comentarii

jobul meu


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Dac-ar fi fost sa fie... - de Paianjenul la: 29/04/2004 07:38:30
(la: Cum vedeti o casatorie moderna?)
Tu cu jobul tau,
Eu cu jobul meu.

Tu cu contul tau de banca,
Eu cu contul meu de banca.

Tu cu masina ta,
Eu cu masina mea.

Tu cu calculatorul tau,
Eu cu calculatorul meu.

Tu cu rubedeniile tale,
Eu cu rubedeniile mele.

Tu cu prietenii tai,
Eu cu prietenii mei.

Tu cu dormitorul tau,
Eu cu dormitorul meu.
(Ma inviti la tine...
sau...
te invit la mine?...)

Daca gatesti... bine...
Daca nu... tot bine.

Daca aspiri... bine...
Daca nu... pastreaza macar curatenia (cind o fac eu)!...

Shopping?... Bill-uri?...
Pay as you go.

Copii?... Forget!

Nu-ti convine: SCUZA-MA CA NE-AM CUNOSCUT!...

si...

"All the best"
In your quest!...

culmea nesimtirii - de (anonim) la: 07/07/2004 09:42:56
(la: Facultatile de $paga)
Pe scurt: lucrez intr-un loc in care lumea in proportie de 60% cumpara pentru cadouri bunurile pe care le vand. Intr-o buna zi mi-a venit o doamna in jur de 45 ani, s-a uitat, s-a informat, am dialogat si intr-un final mi-a marturisit (cu mare naturalete): "stii, eu nu vreau sa cumpar, dar am venit pentru ca elevii mei vor sa imi ia un cadou si as dori sa le spun ce anume" ... am crezut ca uit de mine, de varsta ei, de jobul meu si o pocnesc! In secunda aceea, sub un zambet comercial, mi-a venit sa o nenorocesc in bataie ... nu cred ca trebuie sa mai explic de ce!!! Scopul meu ca vanzator: sa vand (nu conteaza pentru cine/ce), Doamne cat am suferit in ziua aceea!!!!! Am suferit ca prostu' pentru o natiune bolnava. Exemplele mele pot continua, dar la ce bun ...
Cu stima,
"un cititor"
regrete - de cirtitoru la: 17/04/2005 10:33:43
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
In textul initial scrie sa enunt doua lucruri pe care le regret, desi eu as avea mai multe. Dar, pentru ca ordinul nu se discuta, am sa spun ca regret siguranta unui loc de munca si concediile. Pentru ca, daca este sa fim cinstiti pina la capat si sa nu ne ascundem dupa deget, toate lumea regreta siguranta unui loc de munca. E drept, unii au joburi cu lefuri grase, dar cit de sigure sint? S-au vazut nenumarate cazuri (vezi recentele demisii de la "Adevarul") in care oameni la care nici cu gindul nu puteai ajunge s-au trezit aruncati din virful piramidei. Sub diverse pretexte, motivul fiind acelasi: banii, pe care patronul, la un moment dat, nu a mai fost dispus sa-i plateasca. Asta, conform principiului: "Lasa ca aduc unul mai prost pregatit, care in timp tot are sa invete, iar eu am motiv mereu sa-i dau bani putini, pe motivul lipsei de experienta". Al doilea lucru pe care il regret sint concediile. De ce? Pe atunci nu-mi pasa cit costa sau unde merg. Oricum evadam macar vreo doua saptamini. Acum, nu-mi mai permit lucrul acesta. Unu: jobul meu nu-mi permite o absenta decit de cel mult doua zile, motiv pentru care in ultimii 9 ani nu am fost plecat nicaieri, iar al doilea, banii. Nu mai este un secret pentru nimeni ca vacantele in Romania sint mult mai scumpe decit unele petrecute in strainatate. Cit despre regrete, cele doua lucruri enuntate deschid o lista destul de lunga, in capul careia ar trebui sa stea SIGURANTA. Nu sint nostalgic dupa epoca anilor lumina, dar ce am cistigat in democratie? Libertatea, dar la ce-mi foloseste?
raul necesar - de proletaru la: 15/07/2006 20:25:10
(la: Un loc comun: prăpastia dintre generaţii)
