comentarii

iscusit


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
"Sfantul" Stefan - de (anonim) la: 28/03/2004 11:06:00
(la: Stefan cel Mare si... Sfant)
Nici eu nu cred ca Stefan Musat al Moldaviei, supranumit "cel Mare" si mai recent "cel Stant" isi merita aceste atribute.
A fost un lider viteaz, e drept, si un bun strateg. A fost un diplomat iscusit si un "crestin" adevarat. Dar nu el a fost cel mai valoros domnitor. Iar ca sa fie considerat "sfant" asta mi se pare ceva exagerat.
Ce sa spunem atunci de Alexandru cel Bun, sau de Dimitrie Cantemir?
#12949 (raspuns la: #9418) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
gabi: "n-are bulan" :}}}}}} - de enigmescu la: 04/08/2004 12:56:15
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
mai bulangiule si ceausistule comunist, cum se face de stii atatea despre problemele astea, ha? :}}}
merci fain de informatii, sunt chiar utile, iar modul de abordare e cat se poate de propriu unei minti iscusite si obisnuite sa despice firu-n patru.
ave...Maria! ave...gaudeamus igitur! ave...mania!
just me
#18965 (raspuns la: #18865) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Boierimea româna s-a format tarziu,..."(continuare III) - de DESTIN la: 14/09/2004 00:43:31
(la: Cum gandim?)



Urmează cea de-a doua domnie a lui Dumitraşco-vodă Cantacuzino.

În timp ce Miron Costin fugise împreună cu Petriceicu-vodă , marele vornic, Gavriliţă, cumnatul cronicarului, sfătuit de Buhuş hatmanul, care îl avertizează că Dumitraşco-vodă plănuieşte să-i taie pe toţi boierii filo-poloni, fuge, împreună cu fiii săi şi cu alţi boieri gioseni, în Ţara Românească, la Şerban-vodă Cantacuzino, vărul şi rivalul domnului moldovean .

În Muntenia, boierii fugiţi îl aleg domn pe Constantin Cantemir:

“Şi au socotit cu toţii pre Costantin Cantemir cliuceriul, fiind om bătrân, ca de şaptedzăci de ani, şi om prost, mai de gios, că nice carte nu ştié, socotind boierii că l-or purta precum le va fi voia lor […]. Că alţii mai de cinste şi mai de neam nu priimié să fie domnu” .

Tot în Letopiseţul lui Neculce (care, de altfel, nu le este deloc favorabil Costăcheştilor, din pricina propriului diferend al autorului cu Lupul Costache; este interesant de remarcat cât de mult influenţează interesele personale viziunea de ansamblu a acestui cronicar) găsim o nouă probă a uriaşei influenţe la care ajunseseră Gavriliţă şi ai săi - noul domn, Constantin Cantemir, jură în faţa marelui boier:

“Aşijdere au mai giurat Cantemir şi lui Gavriliţă: luund domnia Cantemir, să nu să atingă sabia lui de dânsu sau de vreun ficior a lui”,
după care urmează nelipsitul comentariu maliţios al lui Neculce, care îl vizează, desigur, pe duşmanul său de moarte, Lupul, fiul lui Gavriliţă:
“pentru căci el vidé Gavriliţă pe ficiorii lui că nu sunt toţi aşedzaţi la minte, ce o samă sunt şi can zlobivi” .

După mazilirea lui Dumitraşco-vodă Cantacuzino, ieşenii se revoltă împotriva grecilor, iar armaşul Fliondor, Gheorghiţă Ciudin, căpitanul Mitre şi Mileştii, în fruntea “burzuluirii”, îl caută cel mai vârtos pe Sarăieni “carele au fost de au fost bătut stupii lui Gavriliţă vornicului şi au fost dat ştiubeilor foc”, dar grecul scapă .

În 1685 începe domnia lui Constantin-vodă Cantemir. Gavriliţă este ţinut la mare cinste (vel-vornic de Ţara de Jos) şi atinge punctul maxim al puterii:

“Şi din toţi boierii era mai ales la acest domnu Gavriliţă vornicul şi cu ficiorii lui. Era el boieriu şi chivernisié precum îi era voia. Şi era o samă din ficiorii lui can făr’ de ispravă , zlobivi: Lupul şi Solomon şi Costachi. Avé slugi tălhari la casăle lor, de ţiné drumurili, de ucidè turcii şi fura bucate din Bugeac, cai, iepe. Şi să făce farmutale totdeuna şi slimuri cu tătarâi pentru fapteli lor, şi nu puté să dzică nime nemică de frica lui Gavriliţă.. Şi domnul, de şi ştié, răbda”.

