comentarii

invizibile


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
...vad - de Alice la: 28/10/2003 03:13:30
(la: o poveste...)
un motan negru si gras facand curte dispera(n)ta unei pisici invizibile, probabil alba.
Si, atunci cand ar fi nimerit sa ma intreb de ce vad mai curand motanul negru decat pisica alba, vantul magar imi sufla-n lumanare, ca semn ca, poate-i cazul sa ma culc.
Asa ca ma indrept cu pasi de puf pe scari in sus, spre odaitza, ca-n brate calde nu aud pisici.
tiff to jpg - de Dinu Lazar la: 17/06/2004 19:26:28
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Pentru mine, informatia de citi dpi are o imagine nu are nici o importanta - decit asa, ca atunci cind se tipareste ceva sa nu se scada sub 240 dpi pentru ca in jurul acestei valori e un prag tehnic; peste, nu conteaza, sub, se vede rau imaginea printata sau tiparita.
O imagine tiff de 3000x4000 pixeli ( numarul de pixeli conteaza si atit) va fi la fel de mare in MB fie ca are 4000 de dpi fie ca are 75 de dpi.
Sigur, micsorarea sau marirea unei imagini se poate face cu PS (acel "save for web" nu e chiar rau) ca si cu multe alte programe uzuale; diferentele la micsorarea unei imagini, intre diverse softuri, daca se face o interpolare de calitate (bicubica de calitate sau si mai bine cu fractali), se pot vedea greu sau sunt invizibile in majoritatea cazurilor.
Problema vine dupa micsorare. Exista zone in imagine sau imaigni care trebuiesc lucrate si la care trebuie folosit un filtru de sharpening si/sau unsharp mask...
Eu personal daca trebuie sa micsorez un numar mare de imagini, folosesc ori programul de facut pagini de web din PS sau Photoshop Elements, ori, cu rezultate si mai bune, programul BreezeBrowser (www.breezesys.com) care face niste micsorari rapide de foarte buna calitate.
Daca trebuie sa micsorez numai citeva imaigni si calitatea este importanta, le micsorez una cite una, setez citi pixeli pe citi pixeli sa aiba ( treaba cu DPI nu ma intereseaza) si le lucrez pe zone si suprafete; nu le maresc decit foarte selectiv sharpeningul, dar oricum nu le las asa, pentru ca in majoritatea cazurilor par cam neclare, micsorate si atit.
Orice procesare a unei imagini cere arta si atentie si nu sunt de parere ca se pierde din calitate, marind sau micsorind o imagine; trebuie privit ansamblul, rezultatul final; se pot face opere de arta de 640x480 de pixeli, asa cum se fac jenante imagini care nu spun nimic cu camere de 8 MP... aparenta, acuratetea unei imagini, are importanta ei, dar conteaza si multe alte lucruri pentru ca o imagine sa fie aproape de ideea pe care am vrea sa o transmitem. Expozitii cu poze polaroid de 6x8 cm sunt uzuale la case mari, si exista printuri de metri patrati care arata perfect, si exista si expozitii de timbre...
Pentru mine o fotografie de 2000x3000 de pixeli este o fotografie, si aceeasi micsorata la 200x300 de pixeli e alta fotografie, care trebuie procesata complex pentru ca sa arate bine...
Dar, fiecare cu parerile sale, si alte pareri sunt binevenite.
#16342 (raspuns la: #16317) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sis - de Belle la: 16/09/2004 00:57:52
(la: sentimente!)
ti-am promis ca ma bag si eu pe subiectele tale "serioase" si fiindca tu deja esti pe unde scurte si eu n-am cu cine trancani, hai sa fac o incercare... sa nu te-astepti la prea mult din pacate, tu stii ca eu ma exteriorizez mai greu cand e vorba de teme de suflet.

hai sa-ncep cumva cu sfarsitul... intrebi daca numai noi oamenii suntem inzestrati cu aceasta energie. eu cred ca sunt multe specii "inteligente" care poseda capacitatea de-a simti (oare "fidelitatea" gugustiucilor este din sentiment sau instinct? ..dar delfinii?), caci la rest e vorba doar de instinct. n-as putea spune care sunt acele specii, dar nu ma refer la cainele din curtea din spate sau pisica de pe fotoliu, probabil ca la ele e vorba de instinctul de supravietuire la o scara mai redusa decat a animalelor salbatice.... dar sa lasam animalele

... te-ntrebi de ce sentimentele sunt greu de controlat. pentru unii oameni cred ca nu. nu ma refer la oamenii foarte lucizi pentru ca la ei e vorba de un calcul rece manat de interese si de regula asta pune sentimentele pe planul n-shpe. ma refer insa la oamenii care-au avut foarte multe experiente, in special neplacute. cred eu ca pentru ei sentimentele sunt usor de controlat, acesti oameni sufla si-n iaurt iar sufletul lor a fost atat de incercat incat nu mai are energia necesara care favorizeaza sentimentele spontane si foarte puternice.

exista insa si oameni, din fericire destul de multi (sper) la care sentimentele primeaza, care dintr-un impuls nebunesc devin surzi la glasiul ratiunii si-a caror fire generoasa nu le permite un calcul "la rece". penrtu ei mai mult ca sigur sentimentele (anumite doar) sunt greu de controlat, si cred ca nici macar nu isi propun asta :)

tu explici sentimentele ca pe-o energie, o caldura in corp ... la fel de bine ar putea fi un tremurat al sufletului, un "frig pe spinare", furnicaturi in crestet si in palme ... depinde de la sentiment la sentiment si de la persoana la persoana.

probabil ca sentimentele sunt ceea ce ne deosebeste de regnul animal si stau la baza evolutiei speciei umane. chiar daca sunt intangibile, asa cum sufletul este partea intangibila a inimii, din fericire nu sunt invizibile. mai mult, cei care au curajul sa le arate lumii sunt oameni puternici care vor trai o viata lunga si implinita fiindca traindu-ti sentimentele din plin (si ma refer la intreaga paleta de sentimente, de la o extrema la alta) iti da acel plus de adrenalina si energie necesara pasului urmator.

poate am fost pe langa subiect sis, confuza stiu sigur ca sunt, putini imi descifreaza stilul ... stiu insa ca tu o sa intelegi, si unde nu atunci intreaba... am zis si eu una alta despre sentimente dar ma opresc aici. am putea continua cu generalitati inca doua zile, ca daca intram in detaliu si analizam fiecare sentiment in parte ne-apuca Anul Nou :P
America = bad, Europa = good - de alexbrie la: 21/10/2004 08:59:09
(la: Filmele americane/vs/ filmele europene)
America = bad, Europa = good
multe idei stereotipe am gasit printre comentarii; desigur, nu se putea altfel, post-ul in sine fiind aproape un flame-bait antiamerican.
Faptul ca vedem atat de des filme americane, ca cele cu eroi nemuritori si blondine sexi sunt cele ce ajung in cinematografele noastre datorita retelelor de distributie, nu este un argument in defavoarea Hollywoodului. Evident, acolo se produce "ce se vinde"; iar faptul ca restul tarilor cumpara pulp video reprezinta vina lor.
Si in Europa sunt destule productii "junk", dar ele sunt invizibile comparativ cu cele americane, pentru ca inferioare sau mai putine numeric.
Practic incercam sa comparam filme non-americane, pe care le vedem tocmai pentru ca sunt foarte bune (altfel nici macar nu s-ar fi distribuit), cu cele americane, care se distribuie en-gros, indiferent de calitate.
Cred eu ca filmele americane bune sunt mai multe si mai bune decat cele non-US. Raportate la numarul total de filme americane, sunt mai putine si deci mai putin vizibile. Uscaturi exista in toate padurile, la fel ca si copaci falnici; vizibile sunt insa in functie de dimensiunea padurii.
pentru ama - de desdemona la: 25/10/2004 12:29:37
(la: Prietenia si prietenii)
Ai dreptate, nici un om nu poate fi fericit singur. Dar vad ca ai ridicat problema dezamagirii, si despre asta as vrea sa imi spun parerea.
Imi permit un joc de cuvinte: 'nu poti fi dezamagit fara sa te fi amagit mai inainte'.
Spuneai: "fiecare mai devreme sau mai tarziu va fi dezamagit, va suferi in urma unei relatii".
Cred ca e adevarat doar atata timp cat astepti ceva anume de la ceilalti. Iti faci o parere buna despre un om (poate ignorandu-i, constient sau nu, unele defecte), si cand aceasta se dovedeste ireala, ai o dezamagire. Sau, te imprietenesti cu un om, si crezi ca e niciodata n-o sa iti insele asteptarile, iar cand acest lucru se intampla, te doare.
Eu cred ca si aici, solutia este tot atitudinea fata de relatia de prietenie. Dintru inceput, cand te imprietenesti, trebuie sa fii constient ca toti oamenii (inclusiv prietenii cei mai buni) au slabiciuni, unele vizibile usor, altele aproape invizibile. Nu poti sa stii cand anume defectele lor se vor manifesta, dar in momentul in care acest lucru se intampla, trebuie sa fii pregatit, sa ii intelegi, si sa ii accepti asa cum sunt. Este o vorba tare adevarata printre englezi: 'give all, expect nothing'. Aceasta ar trebui sa fie regula in prietenii. Prietenia e una din cele mai frumoase relatii, fiindca nu e supusa regulilor schimbului: 'eu iti dau asta si tu in schimb imi dai cealalta'. Ea incepe acolo unde se ceva ofera neconditionat: dragoste, timp, ajutor sau doar un zambet. Si farmecul ei e ca te bucuri mai mult cand daruiesti decat cand primesti, generozitatea devenind o sarbatoare.

