasta tara. Numai o mica parte revine comunitatii romanilor.
In sensul repunerii in discutie la nivel interguvernamentul a intregului patrimoniu al Fundatiei Gojdu, subsecretarul de stat Vasiliu a initiat cuprinderea acestei probleme atat in protocol, cat si in propunerile comitetului de specialitate pentru colaborare in problemele minoritatilor. Romanii din Ungaria nu pot accede in Parlament. Desi legal a fost prevazut dreptul minoritatilor de a folosi numele traditionale care sa fie inregistrate ca atare in actele de identitate, autoritatile ungare practica sistematic inscrierea numelor romanilor cu grafie maghiara in absolut toate documentele de identitate. Singurele nume scrise pana de curand in limba romana erau cele de pe crucile din cimitire.

Grecia

Procesul de constituire a diasporei romane din Grecia a inceput in contextul istorico-politic din perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial. Acesteia i s-a adaugat ulterior o emigratie formata in marea ei majoritate din persoane care s-au stabilit in Grecia ca urmare a casatoriilor mixte si intregirilor de familie. Se apreciaza ca diaspora romana numara 2.500 de persoane. Tot in Grecia se afla si cea mai importanta comunitate de aromani, denumiti "cutovlahi" sau "vlahofoni". Diferite surse estimeaza ca in prezent in Grecia traiesc intre 700.000 si 1.200.000 de cetateni de origine aromana. Potrivit prevederilor constitutionale, in Grecia nu sunt, insa, recunoscute minoritatile nationale. Astfel, aromanii sunt considerati greci romanizati, iar autoritatile manifesta o ostilitate fatisa fata de orice manifestare a apartenentei acestora la romanism.

Iugoslavia

Documentele iugoslave post-belice referitoare la componenta etnica a federatiei fac distinctie intre romani si vlahi, autoritatile de la Belgrad folosind prima denumire pentru locuitorii de origine romana din Banatul Iugoslav (Voivodina), iar cea de-a doua pentru cei care locuiesc in restul teritoriului si, mai ales, in Serbia de rasarit (Valea Timocului). Potrivit rezultatelor ultimului recensamant, din martie 1991, in Iugoslavia traiesc 38.832 de romani, aproape 2% din populatia Voivodinei, si 17.000 de vlahi, cifra mult inferioara numarului real al apartenentilor etniei romane din tara vecina. Potrivit reprezentantilor autorizati ai minoritatii romane de aici, numai pe Valea Timocului exista cel putin 600.000-700.000 de romani/vlahi. Situatia in cadrul comunitatii romano/vlahe din Serbia de rasarit, de pe Valea Timocului, ramane in continuare dificila, acestia nefiind recunoscuti ca minoritate nationala si, implicit, nebeneficiind de drepturile si libertatile aferente. Pornind de la ideea ca poate fi minoritate doar comunitatea etnica ce are o tara de origine, romanii/vlahii sunt considerati un grup etnic de origine necunoscuta.

Bulgaria

Porivit primului recensamant realizat in 1905, in Bulgaria fusesera recunoscuti aproximativ 80.000 de romani, cifra care apare si in statisticile din 1910. Dupa fixarea frontierelor, in 1920, recensamanturile arata ca in Bulgaria traiesc 57.312 romani de limba daco-romana si 1794 de limba macedo-romana. In 1926, statul bulgar recunostea prezenta a 83.746 de romani.
Desi in documentele datand din anul 1965 (ulterior nu s-au mai publicat date oficiale), in Bulgaria traiau 6.000 de romani, unii istorici si specialisti bulgari apreciaza ca, in prezent, pe teritoriul bulgar traiesc aproximativ 125.000-150.000 de romani, concentrati in partea de nord. Minoritatea romana este astfel a doua minoritate ca importanta si numar din Bulgaria, dupa cea turca.
Intrucat Constitutia bulgara nu recunoaste existenta minoritatilor etnice, nu exista structuri oficiale specializate care sa aiba in preocupare sprijinirea si monitorizarea activitatilor desfasurate de aceste grupuri.

