comentarii

istoria sistemului de invatamant romanesc


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Sistemul de invatamant - de Adrian Marchidann la: 27/11/2004 20:26:12
(la: Educatia: o problema de cunostinte sau de structuri perceptive(?)
"cand se vorbeste despre un sistem de invatamant nu se vorbeste despre stiinte exacte, pentru ca matematica, fizica, chimia, biologia sunt universale, ci despre istorie, literatura si soiopsihologie.'

gabi, ca sa produci Viagra trebuie sa stii, pe langa sociopsihologie, o groaza de matematica, fizica, chimie si biologie.


#30005 (raspuns la: #29987) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
invatamantul romanesc - de rac la: 21/09/2005 19:24:04
(la: ai carte, ai parte (?!))
Invatamantul romanesc se tot transforma de 15 ani incoace. Examene scoase, altele introduse, manuale alternative, programe schimbate, profesori idoielnici si partinitori, salarii infernal de mici in tot sistemul.

Nimic stabil, bun, viabil. Nu vreau sa par dur, ori nedrept, dar asta e adevarul. Cel mai mult ma deranjeaza schimbarea regulilor de la an la an.
Acum, ca si fiul meu a crescut, incepe sa ma intereseze din ce in ce mai mult subiectul.

Legat de intrebarea cu partea si cartea, as zice asa: ai carte, poti avea o particica de sansa; cel mai important e sa ai noroc si "stiinta" de a face bani.
Olanda Romania, Zwolle CLuj-Napoca - de (anonim) la: 23/12/2004 19:34:37
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti din Romania ?)
Am plecat ca student Erasmus.Experienta e calauza de viata, recomand oricarui student o perioda petrecuta intr-o tara straina.

Cateva din aspectele care m-au maturizat sunt legate de:

O autocunoastere si autoanaliza care m-au definit ca student si posibilitati.
Cunoasterea unei alte culturi, cu avantajele si dezavantajele sale.
Comparatie intre calitatea sistemului de invatamant romanesc si cel olandez
Conexiuni in domeniul meu de interes.
Noi prieteni.
Dreptul de a oferi o imagine reala a tarii prin prezenta noastra ca studenti internationali.

Cu caldura, din tara
Student M.M.I
Starea invatamantului romanesc - de ampop la: 06/07/2005 07:45:22
(la: Doctorate)
Dupa multi ani Ministerul invatamantului mai bine zis noul ministru realizeaza care este starea invatamantului romanesc. Se vorbeste despre un "cod etic" al cadrelor universitare. Mai bine mai tarziu decat niciodata. Se vorbeste despre favoritisme, mita, hartuire sexuala (de fapt "realizare profesionala" prin sex). Doctori facuti peste noapte pe criterii politice. E.g. Mischie ( cel "de omenie" :))) este doctor in stiinte juridice. Clanuri in diferite facultati. Nu conteaza ca fiul este quasi-imbecil, el trebuie sa-l urmeze pe tatuc, facut si acesta profesor la apelul bocancilor pe vremea lui Ceau. Tovarasi, nu ne-a fost usor. Hartuirea sexuala e chestiune veche, nimic nou sub soare, de pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, Ceausescu pana in zilele noastre. Libidinosii carora le curg balele dupa studente. Dar standardul educational scazut, acordarea licentelor si titlurilor universitare pe criterii politice sau prin pura si simpla spaga, acestea sunt probleme serioase, ce merita o abordare severa. Vorbeam mai demult cu un prieten plecat in Ungaria, care si-a facut acolo doctoratul in endocrinologie. Ani buni de cercetare, cu succese si esecuri. Munca multa. La noi, alte persoane copiaza manuale de utilizare ale unor softuri sau aparate (macar le traduc din engleza sau poloneza) si iaca si referatul rasarit peste noapte. Mai cateva referate puse cap la cap si iata si teza de doctorat. La simpozioane cu participare internationala, aceiasi culturnici prezinta traduceri ale cartilor tehnice cu imagini copiate fara nici o rusine, fara a indica macar sursa. Da-i-nainte cu tupeu! :). "Intelectualitatea" ceausista cu "origini sanatoase" si fii ei uber alles! Intelectualii reali mai supravietuiesc si ei pe langa nulitati, ca doar nu pot sa-i elimine...sunt necesari mai rar pentru "imaginea" Romaniei in lume.
Mario
dascali - de alex boldea la: 07/04/2008 15:05:22
(la: Drepturile boracului)
si cu cat sunt platiti acesti dascali luminati despre care vorbiti voi atat de idealist? ce? sunt platiti prost? e imposibil, in fond e vorba de persoanele in mainile carora se afla viitorul nostru, ca societate, natiune sau ce mai vreti voi. e imposibil sa fie platiti prost.

pe scurt: decat sa stau macar un an si sa imi toc sistematic creierii cu zeci de copii ce au ca scop enervarea mea, iar asta pentru un salariu de nimic ce aduce mai mult a gluma proasta decat a metoda de remuneratie, mai bine imi zbor creierii direct si macar stiu ca nu am lasat statul sa rada de mine.

