comentarii

ion druta Balada celor cinci motanasi


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
am cinci secunde,una-i dor - de mihaibobocea la: 05/02/2007 22:45:33
(la: Cu suflet trist)
am cinci secunde,una-i dor
traiesc pe sina din obor
ma bucur chiar si ma caiesc
dusman de-mi esti SA'MI fi modest

si au trecut din ele patru
un umblet chiar imi umplu veacul
rostiti si spuneti ...voi,povesti?!
cand mila'ntreaba 'al cui esti'

multam am vrut si spun si'acum
caci drumul e doar unul
am vrut sa trec si voi iesi
prin ochii lor nebunii

iar tu de colo ce privesti
de crezi ca'mi scrie gandul
am vrut sa trec si'ti multumesc
Straine;ca citesti
#173429 (raspuns la: #173080) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
:)) nice ...... Ion a lu Scar - de lafemme la: 16/02/2007 06:47:08
(la: Viol)
:)) nice ...... Ion a lu Scarlat asta e un pui de Luceafar zau ashea...... te face sa te intrebi daca nu cumva celebrei poezii i s-a tras dintr-o istorioara similara :P
Cele cinci degete.... - de cosmacpan la: 08/11/2007 21:24:55
(la: de unul singur........)
Un bogat bancher evreu isi insoara baiatul.
- Simon, fiule, maine zburam la Tel Aviv pentru nunta ta.
Imi dau brusc seama ca nu ti-am spus multe lucruri despre viata. De
maine vei fi impreuna cu sotia ta, trebuie sa stii unele lucruri.
Uite, spre exemplu, cunosti degetele de la mana ?
- Sigur, tata, degetul mare, aratator, mijlociu, etc
- Nu, fiule, stai sa-ti explic : exista degetul calatoriei,
al directiei, al placerii, al casatoriei si al distinctiei.
- Ah, nu stiam asta, tata.
- Degetul calatoriei este degetul mare, care iti permite sa
faci autostopul ; degetul directiei - indexul -, il intinzi casa
indici un anumit lucru ; degetul casatoriei - inelarul -, pe care pui
verigheta, iar degetul distinctiei - cel mic - pe care-l ridici cand
bei cafea.
- Am inteles, tata, dar ai uitat degetul placerii.
- Ah, Simon, l-am lasat pe cel mai bun la sfarsit... degetul
placerii este degetul mijlociu, cel mai lung si mai frumos... pentru
placere, fiule... il umezesti cu limba... si numeri bancnotele.


Te-ai gandit la altceva? In genunchi si recita 4 Ave Maria!


Zece degete....

Intr-o farmacie intra un tanar, plin de el, care arata farmacistei
mana dreapta ridicata in sus, cu degetele rasfirate.
- Cinci, spune el.
- Cinci ce, zise farmacista?
- Cinci Viagra, ca in seara asta vine o rusoaica la mine si vreau
sa fiu in forma.
Ziua cealalta apare tanarul in usa, ceva mai mohorat, si ridica
ambele maini in sus. La care farmacista:
- Zece Viagra ??!!!!
La care tanarul:
- Nu, o crema de maini, ca nu a venit rusoaica !!!




Sf. Ion, - de anisia la: 07/01/2008 20:54:39
(la: Tine tu cheia sa caut io felinaru.....)
tati era sf.ion.
hehe, sa mai fi fost el acilea, sa vezi ce cantzonete v-ar fi cantat.
c-a avut o voce de aur :)
#272032 (raspuns la: #272030) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ion si Maria - de ampop la: 06/05/2008 07:23:28
(la: tot...soacra)
Maria il intreaba pe Ion la cantatul cocosului:
"Ioane, muls-ai vaca?"
Dupa vreo doua ceasuri, Ion trebaluia prin ograda. Maria il intreaba: "Ioane, muls-ai vaca?". Ion nimic...Mai trec doua ceasuri si Ion era la coasa in livada. Maria iar striga dupa el: "Ioane...muls-ai vaca?"...la care Ion: "You've got an obsession, baby!".
Asa e si cu soacra...:)))).
Mario
BALADĂ ŞUGUBEAŢĂ DE CRÎŞMARI - de cosmacpan la: 15/07/2008 21:12:33
(la: de unul singur........)
BALADĂ ŞUGUBEAŢĂ DE CRÎŞMARI
De junghi să aivă parte şi de lance.
De bîtă noduroasă şi de spată°,
De paloş zdravăn, de cîrlig de cange,
De ghiont cu ghioagă-n ghinturi fericată,
De suliţă călită, de săgeată,
De furcă, de ţapină, de baltag,
De furi pîndind la coturi de drumeag
Să-i hăcuie, să-i jefuie de pungă,
Să-i spintece, în inimi să-i împungă.
La beregăţi să-i sîngere puţin;
În beciuri de Ghehenă° să ajungă,
Crîşmarii care toarnă apă-n vin !