Vrând-nevrând, cronicarul depune astfel mărturie, printre obişnuitele insulte, pentru măreţia la care ajunseseră Costăcheştii în timpul domniei lui Constantin Cantemir.

Deja nu mai este vorba doar de o familie bogată şi influentă, ci de un adevărat spirit de clan, pe care îl dezvoltă Gavriliţă şi ai lui.

Încercând o comparaţie puţin cam excentrică, am putea sesiza asemănările dintre aceste mari neamuri din Moldova şi clanurile din Scoţia medievală.

Costăcheştii au ştiut cum să-şi apere interesele spiţei şi au avut un “rol pe care nu l-a avut nici o familie boierească din trecut, pentru o perioadă atât de lungă” .

Vodă Cantemir îl trimite pe Gavriliţă cu solie în Ţara Românească, la Şerban-vodă Cantacuzino .

La scurtă vreme de la întoarcerea în Moldova, Gavril Costache, unul dintre cei mai puternici boieri din istoria Moldovei, trece la cele veşnice.

Au existat şi voci care au susţinut că marele boier ar fi fost otrăvit la ordinul domnului Munteniei (şi, mergând mai departe, însuşi Constantin-vodă Cantemir ar fi avut de câştigat de pe urma morţii omului care avusese o atât de importantă influenţă în cadrul procesului de stabilire a candidaţilor la domnie, care îl ţinuse, până atunci, sub control şi peste al cărui cuvânt nu putuse trece; uciderea ulterioară a cărturarului Miron Costin, la ordinul aceluiaşi domnitor, face această supoziţie şi mai plauzibilă: cei doi domnitori, înţeleşi pentru a suprima un personaj devenit mult prea incomod).

De pe urma lui Gavriliţă Costache, familia va fi poreclită, în cronicile vremii, şi Gavriliţeşti.

După moartea lui Gavriliţă, îi urmează în dregătoria de mare vornic de Ţara de Jos, fiul său, Vasile (Vasâlie, Vasâlaki), care însă nu mai avea la fel de multă trecere la Domnie, ca tatăl său.

Încet-încet, şi ceilalţi Costăcheşti sunt decăzuţi din demnităţile avute anterior .

Vasile, căsătorit cu Catrina, născută Cantacuzino , a fost un personaj ceva mai şters şi mai neinteresant pentru cronici , dar un dregător iscusit şi onest, de care nu prea s-a plâns nimeni.

Acum încep să se profileze unele nemulţumiri faţă de Constantin Cantemir, care se înconjurase de mujici şi nu mai cinstea neamurile (există o radicală conştiinţă elitară în rândul boierilor moldoveni; pentru ei, celălalt nu este neapărat străinul, ci necredinciosul şi, poate în primul rând, mujicul.

De multe ori, boierii moldoveni se identifică mai lesne cu, să zicem, nobilii polonezi, decât cu ţăranii de pe propria moşie). În acest context, mai mulţi boieri de frunte ai Ţării de Jos se strâng, în 1690, la Băcani, lângă Bârlad, la nunta lui Ion Pălade. Printre ei: Costăcheştii şi vornicul Velicico Costin. Ei hotărăsc să fugă în Ţara Românească, unde să îi ceară ajutor domnului Constantin Brâncoveanu, pentru a-l instala domn în Moldova pe Velicico. Trădată însă de boierul Ilie Ţifăscul, zis Frige-vacă, conjuraţia a dat greş.

Velicico şi Miron Costin sunt ucişi din ordinul lui Cantemir (care va fi măcinat, mai apoi, de remuşcări), iar Vasile, Solomon şi Costachi Costache, împreună cu Gheorghiţă Mitre, spătarul Dedul, cei trei fii ai lui Miron Costin şi Nicolae Costin sunt închişi.

Aceeaşi soartă o va avea şi un alt grup de boieri, fugiţi în Muntenia şi readuşi: Lupu Costache, cumnatul său, paharnicul Lambrino, Antiohie Jora şi Bujorăneştii.