asta nu este o mostra de gandire a unei persoane fara vocatie (desi nu am nici un fel de vocatie si cunosc sistemul de invatamant romanesc mai mult accidental), ci este o mostra de gandire a unei persoane normale, care tine la sanatatea ei psihica si fizica. cate scoli sunt in romania? cate clase au nevoie de profesori? cati profesori sunt necesari, in total? as spune ca undeva pe la vreo suta de mii, daca nu mai mult. unde gasesti o suta de mii de oameni in romania care sa stie sa faca ceea ce au de facut, sa o faca si cu placere, sa adore sa se chinuie langa niste copii ce au iesit din start anormali si nici sa nu fie platiti pentru asta? eu chiar nu va inteleg... oare va scapa realitatea chiar in halul asta?
adina - de zaraza la: 03/12/2008 20:40:40
(la: intoarcerea la origini)
ce misto!
ma mir ca reusesc sa functioneze legal in sistemul de invatamant romanesc, care mi se pare ca-si da cu stangul in dreptul (atat cat cunosc din el).

ai idee, mai sunt si alte licee particulare in romania?
#368729 (raspuns la: #368724) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Homo Stultus la: 17/01/2011 14:07:18
(la: Modelul elitist de educatie)
Nu. Sistemul de invatamant romanesc este destul de slab. Am posibilitatea sa il compar. Pentru un curs oarecare in afara a trebuit sa muncesc mult mai mult decat pentru un master in Romania.

E usor sa termini o facultate cu note bune si cu un efort intelectual moderat (fara pile, cunostinte si relatii - P.C.R.)

Chiar nu imi imaginez cum ar putea cineva crede ca in Romania invatamantul e de tip castalian. Cand exista foarte multe posibilitati de a studia gratuit sau la preturi infime, apare si blazarea. Din cate am observat eu (atat ca elev/student cat si de partea cealalta a baricadei) blazarea este definitorie. Tiparul e "sa ne descurcam" si "sa scapam si de examenul asta". Parca invatamantul (mai ales cel superior) ar fi un drept cuvenit, nu o onoare.

Cand un profesor ia salariul sub sapte milioane e clar ca va investi fiecare strop de energie in munca sa... Mai sunt cretini care se gasesc sa il si condamne ca "nu se ocupa". Apostolatul o fi fost la moda pe vremea lui Spiru Haret. In economia de piata cat platesti atat primesti. Ceea ce nu exista in mentalitatea romanului: simtul proportiei.

Eu as desfiinta 70% din universitati. Banii i-as da celorlalte 30%. In felul asta un loc la universitate ar fi mult mai greu de obtinut. Si ar studia cei care intr-adevar merita. Pentru restul taxe prohibitive. Nu e rusine sa inveti un mestesug. Nu toti trebuie sa fie doctori in ceva.

Mi-as dori un sistem elitist de invatamant. Deocamdata putem pune invatamantul romanesc in categoria antonime a acestui sistem.



*** - de TeodoraPA la: 17/01/2011 15:37:22
(la: Modelul elitist de educatie)
Revin... ma gandesc ca la asta se refera cand spune ca e elitist sistemul de invatamant romanesc, la faptul ca nu se adreseaza copiilor din clasele sociale de jos si celor cu probleme de comportament. Si prin "nu se adreseaza" inteleg nu are interes, solutii, specialisti, etc.
Sau?
Teodora - de Honey in the Sunshine la: 17/01/2011 15:47:32
(la: Modelul elitist de educatie)
ma gandesc ca la asta se refera cand spune ca e elitist sistemul de invatamant romanesc, la faptul ca nu se adreseaza copiilor din clasele sociale de jos si celor cu probleme de comportament. Si prin "nu se adreseaza" inteleg nu are interes, solutii, specialisti, etc.
Sau?


eu asa am interpretat afirmatia.
bine, e evident ca nici copiii "buni" nu se bucura de cine stie ce conditii, dar mi se pare nejustificat de mare gap-ul intre scolile bune si cele proaste, lasate in voia sortii.

nu cred insa ca e doar o problema romaneasca.
#592470 (raspuns la: #592468) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Honey - de TeodoraPA la: 18/01/2011 08:54:34
(la: Modelul elitist de educatie)
"eu asa am interpretat afirmatia.
bine, e evident ca nici copiii "buni" nu se bucura de cine stie ce conditii, dar mi se pare nejustificat de mare gap-ul intre scolile bune si cele proaste, lasate in voia sortii."

Atunci da, sistemul de invatamant romanesc este elitist.
#592563 (raspuns la: #592470) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Si care-i... - de monte_oro la: 11/02/2014 22:44:10 Modificat la: 11/02/2014 23:01:48
(la: Mitul faimosilor olimpici romani la matematica si fizica)
mitul distrus? Aia 4-5, care oricum is selectati dintr-o arie mult mai larga, de zeci, chiar sute de elevi, nu-s o plasmuire, ci un fapt, de vreo 40 de ani incoace. Treaba cu analfabetii e alta mancare de peste.. ce nu distruge niciun mit, daca ne referim strict la cel al "olimpicilor". Dar una-i una, alta-i alta...iar eternele discutii despre sistemul de invatamant romanesc.. alta.. Si, oricum.. performantele olimpicilor au venit, se stie, doar la materiile reale, mate, fizica, informatica, mai nou, chimie...condimentate cu geografie, dar si cu limbile straine, din cate stiu, inclusiv latina.