De arc păgîn, de iatagan, de prăştii,
Să aivă lotrii° parte, şi de bardă ;
Tu, creierii lor, trăsnet, să-i împrăştii!...
Iar părul, elinescul foc li-l ardă;
În ştreang le-atîrne hoitul, rug să-i piardă :
Mă rog la cer să piară de podagră,
Ori şi mai bine, bată-i buba neagră ;
Scurma-i-ar ţepi încinse-n măruntaie,
Şi zece gîzi, de vii să mi-i jupoaie,
Să-i fiarbă în oloi la focul lin,
Sirepi° să-i rupă, face-s-ar gunoaie,
Crîşmarii care toarnă apă-n vin !

Să-i prinză vijeliile pe uliţi;
Le farme, balimezul°, căpăţîna ;
Orbească-i ale fulgerelor suliţi:
Zăvozii° facă-i una, cu ţărîna,
Le rupă beregata, şoldul, mîna ;
Îngheţe-i gerul bocnă, bată-i grindeni,
Şi ploaia biciuiască-i pretutindeni;
Să n-aivă mantii, nici dulame groase ;
Îi sfîşie-ascuţişe lungi de coase,
Şi leşul prăvălit le fie-n Rin;
Zdrobiţi să fie de-op'zăci de baroase,
Crîşmarii care toarnă apă-n vin !



ÎNCHINARE:
Crăpa-le-ar Domnul, – Principe, – ficaţii
Şi setea ogoi-le-ar cu venin,
Căci n-au păreche-n lume blestemaţii:
Crîşmarii care toarnă apă-n vin !


Villon in traducerea lui Romulus Vulpescu
Ion Nicolescu. - de ion adrian la: 19/07/2008 18:48:31
(la: Bizari si nebuni)
S-a nascut ca Ion Nicolescu si de la un moment dat a iscalit Ion Nicolescu.
LHC - partea II-a - de Intruder la: 10/09/2008 22:35:07
(la: Big Bangul de la Geneva)
Doi magneţi într-unul

Găzduit într-un tunel circular, lung de 27 de km, LHC este un adevărat uriaş. Este cel mai complex instrument ştiinţific construit vreodată. Centrul său este reprezentat de nişte magneţi superconductori extrem de eficienţi, bazaţi pe bobine făcute din fire de niobiu şi titan care conduc electricitatea fără a impune rezistenţă la temperaturi joase. Magneţii LHC-ului vor funcţiona la o temperatură de aproximativ 1.9 grade peste 0 absolut (în jur de -271˚ C), fiind răciţi de heliu superfluid.

Fiecare magnet are o arhitectură doi în unul pentru a ghida ambele fascicule într-o singură structură. LHC-ului foloseşte 1232 magneţi bipolari pentru a ghida fasciculul, împreună cu aproximativ 400 de magneţi cu patru poli pentru a focaliza fasciculele şi alţi câteva mii de magneţi suplimentari pentru a direcţiona bine orbitele. Cu totul, LHC-ul foloseşte suficiente filamente superconductoare pentru a se întinde până la Soare şi înapoi de cinci ori, rămânând suficiente pentru a face încă şi câteva călătorii pe Lună.

Înalta intensitate a fasciculelor LHC-ului, care dă naştere enormei rate de coliziune, prezintă propriile sale provocări. De exemplu, la intensitate maximă fiecare fascicul deţine aproape acceaşi cantitate de energie ca şi un tren TGV aflat în viteză. Acesta înseamnă de 200 de ori mai mult decât energia cea mai mare obţinută de un accelerator precedent.

Culturi diferite, scop comun

LHC este situat la aproximativ 100 metri sub pamânt, nefiind vizibil de la suprafaţă, cu excepţia clădirilor de deasupra coloanelor care conduc către inel, unele din ele duc către cavernele experimentale care conţin detectoarele de particule care vor captura rezultatele coliziunilor de particule din LHC.

Patru experimente principale - ALICE, ATLAS, CMS, şi LCHb - se pregătesc la LHC. De asemenea, două experimente mai mici, TOTEM şi LCHf au fost aprobate şi alte propuneri sunt în discuţie. ATLAS şi CMS sunt detectoare cu scop general, construite pentru a « vedea » orice ar putea LHC dezvălui. Fiecare înconjoară un punct în care protonii se ciocnesc şi măsoară energiile şi traiectoriile particulelor apărute. Fiecare a fost construit de o colaborare a aproximativ 2000 de cercetători din toată lumea, un prim exemplu de culturi diferite care lucreazâ pentru a îndeplini un scop comun. Particulele Higgs şi supersimetria sunt capul listei de priorităţi pentru a fi descoperite în aceste detectoare. ALICE şi LHCb sunt experimente mai mici care se concentrează într-o singură direcţie de cercetare. ALICE va studia materia aşa cum era ea în primele clipe ale Universului într-o încercare de a înţelege cum a evoluat în materia pe care noi o cunoaştem astăzi. LHCb va studia de ce Natura preferă materia mai mult decât antimateria.

