istoria dreptului romanesc

nu inteleg de ce oamenii sunt asa de indiferenti la istoria neamului romanesc. nu sunt romanca get-beget, sunt tataroaica, strabunii mei au venit de nici 150 de ani in romania si totusi sunt mandra de istoria neamului romanesc. s-au facut si greseli, normal, dar asta nu sterge marile realizari. Suntem un popor latin intre 4 tari slave si totusi am reusit sa ne pastram limba. Am avut voievozi curajosi si domnitori invatati, am avut si avem oameni de cultura de mare valoare. cand ma gandesc la istoria romaniei de-a lungul veacurilor simt nu numai mandrie, din cauza faptelor ce s-au petrecut, ci si mandrie ca sunt romanca, ca traiesc in romania, ca vorbesc romaneste, ca am prieteni romani. In nici un caz nu sunt indiferenta....

"regret ca un asa om a existat in istoria poporului roman"
In istoria poporului roman a existat si Vlad Tepesi, pe care isturia dupa sute de ani il vede ca pe un personaj pozitiv, pt ca a taiat si spanzurat (tras in teapa etc.) si a salvat tara de hoti, macar ca dupa sute de ani suntem acolo de unde am plecat...

A fost si Dimitrie Cantemir - si stiu ca o sa-mi sariti toti in gat, dar ia sa vedem perceptia din vremea lui: educat la turci si fugit la rusi... acum o sa-mi amintiti de struto-camila. Spune asta taranilor din vremea lui - mare branza! Ba inca - ce inseamna struto-camila si inorogul pt tine acum?

Nu-i tin partea lui 'ceasca, dat pazea ca dupa iliescu, bombonel, tapu, basescu si inca cativa ca astia - presto! 'ceasca isi va avea locul lui in istorie...

de fapt si de drept, romanii au semnat un acord cu americanii prin care tot personalul diplomatic intra sub jurisdictie americana. asa ca, degeaba toata galagia. omul avea statut de personal de corp diplomatic, salutare !

poate daca romanasii n-ar semna cu ochii inchisi orice, altfel ar sta lucrurile.


zaraza

Moldova, Romania si provocarile regionale ale integrarii euro-atlantice

Romania si provocarile regionale ale integrarii euro-atlantice

- relatia cu Republica Moldova si posibile consecinte pe termen scurt si mediu -

DAN DUNGACIU

"Anumite actiuni si evenimente recente din viata politica a Rusiei si din politica externa a Rusiei ne-au pus pe ganduri... Prezenta trupelor ruse [in Georgia si Moldova] nu se conformeaza angajamentelor asumate la Istanbul. Doresc sa le spun rusilor inca o data ca, in opinia noastra, trebuie sa depuna mai multe eforturi pentru aplicarea obligatiilor pe care si le-au asumat la Istanbul. Rusia nu a respectat calendarul retragerii".(Colin Powell, ianuarie 2004, Moscova)

"Pentru prima data in istorie, interesele Romaniei coincid cu cele ale Occidentului in ceea ce priveste Republica Moldova... O data la doua generatii (1918, 1940, 1991), Moldova este cap de lista a prioritatilor agendei diplomatice internationale si aproape de fiecare data Occidentul este prins pe picior gresit, pentru ca nu a existat o analiza profunda a acestui spatiu. Acum ne aflam intr-un astfel de moment. Si, pentru prima oara, Romania are posibilitatea de a influenta deciziile internationale". (Vladimir Socor, 28.01.2004, Bucuresti)

"Replica pe care urmeaza sa o dea Occidentul politicii externe agresive, promovate de Moscova in spatiul post-sovietic, o poate constitui extinderea treptata a Aliantei Nord-Atlantice si a Uniunii Europene, pana cand acestor organizatii li se vor alatura, intr-o forma sau alta, tarile din imediata lor apropiere, Ucraina, Belarus, Republica Moldova, Georgia si Azerbaidjanul". (The Wall Street Journal, ianuarie, 2003)

Republica Moldova - o prezenta absenta

Republica Moldova are un statul paradoxal pe agenda publica a dezbaterilor din Romania. Este invocata, dar nu discutata, este pomenita (rar!), dar nu analizata. Este o prezenta, dar o prezenta discontinua, fara substanta, fara efect. O prezenta... absenta.

Acest text apare nu doar din dorinta de a inventaria un an de evolutii politice si geopolitice din Republica Moldova, ci de a evidentia, prin recul, o realitate care devine evidenta pentru orice observator de la Bucuresti sau aiurea. In anul 2004, una dintre mizele cele mai insemnate de pe agenda de politica externa a Romaniei va fi chestiunea Republicii Moldova, respectiv prestatia Chisinaului fata de Bucuresti si reactia pe care Romania va trebui sa o aiba fata de sfidarile puterii politice comuniste de peste Prut. Caruselul provocarilor la adresa Romaniei a inceput deja, si exista toate motivele sa credem ca el va continua. In plus, evolutia evenimentelor din Republica Moldova sugereaza ca dosarele geopolitice deschise in 2003 sunt departe de a fi solutionate, iar efectele acestei stari vor afecta, pe termen scurt si mediu, conditia Romaniei de membru NATO si aspirant la un loc in Uniunea Europeana. Faptul ca 2004 este an electoral pentru ambele tari (in primavara lui 2005 vor avea loc in Republica Moldova alegeri parlamentare) nu face decat sa complice ecuatia.

O conferinta si mai multe semne de intrebare

Pozitia Romaniei fata de Republica Moldova nu va fi de aici inainte benevola si nu o va implica numai pe ea, caci Romania este plasata acum la granita celei mai mari aliante militare pe care a cunoscut-o omenirea si care are interese geo-strategice in Istmul Ponto-Baltic si Caucaz. De aici sarcinile ce-i incumba. Toate evolutiile indica o crestere treptata - teoretica, cel putin! - a importantei Romaniei pe aceasta axa, si pozitia ei in viitoarea arhitectura de securitate regionala va depinde, in buna masura, de competenta si hotararea ei de a gestiona adecvat aceasta somatie iminenta. Dincolo de adeziunile fervente si retorica integrarii in NATO, urmeaza, in 2004, testul implicarii si evolutiei efective in aceasta regiune.

Poate Bucurestiul sa isi asume un asemenea rol? - este pana la urma interogatia majora pentru 2004. Din nefericire, semne de intrebare relativ la putinta sau abilitatea Bucurestiului au aparut prea repede. Intre 19-22 ianuarie 2004, la Niederpöcking, Lacul Starnberg, Germania, sub egida Pactului de Stabilitate in Europa de Sud Est, in cooperare cu Ministerul de Externe German (si organizata de Asociatia pentru Europa de Sud Est) s-a desfasurat conferinta "Perspectivele europene ale Republici Moldova". Este prima conferinta de asemenea anvergura dedicata explicit Republicii Moldova, iar participarea a fost numeroasa - aproape o suta de reprezentanti ai asociatiilor sau institutiilor politice sau nepolitice cu interese in Republica Moldova sau regiune - si de inalt nivel: Erhard Busel, Coordonator special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud Est, William Hill, Seful Misiunii OSCE la Chisinau, Vladimir Filipov, reprezentantul Consiliului Europei la Chisinau, reprezentanti ai Ministerelor Afacerilor Externe ale unor tari europene, experti internationali, liderii politici de la Chisinau (Nicolae Dudau - Ministru de Externe - Iurie Rosca, Dumitru Braghis, Oleg Serebrian, Oazu Nantoi etc.).

In cadrul conferintei, trei grupuri de lucru au discutat strategii europene, politici economice si sociale, precum si aspecte de securitate referitoare la Republica Moldova. Aceste comisii vor pregati terenul pentru intrunirile viitoare si pentru elaborarea unor proiecte sau strategii care sa includa si recomandari concrete pentru factorii de decizie d la Bruxelles sau Chisinau. O conferinta, asadar, de o importanta strategica indiscutabila. Din partea Romaniei a fost invitat, intr-o prima instanta, doar Gabriel Andreescu, Centrul de Studii Internationale, Comitetul Helsinki ("expertul favorit" al liderilor politici sau de opinie ai Partidului Comunistilor aflat acum la putere la Chisinau). Textul preferat al echipei istoricilor oficiali ai regimului comunist este, de departe, Renate Weber, Valentin Stan si Gabriel Andreescu, "Relatia Romaniei cu Republica Moldova", text tiparit in 22 Plus la 25 ianuarie 1995, in care autorii acreditau ideea unei "minoritati romanesti" in Republica Moldova. Pentru o valorificare recenta a lui Gabriel Andreescu in presa oficiala de la Chisinau, se poate vedea Haralambie Corbu, "Culegem ceea ce semanam", serial tiparit pe prima pagina a Moldovei Suverane, ianuarie 2004. Al doilea favorit al istoriografiei comuniste si revizioniste de la Chisinau este Lucian Boia, considerat de Vasile Stati, autorul penibilului Dictionar moldovenesc-romanesc, drept "cel mai obiectiv istoric roman". In principala lucrare revizionista a lui Vasile Stati, Istoria Moldovei, "Vivar-Editor", Chisinau 2002 - pe a carei coperta troneaza fara jena imaginea "Moldovei Mari" - Lucian Boia este gratulat cu atributele cele mai inalte: "prestigiosul istoric roman" etc. Invocarea lui Lucian Boia este, totusi, inepta si frauduloasa: istoricul oficial al revizionismului "moldovenesc" utilizeaza demersul lui Lucian Boia in litera, nu in spiritul lui. Stati utilizeaza deconstructia (de-mitizarea) istoricului de la Bucuresti doar pentru istoria Romaniei, niciodata pentru ceea ce el considera a fi "istoria Moldovei").

Revenind acum la invitati, nu poti sa-ti reprimi perplexitatea (pe care unii au exprimat-o public acolo!): vecina Moldovei, Romania, reusea "performanta" diplomatica de a avea un invitat din cei aproape o suta! In ultima clipa, s-a reusit introducerea pe lista invitatilor, ca observator, a unui reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe. Cam putin pentru o tara care are ca sarcina gestionarea viitoarei frontiere estice a NATO si UE si care nazuieste sa devina locomotiva Republicii Moldova in demersurile acesteia - cate sunt! - de integrare europeana. Iar aceasta prezenta debila spune ceva despre strategia (existenta sau nu) a Bucuresti-ului in raport cu Republica Moldova sau despre institutiile care sunt puse in miscare (sau nu) pentru aplicarea acesteia. Cu atat mai mult cu cat la Niederpöcking, reprezentatii altor doua tari, Polonia si Lituania, au declarat explicit intentia de a deveni ele locomotiva Republicii Moldova in eforturile acesteia de integrare in structurile europene! Cuplata cu refuzul obstinat al Chisinaului de a colabora cu Bucurestiul - de aici, firesc, disponibilitatea institutiilor occidentale de a gasi un inlocuitor -, propunerea pare amenintator de plauzibila, iar consecintele geopolitice pentru Romania sunt incomensurabile: in esenta, este vorba despre a doua deposedare a Romaniei - dupa "pierderea" flotei din Marea Neagra - in ceea ce priveste capacitatea Bucurestiului de a actiona pe frontul de Est (Marea Neagra si Caucaz). O Romanie care pierde initiativa spre Est devine un actor figurant si nesemnificativ in orice initiativa a Washingtonului sau a UE in Caucaz sau Istmul Ponto-Baltic. Aceasta este, geopolitic vorbind, miza confruntarilor Chisinau - Bucuresti si aici sta, se pare, explicatia razboiului declansat de puterea comunista la adresa Romaniei.

