comentarii

iubirea nu tii deal pe vale


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
"Ma tii" (cu sau fara ...cratima? :)) - de cico la: 02/09/2005 04:36:14
(la: "Academia Cafeavencu")
Tu

Impiedicandu-ma,
Cad in nesfarsita adancime
A privirii tale.
Prinzandu-ma
In sensibilele fire ale iubirii
Ma tii.

---------------------------------
http://www.cafeneaua.com/node/view/5423

Poezia nu-i deloc rea, dar de fiece data c-o citesc ma-ntreb far' sa vreau (imaginatia bat-o vina ;)) de nu lipseste vreo cratima la acel "Ma tii" ;))))
domnitorul stefan - de (anonim) la: 10/07/2004 18:31:27
(la: Stefan cel Mare si... Sfant)
Interviu cu Inalt Prea Sfintia Sa Pimen, Arhiepiscopul Bucovinei

Anul Domnitorului Stefan Cel Mare si Sfint

Pe Arhiepiscopul Pimen l-am intilnit prima data in vara lui 1991, in timp ce era cocotat pe un acoperis. Venisem impreuna cu profesorul de teologie si preotul Constantin Hrehor la Suceava, din parohia sa, Granicesti, apartinind judetului sucevean, ca sa vad eforturile de construire a primului azil de batrini finantat de catre biserica ortodoxa româna.

Sus acolo, pe acoperisul locuintelor pentru batrini, in constructie, I. P. Sfintia Sa aruncase un halat colbuit peste sutana preoteasca si cu doua cuie infipte la briu, se muncea sa bata pe un al treilea cu un ciocan, in tigla noua, cot la cot cu muncitorii tocmiti sa construiasca azilul. Acest azil este construit in stil brincovenesc, cu o splendida capela bizantina in centru, cu peretii de var, noi, albi ca neaua si ingrijeste deja pe cei batrini si ramasi fara suport, la scurta distanta de chiar cetatea lui Stefan.

O data cu planificarea Jubileului Domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna, pe 2 iulie a.c., am intocmit cu parintele Hrehor urmatoarele intrebari, la care I. P. Sfintia Sa a avut bunavointa sa ne raspunda.

intrebare: Sfintia Voastra, sinteti pastorul sufletesc si un bun patriot al Sucevei si al Radautului. Sub patronajul dumneavoastra si al Bisericii Ortodoxe Românesti se va organiza in luna iulie a.c., in Bucovina, un eveniment important pentru neamul, cultura, istoria si biserica româneasca, si care are si importanta europeana: Sarbatoarea dedicata Voievodului Sfint Stefan cel Mare. Va invitam sa rostiti un cuvint, in acest sens, pentru cititorii români din America, si din restul lumii, mai ales ca in activitatea monahala din tinerete ati servit si ca ghid al Manastirii Putnei! De asemenea, va rugam sa ne spuneti cum prevedeti ca se va desfasura acest eveniment, si din punct de vedere bisericesc si din punct de vedere laic!

I. P. S. Sa Pimen: Stefan cel Mare este prezent in inima fiecarui român. Stefan cel Mare a fost, in mod ecumenic, chiar aparatorul catolicilor, in lupta sa contra paginilor, fiind numit atit de catre Papa de la Roma cit si de catre cronicarii straini "atletul lui Christos". Domnitorul a avut o asprime foarte mare fata de invadatori, trecindu-i prin ascutisul sabiei, si care a dus, la multi români slabi, sa se intrebe de ce a trebuit sa fie atit de aspru cu localnicii tradatori si cu strainii invadatori. Acesti oameni insa au uitat sa (si sa-si) aminteasca de patimile poporului român suferite din cauza acestor tradari si invazii. Stefan cel Mare nu lua prizonieri si asta se datora nu atit razbunarii, cit factorilor de inspaimintare a dusmanilor, dar si factorilor economici, de a nu trebui sa ia din soldatii de pe front ca sa-i transforme in gardieni de prizonieri.

