comentarii

invincibilul kong fu


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
hai spune cu brotheru' cum fu - de gigi2005 la: 16/08/2005 23:02:19
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
hai spune cu brotheru' cum fu!
#65729 (raspuns la: #65727) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Filmul fu, pe scurt va spun , - de cosmacpan la: 16/01/2007 10:42:14
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A TREIA)
o minune! Tare bun!

Ca fu tare, io te cred
si in gustul tau ma-ncred
dar asa o premiere
gala, globuri, somnifere
somitati am vrut a spune
dar cea rima face glume.
spui de scene arzatoare?
muscaturi? ori dezolare?
pai sa vezi un eruptiv
trupuri prinse-n portativ,
(apparato vulcanico esterno)
Actiune! sau motor,
si-o sa vezi ca "they want more"
(cam ca la aspirtator)
in triunghi, trei unghiuri sunt
asta numai pe pamant,
ca-n alta dimensiune
or fi "n" dar nu se pune.
noapte glume.
#169050 (raspuns la: #169006) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
clerik22 - de Cri Cri la: 22/10/2007 20:51:33
(la: Cum trebuiesc tratate femeile?)
aoleu, pai s`or irosit virgulele... `ai sa vaz ce-oi face far`de ele:
citii pe undeva o chestie care, parandu-mi incompleta, a suferit si adaugirile mele: barbatul trebuie sa fie o combinatie de king kong, don juan, nerd si romeo, nu intr-o ordine anume, ci la momentul potrivit. Eu as pleda pt toate odata, insa am o banuiala c-as cere prea mult. Pe de alta parte, o idee buna s-a nascut odata cu "miss"-ul de anul trecut, anume aceea de "mana de fier in manusa de catifea". A sunat cam ca testele alea: "priveste desenul si zi-mi daca vezi 9 delfini sau o atitudine erotica"; nu-i greu de ghicit ce-am vazut eu :)))
Deci... n-as pune degetul pe vreuna din propunerile tale intrebatoare de mai sus, cu verdictul: "asa da-asa nu", nici macar nu le-as adecva persoanelor, ci situatiilor.
Dar... nu stiu de ce, am senzatia ca asta-i o "discutie de barbati" in care n-aveam de ce sa ma bag.
Fu amuzanta Jeniffer, no`. :)
fu - de thebrightside la: 13/02/2008 12:50:36
(la: Iar întrebări,doar întrebări.)
un exemplu doar. era invitat la Nasu' acu' vro 3-4 ani. ala ii citea mesajele de la telespectatori, printre care si astea de gen, dar si multumescuri, est-un-adevarat-artist etc.
asta fu replica lui.
io topita dupa chilian la vremea, m-am uitat cap-coada la emisiune.
mi-o lasat un gust amar de n-ai vazut.
acu' omu n-o fi zis mot-a-mot ce zisei io c-a zis. dar cu certitudine a spus intr-un mod foarte brutal ca nu da doi bani pe opiniile exprimate de ai de se extaziau dupa muzica lui.
iar bleacs.
#285240 (raspuns la: #285234) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ginduri si vise 4 - de sami_paris74 la: 23/12/2011 17:00:38 Modificat la: 23/12/2011 17:24:51
(la: Ginduri si vise)
- Nu ştiu Sami ! Am să mă mai gândesc ; la reclama mea.
- Ce mai ştii de Dorin de la Constanta ?
- A murit ! .
Dorin ?
- Păi, ce s-a întâmplat cu el ?
- S-a sinucis .
Istoria lui Dorin din Constantă zis (Degetul de Aur) am cunoscut-o personal şi-am să vi-o povestea în întregime.
A plecat din România în anul 1991 , ne-am întâlnit în Germania de West într-un lagăr de emigranţi.
La început a câştigat ceva bani la cărţi, era trişor, ştia să măsluiască cărţile şi să joace uneori cu o carte în plus, dar nu era un jucător deosebit de bun. Nu avea dexteritatea perfectă şi nici rapiditatea necesară la împărţirea cărţilor.
A început să joace pentru prima oară în puşcărie, pentru că în puşcăriile din România există cele mai înalte şcoli de şah, barbut şi pocher.Detinutii condamnati cu pedepse lungi,nu aveau alta ocupatie atit ziua cit si noaptea,decit sa joace aceste jocuri destul de apreciate . Fusese condamnat pentru o perioadă de trei ani şi şase luni de tribunalul din Constanta pentru furt şi înşelăciune. Prima pedeapsă a executat-o în penitenciarul de la Aiud şi după doi ani, a reuşit să evadeze,isi facuse « felul »cum se spune in termeni intre detinuti,(adica ,ca sa ajunga la infirmeria spitalului a inghitit o furculita de aluminiu.Dupa operatie ,a sarit de la etajul trei direct pe capota unei masini Dacia 1310 .