Inainte de a detalia, sa urmarim, rapid, cateva repere ale acestei campanii.

"Aria calomniei". Chisinaul ataca Romania la institutiile europene

Doar cateva mostre: "In timpul celor 1213 zile cat Moldova s-a aflat sub ocupatia Romaniei, un evreu era ucis la aproape fiecare doua minute" (din "Plangerea 435" depusa de Andrei Neguta, deputat comunist, la Consiliul Europei, 2003); "Romania a ramas unicul imperiu in Europa, constituit din Moldova, Dobrogea si Transilvania" (Presedintele Vladimir Voronin, Postul de televiziune NIT, decembrie, 2003); "Scopul lui Rosca [liderul PPCD] este crearea provinciei romanesti si invadarea acesteia cu sute de mii de romi" (Moldova Suverana, publicatie oficiala a guvernului Republicii Moldova, 14 ianuarie 2004)... Sunt doar cateva exemple dintre zecile care invadeaza astazi spatiul public sau politic de la Chisinau sau aiurea. Razboiul declansat de Chisinau - flancat, probabil, de alti "prieteni" traditionali ai Romaniei - au adus relatiile dintre cele doua state in faza cea mai delicata din 1990 incoace. Dupa o perioada de relativ inghet de dupa 2001, a doua jumatate a anului 2003 a marcat apogeul acestei confruntari. Iata cateva momente ilustrative ale acestui dosar care nu pare ca se va inchide curand.

In 2002, relatiile bilaterale romano-moldovene fusesera, practic, suspendate o data cu anularea vizitei la Chisinau a primului-ministru Adrian Nastase in urma unor neinspirate declaratii belicoase ale unor oficiali moldoveni. In aprilie 2003, Ministrul roman de Externe, Mircea Geoana, si omologul sau moldovean, Nicolae Dudau, declara la Chisinau ca Tratatul de baza dintre Republica Moldova si Romania ar putea fi incheiat pana la finele anului curent. Ministrul romana prognoza chiar ca posibila o vizita a Presedintelui Iliescu, in toamna, in Republica Moldova. (Ca gest de bunavointa, Mircea Geoana anunta re-esalonarea datoriilor din importul de curent electric ale Republicii Moldova.) Chisinaul astepta de la aceasta vizita semnarea Tratatului de baza moldo-roman - vizita nu va mai avea loc.

Declaratiile belicoase ale comunistilor nu se opresc; dimpotriva. La 25 iulie 2003, la Chisinau, apare Dictionarul moldovenesc-romanesc, semnat de Vasile Stati, care afirma ca aceasta carte "demonstreaza existenta obiectiva a celor aproximativ 19.000 de dovezi de netagaduit ale individualitatii si dainuirii seculare a limbii pe care moldovenii o numesc moldoveneasca". Institutul de Lingvistica al Republicii Moldova anunta ca il va actiona in judecata pe Vasile Stati, pentru compilatie si furt intelectual. In acelasi zi, ziarul guvernamental Moldova Suverana publica celebra "Conceptie nationala de stat a R. Moldova" a Presedintelui Voronin. Unul dintre scopurile acestor gesticulatii politice era provocarea autoritatilor romane inaintea intalnirii dintre cei doi presedinti. La inceputul lunii august, Presedintele Ion Iliescu se intalneste, la Costesti-Stanca, cu omologul sau moldovean, Vladimir Voronin. Cei doi sefi de stat nu fac referinte la "Tratatul politic de baza moldo-roman", despre care Voronin afirma cateva zile inainte ca ar trebui discutat in mod obligatoriu.

Odata cu preluarea presedintiei Consiliului de Ministrii al Consiliului Europei, Moldova incepe o campanie sistematica de denigrare a Romaniei. Alexei Tulbure, reprezentantul permanent al Moldovei la Consiliul Europei acuza Romania de opozitie fata de planurile de "federalizare" ale Republicii Moldova si de implicare in manifestatiile anti-rusificare si anti-comuniste din anul 2002. (Prestatia oficialului de la Chisinau a fost uluitoare. Nu doar ca nu a adus vreo proba in sprijinul celor afirmate, dar a incheiat emfatic: "Noi vom considera astfel pana nu ne vom convinge de contrariul in baza intregii acelei informatii pe care trebuie sa ne-o prezinte Guvernul roman"). Urmeaza apoi acuzele de "anti-semitism" si "xenofobie". Seful Comisiei pentru Relatii Externe din Parlamentul moldovean, Andrei Neguta, reia argumentele de "anti-semitism", depunand o cerere catre Comitetul de Ministri al Consiliului Europei pe aceasta tema. (In reuniunea din 21 ianuarie 2004, Comitetul de Ministrii a dat un raspuns negativ interpelarii lui Neguta, infirmand acuzele parlamentarului moldovean.) Actorii acestei campanii sunt insa mult mai numerosi decat cei invocati. Victor Stepaniuc, Seful grupului parlamentar al comunistilor, a adresat o interpelare - Interpelarea Nr. 434 - referitoare la situatiei Bisericii Ortodoxa de Stil Vechi din Romania, acuzand Guvernul Romaniei de incalcare a drepturilor omului. Si exemplele pot continua.

In septembrie, premierul roman Adrian Nastase anunta ca Romania nu este interesata sa incheie un "Tratat politic de baza cu Republica Moldova", pentru ca Bucurestiul a recunoscut independenta R. Moldova si "respecta principiile dreptului international in relatiile bilaterale". In noiembrie 2003, Ministrul roman de Externe Mircea Geoana declara la Chisinau ca Romania va sprijini in continuare Republica Moldova pe calea integrarii in structurile europene, fara a tine cont de declaratiile care "au incercat sa puna o umbra in relatiile bilaterale", lansate de oficiali moldoveni. La finele lunii decembrie, Presedintele Voronin completeaza aceasta campanie anti-romaneasca declarand, printre altele, ca "Romania este azi unicul imperiu din Europa, constituit din Moldova, Dobrogea si Transilvania..." (Presedintele Voronin nu si-a ascuns niciodata anti-romanismul, "doctrina" preferata, in fapt, al Partidului Comunistilor al carui lider este. In 2000, de pilda, actualul presedinte al republicii solicita inlocuirea denumirii "limba romana" cu "limba materna" in proiectul de nomenclator al specialitatilor pentru predarea in institutiile de invatamant superior si caracteriza drapelul de stat al Republicii Moldova drept "fascist", datorita identitatii sale cu cel romanesc.) Urmeaza cateva atacuri la persoana Presedintelui Romaniei. Presedintele Iliescu riposteaza: declara ca partidul de guvernamant din Republica Moldova este un partid comunist cu "naravuri staliniste" si condamna "campania antiromaneasca" promovata de partidul comunistilor condus de Vladimir Voronin. In cadrul ceremoniei de inaugurare a Anului Stefan cel Mare si Sfant de la Vaslui (10 ianuarie 2004), presedintele roman respinge conceptul de "Moldova Mare" lansat de autoritatile Republica Moldova. Relatiile nu sunt inghetate, insa, cel putin din partea Bucurestiului: "Relatia Romaniei cu Republica Moldova va ramane o relatie prioritara si extrem de importanta pentru tara noastra in pofida recentelor declaratii ale presedintelui tarii vecine", a declarat la 12 ianuarie 2004 intr-o conferinta de presa, ministrul roman de Externe, Mircea Geoana. Zece zile mai tarziu, in cadrul unei intalniri cu membrii corpului diplomatic acreditat in Republica Moldova, Presedintele Voronin declara ca relatiile cu Romania poarta un caracter "destul de destructiv".

Romania "cade" de pe harta?

Avem acum tabloul intreg. Fie si rapid conturata, campania declansata de Chisinau nu are nimic intamplator, nimic din atitudinea conjuncturala si reactiva sau din lipsa de fermitate a Bucurestiului. La Chisinau exista strategii, la Bucuresti - nu suntem siguri; la Chisinau este o campanie concertata, la Bucuresti sunt riposte sporadice si fara coerenta. Acuza care a deschis seria, cea de "interventie" a Romaniei in treburile interne ale Republicii Moldova este ridicola, cel putin pentru motivul ca in momentul in care Chisinaul arunca pe piata aceasta poveste Romania era cel mai putin implicata in Republica Moldova de la declararea independentei acestei republici incoace.

Constatarea sugereaza ca scopurile campaniei sunt altele, cu atat mai mult cu cat atacurile impotriva Romaniei cresc direct proportional cu apropierea Romaniei de structurile euro-atlantice. Credem ca tinta acestei campanii este discreditarea Romaniei pe plan international si scoaterea ei din joc de pe spatiul geo-politic in care este destinata sa evolueze. Daca Romania nu mai lucreaza cu Republica Moldova, nu (mai) are motive substantiale sa se implice pe axa Istmul Ponto-Baltic - Caucaz. Va deveni dintr-o pozitie geopolitica un simplu amplasament - eventual, pentru diverse baze militare.

In pofida isteriei insuportabile si a retoricii neghioabe, Chisinaul are un proiect infinit mai coerent decat al Bucurestiului in zona. La 15 ianuarie 2004, Vasile Sturza, ambasadorul Republicii Moldova in Bulgaria, a inmanat la Tirana scrisorile de acreditare presedintelui albanez, devenind astfel si ambasador al Republicii Moldova in Albania, cu sediul la Sofia. In ziarul oficial Moldova Suverana aparuse cu o zi inainte un amplu material a lui Vasile Sturza: "Pentru Republica Moldova cooperarea si parteneriatul cu tarile din Balcani reprezinta unul dintre obiectivele sale strategice in regiunea Europei de Sud-Est" - veritabil plan de actiune in viitorul apropiat. Pe relatia Chisinau - Sofia, evenimentul cel mai important l-a constituit vizita de stat a presedintelui Republicii Bulgare in Republica Moldova: 17-19 ianuarie 2003. De atunci relatiile au luat o turnura ascendenta, fiind semne ca anul acesta relatiile se vor intensifica. Reamintim ca Bulgaria exercita in 2004 presedintia OSCE, institutie cu atributii decisive in solutionarea problemei transnistrene. Insa nu doar relatia cu Bulgaria este vizata. (In prima jumatate a anului 2004, de pilda, presedintele Republicii Macedonia va vizita Chisinaul.) In sectiunea "Prioritatile politicii externe ale Moldovei in Balcani" din textul citat se precizeaza ca dezinteresul fata de regiune "ar distanta Republica Moldova de spatiul european". De aceea, "pentru Republica Moldova valorificarea potentialului de cooperare si parteneriat cu tarile din Balcani reprezinta unul din obiectivele sale strategice in regiunea Europei de Sud-Est". Una dintre actiunile strategice ale Chisinaului decurge firesc: "Semnarea acordurilor inter-guvernamentale, in special a Acordului cu privire la liber schimb, ceea ce va permite Republicii Moldova sa se incadreze in regiunea de liber schimb a Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est".