Cantemir are ordin de la Poartă să nu-i omoare pe prinşi; în plus, îşi aminteşte şi de jurământul făcut faţă de Gavriliţă, acela de a nu-şi atinge sabia de neamul său. Aşa că le cere să plătească, unii zece pungi, iar alţii cinci şi îi eliberează .

Vornicul Vasile o va găzdui în casa sa pe Maria, fiica lui Constantin-vodă Brâncoveanu, în timpul nunţii acesteia cu Constantin Duca, noul domnitor instalat în Moldova .

La 1696, este vel-vornic al lui Antioh-vodă Cantemir .

În anul 1701, revine la domnie Constantin-vodă Duca.

Vasile Costache se încuscreşte cu vistiernicul Iordache Ruset, care îl convinge la nuntă să se rupă de Duca şi să fugă în Muntenia, la Brâncoveanu.

Pleacă în Muntenia toţi Costăcheştii, împreună cu Mihalache Racoviţă, Ilie Ţifăscu, Lupu Bogdan şi alţi aproape 50 de boieri .

Boierii pribegi ţin sfat, împreună cu vodă Brâncoveanu şi hotărăsc să îşi aleagă domn dintre ei.

Până la urmă, Vasile Costache moare în pribegie, în Ţara Muntenească:

“Şi n-au apucat să-ş vie la pământul lui şi la casa lui, nice să să bucure de sfatul ce-l începusă” .


(va urma)

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#22130 (raspuns la: #21846) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ISTORIE RECAPATATA(continuare VI) - de DESTIN la: 17/09/2004 03:17:00
(la: Cum gandim?)
Au fost si boieri ,au fost si conducatori ,au fost si romani...

Ramura Pătrăşcan îi are ca reprezentanţi pe :

-Matei Kostaki, zis “Petraşcanu”, nepotul lui Lupu Costache. Postelnic, căsătorit cu Ruxandra, născută Miclescu.

-Iorgu, fiul lui Matei Kostaki. Zis “Stoeşescu”, a fost căsătorit cu Catinca, născută Sturdza.

Ramura Talpan:

-Constantin, zis “Talpan”. Mare-vornic, căsătorit cu o Rosetti.

Din linia Negel se disting:

-Constantin Costache, fiul lui Vasile Costache. Căsătorit cu Catrina, fiica vornicului Iordache Roset. Poreclit “Negel”, din cauza unui neg pe care îl avea pe nas.

La 1707, în timpul celei de-a doua domnii a lui Mihai-vodă Racoviţă este vel-comis şi domnitorul îl trimite, ca sol al său, în Muntenia, la nunta unuia dintre băieţii lui Constantin-vodă Brâncoveanu, cu fiica unui boier moldovean, Ilie Cantacuzino.

Constantin Costache ocupă aceeaşi dregătorie de mare-comis şi în timpul domniei lui Dimitrie Cantemir.

În 1712, în timpul celei de-a doua domnii a lui Nicolae-vodă Mavrocordat, este stolnic mare; domnul îl însărcinează cu îndeplinirea poruncii venite de la Poartă, de a curăţa Prutul de copaci şi crengi.

În 1716, vine pentru a treia oară la domnie, Mihai Racoviţă, iar Constantin Costache este vel-vistiernic şi domnul îl trimite, împreună cu vel-banul Macriiu, să adune două-trei mii de tătari, pentru a-i folosi împotriva austriecilor din Cetatea Neamţului.

Vistiernicul nu apucă să-i mai spună lui Racoviţă de venirea tătarilor, fiindcă austriecii ajunseseră deja la Iaşi.

Costache se ascunde în stuh.

După victoria turcilor şi izgonirea austriecilor, domnul îi trimite pe Constantin Costache vistiernicul şi pe Luca biv-vistiernicul în Bugeac, pentru a-i elibera pe robii luaţi de tătari din Moldova.

Casele domneşti arzând, Mihai-vodă Racoviţă se mută în două case alăturate, cele ale biv-spătarului Ioan Păladi şi cele ale lui Constantin Costache, acum vel-spătar.

După mazilirea lui Racoviţă, C. Costache este pus, la 26 septembrie 1726, caimacam, împreună cu vel-banul Sandu Sturdza şi amândoi îl vor întâmpina pe noul domn, Grigore-vodă Ghika.