A trecut ilegal, Ungaria, Austria, Germania în care a stat aproximativ opt luni , acolo a reuşit să spargă un birou social al lagărului de emigranţi unde era cazat, din care a reusit să fure suma de 65 000 D . M .
Evadat din România, reuşi să-şi facă acte false cu cetăţenia de portughez, adică certificat de naştere, permis de conduce şi paşaport la preţul de 5000 de mărci. Ce să facă cu banii în România ?
În România îl aşteaptă din nou poliţia, tribunalele, avocaţii şi puşcăria.
Actele au fost făcute de un falsificator de origine zaireză.Cu aceste acte a reuşit să circule în toată Europa. A circulat aşa plimbându-se prin ţări străine, la un moment dat şi-a dat seama că de fapt nu are casă, familie, prieteni.
Dintr-un compartiment a unui T .G.V care mergea spre Paris fură o valiză în timp ce proprietarul plecase spre vagonul restaurant. În vagonul de dormit îşi alese o cravată de culoare verde cu dungi albastre, folosi chiar şi unghiera proprietarului şi-şi taie unghiile de la mâini şi de la picioare, apoi desfăcu geamul compartimentului şi aruncă valiza afară. A doua zi se duse dimineaţă spre o mânăstire care se află undeva prin regiunea 78, cu gândul să se călugărească unde fu refuzat, privi dispreţuitor gradina mânăstirii şi cele câteva rândunici care zburau aproape de pământ, apoi se avântau în aer, ca şi cum ar fi vrut să se piardă privirilor între nori. Stradă care duce aspre gara era aproape pustie, pluteau doar valuri de tăcere.

Apoi intră în « legiunea străină », pentru că auzise el că acolo primesc refugiaţi din toate ţările, chiar şi puşcăriaşi evadaţi, criminali, oameni fără identitate.
Se tatua chiar şi pe cap, făcu antrenamente istovitoare şi la un moment dat se simţi puternic şi invincibil.
După un an, fu dat afară pentru neexecutarea unui ordin, de-acolo de la Marsilia pleca cu un autostop şi ajunse la Paris. Timp de un an de zile caută ţiganii trăgători de alba – neagra, pe care ai găsi prin cartierul Saint Denis. Fu angajat de ţigani să lucreze ca tiră, martor şi gorila în situaţia că existau reclamaţii.De fapt se angajase împreună cu ţiganii nu pentru bani, ci ca să înveţe meseria lor,rapiditatea si dexteritatea cu care manevrau pulurile de cauciuc, pentru că se instalase ceva în mintea lui, un gând, un gând frumos, cu meseria asta de alba – neagra el o să lucreze prin cazinourile din Franţa, de fapt nu numai în Franţa, ci în toate cazinourile mari din Europa Occidentală.
Cu statura impozantă, blond cu ochii albaştri care păreau în permanenţă puţin înlăcrimaţi, gene lungi, rafinat şi în permanenţă parfumat si pantofrii bine lustruiti, intra pentru prima oara într-un cazinou din Monaco.