Daca adaugam relatiile bune ale Chisinaului cu Budapesta, intelegem ca integrarea Republicii Moldova in UE are legatura cu oricare alt stat, cu exceptia Romaniei. Fie Polonia, fie Lituania, fie Bulgaria, fie - poate - Ungaria sunt candidatele Chisinau-lui la parteneriat pe coordonatele UE, Sud-Estului Europei sau Caucazului. Romania risca sa "cada" de pe harta strategica a zonei.

Relatia Bucuresti-Chisinau are dimensiuni politice si geopolitice care vizeaza pozitia geopolitica a Romaniei in viitoarea configuratie strategica pe una dintre directiile cruciale de inaintare a frontierei NATO, respectiv Eurasia. Este fundamental ca realitatile de peste Prut sa intre, competent, pe agenda civica sau politica a dezbaterilor de la Bucuresti. Anul 2004 va fi, din acest punct de vedere, un test crucial atat pentru diplomatia romaneasca cat si pentru societatea civila.

http://www.yam.ro/articles/2004/martie/23/1.html

Franta - nerabdatoare sa primeasca Romania in familia europeana
articol in exclusivitate pentru Adevarul, semnat de ministrul francez al afacerilor europene, d-na Noelle Lenoir
===========================================

Dupa vizita in Franta a primului-ministru Adrian Nastase, in septembrie 2003, a fost randul presedintelui Romaniei, dl. Ion Iliescu, sa efectueze, in luna noiembrie, o vizita foarte reusita in tara noastra. Am avut placerea sa particip alaturi de domnia sa la intalnirea organizata de Camera de Comert franco-romana, putand astfel sa imi dau seama de extraordinara apropiere dintre francezi si romani. Este adevarat ca legaturile noastre sunt ancestrale: Romania latina si francofona isi aduce aminte de sprijinul acordat atat de adesea de catre francezi in trecut: Quinet, Lamartine si Michelet, aparatori ai poporului roman in timpul ocupatiei otomane, Napoleon al III-lea, care s-a angajat in Unirea principatelor romane si armata franceza care a luptat alaturi de romani in timpul primului razboi mondial. La randul sau, Romania a dat Frantei creatori extraordinari precum Tristan Tzara, Eugen Ionesco sau actrita Elvira Popescu. Actualitatea ne apropie inca si mai mult, pe masura ce procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana avanseaza. In acest sens, raportul publicat recent de catre Comisia Europeana recunoaste eforturile importante desfasurate de Romania pe calea aderarii sale. In special, Comisia considera ca Romania poate fi considerata o tara cu o economie de piata functionala daca progresele constatate in prezent sunt continuate cu perseverenta. In acelasi timp, raportul Comisiei subliniaza capacitatea inca nesatisfacatoare a administratiei si a justitiei romane, in ciuda reformelor care au fost deja realizate sau demarate, precum si necesitatea absoluta de a lupta cu mai multa eficienta impotriva coruptiei. Daca raspunde acestui apel, asa cum autoritatile si ansamblul fortelor sale democratice sunt hotarate sa o faca, Romania va reusi. Eu sunt convinsa ca ea va putea, in aceste conditii, sa finalizeze negocierile sale de aderare asa cum doreste in vederea semnarii tratatului de aderare in 2005 si a aderarii efective la Uniunea Europeana la inceputul anului 2007. Franta doreste respectarea acestui calendar, cu atat mai mult cu cat Romania este o tara cu care Franta intretine legaturi de prietenie, si chiar mai mult decat atat, legaturi afective. Sustinerea acordata de catre Franta integrarii europene a Romaniei se materializeaza in cinci directii importante: in plan politic, prin numeroase contacte bilaterale si prin luarile de pozitie in cadrul reuniunilor europene; in plan financiar, prin efortul de solidaritate in crestere realizat de catre Uniunea Europeana - la bugetul careia Franta este cel de-al doilea contribuitor - si prin programele sale bilaterale; in plan tehnic, prin zecile de experti francezi angajati pe principalele santiere ale reformei - si sunt numerosi - in Romania; in plan economic, caci societatile franceze care au investit deja 1,5 miliarde de euro in economia romaneasca contribuie de o maniera semnificativa la modernizarea sa; in planul societatilor noastre civile, in fine, gratie miilor de parteneriate dintre ONG-urile si colectivitatile teritoriale din cele doua tari. As dori sa subliniez, in special, importanta cooperarii noastre in patru domenii: administratie publica, justitie si afaceri interne, agricultura - domeniu in care, din diverse motive, Franta si Romania au multa experienta de impartasit - si cooperare descentralizata. Formarea unei noi generatii de inalti functionari, munca guvernului si coordonarea interministeriala, descentralizarea, dezvoltarea unui corp prefectoral format din profesionisti sunt cateva dintre provocarile decisive ale reformei administratiei publice romanesti la care expertii francezi sunt asociati indeaproape. Primul-ministru are, de altfel, in cadrul cabinetului sau, o consiliera franceza pentru pregatirea tarii in vederea aderarii la UE. Aproximativ 30 de tineri romani urmeaza in prezent cursuri de lunga durata in cadrul Scolii Nationale de Administratie, angajata si ea in proiectul de dezvoltare a Institutului de administratie din Romania. Numirea domnului Pierre Truche, un eminent magistrat francez, fost prim-presedinte al Curtii de Casatie, in functia de consilier al primului-ministru roman, evoca proximitatea traditionala intre dreptul roman si francez. Dar aceasta numire de mare calitate semnifica, in primul rand, angajarea magistratilor francezi in reforma justitiei romane, precum si in lupta impotriva coruptiei si impotriva criminalitatii transfrontaliere. Formarea si recrutarea magistratilor, precum si crearea jurisdictiilor specializate, in special pentru minori, reprezinta exemple importante in aceasta privinta. O comisie mixta de cooperare judecatoreasca si juridica a fost creata in acest an, precum si un grup de legatura operational pentru problematica minorilor romani in dificultate pe pamant francez. Pe de alta parte, politistii francezi si romani au creat la Oradea un centru de coordonare si de control al frontierelor, deschis si altor politisti europeni. Recenta vizita a colegului meu Herve Gaymard si semnarea, cu aceasta ocazie, a unei declaratii politice si a unui protocol de cooperare au confirmat faptul ca Franta si Romania, doua dintre principalele tari agricole din Europa, impartasesc aceeasi conceptie despre Politica Agricola Comuna (PAC). Ele acorda aceeasi importanta dezvoltarii rurale si se arata decise sa-si multiplice actiunile de cooperare in acest domeniu, inclusiv in sectorul securitatii alimentare, care este atat de important pentru consumatorii europeni. Inca si mai fundamentala este cooperarea in domeniul politicii externe si de aparare. Prezenta, in curand, a Romaniei in Consiliul de Securitate a Natiunilor Unite, pentru o perioada de doi ani, va oferi celor doua tari ale noastre ocazia de a-si intari colaborarea in domeniul marilor dosare si de a contribui impreuna la afirmarea identitatii europene in lume, in deplina coerenta cu relatiile transatlantice puternice si de incredere. In fine, vizita in Franta, in septembrie 2003, a primului-ministru Adrian Nastase, care a participat alaturi de mine la incheierea "intalnirilor franco-romane privind colectivitatile locale" in departamentul Aveyron, a permis o noua impulsionare a cooperarii descentralizate, deja foarte dezvoltate, si a intalnirilor dintre cetatenii celor doua tari ale noastre. Francofonia, care este atat de vie in Romania, nu poate decat sa fie si mai favorizata. Ceea ce ma bucura, cu atat mai mult cu cat este important sa consolidam legaturile noastre culturale. Franta a fost alaturi de Romania in momentele dificile ale istoriei ei. Ea doreste sa mentina si sa-si intareasca sprijinul in cursul lunilor si anilor urmatori, pentru a primi in sanul familiei europene, in 2007, o Romanie moderna, care sa poarte o parte importanta a patrimoniului si a devenirii Europei. Un fost prim-ministru al unei tari din Europa centrala a afirmat ca tarile candidate nu doresc un colac de salvare; ele doresc sa urce la bord. Ei bine, Romania aproape a urcat, iar Franta ramane pe pozitii pentru a-i da mana, asteptand sa intre definitiv in familia Uniunii Europene.
======================================================================

Exista pareri potrivit carora intre piata si democratie ar exista o anumita contradictie Aceasta contradictie este doar aparenta. Ceea ce conteaza - si intr-un caz, si in celalalt - este legitimitatea, fie ca este vorba de legitimitatea puterii, fie ca este vorba de legitimitatea averilor.

Dezbaterile in jurul legitimitatii puterii au reprezentat una din chestiunile centrale ale perioadei de dupa 1989. Puterea comunista nu a pus niciodata problema legitimitatii, ea s-a impus prin forta. Dupa anul 1989, noua putere politica a fost intr-o goana continua dupa legitimitate. Legitimarea clasei politice dominante a cunoscut, dupa decembrie 1989, patru etape:

1. Legitimarea revolutionara, si anume legitimarea drept "emanatie a revolutiei". Aceasta perioada a fost foarte scurta. Ea s-a incheiat, practic, o data cu aparitia miscarilor de strada ce au culminat cu ocuparea de catre demonstranti a Pietei Universitatii din Bucuresti. Astazi, nici unul dintre liderii fostului Front al Salvarii Nationale nu mai invoca, la modul serios, acest tip de legitimare.

2. Legitimarea democratica, si anume legitimarea puterii drept rezultat al vointei cetatenilor, exprimata prin vot. A fost vorba, asadar, de legitimarea drept alternativa democratica. Desi votul din 20 mai 1990 a conferit Frontului Salvarii Nationale o majoritate zdrobitoare, evenimentele ulterioare, cu deosebire cele petrecute in 13-15 iunie 1990, au stirbit serios sansele acestui tip de legitimare. Cum, ulterior, Frontul Salvarii Nationale s-a scindat in mai multe fractiuni (FDSN, FSN, FSN - 20 mai s.a.m.d.), FDSN, devenit ulterior PDSR - principalul reprezentant al elitelor comuniste - a reluat eforturile de dobandire a legitimitatii democratice, o data cu alegerile din septembrie 1992. Modul in care PDSR a gestionat puterea in perioada aceea, asocierea la guvernare cu partidele national-comuniste si frecventele incalcari ale drepturilor omului precum si activitatea intensa a organizatiilor de rezistenta civica, au zadarnicit aceste eforturi.

3. Legitimarea istorica, si anume legitimarea mostenitorilor politici ai fostului Partid Comunist drept alternativa viabila a guvernarii. Acest tip de legitimare a fost incercat cu un relativ succes la alegerile din noiembrie 2000, dar incepe, la randul sau, sa fie amenintat de lipsa de performanta a guvernarii, de coruptie si de agresivitatea partidului majoritar.

4. Dintre toate directiile de legitimare a elitelor comuniste, ca forta politica dominanta a noii societati, cea care pare sa aiba cele mai mari sanse de succes este cea a legitimarii internationale. Aceasta, totusi, influentata de performantele cel putin discutabile ale politicii interne, este tot mai amenintata de rezervele crescande ale organismelor internationale.