In rest, educatia din Romania sufera de toate racilele societatii. Gasim mult ...noroi..dar si cateva stele.. Procentual, sigur ca o fi infim. Problema nu-s extremele, dupa mine. Exact ca prin patinaj sau sarituri cu schiurile, ele ar trebui eliminate din judecarea sistemului.

Problema e calitatea tot mai slaba a "clasei de mijloc", de pot folosi sintagma asta in acest context, chiar daca si in cadrul ei exista stratificari.
Sunt creati niste bezmetici pofticiosi la toate dedulcirile rapide ale "societatii de consum", viitori capsunari ori soferi de taxi, so speaking.. "infometati" doar de un ban in plus, dar cu greutati in a formula o fraza inteligibila si fara greseli gramaticale, pentru care cultura si civilizatia se rezuma la jocurile de pe ... nu-i asa..smartphone si lovelele bune sa-i transforme in "oameni realizati"...
nu cred - de RSI la: 12/02/2014 08:44:58 Modificat la: 12/02/2014 08:51:41 - de om la: 12/02/2014 17:22:52
(la: Mitul faimosilor olimpici romani la matematica si fizica)
In anii '75-'76 un professor american a tinut o prelegere la noi la politehnica din Bucuresti. Una din frazele cheie a fost : "absolventii invatamantului pre-universitar din Romania sunt mult mai bine pregatiti decat cei din SUA. Ciudat este ca situatia se inverseaza dupa studiile universitare."
= din pacate situatia se mentine! Atunci cand trebuie sa produci, se produce impotmoleala din motive...economico-sociale:((

Dpmdv, sistemul de invatamant romanesc, din lipsa de mijloace, se baza/bazeaza mult pe teorie si nu pe aplicatii.
Cand nu ai calculatoare si programe, inveti pe hartie cum ar functiona si/sau bagi extra-clase de geografie in locul claselor de "lucru manual" cu PC-ul.