premisa:"Cred ca in buna masura raporturile dintre generatii sunt o problema de comunicare." este falsa in masura in care exista un intreg complex de elemente care determina conflictul intre generatii. comunicarea e mijlocul, dar conflictul e creat de altceva. varietatea de roluri, valori si comportamente, trendurile, moda, instantele de socializare, media si presiunea de adopta ce e nou, bun, drept, misto, trendi. ultimele le-as pune cu ghilimele pentru ca acesti termeni nu au valorile pe care le denumesc.
despre conflictul intre generatii se stie de cand e lumea si s-au scris munti de carti. nu voi reinventa roata.
pe de alta parte e foarte adevarat ca acest conflict se resimte acut azi, mai acerb decat in trecut. diferenta e data de viteza cu care traim, muncim, ne raportam, inghitim informatia pe nemestecate.
uitandu-ma la postarile anterioare si comparandu-mi viata din familia in care m-am nascut, tind sa cred ca am trait sub bolul de sticla. prea a fost bine.
chiar si asa, a existat un conflict de generatie cu parintii mei, insa forma pe care a luat-o acest conflict mi-a fost intru-totul benefica.
tatal meu este si a fost un om foarte sociabil iar mama cel mai bun om pe care eu il cunosc. prietenii din liceu, cu mult mai mari decat mine (am avut o gashca grozava si am trait printre studenti), il invitau adesea pe tata la chefurile noastre, lucru care incepuse la un moment dat sa ma deranjeze destul de tare. prietenii imi spuneau adesea ca tata are dreptate in ce spune, chiar daca eu credeam altceva.
si acum ma intalnesc cu multi dintre ei si ma intreaba ce mai fac parintii inainte sa ma intrebe cati ani are fiu-meu.
evident ca a existat prapastia, dar a existat si puntea. avem lumi separate, dar nu atat de diferite incat sa se respinga. vad asta la alti cunoscuti si simt ca intre ei si copii lor e un mare hau si o punte total nesigura.
nu din comunicare vine asta ci din flexibilitatea despre care vorbeste alex. aici are perfecta dreptate.
adopt, adapt, improve.
prapastia are si ea rostul ei. la un moment dat trebuie sa te nasti, sa iti asumi viata si sa te rupi de familia care te-a creat. daca relatiile sunt foarte ok, nu e bine deloc... risti sa ramai agatzat in "cordonul ombidical".
am un prieten bun care a pierdut tot din cauza ca relatia cu mama lui e super ok. sub nuc nu mai creste nimic.
am mai spus acest lucru si pe alta conferintza. cand am intrat la facultate, in acea seara minunata in care imi vazusem visul implinit, tatal meu m-a luat in bratze, ma felicitat si mi-a spus ca e timpul sa ma nasc. adica, a doua zi a trebuit sa plec de acasa, la casa mea. e drept, nu m-a aruncat in strada pentru ca aveam casa mea si jobul meu (m-am angajat imediat dupa liceu). m-a ajutat mult in tot acest timp, dar eram deja "nascut". sper sa fac la fel si cu fiul meu, la momentul potrivit.
maine ma duc la ai mei, mi-e dor de ei si simt ca nu peste multi ani, am sa le simt lipsa. atunci nu vor mai exista prapastii pentru ca vor fi doar in sufletul meu.
ce sa zic..... - de ramona_20mai la: 26/10/2007 10:33:34
(la: ce faceti atunci cand va simtiti deprimati?)
tre sa recunosc mi-ati dat niste sfaturi foarte pretioase pe care (tocmai de aceea am format o confe pe tema asta aici unde esti provocat sa gandesti) nu le obtineam de la oricine decat de la cineva care s-a simtit candava asa sau stie ceva mai mult decat mine despre viata.
si acum sa linistesc lumea care crede ca sunt intr-un stadiu al depresiei care se vindeca cu medicamente, dragilor nu e asa, nu am nevoie de medicamente.
pur si simplu tre sa stiti toata povestea ca sa ma intelegeti si daca v-as spune-o m-ati judeca sau jigni sau ironiza, nu stiu daca sunt pregatita ptr asta sau poate ar trebui sa fiu.
nu suport menajari vreau mereu adevarul deci criticati-ma fara frica caci poate am o revelatie in urma criticilor sa stiu ce ar trebui sa fac!