Criza de legitimitate a clasei politice dominante ramane in continuare profunda, cat timp ea va fi doar continuatoarea structurilor politice comuniste. Ea nu a fost revolutionara, ci a condus restauratia. Legitimarea revolutionara ar fi nedreapta si ofensatoare pentru ceea ce s-a dorit a fi Revolutia romana si pentru memoria victimelor ei. Legitimarea democratica nu poate functiona cata vreme electoratul roman continua sa fie sarac, dependent de stat, neinformat (sau gresit informat) si atat de sensibil la mesajele populiste, iar Romania este organizata ca pseudo-democratie. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca alocarea discriminatorie a resurselor, demarata inca in 1990, a creat un decalaj greu de depasit intre grupurile politice competitoare, favorizandu-i pe cei care au condus atunci Romania.

Legitimarea istorica este lipsita de sens. In fata istoriei, socialismul romanesc nu are nici o legitimare, ca si dictatura comunista din care se trage. Cat despre legitimarea internationala, ea trebuie sa fie un insotitor al legitimarii interne. Tentativa de a inlocui procesul de legitimare interna prin cel de legitimare internationala este o solutie iluzorie.

Problema legitimarii averilor se pune in mod diferit. Nu sunt un nostalgic al aristocratiei, pentru a cauta legitimitatea istorica a averilor. In conditiile in care timp de peste patru decenii proprietatea privata a fost desfiintata, aceasta chestiune nu se pune decat intr-o forma restransa, ca respectare a principiului retrocedarii bunurilor confiscate de regimul comunist.

Nu sunt pentru declansarea unei campanii de legitimare. O astfel de campanie, oricat de multe precautii s-ar lua, se va transforma intr-un prilej de rafuiala politica, de timorare a mediului de afaceri si de agresare a principiului garantarii proprietatii private.

Singurul mod real de legitimare a averilor este dezvoltarea si consolidarea pietelor. Prin existenta unui mediu competitional si prin dezvoltarea mecanismelor de piata ceea ce se va crea din acel moment va avea legitimitate. Iar averile create pe baze oligarhice, lipsite de raporturile preferentiale care le-au nascut si le-au hranit, isi vor reduce importanta, unele disparand cu totul.

Democratia consolidata si capitalismul concurential sunt singurele modalitati prin care poate fi depasita actuala criza de legitimitate din politica romaneasca.

Efectele negative ale tranzitiei trebuie cautate tocmai in aceasta criza de legitimitate. Din pacate, in ultimii paisprezece ani, criza de legitimitate care a aparut in anul 1990 nu a facut decat sa se adanceasca. Factorul agravant al crizei este legat de evolutia structurala a mediului institutional romanesc. Institutiile democratiei politice au avut o evolutie mai rapida decat institutiile democratiei economice.

Revolutia din 1989 a avut o dimensiune institutionala accentuata. Din pacate, preocuparea de natura institutionala a fost disproportionata, alocand dimensiunii politice o atentie preponderenta. Astfel, institutii democratice precum Parlamentul ori sistemul pluripartid au fost create imediat. Alegerile democratice au fost utilizate pentru prima oara in mai 1990, atunci cand sistemul proprietatii de stat depasea covarsitor proprietatea privata. De altfel, cu exceptia micilor intreprinderi de pana la 20 de salariati, proprietatea privata, ca rol economic, nici nu era acceptata de legile tarii. Reprezentantii politici ai sectorului economic de stat au avut in acest fel un avantaj urias pe care, de altfel, l-au materializat printr-o majoritate parlamentara efectiva de peste 80%. Aceasta majoritate politica a gestionat transferurile de proprietate de asa maniera incat reprezentantii noului sector privat sa fie aceiasi cu reprezentantii intereselor sectorului de stat. Configuratia politica din 1990 a fost decisiv influentata de structura proprietatii. O buna parte a sectorului privat s-a dezvoltat apoi in simbioza cu sectorul de stat, fie ca era vorba de sectorul comercial de stat, fie ca era vorba de sectorul bugetar. Sistemele de interese economice centrate pe structurile statului au ramas dominante. O dovada in acest sens este faptul ca, dupa paisprezece ani, configuratia politica in Romania a ramas, practic, neschimbata.

De altfel, se poate observa ca strategiile guvernarilor succesive au ignorat dezvoltarea pietelor. Ca sustinere economica, ca suport electoral si ca mentalitate, clasa noastra politica este inca foarte dependenta de stat. Asta face ca diferentele dintre partidele politice sa fie atat de greu de sesizat si atitudinile radicale sa fie atat de palide.


Crede si nu cerceta!...

Martor la evenimentele din august '44

Teodor Wexler
Vicepresedintele Fundatiei W. Filderman

Dupa batalia de la Stalingrad aliatii Germaniei erau constienti ca aceasta va pierde razboiul si cautau solutii pentru a iesi din conflict si a incheia un armistitiu cu Natiunile Unite. Nu intotdeauna solutiile propuse occidentalilor de catre aliatii Reichului erau realiste si in primul rand ele pacatuiau prin aceea ca nu tineau cont de inamicul nr. 1 al Germaniei, Uniunea Sovietica, si de faptul ca Statele Unite si Marea Britanie considerau alianta cu rusii ca o realitate ce nu putea fi ignorata si, cu atat mai mult, tradata. In ianuarie si iunie 1943, Mihai Antonescu se deplaseaza la Roma pentru a stabili cu Mussolini iesirea simultana din razboi a Italiei si Romaniei. Actiunea esueaza. In tot cursul anilor 1943-1944, atat guvernul Antonescu, cat si opozitia democrata din Romania vor tatona obtinerea unor conditii de pace. Ei vor fi respinsi rand pe rand pentru ca occidentalii se vor incapatana in a respecta alianta cu Uniunea Sovietica si aceasta in special pentru tarile din Europa de est. Clasa politica romaneasca din acea vreme nu a inteles sa-si asume raspunderea tratativelor de pace, de aceea vor esua si tratativele ambasadorului Cretzianu la Ankara cu delegatii generalului Wilson si tratativele de la Stockholm cu Ana Kollontay, ambasadoarea sovietica in Suedia.


Un moment semnificativ al tratativelor de pace din primavara anului 1944 este acela la care participa Barbu Stirbey si ambasadorul MacMillan - principalul consilier al generalului Wilson. Dar sa-l lasam pe Nicolae Baciu sa relateze: "Voi semnala ca la acea data (aprilie 1944 - n.a.) autoritatile engleze erau in posesia unei importante scrisori adresate de avocatul Filderman, seful Comunitatii Israelite din Romania, catre principele Stirbey.

Scrisoarea era destinata, evident, sa intareasca mana principelui in negocierile sale. De altfel, maresalul s-a gandit el insusi, vazand ca negocierile de la Cairo nu inainteaza, sa-l trimita pe avocatul Filderman ca pe un al treilea emisar" (Nicolae Baciu, Ialta si Crucificarea Romaniei, Editura Dumitru, München, 1983).

Este cazul sa facem cateva precizari: 1) Scrisoarea lui Wilhelm Filderman nu era adresata lui Barbu Stirbey, ci ambasadorului MacMillan, viitorul prim-ministru al Angliei; 2) Scrisoarea a fost redactata la cererea presedintelui Partidului National Liberal, C.I.C. Bratianu, intrucat ambasadorul MacMillan l-a trimis pe Barbu Stirbey sa trateze initial cu dna Kollontay la Stockholm sau in spatele frontului de la Iasi direct cu sovieticii, in lumina declaratiei lui Molotov din 4 aprilie 1944. Dr. Filderman a predat scrisoarea ambasadorului Cretzianu la 10 mai 1944.


Autorul acestor randuri, studiind memoriile dr. W. Filderman, este nevoit sa mentioneze informatia ca ambasadorul MacMillan i-a predat scrisoarea liderului Comunitatii Evreiesti din Romania lui Vasili Bogomolov, ambasador sovietic la Alger si reprezentant al guvernului sovietic pe langa cartierul general aliat de la Cairo si in acelasi timp coordonatorul activitatii KGB pentru tarile Orientului Mijlociu si Africii de Nord. Deconspirarea scrisorii dr. Filderman a avut urmatoarele consecinte:


Rusii erau informati ca Romania doreste ca dupa armistitiu pe teritoriul sau sa stationeze trupe ale celor trei aliati si nu numai trupe sovietice.
Teritoriile romanesti cedate catre URSS la 28 iunie 1940 sa constituie subiect de negociere privind o retrocedare totala sau partiala catre Patria mama.

Comunitatea evreiasca din Romania, prin liderul ei, ramane fidela cauzei nationale a tarii.

La procesul pe care-l vor intenta lui Filderman, in 1950, comunistii vor utiliza scrisoarea drept cap de acuzare impotriva liderului populatiei evreiesti din Romania.


Alt moment semnificativ. La 13-14 iunie 1944, la Bucuresti, in casa profesorului universitar Tudor Ionescu din Calea Mosilor (profesorul Tudor Ionescu era un oportunist social-comunist) se intruneste comitetul militar politic de pregatire a unei lovituri de stat si incheierea unui armistitiu cu Natiunile Unite. Pe langa reprezentantii partidelor politice participa si reprezentantii minusculului partid comunist, Lucretiu Patrascanu si inginerul Ceausu, alias Emil Bodnaras, precum si generalul Aurel Aldea, generalul Gheorghe Mihail si colonelul Damaceanu. Casa Regala era reprezentata prin Mocsonyi-Starcea. Comunistii resping planul generalului Aldea Aurel de a se aduce de pe front unitati fidele regelui, de a mari dispozitivul de jandarmi pedestri cantonati in Bucuresti si de a trece urgent in dispozitiv de lupta premilitari aflati la dispozitia Apararii Pasive.


In contrapropunerea sa, Emil Bodnaras cere ca alaturi de unitatile militare din garnizoana Bucuresti, complotistii sa se foloseasca de asa-zisele "garzi patriotice" organizate de minusculul partid comunist. Cerandu-se explicatii de unde are PCR unitati militare pentru asigurarea unei insurectii armate (citeste lovitura de stat - n.a.), Lucretiu Patrascanu mentioneaza posibilitatea inarmarii populatiei evreiesti si in special a celei deportate.


Inca din noaptea de 13-14 iunie 1944, generalul Sanatescu il informeaza pe dr. Filderman de propunerile minusculului, dar zgomotosului partid comunist. A doua zi, 14 iunie 1944, Filderman se prezinta la Palatul Peles spre a-i cere regelui sa opreasca aventura sinucigasa in care comunistii vor sa-si dobandeasca un rol in viata tarii pe spinarea comunitatii evreiesti din Romania, dar si pe viitorul poporului roman. Mai mult, Filderman ii cere regelui ca Armata Romana sa asigure siguranta si viata evreilor in cazul unei retrageri germane. Regele este de acord cu liderul evreu, planul comunist nu este acceptat, ei vor incerca sa-l reia intr-o parodie esuata in dimineata zilei de 24 august la Bucuresti. In audienta de la Peles din 14 iunie 1944, au mai participat maresalul palatului, Al. Ghica, si secretarul doctorului Filderman, avocatul Grubea. Detinem continutul discutiei dintre rege si liderul evreu intr-o relatare pe care am primit-o, in august 1995, la Paris, din partea dr. Grubea.