Jos palaria celor ce fac cercetare in Ro! Din pacate o parte din timpul lor de gandire e consumat pe "probleme" aiurea gen: gasit cei mai ieftini produsi, lupte interminabile pt reactivi/aparatura cu companiile abroad, limitarea nr de experiente deci si potentialele serendipity, etc ...asta ca sa nu mai amintesc stresul zilei de maine si de multe ori conducatori de institutii alesi numai pe criterii politice:(((
#650527 (raspuns la: #650498) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
parere de femeie - de lilisan la: 07/05/2005 15:52:55
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Jo, nu esti singura care face tot ce tine de casa, fara mare ajutor din partea "jumatatii", dar esti printre putinele nesigure de libertatea lor, de capacitatea lor de a alege. Facem ce facem pentru ai nostri pentru ca ii iubim, constiente de rolul nostru de centru al familiei, sau macar de jumatate a unui intreg. Eu sunt foarte recunoscatoare ca nu a trebuit sa lupt pentru recunoasterea importantei mele altfel decat la nivel mic, nu la scara globala, iar drepturile mele de persoana cu drepturi egale sunt recunoscute juridic. Faptul ca societatea romaneasca este mai putin evoluata din punctul de vedere al mentalitatilor si ca barbatul roman inca gandeste in stil "macho" e altceva.
Revenind la subiect, cu care m-am familiarizat ieri, cand m-am inscris si pe forum, vreau sa va impartasesc urmatoarele:
Eu nu sunt credinciasa, desi sunt botezata ortodoxa, dar sotul meu este. Cand am aflat ca fetita mea, care acum are 9 ani, va face religie la scoala, am fost destul de indignata, pentru ca eu consider scoala o institutie care trebuie sa fie, ca si statul, laica si neutra din punct de vedere religios. Eu nu asimilez religia cu morala, din motive care au mai fost dezbatute pe forum, si de aceea singurul eventual argument pro al acestei discutii cade. Ziceam ca am fost indignata, dar nu am luat masuri, desi ma gandeam sa vorbesc cu invatatoarea si sa creez niste discutii pe tema asta si cu ceilalti parinti. Am asteptat mai intai sa vad care este reactia copilului la ora, sa vad care este materia si cu ce fel de profesor vor face, pentru ca intuiam ca un subiect atat de delicat ar putea starni reactii neplacute. Din fericire, profesorul este foarte iubit de copii, pentru ca este tanar si tine la ei, este foarte bland si lipsit de orice rigiditate, iar intrebarilor fetitei legate de diferentele intre ce invata la orele despre stiintele naturii si ce invata la religie ii pot raspunde si eu si tatal ei, la fel de bland si fara sa creem presiuni, lasandu-i si ei posibilitatea sa-si dea seama ca exista optiuni, diferente de opinie, unghiuri de vedere diferite si ca ceea ce invata este numai un punct de plecare, dincolo de care poate sa-si creeze propriile raspunsuri. Ma gandesc insa cu groaza ca ar fi putut sa nu aiba acest noroc si atunci as fi fost nevoita sa pornesc o mica "cruciada" pentru apararea dreptului copilului meu de a fi educat cat mai aproape de dorintele mele, pentru ca pana la urma la asta se reduce, probabil, totul: nu neaparat daca este legal sau nu (mai degraba este neconstitutional), ci cat de bine respecta dreptul nostru de a avea optiuni, de a alege. La varsta lor (clasele 1-4), nu as fi ales ca alternativa o ora de istorie a religiilor, ci mai degraba una de morala si bune maniere, pentru ca evident unii dintre ei au nevoie de putin ajutor in privinta asta. In nici un caz una de religie, mai ales ca manualul este o concesie facuta religiei ortodoxe, in mod declarat: expresia "biserica ortodoxa" apare inca de la prima lectie din manualul de clasa a treia si se rpeta in multe alte lectii, in care sunt mentionate nu sarbatorile si obiceiurile crestine in general, ci ortodoxe in mod specific. Eu nici nu ma gandesc neaparat la cat de multi credinciosi de alte culte sunt sau la cat de multi "necredinciosi" sunt, eu ma gandesc din punc de vedere pur principial: acest manual si aceasta ora sunt o concesie facuta religiei ortodoxe si asa ceva nu are ce cauta intr-o scoala publica si de stat. La noi sistemul de invatamant este, cel putin la nivel primar, exclusiv de stat, iar includerea unei ore de religie