Ucraina

Dupa semnarea si ratificarea Tratatului bilateral romano-ucrainean, la nivel local nu au fost materializate masuri si actiuni concrete care sa duca la indeplinirea prevederilor acestuia referitoare la comunitatile romanesti din Ucraina. Prin intermediul mass-media si in contactele directe la diverse intruniri cu reprezentantii localitatilor cu pondere romaneasca, autoritatile ucrainene acrediteaza ideea ca, in virtutea Constitutiei Ucrainei, statul a acordat in permanenta o atentie deosebita respectarii tuturor drepturilor comunitatilor romanesti, tratament care nu aplica etnicilor ucraineni din Romania, acuzand deschis statul roman de neadaptare la conceptiile moderne ale politicii fata de minoritati. In mod cert, in Ucraina exista si se manifesta activ cercuri antiromanesti care, incurajate sau sprijinite de autoritati, pun in practica politica de revigorare a sentimentului nationalist-extremist, caracterizat prin intoleranta etnica si anihilare a constiintei nationale a celorlalte comunitati. Este cert faptul ca, speculand anumite animozitati interne, autoritatile ucrainene controleaza activitatea unora dintre aceste societati prin elementele infiltrate in conducerea lor, organizand in acelasi timp, actiuni de discreditare a liderilor romani cunoscuti cu pozitii nationale si unioniste. Conform ultimului recensamant, din 1989, in Ucraina locuiesc 459.000 de romani, a treia comunitate numerica dupa ucraineni si rusi, impartiti in mod arbitrar de autoritati in 324.000 "moldoveni" si 135.000 romani.

Macedonia

Populatia aromana de pe teritoriul actual al Fostei Republici Iugoslave Macedonia, cunoscuta mai mult sub numele de vlahi, insumeaza intre 150.000-180.000 persoane, traind in grupuri compacte in Bitolia, Ohrid, Prilep precum si pe Valea Vardarului. Potrivit datelor oficiale, in Macedonia traiesc doar 7.764 de vlahi (aromani). Majoritatea aromanilor din Macedonia se considera un popor inrudit cu poporul roman, dar cu trasaturi proprii in ceea ce priveste evolutia, limba si cultura sa. In ultimii doi ani, conducerea de la Skopje, constienta de importanta elementului aromanesc in viata politica si social-economica a inceput sa manifeste intelegere fata de solicitarile liderilor aromani. Incepand cu anul scolar 1995-1995, aromanilor li s-a permis organizarea de cursuri facultative in limba materna la scolile cu populatie vlaha.

Republica Moldova

In Basarabia traiesc 2.794.749 de moldoveni/romani reprezentand 64,5% din populatie. Urmeaza ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, tiganii, bielorusii etc. Minoritatea ucraineana, cea mai numeroasa, este concentrata indeosebi in raioanele de sud ale Republicii, respectiv la Basarabasca, Ciadir-Lunga, Comrat, Taraclia si Vulcanesti. Comunitatea rusilor este dominanta in zonele urbane, in Chisinau, Balti, Tighina si Tiraspol.

Albania

Ramura sudica a poporului roman, despartita de trunchiul principal, aflat pe teritoriul Daciei istorice, prin interpunerea populatiilor migratoare slave este cunoscuta, in general, sub numele de aromani. Aromanii au alcatuit in Albania comunitati compacte, grupate in jurul principalului centru de civilizatie aromaneasca din Balcani, Moscopole, in apropiere de orasul albanez de astazi Korcea. La inceputul secolului al XVIII-lea, in Moscopole erau inregistrati 50.000 de locuitori si peste 12.000 de case, 14 bresle de mestesugari, o tipografie, o biblioteca, o academie, o casa a saracilor, un orfelinat, 24 de biserici si zeci de alte edificii. In anii 1760-1790 orasul a fost ars de Ali Pasa din Ianina si de trupele albaneze, determinand emigrarea populatiei. Moscopole mai numara astazi 1.000 de locuitori. Trebuie mentionat ca aromanii din Albania au fost supusi unui tratament brutal de deznationalizare in perioada comunista. Totusi, la 13 martie 1913, Guvernul Romaniei a sprijinit printr-un "Pro-memoria" trimis Foreign Office-ului, crearea unui stat albanez independent care avea sa cuprinda cat mai multe teritorii locuite de aromani. Autoritatile de azi de la Tirana nu au raspuns solicitarilor aromanilor pentru sprijinirea renasterii lor lingvistice, culturale si spirituale si, in general, nu agreeaza un tratament diferentiat pentru populatia aromana.
(moldova.go.ro)