#626397 (raspuns la: #626396) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
parintele Dumitru 3 - de sami_paris74 la: 27/02/2013 18:16:23
(la: Parintele Dumitru)
.În Germania Democrată erau adevărate atacuri împotriva emigranţilor turci şi români. Au dat foc lagărului şi au deschis focul cu pistoale şi puşti mitralieră, atunci au murit părinţii mei.
- Dumitru mi-a furat tinereţea şi copilăria! Am să-l omor cu mâna mea.
- Nu n-ai să-l omori tu, o să-l omoare puşcăria, pachetele astea cu prafuri albe, cine le-a pus aici?
După ce plecăm îi lăsăm şi lui un pachet cu cocaină cadou, si - o să-i trimitem poliţia să-i facă o perchiziţie, nu trebuie să-l omori, o să moară singur în puşcărie.
Pardailean furase un colţ de rai, un paradis cu bogăţii imense, şi-apoi din pomul oprit al acestui paradis furase femeia cea mai frumoasă din viaţa lui, în clipa în care îngerul păzitor stătea cu faţa către el.Şi în acest paradis cunoscut doar de el, îi păcălise pe toţi cei ce ascultau de legile omeneşti: popi, împăraţi, avocaţi şi judecători, comandanţi de batalioane, hoţi şi poliţişti.Pe toţi îi păcălise, se simţea invincibil şi avea el impresia că toată omenirea sta gata să fie străpunsă de spadă lui extrem de ascuţită.
Şi totul îi reuşise din plin. Dar oare până când o să ţină norocul lui Pardailean?
Izbutise să se strecoare în cele mai ascunse secrete din casele cele mai renumite. Reuşise să-şi îndeplinească orice vis: bogăţia nemărginită, respectul tuturor ţiganilor din satara... primise titlul de bulibaşă, fericirea în dragoste şi toate aceste minunăţii le câştigase dovedind curaj şi inteligenţă.
Trăsăturile fundamentale ale caracterului său, ale sufletului său erau sinceritatea, cinstea faţă de rude şi prieteni, corectitudinea de a face parte egală cu toată şatra.În şatră era iubit de toată lumea, îl stima şi îl respecta. Din cauza geloziei prima lui nevastă Marylin îi făcuse vrăji cu păr de cal şi coadă de şoarece, după care, în apa din ulcior strecurase câteva grame de arsenic.Şi ca un făcut, o durere puternică se instală în picioarele lui, o boală necunoscută îl făcu să zacă mult timp în pat, să transpire şi să-i curgă în acelaşi timp sânge pe nas şi pe gură. Într-o bună zi preoteasa se duse la Marghioala şi la Popeda, cu lacrimi în ochi le rugă să vină urgent în caravana lui Pardailean.
Marghioala fu singura care descoperi imediat otrava, luă ulciorul cu apă şi-l mirosi cu atenţie, apoi se apropie de Pardailean, apucă o şuviţă de păr care o desprinse cu uşurinţă de pe capul lui şi zise:
Mdaaaaa, asta-i metoda veche de când lumea. « Asta-i metoda Medicis »
- Şi va trăii? O întrebă Popeda.
Va trăi, sigur că va trăi! Dacă tu îl iubeşti cu adevărat să-i dai să bea de trei ori pe zi apă proaspătă de la izvor împreună cu ceaiuri fierbinţi din plantele pe care am să ţi le aduc eu personal aici.
Începând cu ziua de azi nimeni nu mai are voie să intre în caravana lui. Cele două surori gemene Marylin să vină imediat la mine.Cele doua surori gemene au fost legate şi seara înainte de ora zece, tribunalul format din judecători ţigani, au condamnat-o pe una dintre cele doua surori Marylin la moarte, adică obligată să bea ea tot conţinutul din ulciorul cu apă otrăvită.Şi ca un făcut,Pardailean după boala de care zăcuse, se bucura de o sănătate de fier încât nimic nu-i mai făcea rău.În loc să îmbătrânească, parcă întinerise, părul i se îndesise şi devenise mai frumos şi mai rezistent de cât cel care îl avusese înainte de a fi otrăvit. Cât ţinu vara, făcu muncă manuală de artist, construind o căsuţă între ramurile unui nuc uriaş. Era paradisul lor acolo sus în nucul uriaş, se iubiră noapte de noapte şi preoteasa îi dărui trei copii. Era o desfătare să vezi casa cea mică toată din lemn de nuc, sculptată cu migală înfrumuseţându-se sub dalta ascuţită a unui artist îndrăgostit.
#642808 (raspuns la: #642807) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Coruptia in SUA - de ninel la: 06/10/2003 16:15:06
(la: Inca un sit care se bate cu coruptia)
Diferenta de coruptie dintre SUA si Romania este foarte mare, dar asta nu inseamna ca nu exista coruptie in SUA, desi nu atat de pronuntata si nevoalata ca in Romania (ex. axa Enron-Bush-Cheney-Halliburton-Carlisle Group e considerata de majoritatea americanilor un exemplu pozitiv al capitalismului intreprinzator american sau in cel mai rau caz clientelism perfect legal).