De fiecare dată când protoni se ciocnesc în interiorul unui detector de particule, sute sau milioane de particule vor apărea. Din moment ce vor fi aproape un miliard de coliziuni pe secundă, rezultă că se va produce o cantitate enormă de date experimentale. Sisteme electronice performante vor selecta coliziunile interesante, respingându-le pe acelea care sunt neinteresante şi înregistrând datele rămase. Chiar şi în urma acestei selecţii riguroase, volumul de date care va fi înregistrat de fiecare experiment va umple în fiecare an o stivă înaltă de 20 km de CD-ROM-uri.

La graniţa fizicii

Conceput în anii 1980, aprobat în anii 1990 şi planificat să înceapă în 2007 (n.t. 2008, după ultimele estimări), LHC-ul este o învestiţie uriaşă şi un proiect pe termen lung. În prima sa fază de funcţionare, el va explora o vastă arie nouă din fizică şi va ajuta la alegerea unei strategii de cercetare pentru viitor. Ce noi experimente va aduce viitorul ramâne de văzut, însă LHC-ul va rămâne cel puţin un deceniu experimentul unde se poate studia cel mai bine fizica particulelor. Mai mult, LHC-ul însuşi ar putea să facă parte din viitorul peisaj al ştiinţei, căci el poate fi îmbunătăţit pentru a produce mai multe coliziuni de energie mai înaltă.

Ceea rezultate va aduce LHC-ul nu se cunoaşte încă, însă oricum, o întreagă lume de potenţiale descoperiri ni se în timp ce încercăm să înţelegem structura fundamentală a Universului.

(Tradus de Marinela Spiridon din revista "Symmetry", din august 2006, autorul fiind James Gillies.)
Pacala - de Ion Creanga - de Intruder la: 12/09/2008 10:53:48
(la: BASME si POVESTI)
Un negustor, umblând prin mai multe sate şi oraşe, ca să cumpere grâu, păpuşoi şi altele, într-o zi ajunse la un pod şi când era să treacă văzu un om care se odihnea acolo: acesta era Pâcală. Negustorul, voind să afle ceva de la el, ca orice negustor, se apropie de dânsul şi-l întrebă:

— De unde eşti, măi creştine?
— Ia din sat de la noi, răspunse Pâcală.
— Din care sat de la voi?
— Iaca de acolo, tocmai de sub acel mal, arătând negustorului cu mâna spre un deal.
— Bine, dar ce sat e acela? Eu nu-l ştiu.
— Ei! cum să nu-l ştii; e satul nostru, şi eu de acolo vin.
— Nu aşa, măi prostule. Eu te-ntreb: acel sat pe a cui moşie este şi cum îi botezat?
— Doamne! da' nu ştii că moşiile sunt boiereşti şi asta-i a cuconului nostru, ce şede la Bucureşti? Iar satu-l botează popa într-o căldăruşă cu apă, cum îi scrie lui în cărţi.

Negustorul, privindu-l lung, zise în sine: Mă!... aista-i chiar Pâcală.

— Dar cum te cheamă pe tine?
— Iaca!... ce mă întreabă. Mă cheamă ca pe oricare: vină-ncoace, ori vin-aici!

Negustorul începu a-şi face cruce ca de naiba şi iar îl întrebă:

— Dar cu chemarea împreună cum te mai strigă?
— Iaca aşa: vino! u! mă! răspunse Pâcală.

Negustorul începu atunci a râde şi zise: ce prost! Apoi îl mai întrebă:

— Dar ce bucate se fac acolo la voi?
— Mai mult terciu cu mămăligă mâncăm, zise Pâcală.
— Înţelege-mă, prostule! Nu te întreb de bucate ferte.
— D-apoi de care bucate mă-ntrebi?
— Te-ntreb dacă s-au făcut la voi grâu, orz şi altele.
— Da, s-au făcut până la brâu, răspunse Pâcală.
— Nu te-ntreb de înălţime, că doar n-am nevoie de paie pentru boi, ci aş voi să ştiu ce feliu este la voi grăuntele orzului.
— Să-ţi spun, dacă nu ştii, zise Pâcală. Grăuntele orzului este lungăreţ, îmbrăcat c-o coajă cam gălbie şi c-o ţapă în vârf.
— Bine, ştiu de astea; dar spune-mi ce fel se vinde, că aş voi să cumpăr şi eu.
— De! nu ştii dumnia-ta ce fel? Unul dă grâul ori orzul, şi altul îi dă bani: galbeni, napoleoni ori altăceva.
— Nu mă-nţeleseşi nici asta; eu te-ntreb: cum se dă?
— Bre!... Nici asta n-o ştii. Să-ţi spun eu: iei baniţa ori dimerlia şi pui în ea pân-o umpli cu vârf, apoi cu coada lopeţii o razi ş-o torni în sac, pe urmă iarăşi o umpli şi tot asemine faci.
— Eu nu te-ntreb asta, om fără cap ce eşti!
— Dar ce fel mă-ntrebi? zise Pâcală.
— Cu ce preţ se vinde chila ori baniţa; câţi lei?
— Aşa cum te-nvoieşti; şi câţi lei dai atâta iei.