La acest domn, Constantin Costache este hatman; plănuieşte, împreună cu neamurile sale (stolnicul Iordache Costache, fiul lui Lupu; paharnicul Gavril Costache; stolnicul Toader Costache), cu vel-vornicul Ioan Păladi şi fiul acestuia, vel-banul Toader şi cu spătarul Iordache Cantacuzino să fugă în Bugeac şi să-şi aleagă domn dintre ei.

Sunt însă arestaţi cu toţii; Iordache Costache este decapitat, ceilalţi sunt închişi o vreme, apoi eliberaţi.

La mazilirea lui Grigore Ghica, în 1733, C. Costache, acum vel-logofăt, este din nou caimacam, împreună cu Constantin Ruset, vel-vornic.

În acelaşi an, începe domnia lui Constantin-vodă Mavrocordat, la care Constantin Costache continuă să fie vel-logofăt. Aceeaşi dregătorie o va ocupa şi în timpul celei de-a doua domnii a lui Grigore Ghica, până când, la 29 februarie 1737, moare în urma unui atac de apoplexie (anterior ceruse, din pocăinţă, să nu fie îngropat în biserica Mitropoliei, ci afară, lângă uşă).

Iscusit şi influent, indispensabil aproape tuturor domnitorilor contemporani cu el, Constantin Costache este emblematic pentru acea boierime română care a fost, aşa cum frumos scria Ştefan D. Grecianu:

“braţul şi sufletul ţărei nóstre”.

De aceea, voi oferi, în continuare, un citat ceva mai amplu din acelaşi Ion Neculce care, cu toată aversiunea faţă de Costăcheşti, pe care nu şi-o ascunde pe toată întinderea cronicii sale, nu poate ca, la moartea lui Constantin Costache, să nu îi recunoască acestuia şi calităţile:

“Atunce să tâmplasă Costantin Costachie Gavriliţi, ce să poriclé Negel, c-avè un negel în nasu din naştire, cari era logofătu mare şi era cu zlotăria la Suceavă. Şi mergând la mănăstire la Suceviţi, sosind într-o simbătă sara la mănăstire, în 28 di dzâli a lui feurar, au şădzut cu igumănul şi cu alţi mazâli la masă, de-au mâncat bini sara, iar când au fost dispre dzuă, s-au sculat să margă la biserică duminică dimineaţa. Şi n-au apucat să agiungă în biserică, şi l-au şi lovit o ameţală, de-au cădzut gios în mijlocul mănăstirii. Şi luându-l ficiorii în braţă, de-bè l-au dus pãn’ la chilie, şi peste un ceas au şi murit.
Apoi l-au adus slugile la Ieş, şi i-au ieşi tu vodă înainte şi cu toată boierimea, şi l-au îngropat la mitropolii, afară lângă uşa bisericii, c-aşé au poftit el, să nu-l îngroape în biserică. Şi mari cinste i-au făcut la îngropare, şi mai mulţi oameni strâga "Dumnedzău să-l ierte"dicât "să nu-l ierte". Că măcaru că era om mânios şi zavisnic asupra unora, după cum îs pizmătari neamul Gavriliţăştilor, dar avé şi unili lucruri bune. Că era om şi harnicu, nici mitarnic sau lacom, şi era şi om libovnicu, ospătători. Dragă-i era cinstea şi mai aleasă decât toati era cè mai bună, că să pune tari în prici cu domnii şi cu alţii pentru ţară. Sta di să pricé, ca să nu o jăcuiască. Pentru acee nărodul mai mult strâga "Dumnedzău să-l ierte". Şi noă încă ni să cade, celor ce om citi, di vremi că sta pentru ţară cu bini, să dzâcim "Dumnedzău să-l ierte". Că boieriul cari stă cu bine pentru ţară di spuni, macar de-ar vini şi la primejdia vieţii, i să cade de la ace ţară şi di la peminteni a-i da mai multă cinste di laudă decât de hulă. Făcutu-i-au şi giupâneasa lui, unde l-au îngropat, mormânt di piatră frumos, ca să rămâie di pomeniri.”

Trebuie să fi fost un personaj cu totul excepţional acest Constantin Costache, dacă un mare adversar al familiei sale îi scrie un necrolog atât de emoţionant !