pecetluirea gropii la inmormantare - de pr Iulian Nistea la: 12/01/2004 04:55:17
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Dezgroparea ramasitelor in ritualul de mirungere al lor nu este o profanare de mormant, ci o dovada de respect. Totusi, aceasta nu e o paractica generala în Biserica Ortodoxa.

In tot cazul, trupul se intoarce din cele din care a fost luat (pamant, humus, materia fizica "grosiera" in general - pentru cazurile de "ingropare in mare/ocean"), si nu trebuie luata ca imagine exacta profetia lui Iezechiel (cap 37) cu invierea mortilor. E o profetie a invierii mortilor, nu o descrierea exacta a ceea ce va fi, ca asta nu putem sti. Inchipuiti-va ca toti care mergem in paman sau in mare (sau cei care cativa care sunt deja in spatiul cosmic, sau cei care au fost arsi etc), ne imprastiem peste tot (nu vreau sa fiu sadic ori morbid cu descrierile...). Apoi, cand va fi sa inviem, nu stim exact cum va fi, cum ne vom "aduna"... Unii teologi ortodocsi - intre care marele teolog de origine rusa Vladimir Lossky - vorbesc de o "pecete a persoanei" pe toate cele ale omului. Persoana umana este unica, si ea cumva marcheaza, lasa o pecete a persoanei (a "ipostasului") pe fiecare "celula" a sa, astfel incat la inviere persoana isi va "chema" ce e al sau... Bun, e o parere teologica, dar care da o idee despre problematica.

Asadar, toate acestea fiind zise, pecetluirea gropii la inmormantare nu e "un nod deasupra mormantului", ci un semn vazut al desprinderii acelei persoane de cele materialicesti pana la invierea cea de obste. E pecetluirea acestei "desprinderi", daca vreti, atat pentru cel care si'a dat duhul, cat si pentru cei apropiati care participa la inmormantare.

Toate cele bune in noul an.

pr. Iulian
#7937 (raspuns la: #7571) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
As dori - de athos la: 11/02/2004 06:33:02
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
sa stiu daca se poate cand incepe Postul Pastelui
si cand are loc noaptea de Inviere dupa calendarul
crestin-ortodox
#9425 (raspuns la: #9422) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Domnului Tudor Popescu: - de (anonim) la: 17/03/2004 16:10:39
(la: Religia mortii)
Distinsului domn Cristian Tudor Popescu:

"Orice vorba de duh isi are si ea mormantul..... in urechile prostului" zicea un nene, Blaga parca: e lucrul care mi-a venit in gand citind "editorialul" domnului Popescu. La fel, ma gandeam ca trebuie sa-si aiba mormantul si un astfel de film, in ochii si mintea unor oameni de forma preacultului si siesi suficientului domn Popescu. "Mitul" mortii si invierii lui Hristos e realitatea istorica in fapt, dar deh, ce are asta a face cand omul e lezat sentimental, nu?
Suferinta fara logica si morala a celor din Spania? Da, intr-un sens, Nu, in altul. Sa vezi dincolo de evenimentul temporal de la Madrid, inseamna sa-ti iei ochii pentru o secunda din gara Atocha, sa vezi mesajul cristic din filmul lui Gibson inseamna sa-ti iei privirea de la "ochiul lui Isus facut omleta" si de la "gemetele de tip porno".... si sa vezi Dincolo.... ce pacat ca unii au ochii pe post de cosciuge... "Deschide ochii" domnule Popescu!