Comentand evenimentele descrise mai sus si atitudinea ferma a dr. Filderman, cunoscuta analista politica Nicolette Franck scrie: "Daca s-ar fi ridicat impotriva compatriotilor lor romani, evreii puteau sa fie acuzati ca seamana discordie in interior si impiedica cristalizarea solidaritatii nationale: (Nicolette Franck, La Roumanie dans l'engrenage Edit Elsevier Jaquier, Paris-Bruxelles, 1977).


Dupa normalizarea relatiilor dintre puterea postdecembrista si fostul suveran al Romaniei, consider de a mea datorie sa cer Majestatii Sale ca pe baza arhivelor aflate la Versoix sa confirme intrevederea sa cu Filderman din 14 iunie 1944. Aceasta ar insemna nu numai respect pentru mult incercata istorie a Romaniei, dar si un omagiu postum adus ilustrei sale mame, Regina Elena, care, in anii razboiului, s-a implicat in salvarea a zeci de mii de cetateni romani de etnie evreiasca, manifestare plenara a umanismului romanesc.


Politica sferelor de influenta a marcat si evenimentul pe care l-am relatat mai sus. Intr-adevar, incepand cu 15 iunie 1944, ofiteri apartinand armatei a VIII-a britanice, detasati in Iugoslavia pe langa trupele lui Tito, trec clandestin frontiera Romaniei sau sunt parasutati de aviatia britanica spre a aduce la indeplinire planul Bodnaras-Patrascanu. O parte dintre ei sunt prinsi de Jandarmerie, o alta vor fi arestati dupa 23 august 1944 de guvernul Groza, ca spioni (vezi Arh. SRI, d. 16385). Prezenta acestora denota ca planul Bodnaras-Patrascanu a fost inspirat de sovietici si a primit binecuvantarea britanica pe principiul zonelor de influenta, stabilit intre englezi si sovietici si binecuvantat ulterior la Ialta. Am mentionat ca organizatorii "insurectiei armate" de la 23 august 1944 nu au renuntat la planurile lor. Nereusind sa primeasca adeziunea populatiei evreiesti, comunistii strang mai in gluma, mai in serios, in dimineata zilei de 24 august, circa 120-150 de copii, baieti si fete, cu varste cuprinse intre 13 si 16 ani, si ii trimit inarmati cu bate si topoare la Baneasa. Copiii proveneau din cartierele evreiesti Dudesti si Vacaresti. Vazandu-i, generalul Iosif Teodorescu, comandantul militar al Garnizoanei Bucuresti, il cheama pe Bodnaras, apostrofandu-l ca trimite copii la moarte sigura si ordonandu-i sa puna capat unui macel colectiv. Am citat falimentul ultimului act al unui scenariu pe care comunistii l-au regizat spre a-si atribui roluri pe care nu le-au avut si care nu si-au gasit ecou in randurile populatiei evreiesti, indiferent de naratiunile national-comuniste postdecembriste.


Alt moment semnificativ. Ovidiu Vladescu, fostul sef de cabinet al lui Mihai Antonescu, relateaza (Arh. SRI, ds. 16385) ca in seara zilei de 22 august, in jurul orelor 21,30, din ordinul lui Ica Antonescu, l-a convocat pe dr. Filderman la Palatul Victoria spre a-i cere in numele sefului sau sa solicite urgent marilor organizatii evreiesti sa intervina pe langa guvernele american si britanic ca unitati parasutate aliate sa participe la ocuparea Romaniei pentru ca rusii sa nu fie lasati sa faca singuri acest lucru. Ovidiu Vladescu afirma ca Filderman s-a ocupat de aceasta. Marturisiri asupra acestui moment dramatic fac (in acelasi dosar SRI) Radu Lecca si fruntasii evreimii romane: A.L. Zissu, Jean Cohen si Misu Benvenisti.


Iata propriile mele amintiri asupra acestui eveniment. In august 1944, W. Filderman si sotia sa, Emilia, locuiau provizoriu in casa dr. Alfred Condru, situata in Bucuresti, Piata Sf. Voievozi nr. 1, et. 1, ap. 2. Filderman ocupa provizoriu aceasta locuinta intrucat in imediata apropiere se afla Ministerul Economiei Nationale, in subsolul cladirii fiind amenajat unul dintre cele mai eficace adaposturi antiaeriene din Bucurestii acelor ani. Eu locuiam peste drum de locuinta dr. Condru, adica pe str. Sf. Voievozi 32. In seara zilei de 22 august 1944, ma gaseam impreuna cu parintii mei in casa Condru. In jurul orei 22,30 a intrat dr. Filderman, insotit de un ofiter imbracat in uniforma de front. Era sublocotenentul Nenitescu, secretarul cu probleme militare al lui Mihai Antonescu. I-au telefonat dr. Costinescu, presedintele Crucii Rosii Internationale, din Piata Romana, de unde s-a transmis mesajul guvernului Romaniei. Unul dintre destinatarii mesajului era Agentia Evreiasca din Istanbul si altul, Sally Maier, reprezentantul Agentiei Evreiesti din Zürich. Cand Filderman s-a intors noaptea tarziu, era deja 23 august 1944. Zarurile fusesera aruncate. Ezitanta in a salva tara, clasa politica esuase. Regele Mihai si unii dintre conducatorii armatei mai sperau sa salveze ceva actionand cu abnegatie si devotament. In ceasul al doisprezecelea al istoriei, agentura comunista intorcea evenimentele in propriul sau interes si al stapanilor de la Kremlin. Noaptea totalitarismului fascist era inlocuita cu lunga noapte a totalitarismului comunist.
LUMEA MAGAZIN

"In ceea ce-l priveste pe Eminescu, aici sunt doua aspecte. Este poetul Eminescu si Eminescu-ideologul. Multi dintre cei care se revolta de "atacurile" impotriva lui Eminescu nu sunt admiratori ai poeziei, ci ai ideologiei sale. O ideologie autohtonista si xenofoba. De fapt, Eminescu nu are nici o vina. El nu a fost propriu-zis un ideolog. Avea dreptul sa aiba orice idei, care trebuie raportate oricum la contextul cultural si politic al epocii sale, nu glorificate sau condamnate din perspectiva sfarsitului nostru de secol. Ca ideolog, Eminescu a fost "descoperit" de valul nationalist de dupa 1900. Iar acum este promovat de tot de nationalisti. Este o manipulare: asa a spus poetul national, inseamna ca acesta este adevarul absolut, trebuie sa ne inchinam cu totii.

Pe de alta parte este poezia lui Eminescu, care nu are nevoie de ideologie pentru a fi admirata. Ramane insa de vazut ce va aduce viitorul. Eu sunt un mare admirator al lui Eminescu-poetul, nu ideologul. Cred ca ii simt poezia, ii stiu o multime de versuri pe dinafara. Ma intreb insa uneori daca nu reprezint ultima generatie care il mai gusta intr-adevar pe Eminescu. Gusturile evolueaza. In ziua cand tinerii nu-l vor mai recita sub clar de luna (poate ca deja nu-l mai recita), Eminescu va ramane un mare nume in istoria literaturii romane, dar nu va mai fi printre noi. E stupid sa spunem ca are voie sa mai fie asa. Va fi cum va fi. In mod paradoxal, s-ar putea ca Eminescu-ideologul sa reziste mai bine in timp decat Eminescu-poetul; se vor gasi mereu nationalisti care sa-l foloseasca drept stindard".

Interviu acordat de Lucian Boia revistei Sud-Est (nr.1-2/1999), Chisinau.

(1)

"În prefaţa redactată de Nae Ionescu romanului lui Mihail Sebastian De două mii de ani, ilustrul magistru îşi propunea să demonstreze fără putinţă de tăgadă că evreul trebuie să sufere pentru că este… evreu. Ca să nu păcătuiască printr-o obscenă dialelă, corifeul trăirismului ortodox se vede dator să-şi întindă alocuţiunea până acolo unde cititorului să-i fie limpede ce se înţelege prin a fi evreu. Iehuda patet nu pentru că anume sumbre circumstanţe l-au adus în situaţia să sufere, ci pentru că, esenţialmente, substanţial, evreul este bolnav. Calitatea de a fi evreu, evreitatea adică, ar fi idestructibil, din illo tempore - eventual, împreunată cu cel mai costisitor dintre beteşuguri: trufia. Trufia de a se fi înscris în istorie drept popor ales conjugată cu trufia nerecunoaşterii unui mântuitor pe care el însuşi îl anunţă şi îl aşteaptă face din acest neam unul care este îndreptăţit să agonizeze până la sfârşitul lumii. Iată şi judecata reputatului maître: dacă poporul ales l-ar recunoaşte pe Mesia, atunci riscă să înceteze a mai fi poporul ales, întrucât mesajul christic este universal, el nu se adresează unei anume pepiniere. Ca atare, poporul în discuţie se mai poate considera pe el însuşi ales numai în măsura în care îşi aşteaptă mai departe şi cu încăpăţânare mântuitorul anticipat de scrierile sfinte. Dar Mesia a sosit, continuă Nae Ionescu, însă evreul nu-l poate vedea, căci trufia mai sus amintită i-a tulburat privirea.

“Mesia a venit, Iosef Hechter, şi tu nu L-ai cunoscut.” “Îl cunoşteau vecinii toţi/ tu nu l-ai cunoscut” - pare a parafraza sacerdotul filosofiei interbelice, după care adaugă în forţă (şi patetic): “Iosef Hechter, nu simţi că te cuprinde frigul şi întunericul?” Dincolo de acest opulent material didactic pentru un Freud dispus să-şi verifice teza paricidului pe teoriile resentimentare ale unei ideologii religioase ce parazitează vechile scrieri evreieşti, avem în discursul lui Nae Ionescu câteva năstruşnice presupoziţii de ordin general.

Mona Mamulea

Revista RESPIRO

======

Iosef Hecter = Mihail Sebastian

anita47

=====

(2)

"Nu am citit deloc senin prefaţa lui Nae Ionescu la romanul lui M. Sebastian De două mii de ani. Dar aceasta nu pentru că sunt evreu de origine ci pentru că această prefaţă sfidează spiritul de toleranţă democratică din raţiuni ideologice ortodoxiste. Şi am fost la fel de indignat când am întâlnit într-un articol al aceluiaşi Nae Ionescu din "Cuvântul" injurii împotriva lui Samuil Micu, considerat doar "un călugăr papistaş", negându-i, deşi a fost cofondator al Şcolii Ardelene, chiar calitatea de român numai pentru că a fost de confesiune greco-catolică. Şi nu l-a declarat acelaşi Nae Ionescu neromân pe I.C. Brătianu ("dar român n-a fost"), totuşi unul dintre fondatorii României moderne, numai pentru faptul că a adaptat, la noi, modelul civilizaţiei occidentale?"

Cele de mai sus au fost declarate de catre Zigu Ornea intr-un interviu acordat lui Daniel Cristea-Enache ,aparut pe:
atelier.liternet.ro
=====

Din pacate nu poti sa-ti alegi poporul si istoria in care te nasti. Si nici nu cred ca trebuie sa-ti fie rusine sau sa te simti vinovat de trecut.
ca individ nu iti apartine.