povestea mea in cateva cuvinte:
-tata violent, parinti divortati (dar nu vreau mila cand povestesc asta)
-esec la admit. in liceu (toti avem stiu) la fel si la facult.
-totusi am termin. un liceu si un colegiu la poli timisoara.
-relatie am dar nu stam singuri suntem sufocati de socrii si nu avem bani de chirie mai am si o cumnata care baga strambe, nu sta cu noi dar o simtim prezenta. sotul meu e copilul neasteptat ci copil surpriza, a scapat printre ofuri si dorinti.
-eu sunt un copil apreciat doar de mama dovada ca a putut rabda tatal meu sa nu vina la nunta, un orgoliu e mai sus pe pozitie fata de propriul copil, nu am murit desi credeam, anul asta am vorbit din nou dupa 4 ani, am zis ca daca mor inaintea lui sa stiu ca l-am atins si l-am auzit, si totusi inca il iubesc.
- sunt o familista convinsa dar vreau si sa fiu independenta financiar, ptr asta imi doresc o cariera, am incercat in diferite domenii sa prind un loc unde sa fac experienta cea fara de care nu reusesti. si degeaba simt ca nu sunt intr-o directie buna.
-ma uit la altii cum termina facultatile si din ultimul an au prins deja un loc sa faca experienta, secretul cunosc pe cineva care cunoaste pe cineva care .............
-sa zicem ca nu e obligatoriu sa ai o meserie pe care ai studiat-o in faculta dar nici meseria mea nu e de laudat, denumirea jobului da, dar trec anii si eu nu stiu sa fac excat ce face unul cu jobul meu, deci eu mereu tre sa fiu plina de framantari si mereu nu stiu pe ce drum sa o iau........o viata defecta care trece aiurea si da imi dau seama ca e o eroare undeva dar ce eroare si cum sa o combat nu stiu.



acum ca am avut curaj sa va fac portretul robot al sufletului meu hai veniti si criticati-ma salbatic si doboriti-ma dupa ce inchid compul ma intorc la celasi EU cam naspa.
latu - de Calypso la: 02/12/2007 22:02:34
(la: "Mi-am cumparat hipermarket")
".....In al meu exista insa oameni care n-ar putea trai doar din salariul de full-time-job fiind deci nevoiti sa ceara ajutor social pe langa, exista oameni care merg la pranz sa primeasca o supa la bucataria sociala, exista.... "

da, latu, si-n "al meu" exista dar eu vorbesc de majoritate; astia de care vorbesti tu nu-s asa de multi comparativ cu majoritatea;

toata lumea stie ca in occident se traieste bine din somaj; cunosc o gramada care se "aranjeaza" sa lucre o perioada apoi sa "pice" iara in somaj si tot asa ani de zile o duc ca-i mai "cool"; acu' cu nea Sarko la putere am inteles ca n-o sa mai fie asa usor cu somajul, nu prea mai poti refuza joburi daca ti se propun ca-ti taie "ratia"; am pe 2 in familie care-s asa si-l injura pe Sarko si de mama si de tata si de toate neamurile;

"Concluziv, imi ingadui o intrebare fara a considera lipsa vreunui raspuns ca pe o ofensa: Tu esti casnica? "

eu ma consider norocoasa (de-aia mi-am ales si nick-l asta)ca-mi permit "luxul" sa lucrez la jumate de norma, 10 ore/sapt din 18 , in invatamant; e cam pierdere de timp cu corectatul lucrarilor ca in occident nu exista evaluare orala ci doar scrisa si-s cam 3 randuri/sapt-10zile, fiecare de cate 32-36 bucati (clasele-s bine populate), dar asta e;
lucrez doar de placere; si am noroc ca jobul meu se preteaza la a lucra la juma de norma; am noroc mare ca "dl Calypso" castiga bine, dar de orarele ce le are nu mai vorbesc si toata lumea stie in in occident cu cat ai un job mai cu responsabilitate si mai "sus" cu atat lucrezi mai mult si, implicit, esti platit mai bine;
mai fac parte din membrii fondatori ai unei asociatii ecologiste; asociatia e noua, are doar cateva luni, dar speram sa mai "creasca" :); asta imi ia destul de mult din timpul liber, mai ales noul proiect la care lucram: introducerea in cantinele scolare din oras alimentatie biologica; pana acum am facut tot posibilul ca pruncul meu sa nu manince niciodata la cantina scolara; el mananca totdeauna acasa si pe langa el mai iau si inca 1-2 "copains" din clasa de la el si-i aduc sa manance impreuna ca nici nu se compara cu ce li se da la cantina;
si mai am si o gradina de 20m2 in care-mi pun ierburi aromate, 3 morcovi, 2 cepe si 4 rosii :) ; si asta tot de placerea de-a avea contact cu pamantul
cam asa stau lucrurile pe la mine...