Sa nu uitam, de asemenea, ca Voievodul lupta cu invadatori care l-au atacat, citeodata, chiar simultan, din 3 parti si au fost veniti de la 7 natiuni, ca sa atace pe pamintenii români din Moldova. insa Stefan cel Mare n-a facut moarte de oameni nevinovati si nici n-a fost un sadic; folosea executarea invadatorilor si pe a tradatorilor ca arma de aparare si atit. Stefan s-a luptat si cu boierii mai slabi, care cereau predarea Tarii strainilor in schimbul mentinerii confortului si a privilegiilor lor, insa poporul in mare, l-a judecat prin prisma luminii crestine si Biserica l-a declarat Sfint din motive bine intemeiate, atit istoric cit si spiritual. Desigur ca si Stefan cel Mare a gresit, ca om, citeodata, insa ca Voievod si ca Aparator al neamului românesc n-a gresit niciodata! in privinta greselilor omenesti Dumnezeu l-a iertat; in privinta meritelor ca domnitor si crestin, poporul românesc si Biserica l-au sanctificat.

Maria Sa a dus si o viata predominant religioasa si crestineasca de-a lungul intregii sale vieti. Acesta este Voievodul Sfint Stefan cel Mare: OM credincios, OM milostiv, OM postitor, OM rugator, neintrecut patriot român.

Românii l-au simtit ca pe un parinte, si cind si-a dat obstescul sfirsit, a fost doliu national, dupa cum bine spun si versurile: "Plinge dealul, plinge valea, pling padurile batrine, si poporul - in hohot plinge, «Cui ne lasi pe noi stapine?»".

Paradoxul este ca in ciuda numeroaselor lupte duse contra invadatorilor de-a lungul deceniilor sale de domnie, arta pictoriala sacra, metalurgia, textilele, si arhitectura, au fost dezvoltate de românii din Moldova la culmi care mai inspira si astazi lumea intreaga si care a dus ani de-a rindul la obtinerea a prestigioase premii acordate de diferite state europene, cit si de catre organisme americane, in particular minastirilor si bisericilor din Bucovina. De fapt, arta bisericeasca româneasca a avut o "renastere" pe timpul marelui domnitor, pentru ca portretele sfintilor parinti, ascetici in arta anterioara, medievala, au dat loc in biserici portretelor frumoase de oameni reali, in costume folclorice românesti, in cadre românesti si pedepsind pe adevaratii tartori ai timpului, turcii, chiar in ilustrarea bisericilor. Astfel, de la notiuni mai abstracte, atit biblice cit si filozofice, cu care credinciosii se conectau mai greu, s-a trecut in ilustratia bisericilor românesti, la notiuni reale, nationaliste si autohtone, de prezentare a oamenilor si a sufletului românesc crestin, in toata frumusetea si meritele lor. Biserica Româneasca a continuat sa inspire crestinii, insa de asta data in mod indulcit, mai pozitiv si mai in ton cu spiritul neamului. Voievodul Stefan cel Mare si Sfint este, pur si simplu, unul dintre MARII OAMENI AI LUMII.

intrebare: Ati reusit sa condensati 500 de ani românesti in acest tribut miscator inchinat Marelui Domnitor Viteaz si Sfint. La poarta acestui jubileu, cum vedeti, in contemporaneitatea noastra, fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, reflectat in realitatea noastra ?

I. P. S. Sa Pimen: in ziua de 2 iulie a.c., va veni multa lume la Putna ca sa-i aduca un bine-meritat omagiu Domnitorului Stefan cel Mare. in primul rind, va veni marea masa a oamenilor care l-au inteles si il iubesc pe marele nostru sfint. Acestia sint constienti de enormul aport al Voievodului Stefan cel Mare la istoria neamului românesc. Vom avea o rememorare a cine a fost si ce a fost fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, si vom inalta rugi pentru intercesiunea acestuia in favoarea mult patimitului neam românesc. Vor veni si fratii si surorile noastre de neam din Nordul Bucovinei si Basarabia, compatrioti români carora li se spune in secolul XXI ca sint un alt neam si ca vorbesc o alta limba decit neamul si limba României. Vor veni si oameni care vor incerca sa cistige capital politic prin asocierea lor cu asemenea eveniment, desi altfel, poate lucreaza si gindesc contra intereselor neamului românesc.