Poate as fii vrut ca romanii sa fii venit pe teritoriul actual cam prin 800-1000AD. Sa fii taiat cu sabia in stinga si dreapta in drumul lor si ajungind la plaiurile ‘mioritice’ sa fii spus: plaiurile acestea seamana cu Raiul asa ca hai sa poposim aici.
Sa fii ridicat cetati si catedrale, sa fii dezvoltat si controlat comertul in balcani. Sa fii spus ca sint romani si ca toate popoarele sa cheme tara Romania, altfel.
Altii sa fii fost invidiosi si sa fii invatat romaneste, sa le fie mai bine. Si daca cineva ar fii indraznit sa le spuna: bai, noi am fost primii aici…sa le fii taiat limba si miinile (sa nu mai poata scrie prostii).
Deh! N-a fost sa fie…

Ai scris: "Nu cred ca m-as mindri ca m-am nascut in urma faptului ca un soldat roman mi-a ucis tatal si mi-a siluit mama". Nici nu cred ca ar fii trebuit sa porti stigma. Crezi ca nemtii nu sint mindrii ca sint nemti? Sau rusii? etc.
Cred ca sintem responsabili doar de actele pe care le facem personal, nu de ceea ce au facut unii acum xxx ani.

Ti-as pune o intrebare la care mi-ar place sa-mi raspunzi: Chiar ai crezut istoria despre Romania invatata la scoala?
Cred ca istoria scrisa este subiectiva. Daca stii engleza, poate ai timp sa citesti pe cele doua site-uri de mai jos.

http://www.friesian.com/romania.htm#paleolo
http://www.friesian.com/russia.htm

Ai sa gasesti articolul despre Rusia interesant. Lucrez cu o rusoaica si am discutat articolul pe larg si se pare ca, cu exceptia unor mici inexactitati neimportante, este foarte aproape de ce a invatat in Rusia pe timpul comunismului.

Numai bine
Florin si atat

Nu inteleg de ce este atat de atacata 'istoria predata in scoli'. Desigur ca unele lucruri au fost schimbate pentru motive ideologice, si despre altele s-a prezentat teoria ce domina cunoasterea istoriei la acea vreme. Totusi marea majoritate a lucrurilor prezentate in manualele (chiar din vremea lui Ceausescu) era o realitate bazate pe fapte stiintifice, si pe cunostinte generale ale istoriei universale. Nu putem sa tratam drept prostii chiar TOT ce ne-a fost prezentat, fiindca istoricii specializati in perioada respectiva nu ne-au dat motive in acest sens. De ce sa credem mai repede un studiu facut de cineva din afara tarii, care se bazeaza pe surse bibliografice, si sa tratam drept falsa toata cunoasterea acumulata chiar in Romania de cei carora asta le e meseria, din surse arheologice, etnografice, lingvistice si interdisciplinare.

Se cunoaste din istoria imperiului roman care era modul in care se petrecea romanizarea. Geniul romanilor n-a constat in cultura sau religia lor (mostenita de la greci) ci in politica, organizarea si eficienta lor. Ei cucereau fiindca stiau sa consolideze, erau bine organizati, disciplinati si nu se grabeau. Construiau drumuri, castre, organizau statii de posta, colonizau. Filmul cu soldatii romani care alergau femeile dace prin paduri 'si astfel s-a nascut poporul roman' e mai mult romantic decat realist.
Daco-getii se refugiau la vreme de pericole in cetati construite pe varf de dealuri si munti; odata cu romanizarea, le-a fost interzisa sederea in vechile cetati. Noua capitala a preluat si numele cetatii sacre a getilor (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) tocmai pentru a prelua din influenta vechii citadele si a asigura continuitatea. In fiecare provincie cucerita, zeii locali erau preluati si romanizati, pentru a convinge populatia sa accepte mai usor noile structuri, si totul se facea mai mult prin stimul si incurajare decat prin opresie. De fapt era imposibil altfel, fiindca majoritatea imperiului roman era formata din alte popoare decat cel latin.
In fine, nu vad unde s-ar putea vedea aceasta mare contradictie intre ce se invata la scoala si ceea ce se cunoaste inca in lumea stiintifica din domeniu, la ora actuala.
___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".

Vezi tu Anita, istoria nu se invatza dintr-o carte care spune punctul de vedere al autorului.

Stii bancul :
-unul intreaba: mai, Lenutza e fata mare?
-al doilea: dupa unii da, dupa unii nu.

Tot asa si cu istoria; noi romanii credem ca am avut si noi ( in afara de jidanii nostri..:)))) si eroii nostri; e democratic nu? asta o credem noi si nu deranjam pe nimeni; numai ca stam in calea multora, ca intotdeauna; lucru care -de fapt- caracterizeaza si poporul evreu. Poate sintem fratzi, ce zici?

God bless both of them!

SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !

domnule Herjeu,
inca din titlul textului dumneavoastra, se porneste de la premisa ca cineva, sau ceva, vi-a interzis dreptul de fi mandru ca sunteti de nationalitate romana. Practic, titlul dumneavoastra e un manifest, vreti sa fiti roman ca o eliberare.
Continuand lectura textului se intelege o frustrare, aceea a neintegrarii. Atunci probabil ca se naste intrebarea ¨noi de ce nu?¨ si atunci incepeti o evaluare: va simtiti cand jenat, cand rusinat ca sunteti roman
si incepeti sa scoateti din boblioteca prafuita diverse personaje istorice, artisti sau voievozi.
Exista un mecanism uman care se manifgesta in momente de presiune, de frustrare (caci despre asta vorbeam), e o pacaleala si se numeste nostalgie.
Ca sa aduc un exemplu adiacent, est germanii fosti ddr.isti sunt acum nostalgici dupa vremurile comuniste, si despre studiul asta puteti gasi mai multe detalii in Le Monde Diplomatique nr 106/augst
Acolo se vorbeste cum de la incercarea de integrare in structurile capitaliste, exista un cert regres nostalgic catre valorile si traiul de viata fost ddr.ist si se manifesta prin filme, evenimente evocatoare, reaparitia de produse cu vechile denumiri si continuturi etc.
Cu siguranta asta inseamna din nou gadilarea unor identitati diferite de cele germanice si asa mai departe.
Revenind la discutia noastra, dumneavoastra va e rusine ca sunteti roman, dar va ganditi ce rusine ar trebui sa va fie sa fiti germanic, avand pata holocaustului pe cazierul istoric. Atunci reveniti la ceea ce ar putea sa fie un prilej de mandrie si cadeti in pacatul cliseelor culturale. Exagerati numind personalitati istorice drept Oameni, ca si cum ar fi personaje din Kipling, si aveti tendinta de a hiperboliza o natie, doar din frustrarea de a o vedea la pamant.

Ca sa va rapund pe puncte la ultimul post:
1 nu extista in istorie Oameni, asta e poezie, ori noua ne lipseste PRAGMATISMUL
2ar trebui sa rasfoiti constitutia japoneza, ati putea intelege astfel de unde provine colectivismul asta nipon. Probabil ca nu ar trebui amintiti nicodata ca exemple, istoric si spiritual nu se afla mai sus sau mai jos ca alte natii, sunt pur si simplu aparte.
3 ¨sentimentul de apartenenta la o natie bogata in Oameni¨... Domnule Herjeu, probabil ca daca v-ati fi nascut in Franta acum v.ar fi pleznit pipota de atat mandrie si orgoliu.
4.Mihai Viteazu a fost ceea ce este, adica Viteazu. Fiti si dumneavoastra mai critic un pic, ca prinde bine igienei intelectuale cum zice Plesu
5.¨. ¨Dupa parerea mea, Marin Preda este unul dintre cei mai mari scriitori ai lumii¨ #15607, de Radu Herjeu
7nu incerc sa distrug, dar va aflati in situatia extremistului de tip slav, care personifica tara ca pe o Mama, dar in acelasi timp o reneaga, prin simplu fapt ca-si mai pune intrebari despre ea.
8.in Europa, natiile au trait pana prin anii 70-80. De ce nu va incercati condeiul, condeiul ala ca o arma, impotriva unor lucruri mai importante si mai evidente decat orgoliile stoarse de natie intre natii, sau cum va place sa folositi de OM intre OAMENI?! Lasati-l pe Brancusi. De ce nu scrieti de cineastul care a luat nu stiu ce premiu la Berlin, cu un scurt metraj? Sau de ce nu deplangeti soarta intelectelor care se baga in publicitate, acolo iau premii europene, si contributia lor spirituala se reduce? sau de alti oameni insa ACTUALI!!! domnule draga, ca aici sta prtoblema. Noi romaniii ne luam hainele demodate din dulap si inca ne mai imaginam ca suntem eleganti. Actualizati-va! Si ajuta-ti si pe altii sa o faca. Numai bine


¨lumea este egala cu suma cunostintelor pe care le avem despre ea¨
michel houellebecq-particulele elementare

Citii si eu mesajul tau si crede-ma ca ma ingrozii de reactia ta. Ai cunoscut un caz si gata ti-ai si format o parere? Daca ai fi fost om de stiinta si ar fi trebuit sa cercetezi pentru a invata, te-ai fi oprit la o singura incercare, la un singur exemplu? Noi romanii avem o vorba:"orice padure are uscaturile ei". Nu am sa ti-o explic, pentru ca oricum nu ai s-o intelegi.
Mesajul tau imi spune cat esti de pornit impotriva romanilor. De ce mai stai printre ei? De ce nu te duci la tine acasa sa studiezi? Oh, poate ca nivelul facultatilor nu e la fel de bun? Pai de ce?
Si tot citind inca odata , ma intreb daca nu cumva ai inventat povestea cu romanul plecat in Danemarca, doar asa din inversunare...
Eu zic sa privesti cu ochii deschisi ca sa poti vedea! Cunoaste romanul la el acasa: primitor, saritor si bun. Caci romanul e un prieten bun daca il respecti. Ceea ce tu nu prea ai inteles!
Intrebi daca romanii sunt fatarnici? Hai sa iti raspund altfel: in tara unde locuiesc acum, polonezii au drept de munca. Bineinteles cu conditia de a avea toate hartiile in regula. Stii insa cati polonezi lucreaza la negru, se "indragostesc" de femeile de aici, pentru ca nu se mai dau plecati, si se folosesc de mijloace demne de "preacurvie mentala"(ca sa folosesc cuvinte ce iti sunt cunoscute) pentru a le ameti pe femeile de aici si a se castori? Nu mai departe de o prietena a mea a fost victima unui astfel de polonez, care intr-un final s-a demonstrat ca el defapt era casatorit si avea si doi copii in Polonia.
Sa mai discutam de fatarnicie? Eu zic sa stai in banca ta si sa nu te mai iei de romani, ca poate nu ai invatat la lectia de istori, dar romanul e unit. Si sare pentru semenul sau!

_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!

- desi eu nu vad aici nici-un conflict ci numai un TROLL NEBUN (vezi definitziile date la subiectul cu pricina),cum crezi ca se va rezolva acest asa zis conflict? Desi toata lumea( de aici) stie despre ce e vorba, sa incepem acum sa vorbim despre Tzigani, arabi, rusi etc?