Punctul comun dintre domnul Popescu si membrii Al-Qaida? Si el si ei ucid, el spiritual, ei fizic. Toti condusi de aceasi eroare: o deformata raportare la Divinitate.

comentariu - de ionel la: 18/03/2004 08:57:16
(la: Religia mortii)
CTP: "Este ucis pur si simplu pentru ca e om si trebuie sa se adune la un numar de cadavre previzionat"

Evident tipul este ori ipocrit, ori ignorant, ori amandoua.

12292: '' "Mitul" mortii si invierii lui Hristos e realitatea istorica in fapt.''

Ai ca mai dat gata. Realitatea asta istorica pe care o mentionezi, ai dovezi pe undeva altunderea decat spirite infometate de povesti nemuritoare? Ori vrei sa-mi spui ca niste epistole scrise si rescrise sute de ani dupa moartea lui ori vreo carpa de la Torino constituie evidenta istorica?
#12340 (raspuns la: #12292) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
12417 pt Tombola - de ionel la: 22/03/2004 08:12:50
(la: Religia mortii)
1. Nu ma deranjeaza atacul la persoana pt ca mie asta-mi demostreaza o lipsa de argument din partea interlocutorului si, pana la urma urmei, are dreptul la cuvant, orice ar avea de zis (tot asa cum Bush are dreptul la cuvant chiar daca nu stie sa lege doua cuvinte si jumatate sunt minciuni). Este datoria noastra, a cititorilor, sa decidem daca spusele lui au vreun merit sau nu, si nu sunt de acord (cum nu am fost niciodata) ca moderatorul sa stearga un mesaj doar pt ca i se pare deplasat de la subiect.

2. Cat despre acuzatii, n-am laudat niciodata PCR-ul deoarece stiu prea bine ce monstru a fost si ce pui de monstri a creat, pui bastarzi ce inca bantuie Romania si diaspora. Carpa de la Torino este doar o carpa chiar daca multi isi doresc a fi mai mult decat atat. Este imposibil a fi demonstrat ca Iisus ar fi atins-o macar o singura data. Chiar daca sangele de pe ea ar fi demostrat ca dateaza de prin anul 1, tot nu ar insemna nimic deoarece Iisus nu a fost singurul rastignit pe cruce in acel an. Poate e chiar carpa in care Toma sau vreun alt evreu a fost imbracat. Cat despre acuzatia ca as fi ateu, este o logica stramba daca asta ai dedus dupa acuzatia mea impotriva cultului lui Iisus. De unde stii tu ca nu-s hindus ori budist ori zoroatrist ori agnostic?

3. Referitor la intrebarea mea, poate cineva in cateva cuvinte sa-mi demostreza cat de cat de ce invierea lui Hristos este o realitate istorica? Ori macar sa ma indrumeze spre o demostratie ce nu apeleaza la credinta?
#12556 (raspuns la: #12417) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt Daniel Racovitan - de Paianjenul la: 26/03/2004 00:41:06
(la: SUFLETUL OMULUI - Ce-i aia?...)
"Prefer sa fiu retinut in afirmatii si sa zic ca nu stiu. Fac presupunerea ca e creat simultan cu conceptia fizica."


Admir prudenta dv.

Credeti in conceptul de INVIERE in acceptiunea crestina a cuvintului... sau considerati acest fenomen ca INUTIL?...
#12838 (raspuns la: #12789) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru Ozzy - de Paianjenul la: 26/03/2004 01:20:19
(la: SUFLETUL OMULUI - Ce-i aia?...)
"Biserica trebuia sa scoata din Biblie reincarnarea, ceva politic si de putere."


Ai putea sa citezi macar un singur text din Biblie unde se pomeneste de RE! - incarnare?