(va urma)

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#22589 (raspuns la: #22442) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ratziune, - de dinisor la: 17/09/2004 17:14:18
(la: Poezii !!)
Ratiune,
de Gheorghe Popescu Corvin

oanza deasa de navod
Cata vrei gasesti in pod.
Din urzeala nestiunta
De-o ganganie-i tesuta!

Nu-i nici plasa de matasa
Nici voaleta de mireasa.
Animalu-acela mic
A-mpletit-o din nmic!

Gizelor, capcana-ntinsa
Si de patru colturi prinsa,
De un mester iscusit
Ager si neobosit!

Vreau s-o stric, s-o strang in mana
mai nimic sa nu ramana,
Doar la truda lui "gandesc"
Si din fapta ma opresc!
_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
Corect! Incorect! - de kradu la: 26/11/2004 07:47:00
(la: Fahrenheit 9/11)
Asa pare!
In opinia mea, lucrurile par diferite, azimutul locului face sa .....
Gore vorbea la 1999 intr-un mod socialist cu o respectabila aroganta si superioritate, a celui ce stie mai bine decit ordinaru Jony ce e bun pentru natiune, iar s'Kerry a fost un dezastru, ascilid fregvent in topic, s-au "am votat pentru razboi si am votat impotriva finantarii lui" !
As inclina sa cred, Clinton a last un vid politic in partidul democratic pentru lansarea lui Hilary in 2008!
Bush e un orator mediocru dar un politician iscusit!
E ferm in si onest! Cei ce nu-l plac cu usurinta il urasc cu entuziasm!
Am avut mare admiratie pentru Clinton ca politician! Cetateanul Clinton insa...... alt dezastru democratic!
Jhony nu voateaza de fapt partidul ci presedintele!
Romanii l-au ales in cascade pe Iliescu pentru ca au fost manipulati, ori le-a placut zimbetul nating al respectivului! Nu pot crede ca ei au votat un comunist, keyge-bist, ori ....rusofilul... ci pe actorul Iliescu care a parut prezentabil Romanilor din motive de neinteles pentru mine! O mascarada in care victima si-a votat calaul!
Pesoana Bush poate se identifica oarecum cu America!
Persoana Bush insa se identifica absolut perfect cu presedentia!