dar tu ce faci? chiar, esti mai nou la cafenea?
#262147 (raspuns la: #261763) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si! - de thebrightside la: 05/03/2008 15:29:14 Modificat la: 05/03/2008 15:30:41
(la: Romania - fabulous spirit)
ce releva emisiunea asta cel mai trist si trist de adevarat lucru despre Romania este ca nu stim sa facem bani!!

e un lucru pe care il stiam deja, dar e dureros sa-l vad pe ecran.
datorita jobului meu am contact cu marea masa a oamenilor de afaceri din Romania carora tocmai le-am facut un maare compliment numindu-i asa fiindca n-au nici cea mai vaga idee ce-i aia sa faci bani.

daca-i inviti la un BSM (buyer-seller meet) vin cu conditia sa le platesti drumul si eventual sa le bagi si ceva in sacosa la plecare. Poftim???
Adica sa-ti dau io bani sa-ti dezvolti afacerea?! Poi al cui e interesul?

asta-i cert o ramasita rosie care conjugata cu mentalitatea pica para malaiata e formula garantata a resemnarii la statutul 'daca am bani de sarmale si de-o excursie in Turcia la vara sunt boier'. rahat adanc! :(
#290706 (raspuns la: #290700) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
:) - de GloriaVictis la: 25/06/2008 16:11:25
(la: pe asta o stiti?)
corect!
eh... stii care e jobul meu? sa vorbesc cu oamenii (and I love my job!) :))
am inceput sa testez si alte cai ;) si stii ce am descoperit? ca lucrurile bune ies in mai multe feluri :-)
#320200 (raspuns la: #320199) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de cosmiK la: 03/03/2009 19:12:44
(la: Frustrari)
Futu-i mortii masii, de destin. Imi bag picioarele in jobul meu de doi bani, in taxe si impozite, ca au devenit, prea sufocante, in toata fanfaronada politica, ce-mi provoaca greata si moasta pe gheata :)
Honey - de adina.petre la: 11/03/2009 12:05:55
(la: De-ale oamenilor)
Cam da.
De regula, cam tot ce intra in contradictie (fie idee vs. idee, fie idee vs. sentiment) in creierul nostru se poate numi disonanta cognitiva.
Vreau sa tin regim dar mananc cicolata. :) Alt exemplu. Sau nu imi place jobul meu, dar continuu sa ma duc la el pentru ca am nevoie de bani. Si tot asa.
#415684 (raspuns la: #415638) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Am citit toate comentariile voastre de mai sus si fiecare aveti pe undeva dreptate.
Inca nu s-a probat legatura dintre decesul tinerei si munca epuizanta. Totusi epuizarea slabeste organismul si il face vulnerabil la boli.
In pirmul rand e clar ca trebuie sa ne obisnuim sa avem grija de noi si sa mergem la controale periodice. Faptul ca avem copii nu trebuie sa scuze neglijenta fata de propria persoana trebuie sa ne motiveze sa avem mai mare grija de noi. Ca sa fim alaturi de puii nostri cat mai mult timp, nu de alta...
Cu locurile de munca e delicata treaba. Sunt joburi (e si cazul jobului meu) unde ti se cere foarte foarte mult, fara a ti se cere sa stai peste program. Dar nu ai de ales. Indirect esti impins spre a face ore suplimentare (neplatite) si asta ca sa iti termini muncile. Eu fac treaba a 3 peroane, adica lipsesc 2 persoane din bioru si nici nu se angajeaza ca de ce sa plateasca pe altii daca face fraiera munca lor, fraiera fiind eu. Mi-e greu sa renunt la jobul asta ca nu gasesc altul - caut de foarte mult timp.