Esti sigur ca nu faci confuzie intre RE-INCARNARE, pe de o parte, si INCARNARE si INVIERE pe de alta parte? (Personal, INSIST ca sint notiuni DISTINCTE!)...


#12841 (raspuns la: #12761) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cum alegem ouale - de SB_one la: 10/04/2004 06:03:13
(la: Christos a inviat si Paste fericit pentru toti!)
Cum alegem ouale
De gaina, de gisca sau de rata? Cu virful ascutit sau tesit? Cit timp le fierbem? Cum le vopsim fara “chimicale”? Pregatirea oualor pentru Paste este o adevarata arta.
Au mai ramas doar citeva ore pina la Sarbatoarea Invierii, insa gospodinele mai au cite ceva de facut. Pentru cei care au lasat vopsitul oualor pe ultima suta de metri, oferim citeva sfaturi practice. De asemenea, divulgam si citeva “ponturi” care sa va ajute sa alegeti un “ou campion”.

Ouale sint mai mult sau mai putin dure, in functie de pasarea de la care provin. Cele mai tari sint ouale de bibilica, urmate de cele de gisca, apoi de curca, de gaina, iar ultimele - cele de rata.
Oul de bibilica este cel mai mic dintre toate, “pistruiat”, are virful ascutit si o coaja foarte groasa in raport cu marimea sa. La ciocnit, de regula, le sparge pe celelalte. In unele regiuni, bibilicii i se mai spune si “cita”.
Oul de gisca este cel mai mare dintre toate. “Sparge” toate ouale, cu exceptia celor de bibilica.
Oul de curca este un patat, “pistruiat”, cu virful ascutit. In competitia ciocnitului, nu da nici o sansa celui de gaina.
Oul de gaina este cel mai raspindit. Cele din gospodarie au coaja mai rezistenta decit cele de crescatorie intensiva (de tip “Avicola”). Au nuante diverse, de la alb pur pina la gri-cenusiu sau rosiatic, in functie de penajul gainii.
Oul de rata este alb sau de nuanta verzuie, comparabil ca marime cu cel de curca, dar ceva mai mare decit cel de gaina. Are coaja subtire, fiind codasul tuturor concursurilor de ciocnit.

Text complet:
http://www.expres.ro/topstory/?news_id=151617

SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#13657 (raspuns la: #13646) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Altfel de Paste - de SB_one la: 10/04/2004 06:07:59
(la: Christos a inviat si Paste fericit pentru toti!)
Altfel de Paste


Pentru evrei, Pesahul inseamna sarbatorirea scaparii din robie




Raluca Ion
Steluta Voica
Sambata, 10 Aprilie 2004


Obiceiurile difera de la o confesiune la alta, la fel si canoanele care trebuie respectate de credinciosi
Lenesi, mincinosi, circotasi sau pofticiosi se chinuiesc in Saptamina Mare, daca nu in tot postul Pastelui, sa-si tina firea in friu si sa se poarte cum scrie la Cartea Sfinta. Ortodocsii intra in curatenie generala: spala pacate, se zgircesc la placeri, limpezesc spiritul sau macar pun casa in dreapta rinduiala. Nici cei de alte confesiuni nu stau sa le pice din cer gratia divina. Indiferent de ce inseamna Pastele pentru fiecare, toti se straduiesc sa-i faca pe plac lui Dumnezeu, chiar daca asta inseamna doar sa renunte la o prajitura Tiramisu.