Negustorul, supărat, îl mai întrebă:

— Neghiobi ca tine mai sunt acolo-n sat?
— U! hu!... este badea Muşat, badea Stan, Neagu, Voicu, Florea, Soare, badea Bran, Coman şi alţii.
— Ho! mă, destul! Dar cine este mai mare decât toţi la voi în sat?
— Cine-i mai mare? Badea Chiţu; el este mai nalt decât toţi; e atât de lung, încât mai n-ajungi cu mâna la umărul său.
— Bre!... proastă lighioaie mai eşti! Nu te-ntreb aşa.

— Dar cum? zise Pâcală.
— Eu îţi zic: pe cine ascultaţi voi aici în sat?
— I! ha! auzi vorbă! Ascultăm pe lăutarul moş Bran; când începe să cânte, tot satul stă cu ochii şi urechile ţintă la el.
— Nu zic aşa, măi nătărăule! Răspunde-mi odată cum te-ntreb.
— Ei, cum?
— Eu te-ntreb de cine aveţi frică aici în sat mai mult.
— Văleu, maică! Ia, de buhaiul lui moş popa, mare frică mai avem, mămulică. Când vine sara de la păscut, fugim de el care încotro apucăm; că atât e de înfricoşat, de gândeşti că e turbat; când începe să mugească, sparie chiar şi copiii din sat.
— Mă!... da'! ce namilă de om eşti tu? Nu cumva eşti vrun duh rău, frate cu Mează-noapte sau cu Spaima-pădurei?
— Ei, Doamne! De ce mă-ntrebi, când mă priveşti? Ce? Nu mă vezi că-s om ca şi dumniata: cu cap, cu ochi, gură, nas, mâni şi cu picioare, mă mişc şi mă uit ca toţi.
— Aşa te văd şi eu, dar ai minte şi simţire abia ca un dobitoc. Ia spune-mi, zău: aveţi butnari sau dogari în sat la voi?
— Avem.
— Na cinci bani, şi du-te să-ţi puie doagele ce-ţi lipsesc.

Prostia din născare, leac în lume nu mai are; ea este o uricioasă boală, ce nu se vindecă în şcoale, ba nici în spitale.

(copy-paste)
#341661 (raspuns la: #341643) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
servus bella, proud si horica - de Jimmy_Cecilia la: 07/11/2008 19:59:54
(la: Trancaneala 11)
iarasi va adunati aici in lipsa mea?
despre ce mar e vorba?

horica tu faci poze si mie nu-mi trimitzi?

azi programasem o balada faina cu mers pe jos, la 11 cand am terminat tratarile a inceput ploaia, norii negrii, cerul jos, la ora cinci era noapte deja si ploua inca...

asa ca mi-am scos masina din garaj -am luat un garaj sub rezidentza, sa fie la adapost si m-am dus la granitza in spania, la Manchernia sa fac cumparaturi

mama doamne au spaniolii astia niste sucuri bio din fructe si niste dulciuri...cand am ajuns acasa pe la ora 6 dupamasa a trebuit sa mananc din toate...ca nu mai imi trebuie cina acum... :))
am facut plinul de carburant, ca acolo-i mai ieftin, am cumparat o gramada de fructe, niste DVD-uri goale si o multime de alea, alea...
#359975 (raspuns la: #359939) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lady Allia, - de Intruder la: 27/11/2008 11:12:45
(la: Hanul Poveştilor - Poveste de Iarna (3))
da, Ispirescu a adunat basme populare dar le-a adus la o forma literara, asta inteleg prin "prelucrat". Alecsandri, la fel cu baladele lui...
Harap-Alb e de Ion Creanga.
si eu le-am citit cu sufletul la gura, le-am mancat pe paine. mama m-a invatat sa citesc de la 5 ani si de-atunci a avut pace cu mine.
la Capra cu trei iezi am plans ca un copil tembel, ca mi-era mila de iezisorii mancati de lup...dac-a vazut asa, mama a luat putin din Scufita Rosie si inainte sa cada lupul in groapa cu jaratec - un vanator se iveste din senin si scoate iezisorii din burta lupului...asta, bineinteles, inainte sa-nvat sa citesc!
ok, pe urma mi-a fost mila de lup...d-aia ziceam sa spargi niste mituri! :)))
bufnitele chiar sunt niste pasari inteligente, tinand cont de clasa din care fac parte. la fel, corbii, vulturii, eretii...si cam toate pasarile rapitoare de noapte si de zi. :)
ma rog, corbii nu-s pasari rapitoare...cred.
din Harry Potter, cele mai misto personaje mi s-au parut Hedwig, Hagrid si Snape. :))