ortodoxa in cadrul lui nu numai ca limiteaza, dar anuleaza dreptul la alegere, desi legea spune ca ora e optionala. In scoala nu a fost nici un minut tratata ca optionala, nu a venit nimeni la sedinta cu parintii sa spuna ca ora e optionala, iar a-ti retrage copilul de la o ora pe care o fac toti ceilalti copii este oricum extrem de neplacut. Eu consider ca legea este un abuz! O ora optionala oricum nu se introduce pur si simplu in orar. Copiii au alte ore optionale si s-a procedat cu totul altfel: s-au intrebat parintii si s-au inscris copiii pe o lista separata (in clasa I, in legatura cu ora de engleza). Asa se face cu o ora optionala, nu se introduce in orar si te lasa pe tine, ca parinte, sa-ti bati capul cu dileme existentiale care incalca constitutia.
As dori ca educatia copilului meu sa o faca sa stie ca poate fi orice, ca "sky is the limit", ca omul poate fi si cel mai mare bine, dar si cel mai mare rau si ca alegerea ii apartine. Nu vreau sa ramana cu impresia ca ea este un accesoriu, un ajutor rupt din coasta barbatului, nu vrea sa creada nici un moment ca este o fiinta "second hand", asa cum mi se pare ca se crede si Jo. Vreau pentru ea ce vreau si pentru mine: sa stie ca poate ajunge undeva asumandu-si raspunderea pentru alegerile ei, nu rugandu-se lui Doamne Doamne, oricat de bun si de iubitor ar fi. Vreau sa reuseasca, sau sa greseasca, prin propriile forte.
Asta mi se pare ca poate obtine numai printr-o vedere mai cuprinzatoare si mai globala asupra lumii ei, iar religia e, prin definitie, o viziune unilaterala.
#47435 (raspuns la: #47276) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Invatamantul romanesc de 50 de ani - de ampop la: 12/12/2005 14:36:33
(la: Invatamantul romanesc si elevii)
Aberatiile intamplate in diferite scoli romanesti nu sunt doar din ultimii ani. Cei cu un dram de sinceritate mai batrani, pot sa-si aduca aminte a seama de "nazbatii" intamplate in scolile romanesti, inclusiv in vremea lui Ceasca. Sa incep in a-mi reaminti anii liceului din "good old hippy times" a anilor '70. Eram tocilar, adica "nerd" cum se zice mai nou. O luam deseori in barba de la colegii macho care-si faceau un act de barbatie din a ma persecuta. Nimeni nu ma filma cu telefonul mobil. Slab la educatie fizica dar bun la celelalte, eram de rasul clasei. Prin clasa 8-a, o colega mai "sexy" (atentie, clasa a 8-a!), cam slab dotata mental dar dezvoltata fizic si-a expus trupul unor colegi "macho". Ca imbecilii sub influenta testosteronului, ii mangaiau in grup sanii. Scena quasi pornografica. Si asta se intampla in vremea lui Ceausescu. Revolutia sexuala hippy ajunsese si in Romania. Ce sa mai spun de betii cu Led Zeppelin, Jimmy Hendrix sau Janis Joplin sau de "mozoluri" in clasa.
Nu democratia a inventat organele sexuale si erectia.
Dezagregarea morala a societatii romanesti si subsecvent a invatamantului a pornit cred eu, de la samanta otravita a materialismuluii dialectic, comunist, care s-a metisat usor cu materialismul de tip nou, al societatii de consum. Educatia crestina este acum doar formala, cu popi fonfaiti ori securisti sau profesori de religie care-si fac doar meseria. Nu s-a inventat nimic nou, doar mediatizarea este mai agresiva iar tehnologia avansata duce la un alt nivel degenerescenta. Doar internetul cu sumedenie de mijloace de chat, sit-uri pornografice, voice si video chat toate axate pe sex...ofera scolarilor "moderni" mijloace variate de a-si satisface instinctele. Telefonul mobil ia locul asa ziselor caiete cu "oracole" care circulau in anii '70-80.
Don't shoot the piano player...nu trageti asupra tehnicii ci asupra "educatorilor". Doar o familie cu principii morale poate oferi la rand copilului un mediu sanatos psihic. Si atunci educatia din familie se poate deseori ciocni cu aberatiile scolii sau societatii.
De aceea opinez ca focul nu este intr-adevar asa de mare, doar daca cineva doreste sa mediatizeze voit si excesiv "scaparea de sub control" pentru a permite mai apoi interventia in forta, oarecum totalitara.
Mario
cattalin... - de Homo Stultus la: 28/03/2006 16:47:57
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
"Somnul ratiunii naste monstrii" - Goya