Sigur ca va veni si clasa politica, guvernul, Parlamentul, presedintele. Sint bineveniti. Pe acestia insa ii consideram datornici lui Stefan cel Mare. Ei trebuie sa-si ceara iertare Domnitorului ca n-au facut ceea ce ar fi trebuit sa faca, adica unificarea completa a neamului si ingrijirea potrivita a bunurilor manastiresti lasate de Stefan cel Mare posteritatii. Bunurile bisericesti, de exemplu, paduri si ogoare, furate de comunisti in 1945, nu ne-au fost retrocedate nici pina in ziua de azi; in schimb, sint folosite in chip mafiotic s-au lasate in depravare, de catre comunistii de "ieri", care sint occidentalii de "azi" de la putere.

Incheiere: Prea Sfintia voastra, va multumim pentru candidul si miscatorul interviu! Mult succes la aniversarea domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna!

Gabriel Gherasim, New York
#17612 (raspuns la: #9415) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Stefan cel Mare - de (anonim) la: 10/07/2004 18:32:30
(la: Stefan cel Mare si... Sfant)
Interviu cu Inalt Prea Sfintia Sa Pimen, Arhiepiscopul Bucovinei

Anul Domnitorului Stefan Cel Mare si Sfint

Pe Arhiepiscopul Pimen l-am intilnit prima data in vara lui 1991, in timp ce era cocotat pe un acoperis. Venisem impreuna cu profesorul de teologie si preotul Constantin Hrehor la Suceava, din parohia sa, Granicesti, apartinind judetului sucevean, ca sa vad eforturile de construire a primului azil de batrini finantat de catre biserica ortodoxa româna.

Sus acolo, pe acoperisul locuintelor pentru batrini, in constructie, I. P. Sfintia Sa aruncase un halat colbuit peste sutana preoteasca si cu doua cuie infipte la briu, se muncea sa bata pe un al treilea cu un ciocan, in tigla noua, cot la cot cu muncitorii tocmiti sa construiasca azilul. Acest azil este construit in stil brincovenesc, cu o splendida capela bizantina in centru, cu peretii de var, noi, albi ca neaua si ingrijeste deja pe cei batrini si ramasi fara suport, la scurta distanta de chiar cetatea lui Stefan.

O data cu planificarea Jubileului Domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna, pe 2 iulie a.c., am intocmit cu parintele Hrehor urmatoarele intrebari, la care I. P. Sfintia Sa a avut bunavointa sa ne raspunda.

intrebare: Sfintia Voastra, sinteti pastorul sufletesc si un bun patriot al Sucevei si al Radautului. Sub patronajul dumneavoastra si al Bisericii Ortodoxe Românesti se va organiza in luna iulie a.c., in Bucovina, un eveniment important pentru neamul, cultura, istoria si biserica româneasca, si care are si importanta europeana: Sarbatoarea dedicata Voievodului Sfint Stefan cel Mare. Va invitam sa rostiti un cuvint, in acest sens, pentru cititorii români din America, si din restul lumii, mai ales ca in activitatea monahala din tinerete ati servit si ca ghid al Manastirii Putnei! De asemenea, va rugam sa ne spuneti cum prevedeti ca se va desfasura acest eveniment, si din punct de vedere bisericesc si din punct de vedere laic!

I. P. S. Sa Pimen: Stefan cel Mare este prezent in inima fiecarui român. Stefan cel Mare a fost, in mod ecumenic, chiar aparatorul catolicilor, in lupta sa contra paginilor, fiind numit atit de catre Papa de la Roma cit si de catre cronicarii straini "atletul lui Christos". Domnitorul a avut o asprime foarte mare fata de invadatori, trecindu-i prin ascutisul sabiei, si care a dus, la multi români slabi, sa se intrebe de ce a trebuit sa fie atit de aspru cu localnicii tradatori si cu strainii invadatori. Acesti oameni insa au uitat sa (si sa-si) aminteasca de patimile poporului român suferite din cauza acestor tradari si invazii. Stefan cel Mare nu lua prizonieri si asta se datora nu atit razbunarii, cit factorilor de inspaimintare a dusmanilor, dar si factorilor economici, de a nu trebui sa ia din soldatii de pe front ca sa-i transforme in gardieni de prizonieri.