Important e sa se shimbe mentalitatea romanului si sa invete sa mearga periodic la doctor. Daca noi nu ne ingrijim de noi nu o face nimeni.
Teodora, - de juli la: 15/03/2010 19:31:19
(la: Tanara internata in stare grava, direct de la serviciu, a murit)
"Cu locurile de munca e delicata treaba."

asa-i din pacate, si nici viitorul nu se intrevede prea roz.

"Sunt joburi (e si cazul jobului meu) unde ti se cere foarte foarte mult, fara a ti se cere sa stai peste program. Dar nu ai de ales. Indirect esti impins spre a face ore suplimentare (neplatite) si asta ca sa iti termini muncile. Eu fac treaba a 3 peroane, adica lipsesc 2 persoane din bioru si nici nu se angajeaza ca de ce sa plateasca pe altii daca face fraiera munca lor, fraiera fiind eu. Mi-e greu sa renunt la jobul asta ca nu gasesc altul - caut de foarte mult timp."

E, aici este o problema... si cred ca nu-i a angajatorului, fara suparare, da? :)

rolia
#531146 (raspuns la: #531049) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In fostul meu job am petrecut - de Horia D la: 02/10/2004 17:58:22
(la: Incepeti un business (afacere personala),va incanta ideea?)
In fostul meu job am petrecut o gramada de timp in far-east (china, S. korea, singapore, HK, thailand, india...), unde am facut o multime de contacte.
Partenerul meu, a fost VP la doua din cele mai mari companii de apparel din US.

Noi ce facem e sa mutam produse facute aici sau in S. america in far east, unde sunt manufacturate la un cost mult mai mic, dam un "cost reduction" la clienti, si bagam in buzunar restul...Simplu!

The things that come to those who wait are what's left behind by those
who got there first.
Gabita este numele meu propri - de (anonim) la: 29/08/2003 05:43:04
(la: De ce sexul in public e dezaprobat?)
Gabita este numele meu propriu! vrei o copie dupa buletin?
#79 (raspuns la: #77) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din punctul meu de vedere car - de Flory la: 10/10/2003 07:40:42
(la: Paulo Coelho?)
Din punctul meu de vedere cartile lui Coelho sunt carti care i-ti pot raspunde la unele intrebari,au o nota mare de optimism si sunt in spiritul ca nimic pe lume nu este intamplator si totul te poate inalta si raspunde la diverse intrebari(fireste daca le cauti).Este o lectura usoara(cred ca asta a fost intentia scriitorului) asa cum spunea un coleg de pe forum, dar cred ca lucrurile simple sunt menite de cele mai multe ori sa fie mai pline de adevar decat orice lucru complicat.Coelho nu vrea(cred eu) decat sa ne dezvaluie principiile lui de viata si lucrurile importante din ea.Nu trebuie sa uitam ca oamenii prin natura lor complica lucrurile, si trebuie sa scapam de acest mare defect.