Desdemonitza
#26149 (raspuns la: #25988) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lentilele - bune sau rele? - de Lucian C. la: 07/12/2004 14:05:41
(la: Lentile de contact..frima sau medical?)
Purtate în mod igienic, cu respectarea unor reguli elementare nu prezintă nici un pericol, bineînţeles exceptînd cazul în care apar intoleranţe. Există persoane care poartă lentile de contact de ani de zile fără a avea nici o problemă. Oricum se pot purta alternativ cu ochelarii.
De ce lentile de contact?
Dacă motivul este estetic efectul poate fi spectaculos, poţi avea ochi de orice culoare, când vrei, chiar şi cu "efecte speciale". Dacă motivul este medical, pentru corectarea viciilor de refracţie, avantajele faţă de ochelari sunt incontestabile; sunt aproape invizibile, suferă "accidente" mult mai rar şi - mai ales în sezonul rece - nu se aburesc. Alternativa cea mai bună (exceptînd aspectul financiar care nu este totuşi prohibitiv...) ar fi chirurgia laser care rezolvă problema definitiv.
....teatru radiofonic, Iosif - de ena la: 14/12/2004 02:17:28
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
....teatru radiofonic, Iosif Sava, Noapte buna copii, Unda vesela, Cine stie, cistiga, ziarul "Urzica", revista Secolul XX, revista "Magazin istoric", covrigi cu iaurt, "Dialog la distanta",Alexandru Stark, "Metronom" -Chiriac,la Europa libera, radio Luxemburg, Timur si baietii lui, "Los Paraguayos" in turneu, magnetofonul Tesla, ceaiurile cu lumina stinsa si Pink Floyd, snitel la pachet in drum spre tabara, cordeluta, numar si uniforma, studentii de la arhitectura pictând icoane pe geamurile la "Ion Mincu" in iarna lui '68, portocale în foita Jaffa(?) remaiem ciorapi, Carpati fara filtru, formatia Mondial, sedintele de exmatriculare ale celor care plecau cu parintii in Israel si Germania, formularele mari, formularele mici, balul de la Arhitectura, Liviu Ciulei,Tiriac si Nastase, manusile cu virfurile taiate sa poti tine Rotringul in mina cind desenezi in atelier la Mincu, Festivalul de Jazz de la Sibiu si J. Raducanu, "Ambasadorii prieteniei" corurile americane, "Macarale, râd in soare argintii", prietenii plecind in Israel, Ricky Dandel, greva de la Brasov('88??), au intrat rusii in Cehoslovacia, unt, faina, piine zahar si ulei pe cartela, oua rosii cu matza, pantaloni "supraelastic", coteleapelordunarii, "tacimuri", salam cu soia,cafea cu naut, imbracat "din pachet', schlafensiedeutch", vama-veche, blatul pe tren de la Razboieni, auto-stop, colectia romanului de 5 lei(?) Seder la sinagoga de pe strada Scolii, cantonamentele echipei de volei, incalzit apa pe resou, nu poti lua premiul unu cu asa un nume dar trebuie sa stii, asa neoficial ca esti cea mai cea, Tanta si Costel, Zizi Serban,studentii din Vietnam, make love no war, repartitia la tara, gluvilact la de 5 ori pretul, Radu Vulpescu, subtextele "Elisabeta I " la Bulandra, Marin Moraru si Toma Caragiu, sopirlita libera, Miriam Raducanu, Ioan Grigorescu....
... ceaun din fonta, cravata de pionier, borcanele bortoase cu bomboane sticloase de toate culorile, halvitza, ciubuc, sirop de 50 de bani, casata de la cofetaria 'din centru', statuia lui Vasile Roaita, sosete trei-sferturi cu pompoane, fuste din tergal, penare din lemn, costume de baie crosetate de mina, evantai din pene de strut, tigari Marasesti, hirtie albastra de invelit caietele, par pe moatze, fier de calcat cu carbuni incinsi, plutele de pe Bistrita, aparatele de radio cit dulapul, bentitza alba reglementara, uniformele scolare, bleumarin cu guleras alb, tocul cu penitza, saniile trase de cai, galosii, butoiul in care se aduna apa de ploaie pentru spalat parul, Wundertopf, dunga dintre peretii camerei si tavan, indopatul gistilor, jocul cu cercul, bocitoarele la cimitir, fragi cu smintina, fetele care, in lipsa fardului, isi ciupeau obrajii 'sa-si faca bujori', portocala anuala adusa de Mos Gerila, evreii 'cu actele depuse' n-au voie sa intre la facultate, televiziunea alb-negru, farfuriile din portelan vechi legate cu sirma, dopurile din cocean, acul de remaiat ciorapi, unt in frunza de brusture, creion chimic, cojile de mere pe plita incinsa, gutuile puse la copt pe dulap, manshonul, George Vraca, asternuturi brodate de mina, cani de tabla, ulei de ricin pentru gene frumoase, jupoane, L.S. Bulandra, indigo, scrisori scrise de mina, plapumarese, spalatorese, birjari, pantofi cu talpa de crep, malagambisti, sugative, Marina-Marina, shoshoni, foto-minut, caramele, primii ciorapi de matase cu dunga si talon, manichiurista care vine acasa, piata cu gainile in custi de lemn, Oraselul Copiilor, Ion Dacian, umbrelute de soare din dantela, moda dintilor de aur, caciuli rusesti cu urechi, fâsh, cicoare, sfesnicele de Shabat pastrate in catifea visinie cu broderie din fir aurit, somierele, shifonierele cu oglinzi groase de cristal, combinezoane din nailon, parfum de trandafiri bulgaresc, papusi din cirpa, sifoanele din sticla colorata, masina de tocat carne, covata de framintat aluatul, cazanul de fiert rufe, masina de cusut cu pedala din fier forjat, pe care scria 'Singer', geamuri cu flori de gheatza, omul de zapada cu carbuni in loc de nasturi, teracota fierbinte, in fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa, sa nu se adune praful, Ciresarii, bibelouri, statuia lui Lenin, cobilitzele de care atirnau cofele cu mere murate, cocosei din zahar ars, milieuri din borangic si dantela, cishmeaua de pe strada, Nivea, borsh la borcan, trasuri, ospatul cu turturi de gheata, sutienele 'fara capac', muraturile din beci, soba cu foc din lemne, lumina misterioasa a lampii cu gaz, fotografiile de familie, alb-negru: matusi cu palarii, unchi tepeni, bunici severi, flasneta din fatza teatrului, papagalul cu norocul in cioc, Celentano, defilarea de 23 August, mititei la gratar in Parcul Libertatii, ciresele-cercei, agatate pe urechi, gara cu zgomote si miros de despartire...
Minunat inventarul planetei pe care am fost cu totii mai mult sau mai putin contemporani, mai mult sau mai putin vecini. Pentru aceia care, la fel ca tine, s-au stramutat demult pe planete mai sofisticate, am cateva vesti: halvita se poate manca si acum, mititei fripti pe gratar in parcuri, de asemenea. Au disparut doar merele murate si braga. Hartie albastra de invelit caietele se vinde si se foloseste si azi, la concurenta cu invelitorile de plastic. Un cunoscut m-a batut la cap ani de-a randul sa-i aduc galosi sau sosoni de undeva din lume. Pana la urma i-a cumparat cineva un fel de sosoni-prezervativ de prin America. Bocitoarele sunt prezente si acum la inmormantari, mai ales (dar nu numai) la tara. Nu primesti de la nimeni din Romania scrisori scrise de mâna? este si astazi cel mai raspandit mod de productie a epistolelor. Plapumaresele continua sa faca plapumi la domiciliu. Se mananca si acum caramele tip Stolwerk. Manichiuristele si pedichiuristele pensionate presteaza servicii la domiciliul clientilor. Oraselul copiilor supravietuieste in mizerie. Orice tigan care se respecta si multi mahalagii se falesc cu dintii lor de aur. Exista somiere, sifoane din sticla colorata, masina de tocat carne si mai ales geamuri cu flori de gheatza in casele prost incalzite. In fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa. Bibelouri se cumpara cu ghiotura, figurine, catei, caluti si altele asemenea si se expun ostentativ in vitrina din sufragerie. Cele mai cautate milieuri nu numai pentru uz propriu ci si - mai ales - pentru cadouri destinate prietenelor din Israel sunt cele din macrame. Nivea, in aceleasi cutii plate albastre, este o crema mai scumpa decat multe altele. Anuntul "borsh proaspat" poate fi citit la multe ferestre, mai ales de subsol. Muraturile din beci, soba cu foc din lemne supravietuiesc si ele in multe case. Si mai avem, mai avem... closete in fundul curtii la tzara, copii infasati strans, tiganci care ghicesc in palma, in ghioc si in carti, babe care leaga si dezleaga farmece, uniforme cu guleras, funda si sortulet si felurite alte relicve ale stravechii civilizatii daco-romane. In mica alimentara de la coltul lui Ilie Pintilie cu Clopotarii Vechi stateau aliniate capatzani de zahar candel si bunicul nu voia sa-mi cumpere, ca-mi stricam dintii...