Sa nu uitam, de asemenea, ca Voievodul lupta cu invadatori care l-au atacat, citeodata, chiar simultan, din 3 parti si au fost veniti de la 7 natiuni, ca sa atace pe pamintenii români din Moldova. insa Stefan cel Mare n-a facut moarte de oameni nevinovati si nici n-a fost un sadic; folosea executarea invadatorilor si pe a tradatorilor ca arma de aparare si atit. Stefan s-a luptat si cu boierii mai slabi, care cereau predarea Tarii strainilor in schimbul mentinerii confortului si a privilegiilor lor, insa poporul in mare, l-a judecat prin prisma luminii crestine si Biserica l-a declarat Sfint din motive bine intemeiate, atit istoric cit si spiritual. Desigur ca si Stefan cel Mare a gresit, ca om, citeodata, insa ca Voievod si ca Aparator al neamului românesc n-a gresit niciodata! in privinta greselilor omenesti Dumnezeu l-a iertat; in privinta meritelor ca domnitor si crestin, poporul românesc si Biserica l-au sanctificat.

Maria Sa a dus si o viata predominant religioasa si crestineasca de-a lungul intregii sale vieti. Acesta este Voievodul Sfint Stefan cel Mare: OM credincios, OM milostiv, OM postitor, OM rugator, neintrecut patriot român.

Românii l-au simtit ca pe un parinte, si cind si-a dat obstescul sfirsit, a fost doliu national, dupa cum bine spun si versurile: "Plinge dealul, plinge valea, pling padurile batrine, si poporul - in hohot plinge, «Cui ne lasi pe noi stapine?»".

Paradoxul este ca in ciuda numeroaselor lupte duse contra invadatorilor de-a lungul deceniilor sale de domnie, arta pictoriala sacra, metalurgia, textilele, si arhitectura, au fost dezvoltate de românii din Moldova la culmi care mai inspira si astazi lumea intreaga si care a dus ani de-a rindul la obtinerea a prestigioase premii acordate de diferite state europene, cit si de catre organisme americane, in particular minastirilor si bisericilor din Bucovina. De fapt, arta bisericeasca româneasca a avut o "renastere" pe timpul marelui domnitor, pentru ca portretele sfintilor parinti, ascetici in arta anterioara, medievala, au dat loc in biserici portretelor frumoase de oameni reali, in costume folclorice românesti, in cadre românesti si pedepsind pe adevaratii tartori ai timpului, turcii, chiar in ilustrarea bisericilor. Astfel, de la notiuni mai abstracte, atit biblice cit si filozofice, cu care credinciosii se conectau mai greu, s-a trecut in ilustratia bisericilor românesti, la notiuni reale, nationaliste si autohtone, de prezentare a oamenilor si a sufletului românesc crestin, in toata frumusetea si meritele lor. Biserica Româneasca a continuat sa inspire crestinii, insa de asta data in mod indulcit, mai pozitiv si mai in ton cu spiritul neamului. Voievodul Stefan cel Mare si Sfint este, pur si simplu, unul dintre MARII OAMENI AI LUMII.

intrebare: Ati reusit sa condensati 500 de ani românesti in acest tribut miscator inchinat Marelui Domnitor Viteaz si Sfint. La poarta acestui jubileu, cum vedeti, in contemporaneitatea noastra, fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, reflectat in realitatea noastra ?

I. P. S. Sa Pimen: in ziua de 2 iulie a.c., va veni multa lume la Putna ca sa-i aduca un bine-meritat omagiu Domnitorului Stefan cel Mare. in primul rind, va veni marea masa a oamenilor care l-au inteles si il iubesc pe marele nostru sfint. Acestia sint constienti de enormul aport al Voievodului Stefan cel Mare la istoria neamului românesc. Vom avea o rememorare a cine a fost si ce a fost fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, si vom inalta rugi pentru intercesiunea acestuia in favoarea mult patimitului neam românesc. Vor veni si fratii si surorile noastre de neam din Nordul Bucovinei si Basarabia, compatrioti români carora li se spune in secolul XXI ca sint un alt neam si ca vorbesc o alta limba decit neamul si limba României. Vor veni si oameni care vor incerca sa cistige capital politic prin asocierea lor cu asemenea eveniment, desi altfel, poate lucreaza si gindesc contra intereselor neamului românesc.