Chestia cu "In Canada si USA cuvantul dat este crezut" este cam exagerata. Nu stiu despre Canada, dar traiesc in SUA de mai bine de 13 ani si dupa cate stiu eu, cuvantul dat nu are nici o valoare fara martori, si chiar cu martori cuvantul dat e nul in cazul politicienilor. Contractul scris si notariat e cu totul altceva, iar aplicarea legilor cu uniformitate relativa este ceea ce creaza diferenta dintre SUA si Romania.

Putem sa vorbim de coruptie la nivelul legislativ in SUA, o coruptie care afecteza in mod negativ majoritatea americanilor prin tratate gen NAFTA, WTO, GATT sau legi care permit circulatia libera a capitalului, toate acestea avand efectul de a inchide fabrici in SUA si a le redeschide in Mexic, Europa de est si sud-estul Asiei. Bineinteles ca americanii sunt descurcareti si gasesc servici intotdeauna dupa ce sunt somerizati: ori la McDonald's sau restaurante asemanatoare, ori in alte industrii usoare pentru o leafa mai mica, fara asigurare medicala, mai putina vacanta si mai multe ore de lucru, dar atat timp cat randamentul si bursa stau bine, noi nu tinem discutii dintr-astea comuniste. Noi nu gandim, noi facem biznis!

Pe scurt, daca romanii cauta exemple de urmat in lupta anti-coruptie, ar face bine sa treaca SUA mai jos pe lista, ca-s tari mult mai calificate. De ex, pe 2002, Transparency International a clasificat SUA pe locul 16 si Canada pe locul 7. Pe primele sase locuri in ordine sunt: Finlanda, Danemarca, Noua Zeelanda, Islanda, Singapore, si Suedia. Intre Canada si SUA mai gasiti pe lista: Luxembourg, Olanda, Anglia, Australia, Norvegia, Elvetia, Hong Kong si Austria. Romania este pe locul 77 la egalitate de puncte cu Pakistanul, Filipinele si Zambia, dar mai bine decat Moldova ce se afla pe locul 93 la nu mare departare de codasa Bangladesh de pe locul 102. Sursa: http://www.transparency.org/pressreleases_archive/2002/2002.08.28.cpi.en.html

Pe o tangenta, ma intreb daca cei de pa Transparency International au luat in calcul faptul ca bancile vestice, Banca Mondiala si Fondul Monetar International (controlate de SUA si celelalte tari dezvoltate) perpetua situatia din tarile mult mai corupte prin faptul ca le furnizeaza imprumuturi grase ce ajuns des in buzunarele celor ce sunt cei mai vinovati de stagnarea economiilor rasuflate din acele tari. Credeti oare ca lipsa imprumuturilor din vest ar ajuta caderea guvernelor clientelare?
Ah, bah.. - de papadie67 la: 14/10/2003 04:15:30
(la: Dragoste)
...y'a pas de quoi!...

se semeti-n streine graiuri buruiana, cand gadilat ii fu amoru' propriu
#1240 (raspuns la: #1235) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
TOLANICI!!! - de papadie67 la: 17/10/2003 23:34:13
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Ce faci, Batrane?
Unde-mi fusasi?
Ziceam ca nu-ti mai scriu, ca prostu', deh, copil! Ci sa ma scuzi, te rog, fu la manie...pe vremea aia chiar te luam in serios!!
Ce dor mi-a fost de tine, de fapt!
Si zi asa, a' dracului dusmani da clasa, citea-n frantzuzeste, ai?...tu-le muma lor da beizadele!
#1574 (raspuns la: #1573) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tolaneala ’telectuala! - de Alice la: 18/10/2003 03:34:38
(la: Nu ma urati ca nu pricep!)
Sa ierti, ca nu pentru urechi de cap select mesaju-mi fu!
Si fruntea-mi umilita se apleaca!
Nicand n-as cuteza, visand, ca eu si tu ne-om "tolani" prin sensuri crude de urzici!
M-oi pitula daca-mi permiti, si eu p-aici, si de ma tolerezi te voi cinsti, asa cum proferam mai sus - macar de-ai fi citit!