#29890 (raspuns la: #28717) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
donquijote - de spinroz la: 24/05/2005 22:30:16
(la: Ce face femeia cu amantul nu face cu bărbatul!)
Nu întâmplător ţi-ai luat numele acestui erou al lui Cervantes. Conştientul tă te face să crezi că l-ai ales întâmplător, dar înţeleptul inconştient ţi l-a recomandat. Ţi se potriveşte la spirit şi cred că şi la trup. Cauţi faima dar se vede că n-ai cunoscut la viaţa ta mai mult decât pe ,,faimoasa Dulcineea''. O, iscusite hidalgo, păi oricine ar vrea ca femeia să fie, prietenă, amantă şi soţie, dar din nefericire pentru majoritatea soţilor ea rămâne doar soţie. De ce crezi că bărbatul caută aventura erotică? Răspunsul e simplu: ceea ce îi refuză soţia, îi oferă amanta. O soţie nu va fi la fel de libertină cum este amanta. Nu îţi vorbesc dintr-o experienţă personală; orice femeie în postura de amantă ţi-ar putea confirma, dar fii sigur că nici o femeie nu o va recunoaşte. În ciuda iubirii ,,absolute’’ pentru soţ, rămâne în adâncul inconştientului ei o urmă de teamă care o face să fie circumspectă în relaţia erotică cu soţul şi libertină cu amantul. Parcă îmi amintesc de unul din romanele ,,en vogue'' în epoca de tristă amintire (a fost tristă dar bună că mai citeam şi noi câte ceva, azi cultura vizuală o bate pe cea scrisă),Fiul secetei, mi se pare în care eroina, soţia unui grangur comunist îi cerea amantului ce şi cum să-i facă, ceea ce n-ar fi îndrăznit cu siguranţă să-i ceară soţului. Dar şi studiile lui Stekel , unul din psihanaliştii din şcoala lui Freud, vorbesc despre libertinajul sexual al femeii în relaţiile cu amantul (vezi W. Stekel - Psihologia eroticii feminine), sau romanul mai recent al franţuzoaicei Camille Laurens - Carnet de bal). Dacă te încrezi în chinezi ... dragul meu hidalgo atunci ai dreptate, numai că eu n-am pus problema de ce îşi înşeală femeia soţul şi nu caut explicaţii la motivaţia ei, ci despre libertinajul sexual al femeii în relaţia cu amantul şi reticenţa sexuală în relaţia cu soţul. Da ai dreptate nu pot să caut explicaţii la tine cavalerule fără prihană , dacă singura ta experienţă este doar Dulcineea.
#50978 (raspuns la: #50891) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alta poveste - de cattallin2002 la: 31/07/2005 13:23:05
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI)
O povestire din Pateric.
Era un oarecare sihastru iscusit şi trăia în pustie cu multă înfrânare, postire şi priveghere şi alte osteneli pentru mântuirea sa, dar care se socotea pe sine că a ajuns la măsura părinţilor celor de demult. Pe acesta a început vrăjmaşul diavol a-l amăgi şi a-l înşela cu năluciri diavoleşti. I se arăta lui adesea în chip de înger, ca şi cum ar fi fost de la Dumnezeu trimis pentru pustniceasca lui viaţă cea iscusită, ca să-l povăţuiască şi să-l înveţe cele ce i se cad lui. Şi aşa, multă vreme arătându-i-se în chipul îngerului luminat, multe lucruri neştiute îi arăta şi îi spunea. Iar el, nesocotind vicleşugul vrăjmaşului, a crezut că este îngerul şi îi slujeşte pentru viaţa sa plăcută lui Dumnezeu.
Tatăl acestui sihastru era încă în viaţă şi trăia la ţară. Şi după multă vreme auzind el despre feciorul lui, sihastrul, unde trăieşte şi în ce loc în pustie, a dorit să meargă acolo, să-l mai vadă cu ochii mai înainte de moartea sa, fiindcă numai pe acel fecior îl avea şi de mulţi ani nu îl văzuse. Şi aşa, luându-şi traista şi o secure în mână, a plecat şi a ajuns în acea pustie. Apropiindu-se de acel loc unde era chilia sihastrului, acel înger al satanei care pururea i se arăta sihastrului i-a grăit lui zicând: „Păzeşte-te şi ia aminte de tine, că diavolul s-a închipuit în chipul tatălui tău şi vine la tine cu o traistă şi cu o secure în mână, vrând să te omoare. Deci, ia-ţi şi tu degrabă securea în mână şi ieşi înaintea lui şi, apropiindu-te de dânsul, apucă înainte şi-l loveşte cu securea şi-l omoară”.
Iar el, încredinţându-se acelui înger şi ascultându-l, a ieşit şi, văzându-şi tatăl venind cu securea în mână, precum i-a spus, s-a apropiat de el şi, lovindu-l cu muchia securii în cap, l-a omorât şi îndată l-a apucat necuratul duh şi l-a muncit până l-a omorât şi pe el.
#62641 (raspuns la: #62640) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dumneata esti un persisten - de gabriel.serbescu la: 16/10/2005 22:55:34
(la: Gripa aviara II (epigrama))
Dumneata, draga domule, esti un persistent.
Dincolo de persistenta dumitale se afla o mare aplecare spre intelepciune, caci desi nu incerci sa o demonstrezi, ba mai mult, o disimulezi cu orice pret, dumneata esti un intelept.
Unul persistent, asta e clar.
Nu iti pui doar intrebari despre lume, ci pui si intrebarile pe care le-ar pune lumea despre lume.
Si, cu aceasta mare aplecare spre intelepciune pe care o aveti, plecati de la micro-la macro, de la ou-la gaina, de la alegator-la parlamentar, toti si toate trec prin pana dumitale iscusita, pe care ca un virtuoz lautar, o porti cu usurinta si dexteritate pe foia alba, si de acolo pe curat, pe forumul cafeneaua.com, ca sa te citeasca domnii si doamnele utilizatori.

O umbra mare si sumbra trece peste Romania, dumneata o rezolvi dintr-un condei. Sinteti si veti continua sa fiti un pamflet.

Sa vina Irma!