Sigur ca va veni si clasa politica, guvernul, Parlamentul, presedintele. Sint bineveniti. Pe acestia insa ii consideram datornici lui Stefan cel Mare. Ei trebuie sa-si ceara iertare Domnitorului ca n-au facut ceea ce ar fi trebuit sa faca, adica unificarea completa a neamului si ingrijirea potrivita a bunurilor manastiresti lasate de Stefan cel Mare posteritatii. Bunurile bisericesti, de exemplu, paduri si ogoare, furate de comunisti in 1945, nu ne-au fost retrocedate nici pina in ziua de azi; in schimb, sint folosite in chip mafiotic s-au lasate in depravare, de catre comunistii de "ieri", care sint occidentalii de "azi" de la putere.

Incheiere: Prea Sfintia voastra, va multumim pentru candidul si miscatorul interviu! Mult succes la aniversarea domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna!

Gabriel Gherasim, New York





In ultimile 30 zile In ultimile 90 zile In ultimile 180 zile In ultimile 365 zile ---------- In 2004 ---------- In toate numerele
[ Optiuni ]




Arhiva

Redactia

Link-uri

#17613 (raspuns la: #8637) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
America e minunata! - de kradu la: 24/09/2004 04:05:26
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Eu am venit cu mintea si cu sufletul! Am asteptat viza doi ani, in lagar, in Austria!
Ajuns in USA. Am jucat dupa regulile jocului de aici!
Am ascultat povestile care mi se spuneau si mai puneam o intrebare pe ici pe colo!
Mi-am facut regulii!
In primul rind nu m-am vaitat niciodata!
Am acceptat orice munca.
Nu mi-am luat vacanta ani in sir.
Am lucrat overtime si am cerut intotdeauna mai mult pina m-au limitat la 92 de pe saptamana!
M-am dus acolo unde era de lucru asa ca cunosc toate statele de pe coasta de west inclusiv Alaska!
Nu am judecat pe nimeni dupa culoarea pielii a parului ori cita literatura a citit!
Am invatat de la fiecare!
Am invatat lucruri simple!
Daca respecti esti respectat.
Am avut grija de atitudinea mea! (Lucram cu alti emigranti unii din Rusia. Am realizat ca aveau o atitudine dura, foarte diferita in comparatie cu americanii! Am relizat ca trebuie sa-mi ajustez pe ici pe colo atitudinea.)
Am lucrat la companii mari si am fost dat afara cind economia mergea in jos!
Am plecat si mi-am gasit de fiecare data un loc mai bun!
Gasirea unui loc de munca cere rabdare si munca! Pina la urma reuseti sa gasesti ceva! Cel mai important e sa-ti si placa!
Am fost si sunt entuzz-iii-aaa-stic despre noua mea tara!
Iubesc America si Americanii! Imi place ce fac!
America e o tara mare unde intradevar te simti liber!
Uneori e mai greu, e deal si vale cum obisnuiesc sa spun
dar e minunat!
Daca intrebarea ta era mai specifica reuseam sa-ti fac o descriere mai la subiect!
s-auzim numai de bine!
"K"
#23252 (raspuns la: #22995) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru ca umblu mult prin tza - de gigi2005 la: 05/07/2006 03:02:00
(la: Romanii : o cauza pierduta ?)
pentru ca umblu mult prin tzara am remarcat o chestie: ne lipseste spiritul civic. Daca nu este in curtea noastra nu ne intereseaza. Am fost in sate unde oamenii se plangeau ca vacile LOR isi faceau nevoile pe ulitza si ca "Primarul a venit sa vada balegaru' de pe drum?" Intra apa peste el in curte si nu ar sapa shantzul drumului nici batut fara sa-l platesti. In schimb iese la poarta si comenteaza ca vine apa peste el si primaru' nu face nimic.
Cand eram mica ma duceam la tzara. Stiu ca bunica se scula dimineatza si matura batatura si apoi matura "la drum". Curatza santul, punea flori de piatra, petunii si regina noptii... Era o incantare.