Ma onora imbielshugata-ti comparatie cu "restul" comesenilor. Si el te place!Multumesc!:)
#1595 (raspuns la: #1571) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Papadio!!! - de Alice la: 18/10/2003 05:30:18
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
eu nu facui decat cele mai apropiate "trimiteri bibliografice", sa nu pun omu’ pe drum lung!
Adicatalea: "ia de citeste literele lui papadie67, ca-i un fel de Rimbaud si-ti faci idee despre simbolism, daca n-ai deja!"
Alice se scuza - deci, cunoastea bine sensul!!!:)
NU fu coup bas...je t’en supplie, regarde encore... deux fois!

Ce crezi, n-as fi aruncat pan-acu’ cu plagiatu’-n ochii tai? Daca asa gandeam?
Ce-ti veni, zau?
#1603 (raspuns la: #1599) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
well, daca-i asa - de papadie67 la: 18/10/2003 17:28:19
(la: Sinead O'Connor: "Sean-Nos Nua")
atunci uite cum fu ucis inca un mit("urban legend")! ...pacat, asta era unul frumos, cel putin asa mi s-a parut mie.

Oricum, jos palaria pt. Sinead si muzica ei!
#1628 (raspuns la: #1203) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Traiesc in Franta de patru an - de (anonim) la: 23/10/2003 11:33:53
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
Traiesc in Franta de patru ani .Am plecat din Romania in 99 cind , dupa ce mi-am terminat studiile , am realizat ca daca voi ramine in tara,pensiile parintilor mei nu imi vor ajunge sa platesc chiria unei garsoniere , undeva la marginea Bucuresti-ului ! Asa ca decizia a fost urgenta si clara ! PLEC !!!! Chiar daca inainte nu m-am gindit niciodata la aceasta varianta ! Cind m-am vazut cu diploma in mina am inceput sa imi caut un loc de munca ..... dar nu am gasit nimic ! Nici macar sperante nu erau !Nu mai era nimic roz ...ca pe vremea studentiei ...Nu am avut de ales ! Nu am plecat pentru ca am vrut ci pentru ca am fost obligata ...obligata de tot ce se intimpla in jurul meu . Si nu imi pare deloc rau ca am luat la momentul respectiv acea hotarire ! Daca as da timpul inapoi alegerea ar fu aceeasi!
Tot in Franta as ramine ....chiar cu un milion de euro in banca nu m-as intoarce in Romania !!!! De ce ???? Sint atitea de spus ....aici ma simt respectata , ma simt protejata ....toate sint altfel aici ...
Pacat ....mare pacat ....au plecat atit de multi din tara pentru ca nu au avut nici o speranta ca in Romania pot duce o viata decenta !!!!
Cine stie ?! Poate intr-o zi ....eeei, ...dar eu n-o sa mai apuc ziua aia !
Din cauza asta nu m-as mai intoarce in Romania chiar daca as avea muuuuulti bani.....prefer sa ii cheltuiesc aici !
Imi pare rau dar asta este realitatea !!!!
Hmmm... - de Alice la: 27/10/2003 00:09:35
(la: Invatatoarea pentru mine)
ce m-a uimit la inceput si m-a inspaimantat in egala masura fu coama de par rosh. Dar spaima s-a transformat iute-n iubire la glasul bun ca mirosul de paine calda proaspat franta-n maini!
Femeia aia, oameni buni, a sadit in fiecare dintre copiii ei seminte de bunatate, de cinste si de-ambitie.
In inima mea si in alte inimi, de-acum imprastiate prin lume, e macar un gand comun - "tovarasa" Virginia Batraneanu, Dumnezeu s-o tina inca si sa-i dea putere!