Cred ca ne face o invitatie sa ne uitam sincer in adancul sufletului nostru si sa ne punem intrebari,de aceea cred ca aceste lecturi creaza fiecarui om o impresie total diferita pentru ca fiecare dintre noi ne identificam cu personajul mai mult sau ,mai putin(lucru pe care un roman nu prea il face).
Asa ca eu indemn pe oricine sa citeasca aceste carti.
Fratilor , dupa mine intelect - de (anonim) la: 06/11/2003 12:59:48
(la: "Nu exista intelectuali")
Fratilor , dupa mine intelectualul e acela care isi castiga painea municnd cu creierul si nu ma refer numai la invatat. Din punctul meu de vedere intelectualul ca om nu este cu nimic superior muncitorului de pe santier, dar exista o diferenta. Eu lucrez ca Software developer intr-o mare firma din USA si va pot spune ca dupa 9-10 ore de lucru aproape fara pauza esti stors si iti este foame la fel ca celui care lucreaza pe santier. Asa cum v-am spus, este o munca aparte, iar aici intelectualii, adica cei cu studii si care lucreaza in domeniu(inginerii, arhitectii, avocati, medici) sunt platiti dublu , triplu sau chiar mai bine decat cei care fac munca fizica si din cate imi amintesc cam asa e si in Romania. Ce sa va zic? intelectualul este predispus la mandrie iar muncitorul este predispus sa il judece pe intelectual, am observat din experienta. Din punctul meu de vedere ca oameni sunt egali, ba chiar intelectualul este predispus sa cada in pacate mai usor decat muncitorul. Sunt avantaje si dezavantaje: Intelectualul paote ajunge sa faca anumite boli ca anxietetea sau chiar probleme cu muschii si oasele de atita stat pe scaun, pe cand muncitorul poate sa faca hernie de disc de la ridicat sau poate sa cada in patima betiei, am observat tot din experienta. Deci eu fac deosebirea doar ca mesertie fiecare cu avantajele si dezavantajele ei. Tot din experienta am observat ca nu prea se amesteca, sunt cam ca uleiul si apa. Dar daca si unul si altul se taie la deget tot sange curge, sunt la fel construiti anatomic, doar ca unul este mai rezistent psihic iar altul fizic, toti ar trebui sa se inchine aceluiasi Dumnezeu, si unul si altul vor fi judecati pentru greselile care le fac, dar trebuie sa va spun ceva: Tarile capitaliste sunt conduse de intelectuali iar tarile comuniste sau ex-comuniste de catre falsi intelectuali. Va rog sa faceti diferenta intre un intelectual si un fals intelectual. Unul care are o diploma de facultate dar nu continua sa isi bata capul sau doar semneaza cu ochii inchisi niste documente , acela nu este un intelectual. Cam asta s-a intamplat cu Romania. Acum sper sa isi revina si sa produca mai multi intelectuali decat pierde prin emigrare.
Concluzia mea: in afara de meserie, intelectual adevarat este acela care invata toata viata si va garantez ca exista locuri in lumea asta unde esti silit sa faci asta, daca vrei sa iti pastrezi job-ul si sa iti tii familia.

Doamne ajuta !

Sorin- Dallas
Cam asa miroase capitalismul ! - de (anonim) la: 11/11/2003 13:27:47
(la: Angajarea conditionata de un test de sarcina obligatoriu...)
Vad ca subiectul e controversat si asta e bine. Eu va pot spune parerea mea si pot face o comparatie cu USA. Aici nu cred ca o femeie care este gravida poate avea dreptul la mai mult de 2-3 luni concediu si asta cu salariul redus. In acelasi timp trebuie spus ca aici femeile se bucura de mult mai multe drepturi decat cele din Romania si ca posibilitatile sunt altele. Deci eu cred in general ca in Romania mai trebuie sa treaca timp pina cand femeile vor fi tratate cum trebuie, insa modelul american mi se pare exagerat. Mie mi se par foarte agresive femeile de aici, ele vor sa faca tot ceea ce fac barbatii si mai mult chiar, adevarat ele au si foarte multe responsabilitati si poate s-au adaptat. Dar ca sa revin la subiect, desi exista loc pentru mai multe drepturi pentru femei, in cazul de fata , va spun ca poate fi justificat ca un patron sa nu angajeze o femeie gravida in Romania datorita perioadei mari pe care trebuie sa o plateasca fara ca ea sa produca pentru firma respectiva. Cu toata sinceritatea, va spun ca nici un patron cu urme de creier nu ar face asta in Romania. Aici poate fiindca in primul rand sunt alte conditii, se poate muncii si de acasa(Internet, VPN, etc), exista sistemul "Day-care" bine dezvoltat si in plus perioada este mica.
Dar va asigur ca sunt foarte putine femeile americane care daca ar avea nevoie de bani, sau ar vrea sa faca un job anume le-ar da macar prin cap sa stea acasa 2 ani, in afara de faptul cand ar avea mai multi copii.
Stiu, e frumos sa stai acasa cu copii si sa te ocupi ca lumea de ei, mai ales cand sunt mici sunt dragalasi, dar nu asa vine banul. Nu poti sa le ai pe toate. Iar legile care favorizeaza foate mult protectia sociala, defavorizeaza investitiile si cresterea economica Adica protectie sociala mare = efort mic din partea populatiei de a se adpata = productie mica = crestere economica mica. Daca ziceti ca sunt nebun(si nu ma supar) atunci trebuie sa va spun ca eu lucrez in USA si am dreptul la concediu de odihna 12 zile pe an si sunt sarit de 35 de ani. Bine mai sunt sarbatori nationale, etc. Si altii mai rau cum ar fi in management. Si femeile la fel, lucreaza cot la cot cu barbatii, ba se mai si chinuie cu copii(dar si barbatii le ajuta !). Nu muncesti, nexam somaj, sau foarte mic si vine rata la casa de 1500 $ sau mai bine. Si atunci iti vine sa stai 2 ani acasa ? Nu iti vine !. Cam asa miroase capitalismul adevarat . E dura treaba cu femeile in Romania ? Fiti atenti aici scenariu: Lucrezi ani de zile la o firma pe un salariu bun, ai copii, ai rata la casa, la masina(In SUA nu prea merge fara masina nu e vorba de un lux ci de o necesitate) si intr-o buna zi se fac restructurari masive, si vin cei de la HR(Human Resource) cu un carton, din care iti fac frumos o cutie si dispari din firma retineti in 15 minute, asta dupa ani de zile de munca, si nu te intreaba nimeni daca ai necazuri sau daca esti femeie gravida. Lasi colegi, lasi proiecte, lasi tot, 15 minute si nu mai ai voie sa atingi calculatorul. Cam asa miroase capitalismul, piata libera, asa ca fara sa vreau sa ofensez pe nimeni , trebuie sa o spun ca populatia in Romania trebuie sa se obisnuiasca cu sistemul dur si nedrept pe care il reprezinta concurenta si sa incerce fiecare sa fie cat mai bun in ceea ce face, si sa faca, fiindca s-a cam terminat cu sistemul caldut pe care il oferea Partidul cand veneai in fabrica si sambata si Duminca si stateai cu mainile sub fund de frig si nu faceai nimic si erai platit dublu. Am aratat extremele, eu am trecut prin amandoua. Asta-i viata, o jungla fara mila, supravietuiesc cei mai buni, cei mai adaptabili, sau cei care au inteligenta sa se tina aproape de Dumnezeu.