... scrobeala de rufe. Albastreala de rufe se numea (cel putin la Focsani) "sineala". "Colectia celor 15 lei", "doxuri", spirt medicinal in rol de after shave, briliantina din ulei de nuc... fusta soleil, combinezon de crepdeshin, manecute tricotate pe cinci andrele, bocanci cu blacheuri, tocuri luichenz, cazaca, bolerou, decolteu encoeur, decolteu en bateau, perdelute de marchizet, cuvertura de plus rosu sau verde, carpete de chelim, telefoane (cozi rulate peste urechi) tuns nemteste, Ora vesela cu Stroe si Vasilache. Alo, aici e Stroe/ si roaga sa-i dati voie/ o clipa sa va-nveseleasca/ sa glumeasca iar cu voi. Schmoll Pasta, Gladys, Frank Cafea, Bob, Bob, e-un sapun/ Bob, Bob, cel mai bun, /Bob, Bob, ideal,/ un sapun fenomenal. hau, hau, hau, la Sabego! Johny e-un baiat de treaba/toata lumea se intreaba/ cum de e atat de negru si lucios. Toata ziua-n ascensor/ ba ma sui ba ma cobor,/ sunt (firul conducator?), sus, jos si iar sus.... balene, clame, invizibile, fileu (de par) rulou, tunsoare a la garconne, coafura paj, coafura a la Alida Vali, scandal (corset), ciorapi de muslin, ciorapi tricotati, ciorapi de matase naturala Kunert, jambiere, cache-nez (cand am intrebat in clasa 1 primara cine mi-a luat cache-nez-ul vernil, o colega mi-a spus ca nu intelege evreieste). Femeia, eterna poveste,/ Nu-ntreba cine este,/ ci iubeste-o mereu./ Iubesc femeia/de dor nebuna/ blonda sau bruna,/imi e tot una. Sa nu iubesti prea mult femeia... Casuta noastra/cuibusor de nebunii/ te asteapta ca sa vii... Inghetata pe batz, rusi cu ceapa, nechezol, telemea de paispe, fratii petreus, adidasi, branza regala, patricieni, vata pe batz, stofa pe puncte, loden, transperante, briz-bizuri, la patru pasi de o excursie, steaua fara nume, floarea din gradina, Daniela si Aschiuta, Tanta si Costel, capitanul Val-Vartej, Cine stie castiga, La leul si carnatul, La trei ochi sub plapuma, Pariziana, Roata lumii, Teatrul Mogador, Popesti-Leordeni, Bumbesti- Livezeni, Salva-Visheu si de 'hei-rup'-urile de rigoare.... Da' de pufoaicele alea cenusii ce zici? Si de aparatoarele de ploaie de cap de dama pliabile (nu stiu daca ordinea atributelor e buna...), alea care arata ca o punga de plastic cu doua bretele, numa buna s-o pui peste un permanent proaspat.... ce zici de helanca? de izmenele de dama chinezesti, flaushate, roz sau vernil, transformate cu abilitate in caciuli de dama 'moderne'... de pixurile de la expozitia americana, de 'Avaramu' vazut de nu stiu cite ori, de translatoarea de la cinemateca.... de taxiurile Pobeda - dar si de ceasurile Pobeda... de merdenelele din Kogalniceanu, de cremshniturile de la Casata...
... un Grundig cit un sicriu, Aici e Radio Europa Libera/buna seara, dragi ascultatori, asternuturi brodate de mina, Am, lasate 'pentru copiii vostri', si nu stiu cum sa fac sa le arunc fara sa se prinda consoarta. Celentano, Rita Pavone, cravata de pionier... cu colturile roase, facute ferfenitza. Distinctiile pionieresti clasa I si II, Autobuz mao-tze-dun, insignele FGMA, FGAPS; laleleee, laleleeeee; macarale; cind la trap cind la galop, Dorina Draghici, Maria Lataretu, Sergiu Malagamba, TARS; ZIS; ZIM; Molotov; GAZ; MAZ; mingi din crep; biciclete MIFA, MOVE, Tatraplan, "la canal", "la stuf", legea/articolul 324; Ion Talianu, Calboreanu, calimara cu cerneala, cinema Muncitoru, Fory Etterle, badanagii, spoitori, bulibasha, chimir; militia economica, Jean Marais, Raf Valone, Luigi Ionescu, Scinteia pionierului, Teatrul Tandarica, Teatrul Licurici; Gabriel Popescu si Alexandru Demetriad la inchisoare pt pederasty , Aarta Florescu, tigari Nationale sau Olt/Mures pentru bunica, de un leu, salicilat; penicilina uleioasa, festivalul tineretului, lipii...
... minti ca o gazeta americana, Dr Frukter- Biblia in pediatrie, Cavit 9 pentru pofta de mancare, te-slavim-Rominie-pamint-parintesc, pronosport, loz-in-plic-dai-3-lei-si iei nimic, bomboane agricole, fondante, parizer, icre de Manciuria, cartofi noi, inghetata pe bat, la microfon Noel Bernard, malagambisti, artista poporului Lica Gheorghiu, misto-nasol-gagiu, intra in vernacular, controverse la c***l lui Graur, filme 'psihologice' sovietice, filme lacrimogene italienesti, Alain Delon...pe care l'am 'tradat' cu Simon Templar alias "The Saint", rochita de catifea, trening, bascheti, imbracaminte de la 'pachet', pantofi Guban, posete 'plic', pantaloni evazati, covoare de plush cu scena "Rapirea din serai", scrumiere in forma de peste, inele ghiul, tablouri cu sirene - marfa de contrabanda adusa de vaporenii intreprinzatori si connoiseurs de rafinamente proletcultiste. De cate ori ascult tangoul de demult, trandafirii tai, Beng beng, Unde ie iluziile mele care le-am perdut? my, my, my Delilah, breton gen Beatles, clasificarea muzicii in usoara, grea si populara, primele auto(de)serviri, "Dialog la distanta", telefoane cuplate, program de apa calda, creioane chimice si HB, ascutitori chinezesti, noile uniforme scolare, tovarasa diriginta, martisoare, cadouri de 8 martie, plocoane pentru scutiri la educatie fizica, "Snagov" fumat in WC-ul cimitirului tineretii mele, panglica obligatorie, braga si placinte dobrogene, frigider Zil, aspirator Buran, camera Laika, poze cu dedicatie pe verso, Pif le chien, Revista mea, Paris Match...
... Bula si bancuri cu cutremurul, BT-uri, sticla de bere tip CAER, cico, prajituri cu nume antiapetisante "Buturuga", "Cartof" (delicios, plin cu nuca), 'stewardesele' de pe ITB, 'blatul' studentesc la teatre, calatorii clasa 1-a cu 'nashul' cursuri de 'socialism stiintific', cartusul de Kent si sticla de whisky, chibrite care nu se aprindeau, palinka Bloody Mary, nesscaffe cu apa minerala, Noapte buna, copii...
... Maresiev, Galia Koroliova, Alexandr Matrosov, Pavlik, Stahanov, Valeri Cikalov, Ivan Budionii, Ceapaev, mai vreti? Daca nu va astimparati va infund cu Vodopianov, Ostrovski (ala cu asa s-a cacalit otelul), Fadeev, Zboara Cocorii, Comunistul, Fata cu Parul Carunt, Libelula, Piati Minuuuut... Alarma in munti, Sadko, Cazacii de pe Don, Tamara Makarova, Vesna, Kalman Latabar, Alerg dupa o stea, Norman Wisdom (sic)... sufertash, Duba Neagra, baia comunala, motoreta Puch, motoreta ILO, bicicleta Wanderer, Submarinul Dox, stamba, tesatura anti-jeg, burtiere, pantofi cu talpa de rafie/paie, sandale cu talpa de lemn, cafeaua Meinl, ghetele de baschet cehesti, ceasuri Schaffhausen/Doxa, geamgii, iaurgii, laptari, zarzavagii, sacagii, tocilari, sapunul 'Cheia', magiunul fiert in conforca din curte, 'Cleopatra, ochii-ti ard ca flacara!', 'Cumparati curent de la IREB!', 'Dati copiilor bomboane!', statia de radioficare, dusumele de lut, pantaloni de doc, fotbal cu nasturi, bluze de nailon stravezii prin care se vedeau bretelele de la sutien s suncile de la talie, legaturile de schi Kandahar, pantalonul-pana, pantalonii pescaresti, frizura-periutza, vase de bucatarie emailate, discurile 'Elite special', patefonul cu ac, gramofonul, rufe inghetate, puse iarna afara la uscat, caimac, chiloti de diftina, ierbar, mingi de cârpa, raglan, moda turbanelor, baticurile, pantofii de la Dermata, pantofii de la Guban, drot de facut bucle, IJ-urile,Ramona,
#31590 (raspuns la: #28409) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si inca... - de ena la: 14/12/2004 04:26:10
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
....teatru radiofonic, Iosif Sava, Noapte buna copii, Unda vesela, Cine stie, cistiga, ziarul "Urzica", revista Secolul XX, revista "Magazin istoric", covrigi cu iaurt, "Dialog la distanta",Alexandru Stark, "Metronom" -Chiriac,la Europa libera, radio Luxemburg, Timur si baietii lui, "Los Paraguayos" in turneu, magnetofonul Tesla, ceaiurile cu lumina stinsa si Pink Floyd, snitel la pachet in drum spre tabara, cordeluta, numar si uniforma, studentii de la arhitectura pictând icoane pe geamurile la "Ion Mincu" in iarna lui '68, portocale în foita Jaffa(?) remaiem ciorapi, Carpati fara filtru, formatia Mondial, sedintele de exmatriculare ale celor care plecau cu parintii in Israel si Germania, formularele mari, formularele mici, balul de la Arhitectura, Liviu Ciulei,Tiriac si Nastase, manusile cu virfurile taiate sa poti tine Rotringul in mina cind desenezi in atelier la Mincu, Festivalul de Jazz de la Sibiu si J. Raducanu, "Ambasadorii prieteniei" corurile americane, "Macarale, râd in soare argintii", prietenii plecind in Israel, Ricky Dandel, greva de la Brasov('88??), au intrat rusii in Cehoslovacia, unt, faina, piine zahar si ulei pe cartela, oua rosii cu matza, pantaloni "supraelastic", coteleapelordunarii, "tacimuri", salam cu soia,cafea cu naut, imbracat "din pachet', schlafensiedeutch", vama-veche, blatul pe tren de la Razboieni, auto-stop, colectia romanului de 5 lei(?) Seder la sinagoga de pe strada Scolii, cantonamentele echipei de volei, incalzit apa pe resou, nu poti lua premiul unu cu asa un nume dar trebuie sa stii, asa neoficial ca esti cea mai cea, Tanta si Costel, Zizi Serban,studentii din Vietnam, make love no war, repartitia la tara, gluvilact la de 5 ori pretul, Radu Vulpescu, subtextele "Elisabeta I " la Bulandra, Marin Moraru si Toma Caragiu, sopirlita libera, Miriam Raducanu, Ioan Grigorescu....