Toata traba asta nu este peste tot ci doar in zonele sarace. Cu cat sunt mai saraci cu atat pretentziile sunt mai mari. Sincer, nu vorbesc de oameni batrani si parasitzi de copii ci de zdrahoni in toata puterea care sprijina usile carciumii si pleaca "de-a 'ushilea" acasa. Sunt puturoshi. Pentru ca asa au fost invatzati: mai niste ajutoare, mai un 416 (legea care obliga statul sa asigure un venit garantat si la aia de n-au de munca in schimbul unor servicii - sapat, curatenie, etc) mai cateva zile de munca si gata.
Lucrez acum intr-o zona unde accesul se realiza pe un drum cu panta de cca.15% fara exagerare (150 m diferentza de nivel in 900 m de drum). In catunul din deal mai sunt cca. 30 de familii dar zona e superba. Am reparat drumul de se urca cu Dacia acum. Sti ce fac nenorocitii? Noaptea vin si strica drumul pentru ca o parte din sateni (nu cei din deal ci din satele din vale) traiau din caraushie de la deal la vale si invers. Acum accesul e mai lesne cu mashina decat cu carutza lor. Ei luau un milion la drum dus-intors si le-a cam murit afacerea. S-au investit 100 mii de dolari in drumul ala, de la banca mondiala. Pentru copiii care coborau la scoala iarna in conditiile acelea. Cui ii pasa?
Am vrut sa obtin finantare pentru un azil de batrani singuri pe langa o manastire. Aveam nevoie de sprijinul si aprobarea consilierilor locali sa folosesc o darapanatura de cladire pe care voiam sa o consolidez cu o parte din bani. "Tu ce castigi?" Am castigat experientza ca daca omul nu vrea nu-i potzi face bine cu fortza.
A venit Dunarea mare si s-au strans invatzati din toate domeniile ca sa sparga digurile, sa "una", sa "alta". Cand era apa mai mare, in loc sa opreasca barajul de la Portile de Fier ei l-au golit. In aval Dunarea atingea cote alarmante iar in amonte de baraj a atins cele mai scazute cote pe care le-a atins vreodata. Unde sunt oamenii destepti din tzara asta?
Ne vom reveni cand ultima celula de neam de comunist va muri. Daca tot politrucii de meserie stau in fruntea ministerelor cheie si adevaratii profesionisti se pierd anonimi in multzime va mai dura mult. Si cel mai mult ia schimbarea mentalitatii. Dar nu-si bate nimeni capul. Nu e mai simplu sa facem "baie de mutzime" si sa aruncam in ei cu cozonac cu pateu si mushtar?
#131688 (raspuns la: #131616) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
salutare, - de maimuta la: 25/09/2006 19:51:05
(la: Pozele cafegiilor)
Am incercat sa pun un comentariu si n-am reusit, de data asta chiar yahoo e de vina;))
O sa scriu aici pentru cel/cea care a scris la poza cu maimuta mare.

"pi di ce? merita mai bine.. :)"

eu spun, PAI DI SI sau PAI DI CI;))
Merita mai bine? Uita-te ce sexi e cu sandalele alea;))
Si butoiul ala e numai bine pus acolo, ce mai la deal, la vale! E o poza de colectie!;)))
latu - de bluevoice la: 08/12/2006 07:50:35
(la: impresie)
:)) ce cazna pe-o impresie??? ma coplesiti...si ce limbaj familiar de obiditi...din deal in vale trosc si poc...in ritm peiorativ de nenoroc...:))

multumesc familiei mele...multumesc prietenilor...reverenta...multumesc editorului si criticilor sai...plecaciune...multumesc tastaturii...
era un citat de oscar!:))

ma vedeam numai cu ochii mei...asta e!:))
#161980 (raspuns la: #161952) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
picky - de latu la: 08/12/2006 19:38:10
(la: BURICUL, GLORIA MUNDI)
Tu crezi ca "aia" isi pliaza parasuta-n buric ?
Aia nu, dar prin faptul ca parasuta e in fata, se muleaza dupa buric, ceea ce duce la o deformare concava sau convexa a rucsacului, in functie de dealul sau valea pe care buricul o constituie.
__________________
Things to do today: 1) Get up; 2) Survive; 3) Go back to bed.
#162138 (raspuns la: #162115) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
latu - de picky la: 11/12/2006 17:10:55
(la: BURICUL, GLORIA MUNDI)
Adrian Fuchs :