Daca ma intrebi pe mine, acest "conflict" a ajuns la stadiul de CONFLICT ptr ca tu/ admin l-ai caracterizat ca atare. Stii cumva de ce pute usturoiul desi toata lumea-l maninca cu placere si pe ascuns?

Nu sintem persoane publice/ politice cu obligativitatea de a spune sau nu ceva ptr. ca "conjuctura internatzionala"...bla, bla, bla...Sintem persoane private si dupa ce stim ce inseamna 50 de ani de nazism = comunism nu cred ca aceasta politica a cafenelii( itzi place sau nu / ne place sau nu)e o treaba cam indicata. Asta se numeste "atzitzare". Ai cumva idee ( ca sa revenim la titlul subiectului) cum apar conflictele de acest fel? Cam la modul la care ai intzeles tu - admin - sa actionezi aici. Un om -sau o grupare de oameni- il lauzi ptr lucrurile bune facute si-l "paruiesti" ptr cele rele Trebuie sa faca cineva exceptie de la regula asta?

Ca sa stabilim un lucru: NU sint ANTISEMIT ! Am chiar "o jidovitza"
(fiind nora-mea am tot dreptul s-o numesc astfel, nu) mica de nora si e o tipa nemaivazuta! Cind se vorbeste insa de Evenimentul "23 August 1944" (care este un act nefast in in istoria poporului roman...stii cum e " dupa unii da, dupa altzii, nu")nu poti sa nu-l aduci in discutzie pe Antonescu ; urmare fireasca(???)s-ar "prietenii" care au alte interese(care or fi ele...si noi le avem pe ale noastre)...si uite ca s-a pus de mamaliga care, dupa cum stie orice ungur( am auzit de la nevasta-mea care are ceva prin vine) ...sare!

Pai ce facem atunci? Hai sa vorbim de istoria Evreilor daca de a Romanilor nu avem voie. Nu crezi , admin, ca interventia ta nu a facut decit sa puna paie pe foc si sa clocoteasca ceva ce nu era decit ( cred) in mintea unui nebun fanatic?

Odata, la televiziunea germana, statul german era acuzat de o turcoaica ca prin politica sa(interna) nu face altceva decit sa fabrice generatii de "AUSSLAENDER"-i (=strain, dar in mintea neamtzului cu un intzeles de ceva nedorit). Ce facem noi aici? fabricam antisemitzi? Poate ar trebui sa va dea de gindit chestiia asta, nu crezi? Si poate -daca trebuie sa luatzi o masura-( e dreptul vostru)ar trebui sa stazi 5 minute pe ginduri inainte, ca nu strica. Asta v-o spune un tip cu "oarece" experienta de care puteti tzine cont sau nu.

E jenant si pacat de forumul asta sa se duca pe apa simbetei.

Unii discuta de Coelho, altzii de vecina satului; eu am deschis un subiect capital ptr istoria romanilor fara avea intentia de a jigni sau a acuza pe cineva; cu atit mai putzin pe evrei! Aminteste-ti ca odata te-am rugat sa stergi un subiect deschis de mine ptr. ca era-dupa parerea mea...am observat pe urma- pe "o linie nepotrivita". Ai intrebat pe cineva de ca ma tot acuza de plagiat? Mi-am pus pe undeva semnatura? Eu nu am trait acele vremuri si nu pot "pune pe masa" decit cea ce citesc si asta nu e mereu de "copiat" de pe net...( cred ca acum l-am prin pe...nu stie sa citeasca decit de pe net...:-))

Dupa 8-10 ore de lucru "germane" ( nu frantzuzesti cu 2-3 ore de pauza de masa:-))) cu nasul in monitor si mina anchilozata de atitea clic-uri vin aici sa ma destind putzin si sa vad ce mai fac "fratzii mei"( si aici intzeleg pe totzi ce ce au vre-o legatura cu Romania) si ce vad? Un nebun si.un admin ce vrea sa faca "ordine" la modul prostesc. Sorry, dar asta e. E tare greu sa vezi "boabele bune" din negina! si si mai greu sa iei hoatririle potrivite; oricum nici-odata nu vor fi totzi multzumitzi. Importanta e insa majoritatea 50+1...:-))

O intrebare finala: problema ta( admin) e una morala sau financiara?

-daca e una morala...pe care parte a moralitatzii te postezi?
Nu de mult Herr Michael Friedmann( cred ca e scris corect)figura mare in lumea evreiasca germana,-consiliul suprem german...bla, bla, bla...e surprins ca umbla in lumea interlopa si "uzeaza" de amaritele de fete aduse de "meseriasi" din tarile estice. El a carui familie, se zice , a avut atit de suferit pe vremea nazistilor. A fost tamtam mare aici in GE. Sa nu se discute despre asta? Sa nu uitam ca in afara de Dumnezeu( cine crede in EL) si de FIUL SAU nu e nimeni fara greseli. Sau poate? Nu avem dreptul sa vorbim despre greseli? Cum sa l-e indreptam altfel si cum sa le recunoastem? E vre-o autoritate suprema care sa spuna: asta sau aia? CINE? La TVRI apar mereu Romani-Evrei din Izrael care stiu sa vorbeasca frumos de Romania. Simtzi ca-i iubesti ca pe fratzi tai. sa credem ca acesti oameni nu au si momente cind critica Romania? Sa-i consideram antiromani? NU, CATEGORIC NU!

Nu uitatzi, prieteniile se fac si se desfac; interesele ramin!

Ce interese au cei ce FABRICA neincetat un ANTI ?

-daca e financiara, nu crezi ca problema se poate rezolva si la alt mod? Sint pe aici persoane ce s-au oferit sa sustzina activitatea asta.

De ce ?!
Va spun eu de ce !
Parte pentru ca exista alti baieti "de treaba" care fac " invarteli " in strainataturi si se dau drept romani, si parte pentru ca romanii pur-sange care nimeresc acolo "ca sa faca bani ", nescoliti, daca nu nimeresc la cele mai josnice munci(care din start presupun o decadere in ochii localnicilor , pentru ca romanii sunt cei care duc gunoiul si spala budele),
se duc la furat, si am auzit de destui romani care si-au facut o stare materiala din asta .
Am auzit de destui romani care ajung in strainatate si le e rusine sau frica sa recunoasca ca sunt romani !Ii auzi pe unii in tramvai ca vorbesc intre ei :"Ia buzunareste-o pe aia din stanga, da ,ma , pe aia !!" , si tu vrei sa le spui ca stii romaneste, pai te iau aia pe sus imediat !
Sunt unii romani care se duc legal, cu cele mai bune ganduri in strainatate, i ridica romanii in ochii lumii,dar prea putini(cinste lor totusi) !
Dar din cauza primei categorii suferim si inghitim noi atatea afara !

Fiecare dintre noi, cei plecati din tara, a plecat din diferite motive. Nu este nimic rau in asta. Cu cit sint mai multi romani afara, cu atit este tara mai cunoscuta. Una din problemele care le are si le-a avut Romania, creata de Partidul Comunist, este ca am fost prea putini afara din tara. Si mai ales prea putini oameni de calitate.
Eu sint in Australia de multi ani. Pina in 1990, majoritatea romanilor de aici erau cei care au fost refuzati de USA si Germania. Deci calitatea comunitatii romane era discutabila.
Dupa 1990 au inceput sa vina tineri cu calificari superioare si la ora actuala nu cred ca este companie mare in Australia in care sa nu fie macar un roman, in functie de conducere. Sint oameni de inalt profesionalism care si-au completat doctorate si masterate. Acum, este o mindrie sa spui ca esti roman.
Am colindat in multe tari din regiune: Singapore, Malaysia, Indonesia, China, India, Vietnam... si oriunde am fost si am spus ca sint roman au fost incintati sa ma cunoasca si eu am fost incintat sa vad ca stiau destul de multe despre Romania.

Vin in Romania destul de des si de fiecare data simt aceeasi caldura in inima si ma simt acasa. Nu imi pare rau cind plec inapoi dar nici nu simt ca o usurare. Imi place sa vin "acasa", iubesc Romania si intodeauna o voi iubi, dar viata mea este aici. Aici am gasit ce am cautat si mi s-a oferit oportunitatea sa-mi realizez visurile. Acolo am toate amintirile, familia, stramosii, cultura si istoria poporului roman.
Nu ma deranjeaza gropile de pe strazi, mirosul din autobuze, lipsa de politete a unor oameni, bineinteles ca as prefera sa nu existe si poate ca vor disparea in timp, dar asta este realitatea si trebuie sa o privim asa cum este. Nu trebuie sa uitam de unde am plecat si daca viata ne-a oferit sansa sa traim si sa muncim in alte tari "mai civilizate" nu inseamna ca trebuie sa privim in jos la originea noastra.

Toate cele bune romanilor de pretutindeni,

Alex

Daca cauti un raspuns in spiritul credintei, mai bine adreseaza-te pt. Nistea. D-lui e mai autorizat si mai documentat in domeniu decat toti cei care scriu pe subiectul asta.
Daca te intereseaza punctul de vedere al unui necredincios (sau sceptic sau ateu - cum vrei sa-i spui), intrebarile sunt puse gresit din start dar incerc totusi sa-ti raspund ca sa-ti satisfac curiozitatea:
1. Din punct de vedere logic, un D-zeu care nu exista, nu poate face copii (vorba bancului: ceea ce nu ezista nu se poate esprima), deci posibil personaj istoric in nici un caz nu de origine divina.
2. Faptul ca de 2000 de ani incoace nu s-a mai ridica nici un proroc sa anunte mantuirea (sau venirea unui mantuitor) face numai sa confirme teza #1. Dealtfel afirmatia cu prorocul nu e corecta ca a fost Mohamed (sau Muhamad cum ii spun ei). Si musulmanii isi trag originile din VT.
3. Majoritatea omemnirii nu crede in D-zeul inventat de VT, si inca mai putin in Fiul lui. Dealtfel din punct de vedere comportamental - ma refer la comportarea in societate, relatii interumane - regulile sau invataturile din NT nu se deosebesc profund de cele din VT. Deosebirile sunt la nivelul teologic, in traditii, reguli dietare, etc. Dealtfel este un fapt acceptat de mai toti analistii din domeniul istoriei, sociologei, studiul comportamentului, antropologiei ca la baza societatii moderne stau 3 izvoare principale:
- etica si normele morale ale Bibliei
- estetica si filozofia (bazele stintifice, logica, etc.) Greciei antice
- administratia si dreptul Roman
Deci traind in orice tara cu regim democrat, respecti cel putin partialunele din regulile inscrise in VT sau NT (inclusiv in Japonia care nu e o tara de origine crestina + si Budhismul are reguli morale foarte asemanatoare VT-ului si NT-ului)

Am gasit aici citeva idei bune dar ele nu vad cum ar balansa o parte din “restul”, si la acest rest se refera mesajul meu:
A/moralitatea populatiei se reflecta in a/moralitatea statului.
Actiunile indivizilor unui trib, se vor reflecta in felul cum caracterizam acel trib!
Imoralitate si coruptie exista. Unele state au justitie si morala care lupta continuu cu aceste racile! In aceste state moralitatea si educatia civica a cetatenilor face ca extremele, cum ar fii spre exemplu sa zicem dreapta franeza LE PEN sa nu ajunga la putere, si asta pentru ca o mobilizare masiva a populatiei a impiedicat-o in mod democratic prin vot! Asta e morala democratie! Nu putem spune acelasi lucru despre alegerea lui Ion Iliescu! Manipularea, lipsa de educatie democratica a electoratului au dus la mentirea “mohicanului” la putere si chiar la o realegere ilegala! Ce concluzie tragem despre electoratul care l-a ales pe Iliescu? Acest electorat nu a fost moral. In primul rind fata de eroii revolutiei. Al doilea pentru ca au legalizat o putoare comunista ce tocmai o asasinase pe precedenta! In fapt e vorba de o substituire si binenteles de o mare crima savirsita impotriva poporului Roaman. Acest electorat e immoral pentru ca si-a pierdut discernamintul, nu poate face diferenta intre bine sir rau, intre alb si negru! O democratie chiar si una primitiva ca a Romaniei are mare nevoie de MULTA morala mai ales cind justitia e chioara!