Din ciclul "Mare e limba boului, pãcat ca nu poate grãi"... - de Narcis Virgiliu la: 17/10/2005 06:09:03
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Ptr. ca tot s-a ajuns prin balarii asa cum era si firesc, ca doar suntem pe web-ul romanesc punem ceva aici la baietashii si la doamnele iscusite cu pseudonime si impotriva "nudistilor" ca sa moara si mai si de oftica sau de inima rea.....:-)) http://www.7floor.net/

p.s. si nu va suparati pe noi dar nu ne schimbam stilul http://www.narcisvirgiliu.ro/en/home.php doar ptr. ca voi aveti ceva probleme prin "ograda"....

Narcis Virgiliu
#79245 (raspuns la: #79234) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bisturiul la propriu - de maria_cristina la: 12/01/2006 20:36:46
(la: Stiti sa folositi "bisturiul"?)
eu chiar imi doresc un interlocutor iscusit in manuirea bisturiului. si, apoi, raspunsul tau mi-a fost foarte pe plac.
#99816 (raspuns la: #99774) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bunadimineata trancanitori - de Andre29 la: 17/04/2006 08:00:20
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A DOUA)
Multumesc de urari

De cadouri si de flori

Floriile au trecut

Si aseara am petrecut.

Un gand pentru voi am spus

Cand am fost luata la dans,

Un gand special am avut

Si pentru trancanitorii din trecut,

Care acum sunt un pic plecati

Cu multe si grele treburi luati.

Mi-este tare dor de ei

Si ii voi enumera dragii de ei

Anisia, utaL ;) , Cosmacpan.

Sper ca nu va trece chiar un an

Pana ce ii vom cyber-revedea

Cu versuri iscusite ne vor delecta.

Stiu ca si voua va lipsesc

Pifan somnoros ma iscalesc :)




____________
'de frica sa nu scadem incetam sa crestem, de frica sa nu plangem incetam sa radem '
Alex - de latu la: 23/06/2006 20:12:00
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A DOUA)
Sa ne bucuram si noi
Tot alaturea de voi:)


Partea cea cu canonitul
O ascundeti iscusit,
Insa cred ca mai degraba
Gratzia va face hit...:-))

Despre bucurat, ma bucur
Ca nu doar va canoniti,
Si ca timp va mai ramane
Small-talk sa mai trancaniti...:-))

__________________
Things to do today:
1) Get up; 2) Survive; 3) Go back to bed.
#129582 (raspuns la: #129574) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Relativitatea la Romani - sa ne furam singuri caciula - de danvoinea la: 13/07/2006 01:18:56
(la: Cine fura azi un BAC...)
Am tot cautat domenii in Romania in care sa nu fie coruptie, sa vad o raza de speranta, sa am incredere. Eu traiesc in America, si cred in continuare ca initiativa privata aduce progres, si eficienta...
Dar in Romania cheia progresului e minciuna iscusita... sa putem fi trufasi pe riscul altora. Ma astept la "pacaleli" de la vrajitoarele din palatele din Giulesti, dar sincer am fost tare dezamagit de ditamai clinica medicala privata, Centrul Medical Unirea sau CMU pentru apropiati, care cumpara o vila si face "spital". Ce spital e ala fara anestezisti si terapie intensiva, nu stiu. Nu vreau sa ma gandesc cum rezolva ei situatiile in care apar probleme. Probabil la fel cum raspund si presei: "in vorbirea curenta, spital e un termen larg" - pai bine, in vorbirea curenta si medic o fi un termen larg atunci, ca stiu ca sefului de la CMU i s-a retras dreptul de a practica, pe motiv de frauda... Da' romanu pica de prost. Spital scrie, spital zicem, nu-mi umblati mie cu cioara vopsita...

Cred ca asta se invata de mic. Poate ni se trage de la trisatu' la Bac. Nu stiu.
#132866 (raspuns la: #131949) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alexule - de anisia la: 07/08/2006 21:10:08
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A DOUA)
hai ca bine zici, lelitza...
fug si-aduc o garofita
pusa-n vaza
poa' sa vaza
lumea-ntreaga ca e breaza
si c-o dusca de pelin
duca-se de tot, venin .

ma gandesc apoi, conitza,
om dansa o perinitza,
ori o sârba tot pe loc,
sau o geambara cu foc,
c-auzit-am ca in sat
nunta e la Imparat,
fecioru' al mic gasit-a
mandra tare iscusita
si-o aduse-acas' la dânsul
ca sa-nceapa odata dansul...