in functie de dealul sau valea pe care buricul o constituie.
Ultimele cercetari au scos in evidenta si un tip intermediar. Buricul osanzit ! Nu osandit.
#162760 (raspuns la: #162138) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce mai la deal, la vale ! - de alex andra la: 19/12/2007 15:31:20
(la: Loc pentru trollat)
nu vrei, nu vrei. fac io trocul cu altcineva.
#266919 (raspuns la: #266915) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"foaie verde-am cumparat/mama ce-as dormi in pat" - de cosmacpan la: 16/01/2008 08:03:02
(la: PERINITA)
Dealu-i deal si valea-i vale,
in pat doarme cine are,

Foaie verde trei noroace,
Ada Perinitza-ncoace, s-o-nvartim
S-o descalcim, din gioc sa nu ne oprim.

Cine gioaca acum cu mine, maine o sa-i fie bine,
Nu tu scoala, nu dileme, viatza fara de probleme,
Fara alte strigaturi, doar de bine uraturi.
#275487 (raspuns la: #275484) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ba io-s printesa :)) - de anisia la: 27/01/2008 17:23:38
(la: Loc de joaca)
io-s printesa furleifus, am plecat da' nu m-am dus, soarele unde-a apus, colea-n deal de vale sus :))

si pe printu meu il cheama....sorb de zeama, zeama iute fara teama, sorb de zor din a mea zeama :))

vreau si io o oglinjoara ;;)
#279070 (raspuns la: #279062) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de picky la: 28/01/2008 16:04:21
(la: Ion)
Dealu-i deal şi valea, vale!
*** - de apol la: 28/01/2008 19:41:25
(la: Ion)
''Dealu-i deal si valea,vale!''
spui asa de scurt matale!
#279516 (raspuns la: #279444) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cu "simpatie"pentru OM - de munteanu rodica la: 10/05/2008 06:33:37 Modificat la: 10/05/2008 06:36:15
(la: amintiri de tinerete)
şi cu menţiunea ca acest cuvint,"OM" ar trebui prin decret(de oricare ar fi)sa se scrie doar cu majuscule chiar şi atunci cînd acestea sunt minuscule;))



"Ideea cu procesele este buna, asa ar fi mai mult respect pe cafenea...macar de frica ;))" zice OM.

eu ofer o"dedicaţie"
Lupul Moralist(Grigore Alexandrescu)

V-am spus, cum şi se pare, de nu îţi fi uitat,
Că lupul se-ntîmplase s-ajungă împărat.
Dar fiindcă v-am spus-o, voi încă să vă spui
Ceea ce s-a urmat subt stăpînirea lui.
Auzind împăratul că-n staturile sale
Fac năpăstuiri multe păroşii dregători,
Că pravila stă-n gheare, că nu e deal sau vale
Unde să nu vezi jertfe mai mulţi prigonitori,
Porunci să se strîngă obşteasca adunare,
Lîngă un copaci mare;
Căci vrea pe unii-alţii să îi cam dojenească,
Şi-n puţine cuvinte,
Să le-aducă aminte
Datoriile lor.
Toţi se înfăţişară: şi-nălţimea lupească
Începu să vorbească
C-un glas dojenitor:
„Domnilor de tot felu! Bune sînt astea toate?
Datoriile slujbei astfel le împliniţi?
Nu aveţi nici sfială, nici frică de păcate,
Să faceţi nedreptate şi să năpăstuiţi?
Toate slujbele voastre ţara vi le plăteşte;
Încă, pe la soroace,
Cîte un dar vă face.
Dar reaua nărăvire,
Ce o aveţi din fire,
Nu se tămăduieşte.
Vedeţi cu ce morţi grele
Se isprăvesc din lume
Şi cum lasă rău nume
Acei care fac rele.
Gîndiţi-vă că poate veţi da cuvînt odată.
La-nalta judecată.
Gîndiţi-vă la suflet, şi luaţi de la mine
Pildă a face bine.“
Ast cuvînt minunat,
Pe care domnul lup auz că l-a-nvăţat,
Trecînd pe lîngă sat.
La ziua unui sfînt, cînd preotul citea
Şi propoveduia,
Pe mulţi din dregători, să plîngă i-a-ndemnat.
„E! ce aţi hotărît, jupîni amploiaţi?
Oare-o să vă-ndreptaţi?“
Îi întrebă atunci înălţimea-mblănită,
Ce purta o manta de oaie jupuită.
„Spuneţi, o să schimbaţi purtarea-vă cea proastă?“
— „Să trăiţi la mulţi ani, dobitocia-voastră,
Răspunse un vulpoi, în slujbe lăudat;
Ne poate fi iertat,
Să vă-ntrebăm smerit, de vreţi a ne-arăta,
De unde-aţi cumpărat postavul de manta?“