Domnule Simeon, comunismul a suprimat vechile valori morale, si a pus in loc O MARE minciuna EGALITATEA (cind Doamne, cit de diferiti suntem), lupta de clasa, si instaurarea dictaturii proletariatului! Ura puturosilor si neispravitilor inpotriva antrepenorilor, a spiritului inovator, a propietatii, a religiei si binenteles al moralei! Crearea omului nou, indoctrinarea maselor cu sloganurile teoriei Marxist-Leniniste, rusificarea prin toate mijloacele a tarii, infometarea, exterminarea elitei, colectivizarea, si teroarea zilnica, astea sunt citeva din lucrurile pe care comunismul le-a adus in locul moralei si a statului de drept Roman.

Astfel in minciuna zilei si a istoriei, Domnule Simeon, comunismul nu a creat elite, ci monstrii! Monstrii n-au provenit DIN sate! Aceasta masa amorfa despre care ne spuneti “in totalitatea EI e scursura intregii tarii”, atit a tirgurilor, cit si a comunelor! Iar intr-un stat totalitar acestia sunt cei care stiu sa bata, sa urasca, sa distruga, sa tradeze, sa ucida, sa manipuleze, sa minta….
pentru ca nu au de dat socoteala nimanui, si justitia e in buzunarul lor, iar ei nu sunt raspunzatori de fapele lor decit in fata unui Dumnezeu pe care l-au abolit!
Mergeti pe “Paul Goma site” si veti afla de unde au aparut aceste scursurii si cit de mare e mocirla lor” , si cit de multe cotoare comuniste mai plutesc la gaura galetii cu zoaie!


Exista cu precadere state rele in mod absolute, Domnule Simeon! Rusia e pe primul loc! Rusia e nu numai O mare generatoare, initiatoare dar si exportatoare a terorismului international.
Rusia e inca un MARE imperiu al diavolului, si va continua sa fie pina va reusii sa devina o democratie! Ori cu ras-Putin si mafia KGB nu se va ajunge prea curind acolo. Votca, si mindria slava, vor tine Rusia pentru mult timp in evul mediu timpuriu in care se zbate azi! Alte “doage”, sacale si spite, asteapta la rind in vechia caruta a calaului Stalin!
Vezi cit de mult apasa istoria de ieri si azi, existenta noastra?

Ipoteza erodarii democratiei Romaniei postbelice, e doar o speculatie! Nici Tu nici eu nu stim cum ar fii fost!


Despre topic:
Cauzele “relatiilor” deficitare intre Romanii, oriunde s-ar afla:
-Snobismul intelectualitatii cu precadere cel de pe ambele maluri ale Dimbovitei!
-Mindria personala si falsa modestie!
-Prezudecatile.:
- Stim dinainte Exact ce vrea interlocutorul sa spuna.
(Nu stim sa ascultam) Din ascultat se invata o multime. Discernamint: 1. cind inveti @. Cind
pierzi timpul
-Problema provicialismului vazuta de locuitorii “Capitalei”
-Problema celui de la “Capitala” vazuta de provincial!
Generalizare rapida si fara logica! A pune pe toata lumea in aceeasi oala fara a definii diferentele intre indivizii acleasi “specii”.
-Luarea in bascalie chiar a lucrurilor despre care de fapt ar trebui sa se vorbeasca intotdeauna serios!
-Deficiente de comportament!
-Lipsa completa de tact in cazul unei infringeri, ori al unui success.
-Luarea observatiilor asupra persoanei noastre intr-un mod cu totul si cu totul personal!

In alt topic vom vorbii si de partile positive ale culturii noastre!
S-auzim numai de bine!
“K”.

P.S. Colegii nostrii de pe forum vor confirma sa nu cele spuse de mine!

se putea sa lipseasca martie din post???...am venit, am citit...
Daniel are dreptate: subiectul nu mi se pare mai tabu decat ''sexul oral''...
nedezmintindu-mi nick-ul, iau la puricat conferinta:

Honey zice:
O femei masturbata = o femeie fericita.
masturbata de cine sau cu ce?...mai bine: o femeie cu orgasme (multe!) = o femeie fericita.
scopul scuza mijloacele, deci (si) masturbarea e binevenita...

Lascar...
vrea nume real...pai daca-ti spune c-o cheama Vasilica Papandrache din Lehliu, ce castigi?

doctors zice:
Nu vad ce rau este in actul masturbarii,atata timp cat nu se depaseste o limita sau atata timp cat masturbarea nu inlocuieste activitatea sexuala asa-zisa "clasica",atata timp cat aceasta din urma este accesibila.
care-i limita?...una pe zi, pe saptamana, pe trimestru?...pe oraaaa!!!?...vreau sa stiu...:(

Yuki...
...de ce nu ai postat conferinta asta la Dr Love, ca pt asta era facut.
hehe, atunci era doar o simpla postare, nu o conferinta!...io zic ca sta bine unde sta...
s-avem loc toti...:)

gabi.boldis...a steady man...
chiar ca suntem niste animale...

rac...
Chiar in momentul asta, nu.
nici eu...mi-a confiscat intrusa webcam-ul...hehe, dar cate link-uri, cate link-uri...cata frunza, cata iarba...
ooops...totusi, la ce-i trebuie intrusei webcam-ul?????

Horia...
acum imi dau seama ca viata mea nu mai are sens.... atatea erectii care s-au dus pe apa sambetei:)))))
...si eu imi dau seama de asta...cred c-am sa ma spanzur pana la urma...cer niste sfoara de la Salvamont si sapun "Cheia"/ ca nu iubesc femeia/ de dor nebuna/ femeia bruna/ imi e totuna....

TeodoraPA...
Deci atentie mare la castraveti, morcovi si alte legume-fructe!!!
eeeeeiii, dar mai sunt: sticle, lumanari (cum a zis cineva...), mouse-uri, pixuri, deshtul proprietate personala (sau nu), lingura de lemn, telefonul mobil, telecomanda TV, dushul, periuta de dinti, uluca din gard, umbrela (inchisa, of course!...nici chiar asa!), schimbatorul de viteze, levierul...etc...
ca-n banc: la un penitenciar de femei, vine directorul si face un anunt: "fetelor, azi va dau 2 vesti: una buna si una rea...pe care v-o zic prima?"...fetele: ''pe cea buna intai!''..."ok, azi aveti la masa castraveti!"... "uraaaaaaa!...si vestea rea care este d-le director?"..."ei, vestea rea este ca toti castravetii vor fi taiati in felii!"...

Cassandra...
Oricum cred ca am reusit sa dam conferintei nota aia "stiintifica" de care atita avea nevoie. :) unde-i nota, ca n-o vaz!...:)

Paianjenul...
- Ori morcovul era fiert... ori gagica era... beton...
...sau gagica era prea fiarta si cu asta basta...
bolduieste, bolduieste...ceva, ceva tot ramane...:)))

muma padurii...
despre ce nu vorbim, nu exista! Lucru bun dealtfel, pentru ca am crescut fara inhibitii.
eu am crezut ca, din contra, de aici iau nastere inhibitiile...

popix...
la capitolul asta e drept, partea feminina e avantajata, avand solutii multiple...la barbati e mai monoton...
da, dar si mai la indemana si mai ieftin...:)

A_Carmen...
eu am intrebat ceva, si voi glumiti... ma rog, treaba voastra. dar, ia ganditi-va? e de luat in seama sau nu?
sincer: nu te asteptai si la "glume"?...a murit si capra ''vecinului'' (?!), conferinta cu sex oral e plina si ea de misto-uri, du-te si vezi...

mai ales acum, cand suntem convinsi ca nu ne vom intalni (doamne fereste!), nu putem vorbi virtual despre un subiect... atat de natural, pana la urma?
de ce "doamne fereste"?...e ceva putred in Danemarca?

maan...
pe tine nu te "puric" acum...mi-e frica sa nu ma demolezi...

Daniel...
da, povestea cu Maria Tereza este o gogoasa, dar pe la 14 ani am crezut-o cu toate ca-n Enciclopedie citisem ca nu-i asa...in Bucuresti era (mai este?) un cinematograf care avea un fel de frontispiciu reprezentand un basorelief cu Maria Tereza si calul...

Joe King...
Sa raspunda unul care se masturbeaza cu doua bete chinezesti ( de mincat ) sau o ea care se masturbeaza cu un aspirator. Dragut nu ?
aualeuuu, ce imaginatie ai!!!...dar chiar asa: sa raspunda!
Bai, lasati masturbarea, nu mai faceti click pe ea.
io nush ce dracu' are mouse-ul meu ca tot acolo se duce...eu il trag spre pool-ul cu istoria neamului romanesc, mouse-ul nu si nu!

maimuta...
am intrat la link-ul ala de care ai zis...2 ore n-am vazut nimic, am impresia ca de la eclipsa...:)

munteanu rodica...
exista pe lume si barbati , si dragoste, si conferinte care nu cer asa un consum mare de energie te fac doar sa gindesti
hai rodica, stiu ca ai si mintea deschisa...gandesti, gandesti dar pana cand o viata amara?

Ivy...
pai cum iti imaginezi tu ca se aseaza cafegii - chiar si asa virtual - la o discutie..de genul asta..hai sa mai povestim din tehnicile masturbarii....
he-heeeeee...eu am ocupat un loc in fata, peste vreo 2 luni vor fi locuri numai in picioare...
stau si eu si ma gindesc..daca ai o viata sexuala sanatoasa..cu partenerul atunci de ce sa mai fie nevoie si de asa ceva?
viata sexuala sanatoasa este si aia cand vine mangafaua de la Ploiesti, se arunca pe nevasta ca boul pe gramada de paie si-si face "datoria" 2 minute in pozitia misionarului
c-asa stie el din tata-n fiu, din mosi- stramosi...ce, nu-i sanatoasa?
proasta mimeaza ca regele nu-i gol si-si doreste-n taina un vibrator cat de ieftin...ar avea chiar posibilitate sa-l cumpere, nu-i un capat de tara, dar cum sa evadeze ea de la tigaia cu chiftele la un sex- shop?

zaraza...
nici pe tine nu te puric...am obosit cu mainile pe taste...:)


am o presimtire ca voi reveni...
Carmen, scuze ca m-am infiltrat prin conferinta ta...