Concordantele nu trebuie cautate acolo unde nu sunt. Am afirmat ca sunt crestin ortodox. Insa nu trebuie sa fortam argumentatii care nu tin. Istoria crestinismului este frumoasa in ea insasi, fara sa incercam noi sa gasim anumite corespondente. Sunt multe idei cu privire la pacea si convergenta existenta intre parti care se sustin azi. Asta este cat se poate de fals. Crestinismul a fost si este un vulcan care va scandaliza lumea. Acel cuvant al crucii care este nebunie pentru cei necredinciosi a ramas valabil pana azi. Sa nu cazi in gresala pe care sistemul de invatamant teologic o face. Adica un ghiveci in care toate trebuie sa se potriveasca ca un puzzle. Si daca nu se pottrivesc le facem noi sa se potriveasca. Imparatul tiberiu avea dreptate "un crestin calare este la fel ca orice om calare..." In teologia contemporana exista clar tendinta de lepadare de discursuri goale si fantasmagorice. Trebuie sa luam lucrurile asa cum s-au intamplat. Realitatea este mult mai complexa. Este o gresala sa sustii ca atunci totul era fain si frumos la fel cum este o gresala sa sustii ca acea perioada are drept caracteristica masacrele. Totusi realitati istorice grave exista. Astfel ca dupa cruciada de la 1204 si dupa ce latinii au cucerit Constantinopolul au aplicat asa o dragoste crestineasca incat grecii (bizantinii) spuneau mai apoi 'mai bine semiluna decat crucea'... Sa reduci importanta pe care o grupare sau alta a avut-o in dezvoltarea crestinismului cum il avem astazi nu este justificabila. Ai afirmat ca arienii sunt aproape disparuti (Martorii lui Iehova au la baza insa arianismul in ceea ce priveste doctrina hristologica). Trebuie inteles o data pentru totdeauna ca realitatile istorice sunt la fel de complexe ca tipul de societate in care traim noi. Orice fel de abordare este una trunchiata. Nu putem avea pretentia ca putem intelege o situatie sau alta in ansamblul ei daca nu avem acces la parghiile si mecanismele launtrice care au determinat aceas situatie. Pe de alta parte iti dau exemplu situatia in care chiar BOR se afla in perioada fanariota cand majoritatea manastirilor devenisera inchinate ortodocsi si grecii si romanii*. Sa intelegi corect istoria nu este o insulta adusa crestinismului ci o datorie a fiecarui crestin. Concordantele pe care tu le vezi peste tot eu le vad doar in doctrina si in cult. Incearca de exemplu Istoria Doctrinei Universale a lui Jaroslav Pelikan desi cred ca in limba romana au aparut doar primele doua volume*. Fara iluzii ...asta trebuie sa fie modul contemporan de a face teologie. Adica daca nu suntem deschisi si incercam intr-un mod pueril sa rezolvam quadratura cercului riscam sa ne pierdem credibilitatea. In istorie au fost cazuri in care ortodoxia a fost pe cale sa dispara prin amploarea unor fenomene neortodoxe*. Parintii la Sinoadele ecumenice s-au adunat pentru a rezolva probleme grave si cat se poate de reale nu doar pentru a schimba informatii si a "asculta ceva nou". Cazul lui Origen mi se pare cat se poate de ciudat de exemplu. El este condamnat ca eretic mult dupa ce murise. Practic omul nu se putea apara. Cand a murit el nu era eretic? Problema nu era insa Origen in sine ci ceea ce unii dintre adeptii lui intelegeau prin origenism. Are si el cateva deviatii... In viata fiind nimeni nu il putea contesta. Dupa parerea multora (si a mea) Origen a fost cel mai inteligent om al vremii sale. Totusi a dat-o in bara rau de tot cu apocatastaza. Este just pana la urma ca acea parte a invataturii sale a fost considerata ca neortodoxa. Totusi ramane un gust amar la faptul ca acest sinod (al V-lea daca nu ma insel) se intampla dupa moartea lui. Era chiar interesant de vazut ce se intampla daca Origen ar fi fost acolo sa se argumenteze. Poate el spunea da, am gresit, apocatastaza este o invatatura de care ma dezic. Poate ca nu. Dar macar asa situatia era mult mai clara. Inca o data oamenii se pot insela. Biserica nu. Fiinta crestinismului ma incanta nu o raportare mai mult sau mai putin subiectiva la o epoca istorica sau la alta. Sa renuntam la viziunea de bloc. Scoate si tu betigasul pe care este evident ca il ai. Nu trebuie sa intelegem istoria prin gandirea noastra de secol XXI. Incearca sa intri in pielea omului din secolul IV-V s.a.m.d. Asta inseamna respectul pentru crestinism. Nu are Dumnezeu nevoie de delicatetea noastra. Adevarului nu ii trebuie nici o justificare. El este evident. Minciuna da pentru asta trebuie cugetat un intreg sistem. Observa te rog cat de mare e tentatia de a amesteca caprele cu gastele. Totul ar trebui sa plece de la concept idee, termen. Doar dupa ce s-au clarificat aceste elemente poti sa te avanti spre ipoteza. Este foarte greu sa fii mercenar in campuri de gandire. Eu si jennifer facem parte din doua tabere total diferite. Ea este o atee iar eu sunt nu doar credincios ci chiar practicant.
Nu stiu ce vrei sa spui cand adresezi mesajul amandorura.
#113939 (raspuns la: #113881) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Romania,tara de romani... - de For ever la: 07/07/2006 14:45:00
(la: Cine fura azi un BAC...)
Cine sunt vinovati pentru ce se intampla in invatamantul romanesc??Oare tot acei buni si bravi politicieni care obtin totul atat de usor de la viata,oare justitia care nu stie sa faca ceva impotriva coruptiei decat pe ultimii 100 de metri?De ce nu a realizat nimeni pana acum cat de corupt e invatamantul romanesc?De ce nimeni nu se intreaba de ce sunt atat de in voga meditatiile?Nu sunt si ele un santaj,o forma de coruptie?Chiar sunt tinerii atat de idioti incat nu invata fara meditatii,fara sa goleasca buzunarele parintilor?Chiar nu pot sa cred!!!De ce atrag profesorii elevii la meditatii?Oare au salariile mici?De ce?
Mare istorie ca au realizat si ei ca subiectele la bac se pot afla!!!Asta nu inseamna ca le stiu toti!!!!Acum sunt mii de tineri care au invatat si tremura pentru rezultate ca prea se dau toate peste cap!!Mai nou de cand se induc elevii in eroare la un examen atat de important?
Invatatul de dragul invatatului ... - de Anima la: 13/07/2006 19:34:23
(la: Cine fura azi un BAC...)
Ma declar oarecum surprins de faptul ca, cei mai multi dinte cei care si-au exprimat opiniile in privinta chestiunii in discutie, par a judeca extrem de utilitatrist, de mercantil, de lucrativ, subiectul.