Desigur ca poate voi fi dezaprobat pentru ca -> citez pe un conational de-l meu "Explica-i unui condamnat la moarte ca moartea lui este logica" -el va refuza sa accepte asta, asa ca indemn pe toata lumea la rabdare, credinta, invatati tot timpul, perfectionati-va in meserie chiar daca stati cu copiii acasa, priviti ce meserii sunt cautate si bine platite, actionati si nu va ascundeti sub pat ca afara e viscol si vine sa darime casa. Ajutati-va unii pe altii si "faceti-va tuturor toate" ca cresterea economica se face greu.

Doamne ajuta !

Sorin
Rondelul meu - de Madalina la: 15/11/2003 20:03:37
(la: Poezii !!)
Rondelul meu

Când am fost ura am fost mare,
Dar, astazi, cu desavarsire
Sunt mare, ca mã simt iubire,
Sunt mare, cãci mã simt uitare.

Esti mare când n-ai indurare,
Dar te ridici mai sus de fire
Când ti-este inima iubire,
Când ti-este sufletul iertare.

Stiu: toate sunt o-ndurerare,
Prin viata trecem în nestire,
Dar mangaierea e-n iubire,
De-ar fi restristea cat de mare,
Si inaltarea e-n iertare.
Copilul meu vorbeste si romaneste - de roko la: 30/11/2003 15:51:58
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
Copilul meu vorbeste si romaneste cu toate ca locuim in strainatate.In primul rind copilul vorbeste limba mamei si cum eu sint romanca va dati seama ce limba vorbeste el.
Alexandra (ofemeie sau copil femeie ) - de (anonim) la: 11/12/2003 12:06:36
(la: Romani in strainatate)
Ce sti tu despre patriotism ? Il simti ? Plecatul din Ro chiar ptr toata viata nu are a face nimic cu asta.
Nimanui nu ii este usor in strainatate. De cate ori mergem in Ro ne sunt ochii in lacrimi. De asemeni la plecare. Poate crezi poate nu :sunt fost detinut politic Decret 118/lit.b, si revolutionar Legea 49. Pe bune ,bune nu ca multi care au cumparat titlurile de la unul ca Senator Bebe Ivanovici. Gandul meu si al familiei este acolo unde am crescut in RO.In Ro ce job ar trebui sa ai ptr a intretine o familie cu 3-4 copii ? Alexandra invata de la viata ca nu tot ce zboara se mananca. Noi cei de afara am invatat tot pe pielea noastra.
Toate cele bune,
Pedro London
#6433 (raspuns la: #3625) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...