"Soarecii Clapaugi"...yesss, suna bine!
eu am texte cu Domnul Smith dar doar 2-3 am pus pe cafenea...nu-s chiar pentru copii.

n-ai ce sa apreciezi, vezi-ti de treaba!
deja am in minte niste soricei clapaugi - au pantaloni treisferturi, in carouri si cu bretele...si niste tricouri lalai, lool! :))))))))
sa nu razi, eu vizualizez tot...chiar daca imi povestesti cum te-ai dus la piata si-ai cumparat varza! oare sunt ticnit? :D
#366612 (raspuns la: #366549) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Iona - de cosmacpan la: 26/01/2009 12:17:09
(la: de unul singur........)
Iona

am plecat pentru a-mi crea propria lume
dar mi-ai apărut în cale, viaţă
şi mi-ai limitat orizontul
trăgând fermoarul buzelor hulpave.
peste noi s-a lăsat o tăcere adâncă
şi pentru mine viaţa de pe glob s-a stins,
iar sunetul şi timpul au dispărut cu altă-nghiţitură.
lepădat în burta chitului
întunericul mi se furişa ca un ulei în ureche
alungându-mă-n singuratate.
căutam să-l sfărâm, dar se mişca,
mărgea de mercur în încremenirea spaţiului.
tăcerea se strecura ascunzându-se prin toate cotloanele,
uleioasă şi diferită de la o răsuflare la alta.
particulele de întuneric
desenau forme ireale pe retină,
persistau o clipă
apoi dispăreau fără sunet.
doar mişcându-mă în permanenţă,
puteam să mă aud
şi să nu pierd definitiv noţiunea timpului.
îmi venea să las totul baltă şi să plec
fără să mă mai uit în urmă,
dar nu puteam.
eram deja prea implicat
în jocul destinului.
cel mai uşor lucru ar fi fost să plâng,
dar nici asta nu puteam.
nu acum.
dar când va veni clipa
mă vei revărsa, inundând pământul
cu mine.


Bunicul Ion si bunica Gherghina - de Tot Areal la: 28/06/2009 15:19:53
(la: BUNII MEI (I))
Bunicul Ion s-a nascut pe vremea razboaielor cu turcii si a fost crescut in casa de chirpici de pe Gorganul Paunii pana ce i-a venit timpul sa-si faca stagiul militar, stagiu in timpul caruia i s-a nascut si primul copil.
Dupa terminarea lui, si-a construit o casa nu departe de Pauna (cca. 500m la vale) si a avut 5 copii: 4 fete si ultimul nascut in 1907 pe tatal meu Marin.
A participat la primul razboi mondial si fiind ranit grav si declarat veteran de razboi, Regele Ferdinand, pentru ca avea si 5 copii, l-a impropietarit cu 10 ha. de pamant.
Ca meserie a fost padurar, eu asa mi-l aduc aminte, cu pusca pe umar, cu traista in spinare, cu cainele alaturi si plecat cu saptamanile.
Cam cu 20 de ani inainte de a muri, toti l-au sfatuit sa nu mai bea tuica si sa nu mai fumeze ca tusea rau si a mai tusit.......inca 20 de ani, boala cu tigarile de la el mi se trage, tata nu a fumat.
Bunica Gherghina facea paine la test odata pe saptamana si mancam carne numai duminica, pe vremea secetei cumplite din anii 1946-47 am stat la ei la tara, aveau o vacuta mica neagra ( Negruta, Duminezeu sa te odihneasca!) si beam lapte si mancam turte de orz.
Sunt ingropati in gropnite in cimitirul satului ( numai Pauna este ingropata in gorganul ei) , adica gauri betonate intr-un delusor si astupate cu o placa de beton, pe care este gravat numele.
Deci, din partea tatei sunt cel mai mic var, surorile lui s-au maritat de tinere si au avut copii multi, tata la 37 de ani ai am iesit..eu.
Ceva ciudat: inainte de a muri, tata mi-a dat un pachet invelit in hartie galbena si legat cu sfoara, mi-a spus ca acolo este averea familiei, dupa 1989 l-am desfacut, inauntru era actul de impropietarire al bunicului si registrul de rol funciar al comunei din 1941, dupa el impreuna cu primarul, popa si invatatorul s-au putut face reconstituirile de facto.
Cele doua hectare ale mele le-am dat cu acte ultimelor doua verisoare in viata
Ion si Maria - de taticu la: 29/06/2009 06:50:12
(la: Un banc bun, ceva?)
Ion si Maria, in timpul nuntii lor:
Ion:
-Mario, cand ma vazi ca oi veni de la coasa cu clopu' pe stanga, tu te dezbraci si te bagi in pat, ca mi-i pofta. Daca clopu' e pe dreapta, te ascunzi de mine ca-s nervos! Intelesu-m-ai?
- Da, Ioane, sigur, dar cand vii acasa si ma vezi cu naframa data pe spate, sa-ti pui clopu' pe stanga ca daca nu, te bat de te omor!
#456512 (raspuns la: #456492) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ion si Ghio - de taticu la: 29/06/2009 22:59:10
(la: Un banc bun, ceva?)
Ion si Ghio pazeau noaptea ogorul.
Ion il scoala in miezul noptii pe Ghio:
-Ghio, ce vezi pe cer?
-Mii si mii de stele, Ioane!
-Si la ce concluzii ajungi, Ghio?
-Meteorologic, maine va fi soare, astrologic, Jupiter e in Fecioara, astronomic, suntem intr-un univers incomensurabil in perpetua expansiune, astral e ora doua si douazeci, teologic Dumnezeu cel atotputernic e sus si noi nu suntem decat niste furnici fara importanta.
-Si ce concluzie tragi de aici, Ghio?
Ghio nu zice nimic.
Apoi Ion:
- Iti spun eu: cineva ne-o furat cortul.
#456807 (raspuns la: #456801) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Perle BAC 2009 - 1 - de 1brasovean la: 30/06/2009 08:28:49
(la: Un banc bun, ceva?)
Inima este cel mai important organ genital al omului.