... ceaun din fonta, cravata de pionier, borcanele bortoase cu bomboane sticloase de toate culorile, halvitza, ciubuc, sirop de 50 de bani, casata de la cofetaria 'din centru', statuia lui Vasile Roaita, sosete trei-sferturi cu pompoane, fuste din tergal, penare din lemn, costume de baie crosetate de mina, evantai din pene de strut, tigari Marasesti, hirtie albastra de invelit caietele, par pe moatze, fier de calcat cu carbuni incinsi, plutele de pe Bistrita, aparatele de radio cit dulapul, bentitza alba reglementara, uniformele scolare, bleumarin cu guleras alb, tocul cu penitza, saniile trase de cai, galosii, butoiul in care se aduna apa de ploaie pentru spalat parul, Wundertopf, dunga dintre peretii camerei si tavan, indopatul gistilor, jocul cu cercul, bocitoarele la cimitir, fragi cu smintina, fetele care, in lipsa fardului, isi ciupeau obrajii 'sa-si faca bujori', portocala anuala adusa de Mos Gerila, evreii 'cu actele depuse' n-au voie sa intre la facultate, televiziunea alb-negru, farfuriile din portelan vechi legate cu sirma, dopurile din cocean, acul de remaiat ciorapi, unt in frunza de brusture, creion chimic, cojile de mere pe plita incinsa, gutuile puse la copt pe dulap, manshonul, George Vraca, asternuturi brodate de mina, cani de tabla, ulei de ricin pentru gene frumoase, jupoane, L.S. Bulandra, indigo, scrisori scrise de mina, plapumarese, spalatorese, birjari, pantofi cu talpa de crep, malagambisti, sugative, Marina-Marina, shoshoni, foto-minut, caramele, primii ciorapi de matase cu dunga si talon, manichiurista care vine acasa, piata cu gainile in custi de lemn, Oraselul Copiilor, Ion Dacian, umbrelute de soare din dantela, moda dintilor de aur, caciuli rusesti cu urechi, fâsh, cicoare, sfesnicele de Shabat pastrate in catifea visinie cu broderie din fir aurit, somierele, shifonierele cu oglinzi groase de cristal, combinezoane din nailon, parfum de trandafiri bulgaresc, papusi din cirpa, sifoanele din sticla colorata, masina de tocat carne, covata de framintat aluatul, cazanul de fiert rufe, masina de cusut cu pedala din fier forjat, pe care scria 'Singer', geamuri cu flori de gheatza, omul de zapada cu carbuni in loc de nasturi, teracota fierbinte, in fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa, sa nu se adune praful, Ciresarii, bibelouri, statuia lui Lenin, cobilitzele de care atirnau cofele cu mere murate, cocosei din zahar ars, milieuri din borangic si dantela, cishmeaua de pe strada, Nivea, borsh la borcan, trasuri, ospatul cu turturi de gheata, sutienele 'fara capac', muraturile din beci, soba cu foc din lemne, lumina misterioasa a lampii cu gaz, fotografiile de familie, alb-negru: matusi cu palarii, unchi tepeni, bunici severi, flasneta din fatza teatrului, papagalul cu norocul in cioc, Celentano, defilarea de 23 August, mititei la gratar in Parcul Libertatii, ciresele-cercei, agatate pe urechi, gara cu zgomote si miros de despartire...
Minunat inventarul planetei pe care am fost cu totii mai mult sau mai putin contemporani, mai mult sau mai putin vecini. Pentru aceia care, la fel ca tine, s-au stramutat demult pe planete mai sofisticate, am cateva vesti: halvita se poate manca si acum, mititei fripti pe gratar in parcuri, de asemenea. Au disparut doar merele murate si braga. Hartie albastra de invelit caietele se vinde si se foloseste si azi, la concurenta cu invelitorile de plastic. Un cunoscut m-a batut la cap ani de-a randul sa-i aduc galosi sau sosoni de undeva din lume. Pana la urma i-a cumparat cineva un fel de sosoni-prezervativ de prin America. Bocitoarele sunt prezente si acum la inmormantari, mai ales (dar nu numai) la tara. Nu primesti de la nimeni din Romania scrisori scrise de mâna? este si astazi cel mai raspandit mod de productie a epistolelor. Plapumaresele continua sa faca plapumi la domiciliu. Se mananca si acum caramele tip Stolwerk. Manichiuristele si pedichiuristele pensionate presteaza servicii la domiciliul clientilor. Oraselul copiilor supravietuieste in mizerie. Orice tigan care se respecta si multi mahalagii se falesc cu dintii lor de aur. Exista somiere, sifoane din sticla colorata, masina de tocat carne si mai ales geamuri cu flori de gheatza in casele prost incalzite. In fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa. Bibelouri se cumpara cu ghiotura, figurine, catei, caluti si altele asemenea si se expun ostentativ in vitrina din sufragerie. Cele mai cautate milieuri nu numai pentru uz propriu ci si - mai ales - pentru cadouri destinate prietenelor din Israel sunt cele din macrame. Nivea, in aceleasi cutii plate albastre, este o crema mai scumpa decat multe altele. Anuntul "borsh proaspat" poate fi citit la multe ferestre, mai ales de subsol. Muraturile din beci, soba cu foc din lemne supravietuiesc si ele in multe case. Si mai avem, mai avem... closete in fundul curtii la tzara, copii infasati strans, tiganci care ghicesc in palma, in ghioc si in carti, babe care leaga si dezleaga farmece, uniforme cu guleras, funda si sortulet si felurite alte relicve ale stravechii civilizatii daco-romane. In mica alimentara de la coltul lui Ilie Pintilie cu Clopotarii Vechi stateau aliniate capatzani de zahar candel si bunicul nu voia sa-mi cumpere, ca-mi stricam dintii...
... scrobeala de rufe. Albastreala de rufe se numea (cel putin la Focsani) "sineala". "Colectia celor 15 lei", "doxuri", spirt medicinal in rol de after shave, briliantina din ulei de nuc... fusta soleil, combinezon de crepdeshin, manecute tricotate pe cinci andrele, bocanci cu blacheuri, tocuri luichenz, cazaca, bolerou, decolteu encoeur, decolteu en bateau, perdelute de marchizet, cuvertura de plus rosu sau verde, carpete de chelim, telefoane (cozi rulate peste urechi) tuns nemteste, Ora vesela cu Stroe si Vasilache. Alo, aici e Stroe/ si roaga sa-i dati voie/ o clipa sa va-nveseleasca/ sa glumeasca iar cu voi. Schmoll Pasta, Gladys, Frank Cafea, Bob, Bob, e-un sapun/ Bob, Bob, cel mai bun, /Bob, Bob, ideal,/ un sapun fenomenal. hau, hau, hau, la Sabego! Johny e-un baiat de treaba/toata lumea se intreaba/ cum de e atat de negru si lucios. Toata ziua-n ascensor/ ba ma sui ba ma cobor,/ sunt (firul conducator?), sus, jos si iar sus.... balene, clame, invizibile, fileu (de par) rulou, tunsoare a la garconne, coafura paj, coafura a la Alida Vali, scandal (corset), ciorapi de muslin, ciorapi tricotati, ciorapi de matase naturala Kunert, jambiere, cache-nez (cand am intrebat in clasa 1 primara cine mi-a luat cache-nez-ul vernil, o colega mi-a spus ca nu intelege evreieste). Femeia, eterna poveste,/ Nu-ntreba cine este,/ ci iubeste-o mereu./ Iubesc femeia/de dor nebuna/ blonda sau bruna,/imi e tot una. Sa nu iubesti prea mult femeia... Casuta noastra/cuibusor de nebunii/ te asteapta ca sa vii... Inghetata pe batz, rusi cu ceapa, nechezol, telemea de paispe, fratii petreus, adidasi, branza regala, patricieni, vata pe batz, stofa pe puncte, loden, transperante, briz-bizuri, la patru pasi de o excursie, steaua fara nume, floarea din gradina, Daniela si Aschiuta, Tanta si Costel, capitanul Val-Vartej, Cine stie castiga, La leul si carnatul, La trei ochi sub plapuma, Pariziana, Roata lumii, Teatrul Mogador, Popesti-Leordeni, Bumbesti- Livezeni, Salva-Visheu si de 'hei-rup'-urile de rigoare.... Da' de pufoaicele alea cenusii ce zici? Si de aparatoarele de ploaie de cap de dama pliabile (nu stiu daca ordinea atributelor e buna...), alea care arata ca o punga de plastic cu doua bretele, numa buna s-o pui peste un permanent proaspat.... ce zici de helanca? de izmenele de dama chinezesti, flaushate, roz sau vernil, transformate cu abilitate in caciuli de dama 'moderne'... de pixurile de la expozitia americana, de 'Avaramu' vazut de nu stiu cite ori, de translatoarea de la cinemateca.... de taxiurile Pobeda - dar si de ceasurile Pobeda... de merdenelele din Kogalniceanu, de cremshniturile de la Casata...
... un Grundig cit un sicriu, Aici e Radio Europa Libera/buna seara, dragi ascultatori, asternuturi brodate de mina, Am, lasate 'pentru copiii vostri', si nu stiu cum sa fac sa le arunc fara sa se prinda consoarta. Celentano, Rita Pavone, cravata de pionier... cu colturile roase, facute ferfenitza. Distinctiile pionieresti clasa I si II, Autobuz mao-tze-dun, insignele FGMA, FGAPS; laleleee, laleleeeee; macarale; cind la trap cind la galop, Dorina Draghici, Maria Lataretu, Sergiu Malagamba, TARS; ZIS; ZIM; Molotov; GAZ; MAZ; mingi din crep; biciclete MIFA, MOVE, Tatraplan, "la canal", "la stuf", legea/articolul 324; Ion Talianu, Calboreanu, calimara cu cerneala, cinema Muncitoru, Fory Etterle, badanagii, spoitori, bulibasha, chimir; militia economica, Jean Marais, Raf Valone, Luigi Ionescu, Scinteia pionierului, Teatrul Tandarica, Teatrul Licurici; Gabriel Popescu si Alexandru Demetriad la inchisoare pt pederasty FPRIVATE "TYPE=PICT;ALT=zambet" , Aarta Florescu, tigari Nationale sau Olt/Mures pentru bunica, de un leu, salicilat; penicilina uleioasa, festivalul tineretului, lipii...
... minti ca o gazeta americana, Dr Frukter- Biblia in pediatrie, Cavit 9 pentru pofta de mancare, te-slavim-Rominie-pamint-parintesc, pronosport, loz-in-plic-dai-3-lei-si iei nimic, bomboane agricole, fondante, parizer, icre de Manciuria, cartofi noi, inghetata pe bat, la microfon Noel Bernard, malagambisti, artista poporului Lica Gheorghiu, misto-nasol-gagiu, intra in vernacular, controverse la c***l lui Graur, filme 'psihologice' sovietice, filme lacrimogene italienesti, Alain Delon...pe care l'am 'tradat' cu Simon Templar alias "The Saint", rochita de catifea, trening, bascheti, imbracaminte de la 'pachet', pantofi Guban, posete 'plic', pantaloni evazati, covoare de plush cu scena "Rapirea din serai", scrumiere in forma de peste, inele ghiul, tablouri cu sirene - marfa de contrabanda adusa de vaporenii intreprinzatori si connoiseurs de rafinamente proletcultiste. De cate ori ascult tangoul de demult, trandafirii tai, Beng beng, Unde ie iluziile mele care le-am perdut? my, my, my Delilah, breton gen Beatles, clasificarea muzicii in usoara, grea si populara, primele auto(de)serviri, "Dialog la distanta", telefoane cuplate, program de apa calda, creioane chimice si HB, ascutitori chinezesti, noile uniforme scolare, tovarasa diriginta, martisoare, cadouri de 8 martie, plocoane pentru scutiri la educatie fizica, "Snagov" fumat in WC-ul cimitirului tineretii mele, panglica obligatorie, braga si placinte dobrogene, frigider Zil, aspirator Buran, camera Laika, poze cu dedicatie pe verso, Pif le chien, Revista mea, Paris Match...
... Bula si bancuri cu cutremurul, BT-uri, sticla de bere tip CAER, cico, prajituri cu nume antiapetisante "Buturuga", "Cartof" (delicios, plin cu nuca), 'stewardesele' de pe ITB, 'blatul' studentesc la teatre, calatorii clasa 1-a cu 'nashul' cursuri de 'socialism stiintific', cartusul de Kent si sticla de whisky, chibrite care nu se aprindeau, palinka Bloody Mary, nesscaffe cu apa minerala, Noapte buna, copii...
... Maresiev, Galia Koroliova, Alexandr Matrosov, Pavlik, Stahanov, Valeri Cikalov, Ivan Budionii, Ceapaev, mai vreti? Daca nu va astimparati va infund cu Vodopianov, Ostrovski (ala cu asa s-a cacalit otelul), Fadeev, Zboara Cocorii, Comunistul, Fata cu Parul Carunt, Libelula, Piati Minuuuut... Alarma in munti, Sadko, Cazacii de pe Don, Tamara Makarova, Vesna, Kalman Latabar, Alerg dupa o stea, Norman Wisdom (sic)... sufertash, Duba Neagra, baia comunala, motoreta Puch, motoreta ILO, bicicleta Wanderer, Submarinul Dox, stamba, tesatura anti-jeg, burtiere, pantofi cu talpa de rafie/paie, sandale cu talpa de lemn, cafeaua Meinl, ghetele de baschet cehesti, ceasuri Schaffhausen/Doxa, geamgii, iaurgii, laptari, zarzavagii, sacagii, tocilari, sapunul 'Cheia', magiunul fiert in conforca din curte, 'Cleopatra, ochii-ti ard ca flacara!', 'Cumparati curent de la IREB!', 'Dati copiilor bomboane!', statia de radioficare, dusumele de lut, pantaloni de doc, fotbal cu nasturi, bluze de nailon stravezii prin care se vedeau bretelele de la sutien s suncile de la talie, legaturile de schi Kandahar, pantalonul-pana, pantalonii pescaresti, frizura-periutza, vase de bucatarie emailate, discurile 'Elite special', patefonul cu ac, gramofonul, rufe inghetate, puse iarna afara la uscat, caimac, chiloti de diftina, ierbar, mingi de cârpa, raglan, moda turbanelor, baticurile, pantofii de la Dermata, pantofii de la Guban, drot de facut bucle, IJ-urile,Ramona, lalele, lalele, lalele/ frumoase ca visele mele..., Gigi Larga ..(pardon: Marga!), Salut voios de pionier!, cazacii de pe Don, Eu sunt Vuving al tau cel mic/ mi-e foame si mi-e frig..., sotronul, turca, foto-montaje, lozinci, tigari Carpati, Maiakovski si versul alb, deschizatorii de drumuri noi: Marx, Engels, Lenin si tatucul Stalin, turta dulce, chilotii moartea pasiunii, firer de calcat cu carbuni, motoreta partaitoare "Carpati", cozile in asteptarea mesadei de porc, femururi imaculate de vita la Kg., capatani de porc, gaturi si ghiare de pui, bomboana cocos pe bat, sandale romane cu sfoara, sandale de panza, cutii de lemn cu marmelada americana, difuzor de cartier, razuitoare pentru spalat rufe, soda si lesia de cenusa pentru spalat rufe, sapun de casa din resturi de grasimi, opaituri, pap din coca pentru lipit, ornamente de Cracuin din hartie creponata si carton, papusi din carpa si carton, halva turceasca, rasnita tubulara din alama pentru cafea, cafea la nisip in ibric de cupru, cafea de naut si cicoare, Gheorghiu Dej, Ana Pauker, etc., orele de Aparare Locala Antiaeriana, masina de tocat carne, ora copiilor, Teatru Radiofonic, stiu ca ma iubesti si tu..., Zambete pe portativ, De la munte la mare, Ora Satului, Marius Mihail si muzica usoara, braga, ia la maica.. porumbielu' cald!, de ce nu-mi spui ca ma iubesti?.. , cararuie care duci in varf de munte/ si te pierzi in nouri ca un fir de fum..., prajituri "Moscova", sunca artificiala, apa de ploaie pentru spalat parul, frectia cu gaz cantra paduchilor, carute cu coviltir, carute cu roti din cauciuc, hasnale, blocuri de ghiata pentru racitoare, suporturi metalice pentru sifoane, armonicele, papucii din papura, covoare din resturi de carpe, jumari presate la calup, "-Daca n-ai punga, iti dau branza asa.. in mana..!", sarsanalele: prima grija si podoaba, "-Ia marfa la rand cocoana, nu alege, ca nu-i a ta!", dialog prietenesc: "-stai la rand, ma nenorocitule!", "-haordeu mancati-as, da' de ce, e coada ma-ti?", serialul: "om bogat, om sarac", televioare Cosmos, ciuperci din lemn pentru tesut ciorapi, Votati Soarele!, "-Spoi-tingir nuaaa!..", "-Floriceleee!..", sugiucul, ciorapi grosi raiati, galosii de cauciuc, sacagii, felinarele, bomboane cu miere, de lapte, spirtoase, praline, lapte acidulat si cornuri "Sinaia", japoneze, cosurile din papura pentru piata, genti din papura, pantofii "Cuban", tocurile cui cu pufere protectoare, moatele pe bucati hartie, fileuri pentru par, droturi pentru bucle, plase pentru targuieli, jurnale in loc de fete de masa, cismeaua comuna de la coltul strazii, laturile aruncate in drum, balega starzilor, pubele de gunoi neacoperite facute din ..orice e la indemana.., gropile starzilor si canalele infundate, miasme, tantari, sobolani, muste, jegul de sub unghii si cam de peste tot, boli..., Academician Doctor Inginer: COdoi, artistii poporului, cantarea Romaniei, tot inainte cu gandul fierbinte!.., Ceausescu: tatal nostru!.., filme alb-negru, ca: Undeva..in Europa, Cenusareasa, Auschvitz.., Copilaria lui Gorki, batice, palarii cu boruri tari, perdele crosetate, goblenuri si covoare pe pereti, jambiere, turbane, panza anti-jeg, cearceafuri din panza numita america, cizme de cauciuc cu toc sau fara, tigarete, fuste midi, pantaloni largi, noduri cand subtiri, cand groase la cravate, rochii balerina pe jupoane, bolerouri, chiloti de celofibra, tetra,
#31592 (raspuns la: #28409) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pierdut prin viata ca intr-un oras de chirico - de ecaterina la: 15/12/2004 15:20:18
(la: repetatele mele crize existentiale..)
Cred ca Erasmus (din Rotterdam probabil?) s-ar simţi un pic pierdut in faţa unei pânze impresioniste. Cu Fromm e poate altceva.El cunoscuse fenomenul.
Un oras de Chirico nu seamana cu nici un oras din lumea asta mare. Poate doar cu vreun oras de-al lui Italo Calvino, aşa cum şi le-a închipuit in Oraşe invizibile.
Psihologic, pari o fiinţă rătăcită. Mai intai aranjează-ţi interiorul şi apoi fă curăţenie în exteriorul tău.
De aceea eseul tau (daca se poate numi eseu ) nu este decât un text in care ai inseilat mai multe mici citate care-ţi aparţin.De aceea pare un veştmânt încă în lucru...Asta mi-e părerea, sper să nu te superi.
O tema de reflectie - de Stefan Niculescu-Maier la: 12/02/2005 07:12:23
(la: Stefan Niculescu-Maier, despre dizidenta si diaspora)
Incurajat de faptul ca, revenind dupa o absenta cam indelungata in Cafenea am gasit multe mesaje noi, imi permit sa va propun o tema de reflectie care face obiectul celui mai recent editorial pe care l-am scris pentru saptamanalul electronic international ACUM (gazduit de portaslul "Romania, Libera in Viitor").

Sunt interesat si de alte opinii si, daca acestea se pot transforma in articole, le voi publica cu placere la www.romanialibera.com.

Urmeaza articolul respectiv
--------------------------------

Esenta Omului? Solidaritatea

Stefan N. MAIER



Intrucat primesc semnale de la postarile din portal si din ACUM, citesc uneori inaintea editorilor materialele asupra carora ei se vor apleca pentru a le da drumul on-line. Asa se face ca in clipa in care am primit contributia pentru Forum a lui Marian Deaconescu (Nea Marin – “Esenta Omlui? Libertatea”) ca raspuns la contributiile Adrianei si ale lui G. Zob, am stiut imediat despre ce voi scrie in editorialul din aceasta saptamana.

Nu numai ca am stiut, dar in loc sa fac altceva care credeam, pana la venirea acelui e-mail, ca este mai urgent, am inceput imediat sa scriu si probabil n-o sa ma opresc pana nu spun, aproape dintr-o rasuflare, ce am de zis.

Ei bine, eu nu cred ca esenta Omului rezida in Libertate. Libere sunt si animalele, inclusiv in a dispune de propria lor viata, (este cunoscut exemplul pitigoiului care se sinucide in captivitate, sunt cunoscute spiritul de sacrificiu al parintilor pentru pui sau al cainelui pentru stapan) toate actiunile disperate care depasesc instinctul de conservare pornind dintr-o decizie luata la nivelul sistemului nervos central, care pune intr-o contradictie catastrofala o lume acceptabila si o realitate insuportabila.

Veti spune ca nici Solidaritatea nu are de ce sa fie o trasatura exclusiv umana, cu atat mai putin “Esenata Omului” – cum incerc sa sugerez in titlu. Ce este solidaritatea? Dincolo de definitii academice, fireste. Cred ca solidaritatea incepe atunci cand avem rabdarea sa ne ascultam aproapele fara un scop imediat. Atunci cand facem o donatie abstracta, cum ar fi un sprijin pentru victimele unui cataclism natural din alta tara, despre care nu am auzit vorbindu-se decat la televizor, fara sa ne gandim ca este de datoria “altora” sa ii ajute. In general, atunci cand, indiferent cat avem de putin, suntem constienti ca altii au mai putin decat noi si le putem oferi ceva din ceea ce ne prisoseste, (macar si un cuvant de incurajare!), doar pentru ca facem parte din aceeasi specie si pentru ca dorim sa facem parte dintr-o lume mai generoasa, mai buna, mai umana (in contradictie cu “o lume a junglei”).

Priviti in jurul dv. Incercati sa gasiti un obiect care nu are incorporat in el, invizibile, sute, mii, milioane de cuvinte, exclamatii, simboluri. Nu veti reusi. Aceasta aura nevazuta a lumii materiale in care ne miscam, in care fiecare obiect (sau concept) are un nume si cineva a vorbit despre el, este probabil esenta lumii pe care se construieste tot ceea ce ne diferentiaza de animal. Suntem solidari inainte de orice, pentru ca vorbim aceeasi limba. Chiar inainte de a vorbi aceeasi limba, suntem solidari pentru ca… vorbim! Pentru ca avem nume (chiar daca diferite) pentru ceea ce vedem in jur, pentru sentimentele noastre, pentru prietenie, pentru cate si mai cate, inclusiv pentru cele pentru care n-avem nume.

Imi pun adesea problema solidaritatii si din perspectiva Construirii. Ingustand unghiul deci, de fiecare data imi dau seama ca oriunde suntem mai mult de doi oameni, pentru a construi cu un numitor comun este nevoie de un compromis, cat de mic. Putem fi (constructiv deci vorbind) solidari cu noi insine in proportie de 100% (desi chiar si acestea sunt cazuri foarte rare, la urma urmelor putini stim cu precizie ce vrem sau nu avem o viata parazitata de contradictii sau piste false) dar in mod cert din perspectiva constructiei nu putem fi solidari suta la suta cu altcineva (desi putem sa facem parte dintr-o grupare politica avand tendinte asemanatoare). Daca grupul nostru creste, avem din ce in ce mai putine lucruri in comun. Ajungand un “imperiu”, ne “destramam”.

Morala? Trebuie sa exista o alta masura a solidaritatii. Solidaritatea nu trebuie masurata prin capacitatea de a construi, prin rezultatele ei. Ar insemna sa atribuim solidaritate furnicilor sau albinelor, despre care se stie ca isi mentin musuroaiele sau roiurile prin distribuirea unui hormon specific reginei. Solidaritatea trebuie sa fie in esenta un act gratuit. Ajut sau ascult pe cineva nu pentru ca vreau ceva de la acel cineva, nu pentru ca suntem supusii aceluiasi dictator care ne-a inregimentat sub acelasi drapel, retoric sau hormonal, ci pur si simplu pentru ca asa am chef si asa consider ca este omeneste. Iar ca sa inchei o idee, sinuciderea, anularea definitiva a capacitatii cuiva de a fi solidar, mi se pare actul suprem de egoism.

Am scris aceste randuri pentru ca intr-adevar ma consider solidar cu cititorii aleatori ai acestor ganduri – pe cei mai multi nu-i voi cunoaste niciodata si nu urmaresc sa obtin nimic de la ei. M-as bucura insa, fara doar si poate, sa cunoastem si alte pareri, la fel de subiective ca si cea de mai sus, despre aceste dileme pe care altii, mai fericiti, le-au rezolvat de mult ...

#36107 (raspuns la: #36106) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
danila tz tz tz - de Belle la: 23/06/2005 17:17:18
(la: EXPERIENTA CANADIANA "Canadian Experience")
o clinica de tipul “Walking” ? n-am stiut ca aveti clinici mergatoare ca poate emigram si eu in Canada .... tu si claudia din australia cu "bing-bang"-ul ei

si-n state se plateste controlul la ochi, si-nca n-am auzit de infectii la masea care sa fie invizibile @@

cat priveste taxele... esti dezinformat
http://www.worldwide-tax.com/index.asp#partthree

p.s. multumesc pentru detaliile cu unghia incarnata, te simt mai aproape acum caci am inceput sa-ti cunosc rudele
#56267 (raspuns la: #56187) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
#50 - de Dinu Lazar la: 06/07/2005 15:21:19
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Bun venit, stimate domn, la o cafeluta pe aici.

La urma urmei, cred ca este o discutie extrem de interesanta si mai ales utila tuturor; as compara tema, cu genul de incercari de a vedea, de a lamuri si de intreba, care au inceput de mult, cind omul a inceput sa scrijeleasca pe peretii pesterilor linii nesigure care cu timpul s-au transformat in picturi, si va continua pina mina ultimului om va trage ultima linie... care va sa zica, totul se repeta.

Despre imaginile domnului GN, nu pot sa spun decit ca imi par, multe dintre ele, foarte interesante, si ca pe ansamblu, cum am mai spus pe aici, multe dintre fotografiile domniei sale cred ca merg dincolo de a fi elemente disparate intr-un album uitat in sertar; se intrevede un stil propriu marcant, si asta e mare lucru in ziua de azi.

Nu pot sa nu recunosc ca m-a frapat mult fraza Dvs de incheiere, "Oricum e bine ca o imagine sa fie pe placul unui public cat mai larg."

Aici as avea citeva mici dubii... eu cred ca dimpotriva, un artist trebuie sa lucreze in sinea sa, pentru placerea sa, pentru a se exprima pe sine, si sa i se rupa de ceilalti.
Daca are norocul sa fie inteles de ceilalti mai repede, bine, daca nu, asta este, numai continuind va sti ceva...
La urma urmei, in istoria artei, au fost atitea genii care au pornit si au existat exact ca in opusul frazei Dvs; au creat pentru ei, au respirat arta lor, si daca ceilalti au rezonat, bine, daca nu, sa le creasca par in nas si frunze pe chelie...
Cunoastem toti -si daca nu, exista aici mai jos cu o mie si ceva de mesaje, citeva postari relative la cum devine cazul cu impresionistii, cu toti cei care au creat pentru ca asa le-a dat cel de sus poteca, si nu ca sa faca bulevarde pe care sa vina multimea.
Cred ca mai curind singura arta - dar este arta? - creata ca sa placa unui public cit mai larg este arta bibelourilor, a chestiilor dragutze, a chestiilor foarte comerciale; in fotografie spunea un fotograf american dintr-o familie de pictori ca ar fi astfel subiectele cu pisici, barbosi, cersetori, si tot asa.

Sigur, ar fi stupid sa credem un actor care sa spuna ca i se rupe total de aplauze; aplauzele au rolul lor si sunt fantastice, adrenalina penru creatie; dar actorul care ar crea numai si numai pentru cit mai multe aplauze cred ca ar sfirsi in ratare.

Putini sunt cei care pot in timp sa se extraga din mirajul cautarii succesului si sa nu faca - sau sa faca numai cit mai putine - concesii.

Un alt post interesant am vazut pe badorgood de curind; la http://www.badorgood.com/detailq.php?id=675

Acolo un domn se intreba cum se face ca la noi nu prea exista imagini ca cele indicate de el; si pe buna dreptate se intreba.

Foarte interesante parerile exprimate acolo; dupa mine, eu cred ca imaginea utilitara este legata cu fire invizibile si indestructibile de imaginea artistica, pe care o face omul singur, de placere, fara nici o constringere; imaginile date acolo ca exemplu sunt superbe, mie cel putin imi plac mult, si arata cit de jos se afla acum scoala de fotografie romaneasca.
Multe din acele imagini este evident ca nu sunt facute sa placa unui public cit mai larg... au un stil puternic si demonstreaza o munca uriasa, facuta de si pentru placerea fotografului.
Sa mai bem o cafea, sa vedem ce mai zice lumea...
#58211 (raspuns la: #58193) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anca - de rodi la: 09/07/2005 05:24:31
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
"-daca fac dragoste cu o femeie din curiozitate, dar in general imi plac barbatii inseamna ca sunt lesbiana, ca am tendinte sau potential sa devin lesbiana?"

Depinde de tine cum vrei sa te definesti. Cum iti convine mai bine. Oricum nu sepoate dovedi medical sau altcumva ca esti sau nu. Deci, cum iti place.

"-de ce oamenii "obisnuiti" vad homosexualii mai rau decat vad lesbienele?
(poate din cauza barbatilor travestiti care arata de cele mai multe ori ridicol?)"

Pentru ca , in mod inexplicabil, numarul lesbienelor e cu mult , mult mai mic decat cel al homosexualilor barbati. Sunt aproape invizibile, iar cultura lor e una feminista, in nici un caz sexuala, spre deosebire de cea a barbatilor homosexuali. Pe majoritatea lesbienelor nici nu le intereseaza sexul.

-de ce doua lesbiene facand dragoste excita un barbat in timp ce doi homosexuali facand dragoste scarbesc o femeie?

Sexul anal sau oral dintre doi homosexuali, presupune ca cel penetrat ( intr-un fel sau altul) e dominat de catre celalalt. Pentru o femeie, un barbat care e dominat isi pierde masculinitatea. De aici repulsia. Tu cum vezi lucrurile? Ai vazut vreodata sex homo? ti-a placut?

"-daca barbatul si femeia ar fi specii diferite (dupa cum sustin unii oameni de stiinta), "

wow! n-am auzit asta! chiar asa? Asta poate ai auzit-o de la unul care a scris o carte la mare moda in America, intitulata " barbatii sunt de pe marte, femeile sunt de pe venus" ( o carte incredibil de slaba, plina de stereotipuri ). Nu trebuie s-o iei la propriu. Pentru ca nu, nu suntem nici alte specii si nici de pe alte planete.

"aflati in permanenta lupta pentru suprematie dar traind unul langa altul fiecare considerandu-si perechea "animal de casa", "

asa iti consideri tu perechea? eu nu.

"atunci am putea spune ca homosexualitatea este un instinct justificat? "

da. Cu toate ipotezele astea false, da.

"in acest caz, in viitor femeile s-ar putea reproduce singure (sunt mai evident mult mai favorizate anatomic decat barbatii), barbatii s-ar imputina drastic, iar fenomenul de lesbianism ar deveni ceva perfect normal."

daca tu crezi ca rasa umana se va putea reproduce in viitor exclusiv in vitro , te inseli amarnic. Selectia naturala e cheia supravietuirii noastre ca specie. Daca vrei iti explic si de ce, desi cred ca ai invatat la biologie.
#58802 (raspuns la: #58712) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Reportaju' - de Dinu Lazar la: 03/08/2005 18:38:27
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"pana cand o sa exprim prin fotografii atata suferinta mai e drum lung"

Ei, stimate domn, aici ar fi un subiect de discutie.

Imaginile la care faceti referintza sunt fotografii - sper ca nu gresesc prea mult - profesionale. Si destinate unui scop; pentru a fi publicate.
Nimeni nu face imagini in conditii dramatice ca sa se stearga la fund cu ele.
Si aici apare problema; la ei, adica in lumea normala, exista o intreaga masinarie care face ca sa functioneze un fotograf profesional de stiri sau de razboi; la noi, luma asta nu e.
Adica acolo exista redactii serioase si in redactii ai cu cine sa vorbesti si cu cine sa te sfatuiesti si de cine sa fii injurat pe drept; unde nu e cazul - ca sunt multi fotografi liber profesionisti - exista agenti si agentii, care sunt pentru un fotograf ce e turnul de control pentru un avion de linie; ai grija ce faci, baga repede ca pentru trei pagini pe inalt, scoate un portret bun poate infigem o coperta, etc.
Exista si multi fotografi liber profesionisti chiar si fara agent sau agentie; dar in spatele lor de multe ori sunt paturi invizibile de cunoscatori, de oameni care apreciaza si decid.
Ce vreau eu sa spun... la noi nu exista decit, de regula, niste martzafoi pe post de editori de imagine sau de oameni de decizie, si de aceea editorialele mai ilustrate, pictorialele, fotografiile de presa, arata cum arata, adica foarte slab, raportat la ce se intimpla cu fotografia pe afara.
Deci ar fi niste chestii de discutat...
Cred ca pentru ca cineva sa exprime atita suferinta, cum ziceti Dvs, va trebuie un context; ei bine, acest context, factorul de rezonantza, elementul catalitic, nu prea exista la noi, sau eu nu il vad.
Din aceasta cauza, cred ca singura sansa pentru a mai salva ceva este crearea de mici grupuri de creatie, cum facurati cu Prime - dar unde e situl, unde e declaratia de intentie, programul estetic si unde sunt deja primele lucrari?
Pe urma, ar trebui abordate pietele si agentiile si agentii foto de afara; aici sunt slabe sanse sa se poata misca ceva si ratza e moarta in coteatza.
Dar, putem spera ca o sa fie bine; ce tare ma distrez cind ma gindeam prin anii `90 ca or sa vina trusturile de presa de afara, care or sa aiba nevoie de imagine de calitate, pe care or s-o plateasca, si agentiile se vor inghesui la fotografii romani, si tot asa.
Si uite unde suntem... ei venira, dar in consecintza, noi plecaram la capshunele.
Ca sa fiu scurt, revin cu un rezumat: ca sa exprimati mult sau tot prin fotografii, Dvs, eu, oricine, nu sunteti sau nu suntem suficienti.
Mai trebuie ceva, dar acest ceva, momenan, la noi, nu e, si daca e, nu stiu unde ar fi.
#63158 (raspuns la: #63101) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Draga cattallin - de spirit_intelept la: 20/10/2005 10:35:14
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
in primul rand tin sa te felicit pentru tonul temperat pe care l-ai folosit, si care ii face cinste unui crestin.

Sunt de acord cu tine ca francmasoneria este un cult si, asa cum au afirmat-o multi parinti ai Bisericii, este un cult satanic, indreptat catre distrugerea valorilor spirituale si catre indobitocirea oamenilor.

Am citit din linkurile pe care mi le-ai dat...cel de la marturiabioenergie2 mi s-a parut si mie o aberatie, si fara nici o ezitare i-as fi recomandat si eu un consult psihologic, eventual dublat de o serie de discutii cu o persoana competenta, fiindca din marturia lui reiese ca in cunostintele sale e o mare harababura. Un exemplu simplu: supraeul unei persoane nu este un alt eu al ei, cu care sa poata discuta ca si cand ar vorbi cu altcineva. Supraeul este de fapt chiar eul divin, samanta de Dumnezeu din acea persoana, si nu poate fi simtit decat la persoana 1, in starile de indumnezeire. Faptul ca acea persoana discuta cu "supraeul" ei, inseamna ca in cazul ei acest "supraeu" era de fapt o entitate subtila, probabil malefica, dupa cum s-a vazut si din actiunile pe care i le-a sugerat sa le realizeze. De fapt din toata acea relatare reiese faptul ca persoana in cauza are o mediumitate foarte mare, necontrolata, si practicile pe care le-a realizat au lasat-o fara protectie in fata unor influente satanice din planurile invizibile.

Despre MISA, as fi curios daca mi-ai putea da niste referinte despre acele marturii negative la care te referi. Nu neg ca ar putea sa existe si nemultumiti, sau persoane care si-au gasit propriul drum in alta parte. Yoga practicata in cadrul MISA nu este un panaceu universal, ci se potriveste anumitor categorii de oameni, la fel ca orice cale spirituala. Oricum, ce-as putea sa-ti spun din experienta, este faptul ca din punct de vedere spiritual la MISA se face enorm de mult...faptul ca cei mai multi atei incep sa creada in Dumnezeu (inclusiv in Iisus), faptul ca cei mai multi yoghini imbratiseaza voluntar principii morale si spirituale, spune foarte multe. La fel cum spunea Iisus "un om se cunoaste dupa faptele lui".