Spun “oarecum” surprins, pentru ca e poate firesc sa fie asa, in mod statistic n-are cum sa fie reflectat altceva intr-o astfel de dezbatere decat atitudinea generala, curentul general de opinie din cadrul societatii, din clipa de fata. Pe care eu cel putin, desi cred ca-l inteleg si ma stradui sa-l respect, nu-l voi putea accepta cu adevarat niciodata si ma va intrista mereu.

Recunosc ca am citit cam in graba anterioarele comentarii, si e posibil sa gresesc fata de unii, insa nu mi s-a parut sa fi intalnit vreo luare de pozitie care sa nu scoata in fata “utilitatea” acestui bacalaureat, si chiar mai mult, a cunostintelor a caror insusire de-alungul celor patru ani de studii ar trebui sa fie certificata prin acest examen. Mie mi se pare jalnic ca oameni cu siguranta onorabili din punct de vedere intelectual sa puna in nota bascalioasa problema utilitatii “Morometilor” in fata masinii de fabricat piese in serie.
Nu ma feresc sa recunosc ca mi-au trebuit si mie ani buni de zile sa pot realiza importanta, in plan personal, a unui minimum de cultura generala. La randul meu, atunci cand, cu vreo 20 de ani in urma, am sustinut acest examen, l-am tratat cu aceeasi lejeritate, am dat aceeasi “dijma” pentru “protocol”, nu am copiat dar cu siguranta as fi facut-o daca as fi avut posibilitatea, si faptul ca nici macar nu imi mai amintesc subiectele de examen, cred ca spune ceva! Singurul obiectiv atunci, de viata si de moarte insa, era admiterea la facultate. Bacalaureatul era ceva de bifat, pur si simplu! Si nu asta ar fi fost cel mai mare rau pe care cred eu ca mi l-am facut, mie insumi in acei ani, ci altul! Faptul ca, incartiruit unui sistem de interese specific momentului, m-am aliniat si eu docil si disciplinat, cârdului nesfarsit de naivi ce credeau ca se pregatesc pentru viata, pentru o profesie care ar fi trebuit automat, si prin ea insasi, sa imi aduca propria deplina realizare! Ma gandesc si-acum cu o anume fascinatie la ce cantitate uriasa de efort intelectual a trebuit sa depun timp de patru ani de zile, pentru a ma “antrena” in limitele a exclusiv doua materii de studiu, ca sa devin la un moment dat, un respectabil si implinit … inginer! Care nu mai sunt de vreo 15 ani, dar asta-i alta poveste!… Patru ani de zile in care am ignorat, intr-un mod cat se poate de firesc, orice alta materie de studiu din programa, in care la orele de istorie daca nu faceam matematica atunci chiuleam cu clasa, la orele de limba romana in care, daca nu faceam fizica atunci ne bateam in clasa cu caietele si trageam cu boabe de orez in profesoara, iar geografia si filozofia nici nu-mi amintesc prea bine in ce ani le-am facut! Am iesit insa, gratie straduintei unor exceptionali profesori de matematica si fizica, si gratie ingaduintei resemnate a celorlati profesori, dupa patru ani de “cantonament”, o clasa de performeri in fizica-matematica, care, cu doua exceptii ce au luat drumul stiintelor economice, am intrat in bloc in randurile studentimii tehnice! Dupa 16 ani de la absolvirea diverselor facultati politehnice, nu cred ca sunt mai mult de 5-6 dintre noi, care mai practica meseria pentru care s-au pregatit teoretic timp de 9 ani de zile …
Am crezut cu totii ca facem bine atunci, ne pregateam “viitorul”, asta ni se spunea din toate partile! Nu era timp pentru ca cineva sa-si puna problema ca poate cel putin unii dintre noi vom resimti la un moment dat, in viata, anumite carente in formarea noastra de “intelectuali tehnici”, carente carora le puneam atunci, temeinic, bazele! Ba gresesc, au fost nefericitii profesori de limba romana, de istorie sau de filozofie care au mai incercat, fireste lipsiti de sansa, sa ne pomeneasca despre acest lucru. Cine avea timp insa sa-i ia in serios?…
Resimt si astazi lipsuri mari, fundamentale, in cultura mea generala, goluri pe care din momentul in care am inceput sa le sesizez, am cautat, cu straduinta, sa le carpesc! A fi autodidact este, in opinia mea, o datorie pentru oricine are un minim respect pentru propria persoana, pentru propria devenire. Modul insa, in care in mod programatic si coerent ar trebui sa fie format ca cetatean minim culturalizat orice absolvent al sistemului gimnazial de invatamant, nu poate fi inlocuit de nici un efort ulterior de autoformare, oricat de asiduu! Chiar acest sistem de invatamant, atat de demn de a fi criticat in toate ale sale, o poate face! Nu este adevarat ca numai medicii trebuie sa-nvete toata viata, cum se mai spune, si nu este vorba de perfectionarea strict profesionala. Aceasta este obligatia pe care o avem fiecare fata de propriul statut social, care este, cred eu, doar una din fatetele propriei identitati, a fiecaruia. Mult mai importanta insa mi se pare datoria pe care fiecare ar trebui sa o resimtim fata de implinirea interioara, aceea fara aplicabilitate imediata, aceea care nu te ajuta neaparat sa mai urci o treapta pe scara sociala, sa avansezi in functie, sa accezi la un “job” mai banos. Acel fel de implinire interioara careia dezamagitor de multi nu-i simt lipsa, sau atunci cand afla intamplator despre ea, nu-i gasesc utilitatea. Acel fel de implinire care face diferenta intre persoanele distincte si persoanele cel mult eficiente, intre “aristocrati” si “profesionisti”!
Nu orice om resimte ca pe necesitati foamea de cultura, foamea de cunoastere, asta e cu siguranta un truism! Dar exista in fiecare generatie un numar de oameni astfel construiti. Eu cred in justetea evidentierii si incurajarii lor sub anumite forme, chiar si numai pentru ca reprezinta doar un procent oarecare din numarul total. Din randul lor apar, din cand in cand personalitatile care jaloneaza valoric societatea. Nu cu valori profesionale, ci cu valori specific, adanc umane!

Asta cred eu ca ar trebui sa fie semnificatia titlului de “Bacalaureat”. Titlu pe care nu cred ca ar trebui sa-l obtina mai mult de 20-25 de procente din totalul unei promotii de absolventi. Pe care nu ar trebui sa si-l doreasca mai multi! Dupa mine ar trebui facuta o distinctie clara si nediscriminatorie intre cei ce incheie cei patru ani de studii. Statutul de absolvent de liceu pur si simplu, sa dea oricui posibilitatea de a se pefectiona strict profesional mai departe, statutul de “Bacalaureat” sa confere celui care-l obtine un plus de distinctie, de care cei ce ce prin natura lor il cauta, sa poata beneficia. Habar n-am din punct de vedere tehnic cum s-ar putea face asta, nici nu-mi bat capul, sunt oameni care pricep mult mai bine mecanica sistemului de educatie, eu imi permit doar, ca mai tot romanul mediu, sa emit judecati cu pretentii morale!
Exista oameni care sunt in stare sa invete doar de dragul invataturii, si acestia ar trebui evidentiati intr-un fel de toti ceilalti. Mi-a atras atentia in aceasta discutie remarca unui vorbitor, ceva de genul “nu invatam de dragul invataturii”. Cei care in mod constitutiv au in propria natura nevoia de invatare, nevoia de cunoastere, invata exact de dragul invataturii! Si asta mi se pare una dintre cele mai specific umane nevoi! Ceilalti nu Invata, ci se pregatesc, se perfectioneaza, se profesionalizeaza, si efortul lor este demn de toata admiratia! Intre cele doua moduri de a relationa cu lumea cunoasterii este insa o diferenta, asa trebuie sa fie, si ar trebui mereu evidentiata!
Eu as pleda deci, desigur pur teoretic, si fara vreo pretentie de aplicabilitate, pentru valorizarea pur morala a unui astfel de examen, si pentru evidentierea in acest fel a acelor cativa, putini “naivi” care invata de dragul invataturii si cu drag de invatatura. Restul, inarmati cu diplome de absolventi, ar putea, cu entuziasmul specific varstei, sa atace la baioneta viitoarele spectaculoase cariere in diversele domenii ale economie de piata, si fara a avea neaparat titlul de Bacalaureat!