Cu ajutorul cainelui Vitoria Lipan si-a gasit foarte repede zacamintele sotului.

In 1877 trupelor rusesti li s-a permis sa traverseze teritoriul Romaniei, impreuna cu tancuri si avioane, iar romanii le-au dat mancare si cazare contracost.

Drumetii veneau la Hanul Ancutei pentru a minca si a bea vin din ulcicile noi ca alea vechi erau sparte!

Un profesor intreaba o eleva:cine a scris poezia "Luceafarul" [] .... ea spune Tudor Arghezi.

Scoala Ardeleana nu a avut propriu-zis sediu, din lipsa de fonduri austro-ungare.

Alexandru Lapusneanu s-a tinut de cuvint atunci cind a spus:
"De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu!"
Dovada ca azi cel mai intilnit nume este Popescu.

Poezia "Sburatorul" de Ion Has Radulescu este un omagiu adus aviatorilor romani.

Mircea cel Batrin a fost inmormintat la Cozia impreuna cu umbra sa

Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este considerata a treia. In "Scrisoarea a treia" se desfasoara batalia de la Rovinari.

Mircea cel Mare, care prima data a fost batrin, sta la un discurs cu Baiazid. Acesta il primeste politicos, dar cu obraznicie, si-l face in tot felul, ca pe o albie de porci. Cind Baiazid il intreaba arogant "Tu esti Mircea?", domnitorul roman nu se pierde cu firea si ii raspunde la fix: "Da-mparate!"

Pina la urma Mircea cel Mare, desi batrin il va ingenunchia pe trufasul otoman cu citeva proverbe si zicatori bine plasate.

Imparati cu care lumea nu putea sa se mai impace au venit si la noi in Romania si au cerut pamint si de baut, dar cum venira s-a lamurit cu cine are de-a face si s-a dus de-a berbeleacul cu pleava pulberata, c-au ramas doar citeva de bucati de eniceri si spahii
fugind, dintre care este amintita "inspre Dunare, o mina."

La a-2-a parte a subiectul cerinta este compunerea unei scrisori catre o persoana imaginara pe nume Paula.Un elev raspunde(in scris):"Eu nu mai scriu scrisori pt k am internet... si pe Paula nici nu o cunosc!"

Mihai Eminescu si-a intitulat poezia "Din valurile vremii..." vrand sa sugereze vremea si apoi nu a mai continuat titlul din nu stiu din ce motiv s-a razgandit si a inceput strofa I..

Manole a pus-o pe Ana la zid si a inceput sa o lucreze.
Perle BAC 2009 - 2 - de 1brasovean la: 30/06/2009 08:29:37
(la: Un banc bun, ceva?)
Poema "Miorita" circula pe baza orala, adica nu a fost scrisa, din motive tehnice. In balada "Miorita" este vorba de trei ciobani care comploteaza impreuna sa-l omoare pe unul dintre ei.
Ciobanul "Mioritei" a spus ca la cap sa-i puie diverse categorii de fluiere.

Multimile de boieri exploatatori isi tineau banii numerar in pungi. Haiducii ii atacau si ii usurau de bani in toate baladele.

Balada e o specie a liricii populare inventata de Ciprian Porumbescu.

Creierul este un organ oarecum indispensabil capului.

Calin tine de mîna mireasa care are parul lung de fericire.

Ea lupta sa puna mîna pe dragostea flacaului.

Poetul îsi asteapta iubita ca împreuna sa cutremure o barca.

Ion Creanga s-a nascut între anii 1887-1889.

Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai întoarce acasa fiind jefuit de niste oameni invidiosi.

În romanul "Rascoala" personajul principal este poporul si marea masa a taranilor.

Dimitrie Cantemir a avut un rol însemnat în viata sa.

Nechifor Lipan statea " pe spate cu fatza in jos"..