Relativ la practica yoga, e clar ca in anumite privinte ea difera de crestinismul din zilele noastre. De exemplu yoghinii cred ca exista reincarnare, pe cand biserica sustine ca nu exista. La fel, explicatiile puterilor paranormale date de biserica sunt in marea lor majoritate ca fiind "determinate de actiunea unor spirite malefice".

Dincolo de asta yoga este o stiinta, si ca orice stiinta este capabila sa explice fenomenele cu care opereaza. Faptul ca aceste explicatii sunt tot mai des confirmate de diversi savanti si cercetatori, este o verificare foarte buna pentru validitatea acestui sistem milenar.

Spirit Intelept
#80109 (raspuns la: #79268) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cernica-Bai - de Alexandru Benga la: 07/11/2005 14:51:57
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
6 ore de somn, pot reprezenta o distanta in timp infima intre monitorul PC-ului si ceata misterioasa din padurea de linga Manastirea Cernica. Calcind pe poteci invizibile, in urma pasilor domnului Lazar, speram ca un neofit ce ma aflu, asteptam sa ma conectez la filoanele de inspiratie ale dinsului si ale celor cu care am avut placerea sa particip la aceasta plimbare a sufletului. Am invatat sa privesc, sa descopar si ... sa umplu card-ul de memorie al aparatului, altfel decit pina atunci. Daca am reusit citeva cadre, puteti sa apreciati accesind
http://photobucket.com/albums/c269/avalonlex
Din cele 172 de cadre facute, am pus 21... multe, stiu! dar numai pentru ca restul sint cele... "geniale" :))

#85442 (raspuns la: #85397) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bloom - de thebrightside la: 16/03/2006 15:49:50
(la: Romania pe locul I in clasamentul coeficientilor UEFA)
Nici eu nu's rapidista, da's romanca.

Cu infarctu' - erau niste ghilimele suspendate si invizibile acolo...
Anyway, judecand dupa cum ma "implic" in joc, nu-i exclus sa ajung aproape de asa ceva. Tie ti-o parea greu de crezut, dar asta sunt eu si stiu ce simt in momentele alea...Un pic mai pasionata decat ar trebui sometimes...
#111735 (raspuns la: #111720) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Turism? - de Viorel_Anghel la: 19/04/2006 19:24:01
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Ca tot vorbi D-L Lazar de dezamagirea turismului la noi.....
Daca luam de exemplu Tailanda.
Nu au ei hotie si mizerie ?
Nu au ei saracime?
Au de toate pentru toti fara greturi.
Dar..
Au Domne oameni care fac afaceri cu turismul care aduc si duc turistii unde trebuie.
au "culoare invizibile" pe unde merg cu ei.
Turistu se simte vulnerabil daca o ia pe cocoasa ca vrea el sa mearga unde vrea muschiul lui si cand vrea muschiul lui.
Este o afacere si sunt plimbati "plimbaretii" ca prin Gradina Zoologica
Sunt.. "strecurati" prin tara nu au experienta portofelului volatil din aeroport ca la noi.
aici trebuie lucrat la noi.
http://www.agorafoto.com
eu i-am simtit ... - de criscris la: 22/04/2006 15:05:34
(la: Ingerii..Divinii Ingeri..)
Acum 8 ani ,eram cu fiul meu si inca alti 3 baieti la Paltinis pe partia de schi. Mi-am pierdut cheile de la masina si toti banii si (nu va mai plictisesc cu prea multe amanunte ) m-am trezit intr-o situatie disperata : masina era in leasing ,nu aveam dubluri la chei nici macar acasa ,nimeni nu putea veni dupa noi , oricum aveam o gramada de necazuri si neimpliniri si asa ... Sigur ar fi fost mult mai grav daca vre-unul din copii isi rupea vre-un picior , dar m-a apucat o stare de tristete
generala spunandu-mi : " Asta mai imi lipsea !" Un amic intalnit intamplator mi-a propus sa-mi ia un bilet la telescaun si sa mergem sa cautam cheile ... Mi s-a parut aberant sa cauti chiar "Acul in caru' cu fan" ,dar neavand ceva mai bun de facut am acceptat. Stand la coada,
dintr-un motiv pe care nici acum nu mi-l pot explica , nefiind credincioasa
in sensul comun al cuvantului , am zis in gand " Tatal Nostru " ... Ceea ce a urmat este o experienta a carei senzatie nu o voi uita niciodata ...
Dupa ce scaunul a inceput sa urce , am simtit FIZIC cum ma invaluie
o boare , ca si cand am fost cuprinsa de niste ARIPI invizibile , mi s-a schimbat instantaneu starea de spirit si dintr-o data ,fara nici un motiv,
am avut SIGURANTA ca voi gasi cheile. Nu stiu daca asta are vreo importanta dar nici o clipa nu am regretat pierderea banilor.Am ajuns sus si impreuna cu amicul am inceput sa cobor cca 1 Km.,m-am oprit fara sa stiu de ce ,ACOLO unde se aflau cheile ,ingropate intr-un m de zapada ...
M-am aplecat , am vazut ca un varf de ac ceva argintiu si ...le-am scos
de acolo ...
A doua zi ,m-a sunat un alt amic ,m-a intrebat ce mai fac , si i-am spus
ca nu pot sa-mi iau gandul de la ce s-a intamplat cu o zi inainte. Ca un fel de confirmare ,el mi-a spus : "Doamne , Cristina , ce te iubeste
D-zeu"
E adevarat si faptul ca daca esti convins ca poti avea experiente asa zis paranormale , le si ai . Mi-e mi se intampla destul de frecvent tot felul de lucruri ciudate. Si cu visele e la fel de adevarat.
Credeam că numai la noi în - de Simeon Dascalul la: 06/07/2006 13:25:47
(la: rufe pe sarma)
Credeam că numai la noi în casă balconul e sursă de conflicte interne, dar văd că devine subiect serios de discuţie, deşi nu prea pricep de ce.

Locuim în hârburi hidoase, înghesuite şi cu o afinitate deosebită spre igrasie. Dar oricât de naşpa ne-ar fi spaţiile de locuit, măcar sunt prevăzute cu loc de uscat rufele: balconul cu sforile aferente. Unde-ar trebui puse rufele la uscat ca să nu sluţim curtea blocului? Pe televizor, în garaj, în hol, pe masa din sufragerie? Asta, în ipoteza că peisajul cartierelor noastre chiar ar mai putea fi urâţit, chestie de care mă îndoiesc. Balconul cu budigăi se asortează foarte bine cu restul lebensraum-ului nostru domestic. Cui nu-i place şi nu-i place panorama n-are decât să-şi strângă două-trei salarii şi să-şi cumpere casă cu curte : ).

Maică-mea aranjează şi ea pudic rufele: cele mai impersonale şi mai întregi în afară: prosoape, cuverturi, geci, cele mai intime şi rupturile înspre apartament. Sora mai mică e foarte convinsă de utilitatea şi elitismul acţiunii. Aş fi zis că-i o fiţă strict feminină, dar soru-mea cea mare bombăne de fiecare dată că de ce nu poate să agaţe bulendrele cum vin la rând.

Problema tinde să se complice când vin musafiri întrucât balconul dă spre sufragerie şi invitaţii ar urma să fie lezaţi de apropierea izmenelor surghiunuite din câmpul vizual al vecinilor. Deci se încearcă să se confecţioneze un fel de sandviş din rufe onorabile, între care se strecoară cele de nearătat. Şi atunci urmează calcule savante, ciondăneli feminine, o groază de timp şi energie domestică se irosesc spre estetizarea balconului când ar putea fi folosite într-un scop mult mai bun, ca de exemplu să se gătească găluşte cu prune.

Toată tevatura asta pare haioasă, dar când se ajunge la spălarea rufelor în calitatea lor de cortină, mi se pare că se deviază spre patologic. Din fericire, când maică-mea e plecată mai multe zile de-acasă, sora mai mare ia comanda şi rufele sunt puse la uscat fără protocol şi dispute. Micuţa protestează, dar raportul de forţe e inegal şi nu poate decât să-i raporteze mamei profanarea la întoarcere.

Cred că aşa se prezintă lucrurile în toată ţara la clasa mijlocie / de jos. Ştiu că în afară-i altfel, avem o mătuşă care lucrează în sudul Italiei şi am văzut apartamentele lor: tot soiul de arbuşti şi buruieni pe balcoane, sforile de rufe sunt invizibile, mai jos de balustradă şi se recurge şi la un suport pliabil. Dar o dată că sunt nişte bloace mai aspectuoase, apoi că sistemul oricum n-ar fi valabil la noi: e vorba de altă climă, alt număr de metri pătraţi şi altă calitate a construcţiilor. Nici aristocratele de la mine din casă nu s-ar lega la cap cu o chestie atâta de deranjantă şi generatoare de umiditate periculoasă, oricât ar vrea să menajeze retina vecinilor.

Tot la mine în oraş, în materie de rufe, am văzut o instalaţie interesantă. Două bloace la o distanţă cam de douăzeci de metri care se prezentau şi mai naşpa ca al meu: nu aveau nici măcar balcoane. La nivelul etajului trei se montase o sfoară de rufe dublă care mergea de la o fereastră la cea din blocul de vizavi. Denota un interes mai crescut pentru curăţenie şi presupunea oareşice abilităţi meşteşugăreşti plus cooperarea cu ceilalţi. De asta mi s-a părut o iniţiativă mai de admirat decât dosirea rufelor combinată cu machiajul horticol al lagărelor noastre de locuit.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...