N-am asa amintiri urate (una, doua, trei, cu ore de PTAP si tablouri cu poza lu’ Ceasca de carat la parade)...dar astea-s in acelasi timp amuzante, desi pe vremea aia nu erau, cand iti cam scadeau nota la purtare!
#2200 (raspuns la: #2183) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pi, Dogmatic... - de Alice la: 11/11/2003 09:07:52
(la: Preoti homosexuali?)
te-ai prins in ce-am intins...ca recunosc ca mesaju pentru tine fu...:))
De ce n-ai citit tot ce-am zis?...pe undeva plasat-am o dorinta de-a citi neshte studii comparative...din punct de vedere al moralei crestine sau/si nu numai! Ai ceva titluri?
#3965 (raspuns la: #3956) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
He, he, he ...(luati de multe ori!) - de Alice la: 14/11/2003 02:02:31
(la: Slabiciune si Curaj)
...astept acuma...sa vedem ce-or zice unii, stim noi cine, tzipand fix in urechea-mi surda (dar iar, si nu s-o-nvatza minte!) cum ca "am priceput-o, draga", si astia doi, Alice si Gotka iar, shi-o, scuze-n rime!

Acuma, ca ordinea fu restabilita (si nu din vina mea i-acuma pace! O fi, chiar?) serios ma bucur ca te-ai hotarat sa vorbesti iar cu noi, papadio!

PS.
Stii, initial am vrut sa-ti trimit o poezioara plina de simtire pe care mi-a trimis-o cineva drept pedeapsa ca vad mai multe decat trebe! Si cum nu pot rabda, iat-o:

"pe un camp cu viorele
creshtea numa’ ghiocei
sh-a venit mandrele mele
si le-a cules ei pe totzi."
Ce doare versurile astea in context, mai draga!
#4197 (raspuns la: #4192) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
expertiza suportului... - de Jimmy_Cecilia la: 12/12/2003 11:30:58
(la: Codex Rohonczi)
expertiza suportului pe care s-a scris sau desinat (in cazul de fata: hartia) nu spune nimic si nu autentifica documentul, chiar daca suportul corespunde epocii respective.

ar trebui expertizata cerneala sau vopseaua!

Exemple concrete:
1. am in biroul meu, un papirus, a fost expertizat, este autentic, provine dintr-un mormânt din Luxor, al unui nobil. L-am cumparat de la un arab in Egypt, era fara desen pe el.
Mormantul a fost descoperit si jefuit de catre triburi arabe- i-am facut expertiza papirusului cu unul dintre cei mai renumiti experti din Cairo, ca sa pot avea certificatul de garantie internationala.

Este inegrit, ca o dantela fina, abia tine, nu trebuie scuturat prea mult...ti-e frica sa nu cada in bucati...
Am cerut unui pictor egyptian sa-mi faca o pictura deasupra... pictura a fost facuta in 1991...

2. tot in colectia mea, am o broderie pe matase naturala, chinezeasca, cumparata in Hong-Kong, certificatul de garantie internationala spune " de + 500 ans vechime, material si ata broderie"
a fost expertizat suportul, dar a fost expertizata si matasea broderiei...
totul este fixat pe un alt suport de material, cu un cadru tot din material, aceste materiale in matase naturala sunt tot de epoca (fabricate doar) dar lucrul de fixare si incadrare nu a fost facut acum + 500 ani, ci recent (expertiza cusaturilor)

O expertiza a unui document sau obiect este complexa si compusa din mai multe expertize, nu numai a componentelor, dar si a executarii,
precum reiese din cele 2 exemple complecte pe care vi le-am dat mai sus..
#6482 (raspuns la: #1876) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
King! - de Alice la: 29/12/2003 05:03:33
(la: I want it All & I want it Now)
bun cantecul...mai stiu fo doua ...sa (ne)mai (in)canti!
ali.ce


...si sa nu-l judecam,pe Freddy, ca fu... om, caci ce-am primit e mult mai mult decat i-am dat!
Fontenay-aux-Roses - de papadie67 la: 04/01/2004 03:13:01
(la: Din tata in fiu, de zece generatii...)
opream uneori, in drum spre 'casa' (Antony) pt shtrudele, la 'nea bulanjeru' pomenit aci.

Opream pen' ca "se merita": erau exceptional de bune.

Voila! ...daca era 'nouveau'-moncheru' ori 'de x-pe generatii'...who gives a fu.k? ...opream deoarece-si facea 'produsul', la momentu' ala, omu' bine...
PERIOD.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...