Profa: In ce tip se incadra Otilia Marculescu?
Eleva: In tipul ingerului a fetei blonde..
Profa: Asta ai citit tu intr-o carte?
Eleva: Asta am spus-o eu din proprie initiativa

Haiducii din doine, balade si idile erau liberi si fericiti ca pasarile, animalele si pestii care zburda prin codri. De cum venea primavara, haiducii cei harnici plecau in padure. Acolo ei cintau suflind din frunza si lasindu-i pe boieri cu buza umflata.

Latina clasica este o limba moarta, care nu se poate vorbi decit in scris. Dupa caderea Imperiului roman, o parte din latina clasica defuncta a devenit bulgara. Limba romana are la baza latina bulgara, amestecata cu elemente de daca si o groaza de cuvinte slabe. In secolul al XV-lea, limba vorbita de popor era considerata vulgara si n-o vorbea nimeni.

De ce se numeste nuvela "La tiganci"?
Raspuns : Localitate in care se petrece actiunea este La tiganci.

Profesorul : "Ce stil functional are acest text?"
Elevul: " Stilul articol"

Prof: cum moare Dinu Paturica?
Elev:?
Prof: A murit intr-un mod simbolic?
Elev:?
Prof(NERVOS): Haide, mai, baiatule, cum a murit?
Elev(SPERIAT): L-A CALCAT CARUTA!!!!

Nichita Stanescu este un poet care se mira de orice. El se mira si de faptul ca oamenii aud si au urechi. Pai de ce? El n-a avut urechi? A vazut el vreun om fara urechi? Ma rog, da se zice ca asa este in poezie, sa te miri de toate si sa le pui pe toate unele subt
altele, in rânduri scurte, ca sa se vada ca sunt versuri.

Basmul este o poveste mai lunga, poate fi chiar cât o carte groasa, si are atâtea personaje ca nu le mai tii numarul dar trebuie sa fii atent la fabula ca te intâlnesti cu ea si in final.

Basmul studiat de noi este Harap Alb si este un basm cult pentru ca este scris de un om cult, Eminescu. Atunci cand cel care scrie basmul este incult si basmul este incult, adica opus basmului cult, dar amândoua basmele sunt frumoase, numai ca unul este scris
intr-un fel si celalalt in alt fel.

În cunoscuta baladã Miorita, sunt descrise câteva întâmplãri în care sunt implicate doi criminali, o oaie turnãtoare, si un cioban care socheazã prin prostia lui.

Toma Alimos era viteaz pentru cã cu o mânã conducea calul, cu o mânã îsi tinea matele si cu o mânã se bãtea cu Manea..

Inima este împãrtitã în douã atricule si douã testicule...

Zoe si Tipãtescu se iubeau pe la spate.

Împãratul avea o grãdinã si în fund un mãr.

Moromete fãcea pârtie pe salcâm ca sã se dea cu sania.

Eminescu este trist pentru cã nu a reusit sã facã nimic în viata lui.