Anglicanii, care celebreaza Invierea la aceeasi data cu catolicii, spun ca la ei e democratie. Tin un post mult mai putin riguros, renuntind, la libera alegere, doar la un lucru care le place: friptura, bere, ciocolata, tigari sau orice altceva de la care tot anul nu se pot abtine. “E un fel de sacrificiu. De exemplu, nu mai maninc prajituri Tiramisu. Postul vostru e mult mai greu”, spune Alison Mutler, ziarista la Associated Press, care s-a hotarit anul acesta sa tina postul ortodox. “In primele cinci saptamini am postit cite doua zile. O iau incet, sint ca o atleta. Nu pot sa incep sa alerg direct la maraton. Mi se pare bun pentru spirit, te ajuta sa te controlezi. Noi sintem niste fiinte cu alegere libera: putem sa alegem sa ne ghiftuim cu ciocolata sau sa facem putin sacrificiu. Azi dimineata mi-a venit sa pun lapte in cafea si am spus: “Nu! Astazi nu pui lapte in cafea!””, se destainuie Alison, care ne mai spune ca putini anglicani tin post si se spovedesc. “Daca iti vine sa te duci la preot sa te spovedesti, te spovedesti. Dar cred ca am facut asta de trei ori in viata. Nu exista ca preotul sa-ti puna intrebari. Ii spui tu singur ce te apasa, uneori chiar la o cafea sau la o bere. Desi anglicanii nu se inchina la icoane, in biserica noastra din Bucuresti gasesti citeva tocmai pentru ca sintem intr-o tara ortodoxa”.
Jurnalista britanica ne-a mai dezvaluit ca toleranta anglicana se vede cel mai bine in timpul rugaciunilor si predicilor. “Orice enorias poate sa vina sa citeasca din Biblie (trebuie doar sa aiba talent la citit in public) si chiar sa serveasca la impartasanie. Eu, de exemplu, am facut rugaciuni si am tinut predici. O predica la noi e un fel de editorial cu citate din Biblie. Sau asta e pentru mine, ca sint ziarista”, spune Alison.


Text complet:
http://www.expres.ro/social/?news_id=151640


SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#13658 (raspuns la: #13657) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Hristos a inviat ! - de pr Iulian Nistea la: 10/04/2004 09:55:54
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Hristos a inviat din morti,
Cu moartea pe moarte calcând
Si celor din morminte
Viata daruindu-le.


Texte relative la Inviere:

- Intrebarile Invierii : http://www.nistea.com/intreb_invierii.htm (1. Cum a înviat Domnul din Moarte? si 2. Cum a iesit din mormântul pecetluit fără să strice pecetile pecetile puse de farisei?)

- Acatistul Sfintei Invieri a Domnului nostru Iisus Hristos : http://www.nistea.com/acat_inv_ro.htm (care se citeste in Saptamana Luminata)

- Hristos cel inviat : http://www.nistea.com/laepple_inviere.htm (un text de Alfred Læpple)

- Taina Invierii : http://www.nistea.com/inviere.html (parintele Teofil Paraian de la Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus)

- Lumina bucuriei pascale : http://www.nistea.com/teofil-lemeni.htm (un interviu cu arhimandritul Taofil Paraian, realizat de Adrian Lemeni)

- Viata in Inviere: http://www.nistea.com/viata.html (parintele Teofil Paraian, in volumul Prescuri pentru cuminecaturi http://www.nistea.com/prescuri.html )

- Martorii Invierii: http://www.nistea.com/martori.html (parintele Teofil Paraian, in volumul Prescuri pentru cuminecaturi http://www.nistea.com/prescuri.html )

- Sfanta Lumina de la Ierusalim: http://serafim.golia.ro/pasti/lumina_pasti.html (Parintele Petroniu de la schitul athonit Prodromu)

- Rânduiala Ceasurilor Sfintelor Pasti: http://www.myriobiblos.gr/texts/romanian/randuialacs.html (începând din Sfânta şi Marea zi a Duminicii Paştilor, până în Sâmbăta următoare, nu se citeşte rânduiala obişnuită a Ceasurilor, a Pavecernitei şi a Miezonopticii din Ceaslov, ci ea este înlocuită cu aceasta rânduială)

Hristos a inviat !

pr_iulian

- http://www.nistea.com (Nistea's Page)
- http://www.egliseroumaine.com (Biserica Ortodoxa Româna "Sfintii Arhangheli" din Paris)
- http://www.orthodoxesaparis.org (un site des orthodoxes de toute juridiction canonique en France)
#13666 (raspuns la: #11118) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...