Cînd mantaua domnească este de piei de oaie,
Atunci judecătorii fiţi siguri că despoaie.

(Ed. 1842)

sau mai bine doua



http://www.trilulilu.ro/zummagio/8cd30b7571fa10
#309523 (raspuns la: #309513) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cantec de deal si vale - de cosmacpan la: 16/06/2008 17:02:25
(la: de unul singur........)
Fată jur, E-adevărat
Că mă bagi la greu păcat
Cu trupu-şi de alabastru
Mă faci să visez albastru.

Te-am văzut în păpuriş
Dezbrăcând al tău frunziş
Cum din ie-ncet răsar
Dealuri de mărgăritar.

Pântecu-ţi ca o cupolă
Îmi împarte lumea-n două
Raiul viselor de sub
Iadul zilei când te-aud.

Mândr-o fi cin-te-a făcut
Luând focul împrumut
M-ai pierdut cu ochii tăi
În şoapte de zurgălăi.

Fată cu ochii de rouă
Mi-ai rupt inima în două
Cu deochiul m-ai spălat
Lua-te-aş fată în păcat.

sami - de impreuna2006 la: 31/08/2008 09:21:28
(la: Romanta la Monaco)
pfuiiiiiii..pe mine m-ai iluminat::)))
iubirile de vacanta..mdaa!
un val ce sterge cuvinte...
timpuri ce sterg amintiri...
dar ce te faci cand te cramponezi sa crezi ca valuri vor mai fi....
asa ca..nu fugii!

le temps futur me fuit misto rau!

fa pasi mici,vacante vor mai fi:)
Ave Intruder - de Roman Haduch la: 04/09/2008 21:43:36
(la: La cer, etajul IX )
"Romania nu e tara mea, e doar locul de aratat cu degetul unde am fost odata ca niciodata." Ţi-am spus: când arăţi pe cineva cu un deget , trei degete te arată pe tine. Când arăţi pe cineva cu un deget al tău, trei degete, ale tale, te arată pe tine. Când arăţi o ţară cu degetul născut în ţară....
Imi place cum suna :"eu sunt lacrima Dambovitei" dar Oltul, Argeşul, Vedea, sunt lacrimi de neputinţa , ce curg din ochii vii ai acelora ce suntem definiţi " s-a născut, a crescut, a muncit, s-a însurat, a crescut fii şi fiice după care,, exitus...
plaiuri mioritice, deal si vale, nuante de verde , albastru , galben si alb.
Nuante vizibile de pe gard.
Imparatia lu i Dumneyeu e dragoste , bucurie si pace. Atentie! Imparatia lui Dumnezeu a ajuns si pana la tine.
fuchsu - de alex andra la: 20/04/2009 14:47:07
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - repriza a patra)
Ce mai la deal, la vale ?:)))
Hai, Cristos a inviat !:)
#428274 (raspuns la: #428269) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lafemma:) - de maimuta la: 07/12/2009 22:56:16
(la: Omul plajei (4))
Mi-a placut mult! Mi-a placut cum ai descris-o pe Vera, cum ai incheiat, de fapt, ce sa mai la deal-la-vale, tot!

Ah, si nu mi s-a parut lunga deloc si nici ochii nu mi-o cazut in gura.:))
Sper sa mai gasesti muzici care sa te inspire.:)



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...