(11/3 ) - de Tot Areal la: 15/03/2010 05:51:05
(la: Pensia de moarte ( 11 ))
- Hai măi Mona că doar a promis că-ţi plăteşte! Dacă nu trimite el o să trimit eu.
Era al treilea an când îl găsea pe frate-său, acum familia lui de nu aveau nici bani de pâine. Fetiţa suferea din lipsa lui de responsabilitate, iar noua mamă nu părea mai bună. Spera că va avea grijă de fată, dar a observat că nu avea înclinaţie de mamă. Îi murise fetiţa probabil din aceeaşi cauză şi încerca să o înlocuiască cu Măriuca ca pe un bibelou din vitrină.
Ajunsă acasă, toţi întrebau ce s-a întâmplat cu Măriuca. Era alta decât cea plecată în urmă cu şase luni. A înscris-o la grădiniţă a doua zi după sosire. A răcit cu laptele băut la grădiniţă. I-a zis doamnei să nu o lase să mănânce ce primeşte. Pachetul de lapte îl aducea acasă şi făcea scandal dacă nu voia să i-l dea. Brânza topită o mânca. Mona încerca să-i schimbe obiceiurile, să o facă să mănânce mai mult şi să-i ofere mâncare de calitate. Era un chin. Cam cinci, şase ore se străduia să-i dea de mâncare. O ţinea în braţe, o alinta, lucru de care Măriuca era încântată şi în felul ăsta reuşea să o facă să mănâne o porţie de mâncare în mai mult de o oră. Înghiţea greu. Mătuşa nu observa că ultima cuminecătură o ţinea în gură mult timp şi uneori voma. I-a făcut un costum frumos de serbare şi o lua la repetiţiile pentru o scenetă de „Buna Vestire”.
Repetiţiile se făceau în şcoala veche unde învăţase şi ea timp de şapte ani şi unde funcţiona şi grădiniţa. Mai era un local mai nou dar amândouă erau mai mult goale. Era ultimul an când funcţiona o clasă simultan de gimnaziu. Majoritatea copiilor mergeau la şcoala din oraş. La repetiţii aveau mai mult chef de joacă şi se lucra destul de greu cu ei. Dar după câteva întâlniri, împărţirea rolurilor s-au pus pe treabă şi ar fi repetat mai mult decât putea ea să ducă. Piesa era despre soţii martiri Montanus şi Maxima, în preambul fiind evocată vestirea Pruncului divin de către Arhanghelul Gavril către Fecioara Maria. Aceeaşi piesă o pregătea cu ajutorul unei învăţătoare la şcoala din oraş.
Măriuca învăţase repede poezioare şi cântece. Era în largul ei printre copiii mai mari, care o şi botezară aşa pentru a fi deosebită de alte două fete ceva mai mari. Vocea ei se auzea cel mai bine, cânta frumos, lucru ce Mona îl observase şi cu un an în urmă. Surpriza a fost că şi la biserică gasul ei aproape acoperea pe al celorlalţi copii. Primi şi ea pachetul cu dulciuri.
- Cum să nu-i dăm şi ei zise preoteasa. Ea a cântat cel mai frumos...
Piesa a fost un succes. Încercă să pună în scenă o montare cu texte de a sfântului Ioan Iacob Hozvitul. I se părea că sunt texte foarte teatrale şi potrivite pentru copii despre simţuri şi organele lor- nas, urechi, ochi, gură, mâini, picioare, dar copiii n-au mai avut acelaşi chef. Voiau numai roluri de sfinţi şi îngeri. În plus primăvara timpurie le dădea ghes la alergătură şi joacă.
Sună la sora din Braşov:
- Te rog ajută-mă cu nişte bani, spuse ea plângând. Trebuie să duc numaidecât fata la doctori E într-o stare gravă..
- Nu ştiu ce ţi-a trebuit să te încurci cu ea! Nu aveai tu destule?
- Ce să fac ? Dacă tac-su e ticălos, ce vină are ea? E a noastră, trebuie crescută. Măcar să nu moară la mine!
O duse la medicul de familie. La vederea doctoriţei şi asistentelor a început să urle şi să se zbată. Făcuse injecţii şi n-a uitat. Cu mare greutate a reuşit să-i vadă gâtul. A cerut trimitere la ortopedie.
#531026 (raspuns la: #531025) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
L-am cunoscut pe Ion Hobana - de Baby Mititelu la: 24/04/2010 09:21:03 Modificat la: 24/04/2010 09:23:07
(la: Ce se intampla in padurea Baciu?)
Venea in oraselul nostru-de care era legat cultural dar si afectiv, facuse liceul acolo sau fusese profesor, nu mai tin minte, nu e important-macar odata pe an.
Si-a tinut prelegerea-despre Jules Verne-dupa care urma sa ia pranzul in casa unei colege-avea o casa mare si frumoasa, un oarecare rol social. Vino si tu, imi zice ea, faci conversatie cat fac drumuri la bucatarie...OK, zic, chiar daca in sinea mea tare voiam sa merg acasa, sa ma arunc in pat cu o carte in mana. Omul Ion Hobana e foarte fin, placut. Am mancat, am vorbit.
La sfarsit imi zice, mai am cateva ore pana la tren, v-ar face placere sa ma insotiti intr-o plimbare prin oras?
Am raspuns cu un puternic NU interior si cu un timid DESIGUR exterior...Ce voi vorbi cu Ion Hobana? Intotdeauna conversatiile ma sperie...Sau aproape intotdeauna.
Eram asa de stresata si de salbatica incat am facut pasi multi fara sa scot un cuvant. Sunt gazda, imi zic, ma fac de ras, dar nimic-nici un cuvant, nici o idee...
Intram in marele parc, sa ne asezam-imi zice. Ne asezam. Era o zi nemaipomenita de toamna. Si scot primele cuvinte: in locul asta e un CEVA, nu stiu cum sa numesc acest CEVA, dar exista, simt...
M-a privit, mi-a zambit. Da, este.
Si de aici am intrat in discutii despre OZN-uri, paranormal, despre aparitii ciudate...astrologie...Hobana e varsator ca si Jules Verne. Cand am facut legatura a zis:interesant, nu m-am gandit.
Nici nu stiu cum au trecut orele. Acum mi-as fi dorit sa piarda trenul, sa continuam. Teribila amintire am cu omul asta!
Cum a fost plimbarea? Colegele, curioase...Romantica?
Fantastica!
Ion - de munteanu rodica la: 01/07/2010 06:56:34
(la: Apus)
şi Gheo se întîlnesc,povestesc, iar în cele din urma Ion îl invită pe Gheo să-i facă o vizită spunîndu-i însă sa fie prudent căci are un cîine foarte rău.
Cînd merge la Ion ,Gheo dă de un căţelus
sfios şi jucăuş.
-Bine mă, ai zîs ca ai cîne rău ,spune Gheo
_"E rău rău măi,da ştii cum?Rău domn'ne"
....da' ţine în el.
#554926 (raspuns la: #554803) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...