ce zici, mai ca te-nvoiesti
o opinca sa pingesti,
un itzar, o fota noua
ar dansa iarba cu roua
soarele cu luna plina
si dânsul cu o Alina...
__________________________________________________________
doar pentru ca toate pasarile au aripi, nu inseamna ca zboara toate la aceeasi inaltime...
#137852 (raspuns la: #137845) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alex - de latu la: 18/08/2006 23:06:26
(la: Despre agresivitate)
Lasa-l tu pe Machiavelu
Sa se dea cu trotinelu

Mamma mia! Portia
De la mamma Borgia:
Crezi ca si-aia-i depasita
De-a ta minte iscusita...?...:-))))
__________________
Omule, nu uita: Eu sunt cu tine!
Things to do today: 1) Get up; 2) Survive; 3) Go back to bed.
#140059 (raspuns la: #140040) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
picky - de latu la: 02/09/2006 00:40:57
(la: DUPLICITATEA)
Duplicitatea n-are limite.
Asa-i.
La fel si fatarnicia, lasitatea, ingustimea intelectuala, etc..., care constituie compostul de calitate necesar, mai ales la "adapostul" virtual al unui nick.
Caci adapostul este virtual, pe un forum cum e cafeneaua, asa ca si in viata reala. In cele din urma toata pasarea pe limba ei piere.

A numi cele de mai sus duplicitate mi se pare un eufemism politicos, avand in vedere ca in comunism duplicitatea era o metoda de supravietuire pentru unii (nu ma refer la povestitorii de bancuri politice la mesele de crasma, ci la aceia care sigur au existat, dar ale caror nume n-au devenit celebre dupa revolutie).

Cat despre haita de hiene, care - pe forum ca si in realitate - se simt bine doar in compania semenilor, ea nu se bazeaza pe duplicitate ci traieste din devorare, nu se dezminte aproape niciodata si-si urla larma in cor.
"Oamenii vorbesc..." ("Mai multi useri..." e corespondentul virtual) este paravanul, minoritatea este tinta, invective le sunt armele si josnice le devin metodele, ajungand la profunzimi ale caror explorare nu este in puterea unuia ca mine.

De aceea duplicitatea altora nu ma intereseaza.
N-o (mai) demasc pentru ca stiu pe de o parte ca se demasca cu timpul singura si pe de alta parte pentru ca am invatat ca ei sunt mai multi si mai iscusiti in a se apara intre ei, iar metodele lor m-au prins si asa mai intotdeauna pe picior gresit.
A o tolera devine drumul celei mai mici rezistente, complacerea devine din cand in cand inevitabila.
Nu e delasare, ci resemnarea de tipul "Desteptul cedeaza primul", pentru ca viata e si asa prea scurta.

In decursul timpului n-am invatat decat una: "Uite-te cine zice".
__________________
Omule, nu uita: Eu sunt cu tine!
Things to do today: 1) Get up; 2) Survive; 3) Go back to bed.
nu contati pe mine! - de tatiku la: 14/10/2006 19:54:48
(la: Institutul de mistocarie !)
Rodicutz, viata e grea, urata si nu are rost sa o mai uratesc si eu prin a fii mistocar. Urasc genul asta! Deep adanc in mine se afla un radar, care ma avertizeaza despre oamenii care fac bascalie si pe care ii evit printr-o fandare iscusita. De asemenea, radarul meu clipaceste cand cad si eu prada prostiei si incep sa ma rad de oameni.
Fa-ma inspector scolar, asadar!
generale - de ooanna la: 21/10/2006 21:55:13
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A DOUA)
te-am periat destul?? :))
s-afle tot natul,
ca daca tot a explodatu'
macar sa nu-i fie cu banatu',
ca bombardeaua a venit
de la al mai iscusit
artilerist din garnizoana.
mai aveti vreo toana?? :))

#152624 (raspuns la: #152618) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Helo - de Marlene_ la: 30/10/2006 21:40:04
(la: Mr. Cafeneaua 2006 - Spectacolul)
Helo. Ce idee super! Doamnele Gagici Bine si cu Initiativa. Unele intrebari sunt foarte iscusite si-mi plac mult raspunsurile misterilor. Multi strengarei pe-aici. Hmmm cred c-o sa mai revin, ha!



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...