Cat despre aspectele morale ale “tanzactiei” cu subiecte, ele sunt atat de evidente pentru orice om cu un minim bun simt, incat orice discutie cred ca n-ar putea acoperi subiectul! Mai socante insa decat faptul in sine mi se par a fi reactiile de genul celor "postate" pe site-ul ziarului respectiv! Acestea de-abia, cred eu ca dau intreaga masura a confuziei morale in care isi fac debutul in viata multi dintre tinerii absolventi! A fura dar mai ales a clama dreptul la furt cu diverse argumente unul mai departe ca altul de orice minima rectitudine morala, asta este cu adevarat monstruos!
Ce relevanta morala ar putea avea pentru statutul unui astfel de tanar faptul ca, nu ma indoiesc, alturi de mii de alti colegi de generatie ce nu-i impartasesc opiniile, se va putea afisa cu aceeasi diploma de bacalaureat?!…
Daca invatamant nu e, nimic nu e.. - de Dumitru Hritac la: 14/08/2006 12:17:20
(la: "Concurenta"in invatamant)
UE...aceasta mare gogorita a inflamat si sistemul nostru...In dorinta de a fi "cu temele facute" oficialii arunca gunoiul sub pres si declar ca toate-s bune...
In invatamant, care a ajuns de rasul curcilor plouate, exista aceeasi" preocupare de a "implementa" programe vestice , cica moderne, dar nimeni nu si-a pus problema daca functioneaza.
Daca ar fi ca in vest unde exista societate civilizata si puternica economic, nic ca ne-ar pasa de invatamant. Ori la noi problema e oblica de tot. Nu avem nici un fel de economie si ne miram ca invatamantul e canusareasa de la stat.
Atata timp cat nu vom avea economie stabila, nici invatamantul nu va iesi din mocirla. E bine de stiut ca normele didactice se vor imputina oricum din lipsa de elevi(copiii care vin din urma sunt tot mai putini, iar cei care sunt jumatate renunta din lipsa banilor sau a sigurantei gasirii unui post).
Ori asistam la degradarea brusca a invatamantului atat calitativ cat si cantitativ, indiferent cat ne-am zbate noi, profesorii. Tarile care sunt dezvoltate nu au neglijat invatamantul si e de prisos sa va spun cum s-au ridicat din propria cenusa Japonia si Germania:prin invatamant.
Din punctul meu de vedere invatamantul romanesc e pe buza prapastiei si vom fi ultimii care vom fi poate salvati.
Daca e sa raspund intrebarii as spune ca e bine momentan pentru elevi ce se vor distra mai mult o perioada, dar e rau pentru profesori care vor pleca cu coada intre picioare de la chenzina si vor fi umiliti de oameni pe strada. Cum nimeni n-are nevoie in tara asta de "ganditori", ne vom alege alta meserie.
Personal mi-e rusine sa zic ca-s profesor...de multe ori la coada la paine sau in piata le spun cunoscutilor ca sunt somer...Ei se uita cam cu dispret la sandalele mele rupte de profesor navetist si le zic ca am tras o fuga pe la tara sa ajut o matusa la gradina(ei nu stiu ca de fapt eu fac naveta)...si tot mai multi dintre noi chiar renunta la invatamant, lasand loc liber suplinitorilor de orice fel, mediocritatilor sau nulitatilor cu pile, asa ca elevii vor avea de ce sa-si bata joc in continuare...
Cu bine, ca raul vine!
*** - de Knulp_2 la: 05/11/2009 15:16:03 Modificat la: 05/11/2009 15:22:35
(la: Literatura in ziua de azi)
pe scurt, sunt pentru invatamant general in clasele 1-4. Dar apoi sunt pentru optionale. Fireste, cititul, scrisul, aritmetica si cateva cunostinte generale (inglobate intr-o singura materie) ar trebui sa fie in continuare facute. Dar la o intensitate scazuta. In rest, sistemul sa se orienteze dupa elev, nu elevul dupa sistemul de invatamant. Daca e evident ca un copil are o imaginatie spatiala deosebita mi se pare normal ca materiile facute la scoala sa-l ajute sa-si dezvolte si mai mult farama de talent. La fel cu orice alte aptitudini.

De exemplu, pe un elev extraordinar de talentat intr-ale matematicii, e o crima sa-l obligi sa faca ore de geografie, de istoria Romaniei, de Chimie, de literatura. In cazul in care toate aceste materii au aceeasi pondere in media anuala. Astfel, copilul respectiv sacrifica ore intregi in fiecare zi, ore care ar putea fi folosite pentru a aprofunda matematica. Unui copil ii sunt necesare in jur de 3000 de ore intr-un domeniu, pentru a ajunge la excelenta. De ce sa renunte la acele ore folositoare in favoarea unor ore care il "culturalizeaza general"?
#496626 (raspuns la: #496623) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sistemul de invatamant - de RSI la: 18/01/2011 10:04:13
(la: Modelul elitist de educatie)
din Romania este intai falimentar si apoi elitist. Da, este elitist in sensul ca sunt multe materii predate la un nivel "inalt" pentru invatamantul preuniversitar,desi, cu exceptia specialistilor in domeniu, nimeni are nevoie de aceste cunostiinte la un asa nivel. Se face multa teorie si putina practica.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: